COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 8.10.2015

COM(2015) 484 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN

privind implementarea Programului energetic european pentru redresare și a Fondului european pentru eficiență energetică

{SWD(2015) 191 final}

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind implementarea Programului energetic european pentru redresare și a Fondului european pentru eficiență energetică

I.    PROGRESELE ÎNREGISTRATE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI

Inovarea și infrastructura energetică, forțele motrice din spatele Programului energetic european pentru redresare (PEER), sunt astăzi la fel de importante cum erau în 2009, când a fost instituit PEER.

Informațiile referitoare la toate proiectele PEER adoptate în 2010 pot fi vizualizate pe o hartă interactivă realizată de DG Energie și disponibilă pe site-ul web al acesteia, la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/energy/eepr/projects/ .

Prezentul raport evidențiază, pentru fiecare parte a PEER, progresele realizate în implementarea proiectelor și a Fondului european pentru eficiență energetică (EEEF). El îi urmează raportului adoptat în 2014 1 și se referă la implementarea proiectelor între 31 august 2014 și 30 iunie 2015, precum și la plățile efectuate în decursul perioadei respective.

II.    IMPLEMENTAREA GENERALĂ A PROIECTELOR

La sfârșitul lunii iunie 2015, 34 de proiecte din 59 erau finalizate integral, iar o sumă totală de 1 860 487 739 EUR (după deducerea ordinelor de recuperare, în valoare de 112 085 349 EUR) fusese plătită către beneficiari.

Majoritatea proiectelor sunt finalizate și se preconizează că promotorii vor prezenta cererea finală de plată până la sfârșitul acestui an. Situația în cazul infrastructurilor pentru gaz și pentru energie electrică este în general pozitivă, restul de opt proiecte fiind în curs de desfășurare, în timp ce un proiect este în prezent suspendat.

Persistă unele dificultăți, în special în ceea ce privește integrarea în rețea a energiei eoliene offshore și CSC. Acest lucru se datorează în special costurilor ridicate ale noilor tehnologii și riscului financiar implicat, care este mai mare decât se preconiza inițial.

Comisia a optat pentru menținerea sprijinului său financiar pentru investitori atât timp cât rămâne clară posibilitatea unei decizii finale de investiție (DFI).

1.    Infrastructura pentru gaz și pentru energie electrică

Subprogramul pentru infrastructură al PEER sprijină un număr de 44 de proiecte în trei domenii principale de activitate.

Proiectele sunt implementate de operatorii de sisteme de transport (OST) din fiecare stat membru sau de promotorii proiectelor. A fost angajată suma de 2 267 574 462 EUR, din care 1 094 297 460 EUR au fost plătiți către beneficiari până la 30 iunie 2015. Plățile sunt condiționate de angajamentul ferm al promotorilor de a implementa proiectul printr-o decizie finală de investiție.

Proiectele acoperă trei domenii de activitate:

- Proiecte vizând infrastructura și capacitățile de stocare pentru gaz:

Infrastructura pentru gaz reprezintă piatra de temelie a lanțului de aprovizionare cu energie de la producător la utilizatorul final. Conductele de transport, instalațiile de stocare și terminalele de regazeificare a GNL se numără printre elementele fizice care asigură livrarea gazului către clienți acolo unde și ori de câte ori este necesar. Infrastructura pentru gaz va trebui dezvoltată și consolidată în continuare în anii care vin. Construirea conexiunilor lipsă dintre statele membre va contribui la garantarea securității aprovizionării și la satisfacerea noilor cerințe de flexibilitate, din ce în ce mai mari.

- Proiecte pentru implementarea fluxului inversat de gaz:

În cursul crizei aprovizionării cu gaz din 2009 dintre Rusia și Ucraina, majorității statelor membre din Europa Centrală și de Est le-a fost întreruptă aprovizionarea, iar cererea de import nu a putut fi satisfăcută în întregime. Acest lucru nu s-a datorat lipsei gazului din Europa, ci faptului că infrastructurile existente nu dispuneau de echipamentele și de capacitățile tehnice pentru a inversa fluxurile de gaz de la vest către est. Programul PEER a oferit sprijin pentru completarea acestei lacune, iar acum în Europa Centrală și de Est sunt instalate capacități de inversare a fluxului.

