This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52013DC0318
REPORT FROM THE COMMISSION TO THE COUNCIL AND THE EUROPEAN PARLIAMENT on the European Research Council's operations and realisation of the objectives set out in the Specific Programme "Ideas" in 2012
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN privind activitățile Consiliului European pentru Cercetare și realizarea obiectivelor stabilite în Programul specific „Idei” în 2012
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN privind activitățile Consiliului European pentru Cercetare și realizarea obiectivelor stabilite în Programul specific „Idei” în 2012
/* COM/2013/0318 final */
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN privind activitățile Consiliului European pentru Cercetare și realizarea obiectivelor stabilite în Programul specific „Idei” în 2012 /* COM/2013/0318 final */
RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU
ȘI PARLAMENTUL EUROPEAN privind activitățile Consiliului
European pentru Cercetare și realizarea obiectivelor stabilite în
Programul specific „Idei” în 2012 1. Introducere și temei
juridic Sarcina esențială a Consiliului
European pentru Cercetare (CEC), instituit prin Decizia 2007/134/CE a
Comisiei[1],
constă în punerea în aplicare a Programului specific „Idei”, având un
buget total de 7,51 miliarde EUR. CEC este un consiliu științific
independent bazat pe o structură specifică de punere în aplicare,
care a luat forma Agenției executive a Consiliului European pentru
Cercetare (AECEC), creată în cadrul regimului general al agențiilor
executive[2].
În 2008, Comisia a delegat agenției responsabilitatea pentru punerea în
aplicare a programului „Idei” și pentru sprijinirea consiliului
științific, iar în iulie 2009 agenția a devenit autonomă. În conformitate cu articolul 4 alineatul (4)
și anexa I la Decizia Consiliului privind Programul specific „Idei”,
prezentul raport anual al Comisiei, elaborat în cooperare cu consiliul
științific al CEC și cu agenția executivă a CEC,
prezintă evaluarea Comisiei în ceea ce privește operațiunile
și atingerea obiectivelor CEC în 2012. Prezentul raport este completat de
un raport al consiliului științific privind punerea în aplicare la
nivel științific și realizările programului pe parcursul
anului 2012[3]. 2. Aspecte strategice Consiliul științific este
responsabil pentru stabilirea strategiei științifice a CEC, inclusiv
pentru elaborarea celui mai important document strategic al CEC, programul de
lucru anual „Idei”. 2.1. Tipuri de acțiuni Două tipuri de granturi constituie
elementul central al programului de lucru „Idei”: granturile pentru cercetători
debutanți („Starting Grants”), care sprijină
cercetătorii aflați la începutul carierei, cu scopul de a le furniza
condiții de lucru care să le ofere posibilitatea de a deveni lideri
independenți în cercetare. granturile pentru cercetători
confirmați („Advanced Grants”), destinate să
asiste liderii eminenți și confirmați din cercetare, prin
furnizarea resurselor necesare care să permită continuarea
activității echipelor acestora în vederea unor noi descoperiri
importante în domeniul lor de cercetare. Titularilor de granturi CEC li se oferă o
oportunitate de finanțare suplimentară – Demonstrarea conceptului
(„Proof of concept”) - pentru a stabili potențialul de inovare al ideilor
care provin din proiectele lor finanțate de CEC. Se urmărește
astfel acoperirea unei lacune de finanțare în etapa cea mai timpurie a
unei inovații. În 2012, consiliul științific a
introdus, în cadrul unui proiect pilot, granturile de sinergie („Synergy
Grants”), adresate grupurilor mici de cercetători principali și
echipelor acestora. Spre deosebire de consorții, grantul de sinergie
vizează cercetătorii individuali ale căror competențe,
cunoștințe și resurse le permit să abordeze în comun
problemele din domeniul cercetării la frontierele cunoașterii,
mergând dincolo de ceea ce ar putea realiza la nivel individual. Granturile de
sinergie urmează criteriul unic al excelenței, în conformitate cu
stricta politică a CEC în materie, și se aplică propunerilor din
toate domeniile științifice și celor din domeniul acordării