- Proiecte de infrastructură pentru energia electrică:

Integrarea unei cantități tot mai mari de energie electrică din surse regenerabile variabile presupune investiții importante în infrastructuri noi. Mai mult, o serie de state membre sunt considerate în continuare „insule energetice”, deoarece nu sunt bine conectate cu statele vecine și cu piața internă a energiei.

1.1    Progrese înregistrate până în prezent

În prezent, 31 din cele 44 de proiecte de infrastructură au fost finalizate (comparativ cu 27 la începutul anului 2014), în timp ce opt proiecte sunt încă în curs de desfășurare, iar unul este suspendat. Pe lângă aceasta, s-a pus capăt acordării de ajutor financiar pentru patru proiecte în septembrie 2014 (Nabucco, Galsi, Poseidon și proiectul de flux inversat din România). În sectorul energiei electrice au fost finalizate nouă proiecte. Cele patru proiecte rămase progresează în mod corespunzător și se preconizează că unele dintre ele vor fi finalizate în cursul acestui an sau cel târziu până în 2016. În sectorul gazului, 22 de proiecte sunt finalizate; cinci progresează conform planului, unul este în prezent suspendat și patru au fost încheiate prematur. Toate proiectele de interconectare și de implementare a capacităților de inversare a fluxului din Europa Centrală și de Est au fost finalizate, cu excepția proiectului de implementare a capacității de inversare a fluxului din România, care a fost încheiat prematur de Comisie în luna septembrie 2014.

Fondurile PEER au contribuit la asigurarea finanțării proiectelor și, prin urmare, la evitarea sau la reducerea întârzierilor. Ca urmare, au fost îmbunătățite siguranța și fiabilitatea rețelelor, au fost sporite securitatea și diversificarea aprovizionării și au fost înlăturate blocaje critice.

De la ultimul raport de implementare a PEER, din 2014, s-au realizat progrese importante în cazul unor proiecte de infrastructură pentru energie electrică și pentru gaz. De exemplu, asistența financiară acordată în 2014 și în 2015 a contribuit la consolidarea sistemului danez de transport de gaz, care a fost finalizat la sfârșitul anului 2014. Noua infrastructură va extinde capacitatea de transport de gaz de la punctul de intrare Ellund, aflat la frontiera Danemarca/Germania, și va oferi o legătură operațională între rețeaua germană și sistemul danez de transport. În plus, noua conductă sporește în mod semnificativ securitatea aprovizionării cu gaz natural în Danemarca. Aceasta compensează impactul epuizării zăcămintelor offshore și consolidează securitatea aprovizionării cu gaz natural pentru Danemarca, Suedia și regiunea Mării Baltice, permițând o mai bună integrare a pieței.

O altă poveste de succes a fost finalizarea proiectului „Nordbalt 02” la sfârșitul anului 2014, care a contribuit la finalizarea actualizării rețelei de transport interne din Lituania, necesară pentru a facilita fluxul de energie electrică prin interconector.

Un alt proiect finalizat este dezvoltarea și modernizarea sistemului de transport de gaz din Polonia la punctul de conectare transfrontalier dintre Polonia și Germania. Finanțarea PEER a sprijinit modernizarea și lucrările de construcție la nodul și conductele de legătură de la Lasow, Polonia.

PEER a sprijinit, de asemenea, construcția unui tronson de 48 km de gazoduct cu capacitate de inversare a fluxului între Portalegre-Guarda și Cantanhede-Mangualde, finalizată la sfârșitul anului 2014. Proiectul va consolida securitatea aprovizionării în Peninsula Iberică, deoarece va fi dezvoltat în continuare pentru a crea o a treia interconexiune cu rețeaua de gaz spaniolă.

Un alt proiect finalizat, interconexiunea Franța-Spania, va lega sursele regenerabile de energie la rețea, va contribui la integrarea piețelor energiei electrice din Franța și din Spania și va consolida securitatea aprovizionării cu energie electrică la nivel regional, național și european.

În primăvara anului 2015 a fost inaugurată o nouă conexiune de 225 MW prin cabluri submarine între Italia și Malta. Acest proiect a pus capăt izolării rețelei malteze de restul Europei, furnizând energia de rezervă necesară pentru a compensa caracterul intermitent al energiei din surse regenerabile. El va îmbunătăți securitatea aprovizionării, va reduce utilizarea combustibililor fosili și va sprijini dezvoltarea surselor regenerabile de energie în Malta.

Se înregistrează progrese în ceea ce privește realizarea unei infrastructuri energetice la nivelul întregii UE, datorită eliminării blocajelor și continuării integrării „insulelor energetice”, precum cele trei state baltice, Peninsula Iberică, Irlanda, Sicilia și Malta.

În prezent, se preconizează că majoritatea celor opt proiecte aflate în derulare vor fi finalizate în cursul anilor 2015 și 2016 și că numai două dintre ele se vor prelungi până în 2018 și, respectiv, 2019.

PEER sprijină dezvoltarea proiectelor europene esențiale de infrastructură energetică în contextul priorităților actualei politici energetice. Liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene 2 prevăd măsuri pentru dezvoltarea în timp util a proiectelor de interes comun în cadrul a opt coridoare prioritare identificate. În special, proiectele de interes comun au dreptul de a beneficia de proceduri accelerate (maximum trei ani și jumătate) pentru obținerea permiselor și de stimulente normative pentru a facilita implementarea proiectelor transfrontaliere și ar putea fi eligibile să primească fonduri din partea Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) 3 .

Dintr-un buget total de 30,44 de miliarde EUR 4 pentru perioada 2014-2020, care acoperă transporturile, energia și telecomunicațiile, energia reprezintă 5,35 de miliarde EUR 5 .

MIE se axează pe sprijinirea și facilitarea proiectelor care au cea mai mare relevanță pentru politica energetică europeană. În plus, normele de finanțare a lucrărilor în cadrul MIE sunt foarte stricte - un proiect poate recurge la acesta ca soluție de ultimă instanță, atunci când niciun alt instrument nu este suficient pentru a declanșa investiția, de exemplu finanțarea prin tarife sau finanțarea pe termen lung prin instrumente de datorie.

2. Proiecte de parcuri eoliene offshore

2.1 Progrese înregistrate până în prezent

Subprogramul PEER a inclus 9 proiecte, cu o asistență de 565 de milioane EUR împărțită între două tipuri principale de activități:

încercarea, fabricarea și instalarea pe scară largă de turbine și de structuri de fundații offshore inovatoare (6 proiecte); și

dezvoltarea de soluții modulare pentru integrarea în rețea a unor capacități mari de transport al energiei eoliene (3 proiecte).

Dintre aceste 9 proiecte, 3 au fost finalizate și 2 au fost încheiate prematur. Pentru aceste proiecte a fost plătită suma de 237 603 431 EUR.

2.2    Progrese înregistrate până în prezent pe sectoare

2.2.1 Progrese în ceea ce privește turbinele și structurile offshore inovatoare

Proiectul Nordsee Ost s-a confruntat cu unele întârzieri din cauza unei combinații de condiții meteorologice nefavorabile în perioada 2014-2015 și de probleme tehnice în ceea ce privește legătura la rețea și turbinele eoliene. A fost acordată o prelungire până la sfârșitul anului 2015.

Implementarea parcului eolian offshore și a Centrului de energie eoliană din Aberdeen se confruntă în continuare cu dificultăți considerabile. În Aberdeen, proiectul a fost întârziat de dificultăți în obținerea autorizațiilor, atât pentru onshore, cât și pentru offshore (care au fost contestate din punct de vedere juridic). Cea mai bună estimare pentru o decizie finală de investiție este al patrulea trimestru al anului 2016 (cu punerea în funcțiune în 2019). Proiectul Global Tech I nu a găsit un coinvestitor. Prin urmare, Comisia a confirmat, în aprilie 2015, că proiectul a fost încheiat prematur, cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2014.