de burse. 2.2. Programul de lucru pe anul
2012 pentru programul specific „Idei” Programul de lucru pe anul 2012 pentru
programul specific „Idei” a fost stabilit de consiliul științific la
21 martie 2011 și a fost ulterior adoptat de Comisie la 19 iulie 2011[4]. În afară de introducerea granturilor de
sinergie, strategia științifică a suferit puține
ajustări, acestea vizând în special evaluarea inter pares:
propunerile interdisciplinare sunt în prezent evaluate de către un comitet
indicat de solicitant, cu sprijinul unor alte paneluri relevante; de asemenea,
pentru a le oferi solicitanților un feedback mai bun, a fost introdus un
nou „sistem de notare” (A, B sau C, însoțit de poziția ocupată
de propunere). 2.3. Metodologia de evaluare inter
pares CEC
utilizează o structură de paneluri de evaluare inter pares la
nivel înalt, ale căror membri sunt aleși de consiliul
științific și care includ oameni de știință,
ingineri și savanți provenind atât din UE, cât și din afara
acesteia. Aceste paneluri acoperă toate disciplinele de cercetare și
sunt organizate în cadrul a trei domenii de cercetare principale:
științe fizice și inginerie, științele vieții,
științe sociale și umaniste. La fel ca în cadrul cererilor
anterioare, numărul panelurilor a fost de 25, atât pentru granturile
destinate cercetătorilor debutanți, cât și pentru cele destinate
cercetătorilor confirmați. Propunerile pentru Demonstrarea
conceptului au fost evaluate de o echipă specifică de evaluatori inter
pares care au lucrat de la distanță. Granturile de sinergie au
fost evaluate de cinci paneluri diferite în cadrul unei proceduri de evaluare
în două etape, concepută special în acest scop. 3. Implementarea Programului Prin implementarea programului pe anul 2012,
au fost executate integral angajamente de 1,6 miliarde EUR (angajament
global) și plăți de 871 milioane EUR, reprezentând 100% din
creditele de funcționare ale programului specific „Idei” pentru anul 2012.
Aproximativ 2,4 % din bugetul operațional a fost cheltuit cu
administrarea. 3.1. Granturi Începând cu programul de lucru pentru 2008,
cererile de propuneri CEC presupun o procedură de depunere a propunerilor
într-o singură etapă, în care candidaților li se cere să
prezinte propunerea completă, urmată de o evaluare în două
etape. Granturile se acordă celor mai bune
propuneri, în funcție de bugetul disponibil. Oferta se face pe baza
propunerii în sine și a recomandării de finanțare formulate în
urma evaluării inter pares. 3.1.1. Granturile CEC pentru
cercetători debutanți Cererea de propuneri din 2012 pentru
granturile CEC destinate cercetătorilor debutanți a fost publicată
în iulie 2011 cu un buget indicativ de 730 milioane EUR (reprezentând o
creștere de 10% în comparație cu 2011). S-au primit în total
4 741 de propuneri, repartizate pe domenii, după cum urmează:
2 058 propuneri pentru științe fizice și inginerie (43%),
1653 pentru științele vieții (35%) și 1 030 (22%)
pentru științele sociale și umaniste. Un total de 566 propuneri
au fost selectate pentru finanțare. S-au acordat peste 790 milioane EUR,
cu o alocare medie globală per grant de aproximativ 1,4 milioane EUR. Cererea de propuneri din 2013 pentru
granturile CEC destinate cercetătorilor debutanți a fost
publicată în iulie 2012 pentru solicitanții cu statutul de
„debutanți” (adică cercetătorii principali cărora le-a fost
atribuit primul titlu de doctorat cu cel puțin 2 și cu cel mult 7 ani
înainte de data lansării cererii de propuneri), având un buget indicativ
de 398 milioane EUR. În total, au fost prezentate 3 329 propuneri:
1 486 pentru științe fizice și inginerie, 1 073 pentru
științele vieții și 770 pentru științele sociale
și umaniste, reprezentând 45%, 32% și, respectiv, 23%. Se poate
observa o ușoară, dar constantă, creștere a cotei de
propuneri în domeniul științelor fizice și al ingineriei, de la
41% în 2011 la 43% în 2012 și la 45% în 2013. 3.1.2. Granturile CEC pentru
cercetători confirmați Cererea de propuneri din 2013 pentru
granturile CEC destinate cercetătorilor confirmați a fost
publicată în noiembrie 2011, având un buget indicativ de 680 milioane EUR.