2.2.2 Progrese în ceea ce privește integrarea în rețea a energiei eoliene

Un proiect, platforma HVDC, a fost încheiat prematur. Celelalte două proiecte, Kriegers Flak și Cobra Cable, se află în desfășurare, după mai mulți ani în care s-au confruntat cu dificultăți tehnologice și financiare.

Pentru Kriegers Flak, noua propunere înaintată de companiile implicate este compatibilă cu PEER. Partenerii de proiect au adoptat decizia finală de investiție pe baza noului concept tehnic, prin semnarea acordului de cooperare actualizat, în ianuarie 2015. Interconectorul offshore este planificat să fie pus în funcțiune până la sfârșitul anului 2018.

Pentru Cobra Cable, acordul de grant a fost modificat și acțiunea prelungită până în decembrie 2017. Achiziționarea transformatoarelor și a cablului a fost inițiată, iar contractul ar trebui să fie atribuit în noiembrie 2015. Decizia finală de investiție va fi adoptată în al doilea trimestru al anului 2016, dacă se obțin toate autorizațiile relevante privind rutarea, iar contractele cu furnizorii cablului și ai posturilor de transformare se încadrează în bugetul de 621 de milioane EUR. Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, cablul ar trebui să fie operațional doi ani mai târziu.

3. Captarea și stocarea dioxidului de carbon

Subprogramul PEER consta în 6 proiecte și 1 miliard EUR de asistență financiară, având ca obiectiv demonstrarea întregului proces de captare, de transport și de stocare a dioxidului de carbon.

Un proiect a fost finalizat, furnizând instalații-pilot operaționale pentru captare, transport și stocare. Trei proiecte au fost încheiate prematur. Două proiecte sunt în curs de desfășurare. Pentru aceste proiecte au fost plătiți 426 982 066 EUR.

Progresele înregistrate cu privire la proiectele CSC

Cele două proiecte rămase, ROAD (în Țările de Jos) și Don Valley (în Regatul Unit), continuă să se confrunte cu dificultăți semnificative în ceea ce privește obținerea finanțării necesare atât pentru construcție, cât și pentru exploatare.

Proiectul Don Valley progresează bine în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii de transport și de stocare a CO2, care ar urma să fie utilizată în comun cu proiectul White Rose cofinanțat de NER300, precum și cu alte posibile proiecte CSC din zona Humber. În schimb, viitorul centralei energetice pe bază de CSC depinde în întregime de obținerea sprijinului operațional din partea schemei Contract for Difference (CfD) din Regatul Unit. În august 2014, guvernul britanic a publicat un document de delimitare politică prin care prezenta măsurile sale viitoare privind CSC, printre care o schemă Contract for Difference adecvată pentru proiecte CSC ca Don Valley. Comisia va continua discuțiile atât cu partenerii de proiect, cât și cu guvernul Regatului Unit în ceea ce privește calendarul și perspectivele de a ajunge la o decizie finală de investiție pozitivă. De asemenea, ea va discuta modificarea acordului de grant pentru a se ține cont de întârzierea dezvoltării schemei CfD și de noua tehnologie planificată de captare a CO2 în urma preluării coordonatorului de proiect de către un nou investitor în decembrie 2014.

În ceea ce privește proiectul ROAD, prețul scăzut al CO2 a condus la un deficit de finanțare față de calculele inițiale. Comisia Europeană a investit eforturi considerabile în încercarea de a reuni statele membre relevante, partenerii industriali în cauză și Norvegia, pentru a găsi o soluție. Rezultatul a fost că proiectul a investigat o soluție alternativă de stocare care devenise disponibilă între timp și care urma să reducă în mod semnificativ costurile de transport și de stocare a CO2 datorită amplasării sale mai aproape de țărm. De asemenea, Comisia a primit manifestări ale interesului concrete privind crearea unui program Cofund ERA-NET în cadrul Orizont 2020 pentru a sprijini exploatarea și pentru a utiliza pe deplin potențialul de diseminare a ceea ce ar fi primul proiect din Europa care demonstrează aplicarea tehnologiei CSC de post-ardere la o centrală pe cărbune exploatată la scară comercială. Acest lucru ar însemna, de asemenea, demonstrarea cu succes a unei tehnologii care poate fi instalată retroactiv în centralele pe cărbune existente.

III.    FONDUL EUROPEAN PENTRU EFICIENȚĂ ENERGETICĂ (EEEF)

În decembrie 2010, o sumă de 146,3 de milioane EUR din Programul energetic european pentru redresare (PEER) a fost alocată unui mecanism financiar pentru proiecte în domeniul energiei durabile 6 . Din această sumă, 125 de milioane EUR au fost utilizate drept contribuție a UE la Fondul european pentru eficiență energetică (EEEF), creat în iulie 2011, care până în prezent a ajuns la un volum total de 265 de milioane EUR 7 , sprijinit de un mecanism de grant pentru asistență tehnică, cu un buget de 20 de milioane EUR și 1,3 milioane EUR pentru activități de sensibilizare.

EEEF oferă finanțare adaptată (atât instrumente de datorie, cât și instrumente de capital) pentru proiecte privind eficiența energetică, energia din surse regenerabile și transportul urban curat. Beneficiarii sunt autoritățile publice locale sau regionale sau entitățile private care acționează în numele acestora.

1. Progrese înregistrate până în prezent

Fondul European pentru Eficiență Energetică (EEEF)

În 2014 au fost semnate două noi proiecte, în Franța și în Țările de Jos. În Franța, proiectul va pune la dispoziție 5 milioane EUR unei societăți private deținute de regiunea Rhône-Alpes, pentru finanțarea renovării clădirilor publice (licee, școli și săli de sport), în timpul etapei de construcție a acestora și pentru a pregăti terenul în vederea obținerii unor fonduri suplimentare de finanțare pe termen lung. Abordarea acestei societăți este un bun exemplu privind mecanismele de agregare care sunt necesare pentru a crește volumul investițiilor în eficiența energetică în Europa.

În Țările de Jos, municipalitatea Venlo a semnat un contract de finanțare pe termen lung, în valoare de 8,5 milioane EUR, pentru a finanța modernizarea iluminatului stradal, cu scopul de a dota cel puțin 16 000 de puncte de iluminat cu lumini LED (73 % din totalul punctelor de iluminat din oraș) și de a realiza o economie de energie de peste 40 %.

De la crearea sa, la 31 decembrie 2014, fondul a semnat contracte cu nouă proiecte, în valoare de 115 milioane EUR, care au generat investiții finale în valoare de 216 milioane EUR. În plus, pentru trei proiecte 8 s-au alocat 70 de milioane EUR.

A fost elaborat un cadru pentru evaluarea proiectelor și pentru raportarea cu privire la economiile de emisii în echivalent CO2 și la economiile de energie primară. La sfârșitul anului 2014, investițiile EEEF realizaseră economii de 96 000 de tone de CO2, comparabile cu emisiile anuale în echivalent CO2 generate de 12 000 de cetățeni europeni.

Mecanismul de asistență tehnică

În 2014, o sumă suplimentară de 5,5 milioane EUR a fost alocată către șapte autorități locale 9 pentru finanțarea activităților de dezvoltare a proiectelor ale acestora. Acest lucru ar trebui să stimuleze investiții de 127 de milioane EUR, adică de 23 de ori mai mari decât investițiile inițiale.

În total, mecanismul de asistență tehnică finanțat de Comisie va fi sprijinit structurarea a 16 proiecte, reprezentând o valoare totală de 17 milioane EUR 10 . Motivele existenței unor sume mici de fonduri nealocate pot fi explicate de mai mulți factori. În primul rând, proiectele identificate în faza de început a fondului au prezentat un stadiu de avansare/nivel de maturitate mai mare și, prin urmare, nu au avut nevoie de asistență tehnică. În plus, experiența mecanismului de asistență tehnică a demonstrat că finanțarea proiectelor de eficiență energetică se confruntă cu numeroase provocări, cum ar fi un nivel mai scăzut de pregătire a cererilor decât se estimase inițial la începutul fondului (dintre cererile de asistență tehnică primite, puține erau pregătite adecvat pentru depunere), modificări ale proiectelor în urma schimbărilor politice din cadrul guvernelor sau adaptări necesare după primul set de studii de fezabilitate.