Au fost primite un total de 2 304 propuneri, repartizate pe domenii,
după cum urmează: 978 pentru științe fizice și
inginerie (42%), 773 pentru științele vieții (34%) și 553
pentru științele sociale și umaniste (24%). Procesul de evaluare
a dus la reținerea pentru finanțare a unui total de 313 propuneri
valorând în total aproximativ 720 milioane EUR, cu o alocare medie globală
per grant de aproximativ 2,3 milioane EUR. Cerea de propuneri din 2013 pentru granturi
CEC destinate cercetătorilor confirmați a fost publicată în
iulie 2012, având un buget indicativ de 662 milioane EUR. În total, au fost
prezentate 2 408 propuneri: 1 053 pentru științe fizice
și inginerie, 788 pentru științele vieții și 567
pentru științele sociale și umaniste, reprezentând 44%, 33%
și, respectiv, 23%. Ponderea propunerilor în domeniul științelor
fizice și al ingineriei a crescut de la 40% în 2011 la 42% în 2012 și
la 44% în 2013. 3.1.3. Granturi CEC pentru
Demonstrarea conceptului În cadrul primei cereri de propuneri din 2011
vizând Demonstrarea conceptului (PoC), au fost acordate 51 de granturi,
ultimele 22 dintre acestea, selecționate la sfârșitul anului 2011,
fiind anunțate în februarie 2012. Primele 29 de granturi au fost
anunțate în octombrie 2011. În 2012, un număr de 33 de granturi
suplimentare pentru propunerile vizând Demonstrarea conceptului au fost
acordate pentru scadența din mai, iar alte 27 pentru scadența din
octombrie, numărul total al propunerilor selecționate în vederea
finanțării ajungând la 111 la sfârșitul anului 2012. 3.1.4. Granturi de sinergie Prima cerere de propuneri privind acordarea de
granturi de sinergie a atras 710 cereri, care au fost evaluate în urma unei
proceduri de evaluare special concepută în acest scop. În cadrul unei
cereri de propuneri extrem de competitive, 11 proiecte au fost selecționate
în final în decembrie 2012 în vederea unei finanțări pe o
perioadă de până la 6 ani. Valoarea medie a proiectelor reținute
pentru finanțare în cadrul unui grant de sinergie este de 11,5 milioane
EUR, iar bugetul total alocat în 2012 a fost de 126 milioane EUR. Întrucât
fiecare proiect finanțat cu ajutorul unui grant de sinergie implică
între doi și patru cercetători principali, aceste 11 granturi vin în
sprijinul a 38 de cercetători eminenți. Numărul mare de propuneri
primite dovedește marele interes din partea comunității
științifice pentru acest nou tip de grant. 3.2. Cooperarea dintre CEC și
NSF La 13 iulie 2012,
Máire Geoghegan-Quinn, Comisarul European pentru cercetare, inovare și
știință, și Dr. Subra Suresh, director al Fundației
naționale pentru știință din SUA (NSF), au semnat un „acord
de implementare” în cadrul acordului UE-SUA în domeniul științei
și tehnologiei. Această inițiativă este menită să
sprijine tineri cercetători talentați, bazați în SUA și
aflați pe lista de preselecție a NSF, să petreacă un anumit
timp - între 6 și 12 luni - în Europa, în sânul unor echipe beneficiare
ale granturilor CEC. Până în prezent, au fost contactați 2 330
de beneficiarii ai granturilor, 760 dintre aceștia răspunzând pozitiv
la această solicitare. Inițiativa are ca scop interconectarea
cercetătorilor cu interese comune și avantaje complementare, în
efortul lor de a avansa frontierele științei, precum și să