Activități de sensibilizare

Centrul european de expertiză în domeniul parteneriatelor public-privat (CEEP) 11 a finalizat o campanie de sensibilizare care s-a axat pe trei aspecte: sprijinirea dezvoltării unor contracte de performanță energetică în statele membre, încurajarea utilizării optime a fondurilor structurale și de coeziune pentru eficiența energetică și pentru energia din surse regenerabile și difuzarea de informații cu privire la recentele modificări ale politicilor și priorităților pentru cadrul financiar multianual 2014-2020 (CFM). Pe baza pregătirii diferitelor fișe informative și strategii de țară, în diverse state membre au fost organizate ateliere adaptate și activități subsecvente.

Principalele concluzii și perspective

EEEF va încerca să își sporească acoperirea geografică, în special în Europa Centrală și de Est, pentru a răspunde diverselor nevoi ale autorităților publice regionale și locale europene.

Până în prezent, fondul a creat treptat un bilanț solid de investiții profitabile și va căuta în mod activ investitori majori suplimentari pentru a genera în continuare un efect de multiplicare al contribuției UE.

IV.    Concluzii generale

PEER a înregistrat rezultate bune. Majoritatea proiectelor au fost finalizate, în special în ceea ce privește infrastructurile pentru gaz și pentru energie electrică. Comisia a luat decizia de a încheia prematur proiectele acolo unde este cazul și menține un control strict asupra implementării și monitorizării proiectelor.

Soluția energiei eoliene offshore s-a dovedit a fi mai complexă decât se anticipase și în decursul celor cinci ani scurși s-au dobândit o mulțime de cunoștințe tehnologice. Același lucru este valabil și pentru proiectele CSC, în cazul cărora, în plus, problemele legate de găsirea finanțării complementare necesare au întârziat realizarea de progrese sau au oprit proiectele.

EEEF a înregistrat de asemenea succese: a fost instituit un fond comercial care va continua să crească, furnizând soluții de finanțare și generând profituri care acoperă cheltuielile administrative, dividendele acționarilor și rambursarea costurilor de instalare.

(1)

   RAPORT 2014, adoptat la 28 octombrie 2014, COM(2014)669.

(2)

   Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, JO L 115, 25.4.2013, p. 39.

(3)

   Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei, JO L 348, 20.12.2013, p. 129.

(4)

   După redistribuirea a 2,8 miliarde EUR din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei către Fondul european pentru investiții strategice (FEIS).

(5)

     După redistribuirea de la „MIE-Energie” (5,85 miliarde EUR), alocată Fondului european pentru investiții strategice (FEIS).

(6)

   Regulamentul (UE) nr. 1233/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 decembrie 2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 663/2009 de stabilire a unui program de ajutor pentru redresare economică prin acordarea de asistență financiară comunitară pentru proiecte în domeniul energiei.

(7)

   Pe lângă investițiile Comisiei Europene, au mai fost făcute investiții de către: Banca Europeană de Investiții (75 de milioane EUR), Cassa Depositi e Prestiti SpA (CDP) (60 de milioane EUR) și Deutsche Bank (DB) ca administrator de investiții (5 milioane EUR).

(8)

   Unul dintre proiectele pentru care s-a alocat finanțare în martie 2014 nu a fost continuat.

(9)

   În Țările de Jos, în Belgia, în Irlanda, în Portugalia.

(10)

   Mecanismul de asistență tehnică a acordat sprijin pentru alte patru proiecte.

(11)

   Centrul european de expertiză în domeniul parteneriatelor public-privat (CEEP) este o inițiativă comună a BEI, a Comisiei Europene, a statelor membre ale UE și a țărilor candidate la UE. CEEP contribuie la consolidarea capacității membrilor săi din sectorul public de a se angaja în tranzacții de parteneriat public-privat (PPP). http://www.eib.org/epec/ .

COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 8.10.2015

COM(2015) 484 final

ANEXĂ

Plăți în cadrul PEER

la

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind implementarea Programului energetic european pentru redresare și a Fondului european pentru eficiență energetică

{SWD(2015) 191 final}