consolideze cooperarea științifică și tehnologică
dintre cele două continente. 3.3. Comitetul de program Comitetul de program al programului specific
„Idei” are, pe lângă responsabilitățile oficiale, și rolul
de importantă rețea de comunicare între statele membre și
țările asociate la PC7, consiliul științific, secretarul
general al CEC și Comisie. Reuniunile din 2012 ale comitetului au avut loc
la 18 aprilie și 12 octombrie. 3.4. Examinare etică În 2012, în urma unei examinări etice, au
fost acceptate trei propuneri care implică cercetarea în domeniul
celulelor stem embrionare umane, ele obținând și aprobarea din partea
Comitetul de program „Idei”. Alte trei propuneri au fost supuse unei
evaluări etice și sunt în curs de examinare de către Comitetul
de program „Idei”. 3.5. Recurs În 2012, numărul total de recursuri a
scăzut de la 234 la 204 (-13%), în ciuda faptului că, în același
an, numărul total de propuneri a crescut cu 21,24%. Această
cifră, care reprezintă 2,58 % din propunerile primite,
indică o tendință descrescătoare pozitivă a numărului
de recursuri, datorită îmbunătățirii continue a metodelor
de lucru și a respectării procedurilor. 3.6. Comunicare În februarie 2012,
CEC a sărbătorit cea de a 5-a aniversare, aceasta reprezentând o
ocazie pentru a-și face cunoscute realizările sale de până în
acel moment. Evenimentul, care a durat două zile, a reunit responsabili
politici și beneficiari ai granturilor CEC. Trei comisari europeni,
președintele comisiei ITRE a Parlamentului European, ministrul danez al
cercetării, care a reprezentat președinția UE, și
conducerea CEC au avut ocazia de a se familiariza cu rezultatele
științifice, cu poveștile de succes și, în special, cu
planurile pentru viitor. În 2012, Consiliul
științific a lansat campania „CEC se extinde la nivel global” (ERC
goes Global), condusă de profesorul Donald Dingwell, secretarul
general al CEC. În mai puțin de un an, acesta a vizitat 26 orașe din
9 țări și a oferit 70 prezentări. În urma acestor vizite,
sunt în curs de înființare o serie de puncte de contact naționale
(PCN), două dintre acestea (Brazilia, Taiwan) participând la reuniunea anuală
NCP de la Bruxelles din luna noiembrie. CEC a fost prezent pentru prima dată
la reuniunea anuală a „noilor campioni” (cunoscută și sub
denumirea de „Davos de vară”), care a avut loc în China. În America de
Nord, CEC a participat la târgul locurilor de muncă al NSF și la
târgul european al locurilor de muncă al MIT, la conferința
organizată de American Association for the Advancement of Science
(AAAS), precum și la reuniunile anuale ale American Association for
Cancer Research, Society for Neuroscience, American
Anthropological Association și American Geophysical Union. Pe lângă inițiativele menite să
crească, la nivel mondial, vizibilitatea oportunităților de
finanțare pe care le propune, CEC și-a intensificat prezența la
importante conferințe științifice internaționale,
evenimente și expoziții, precum și la târguri ale locurilor de
muncă și la diverse ateliere de lucru desfășurate în
Europa. Președinta CEC, prof. Helga Nowotny, a participat la
Conferința europeană din 2012 privind excelența (European Excellence
Conference 2012), organizată la Aarhus sub președinția
daneză, și la conferința „Falling Walls” de la Berlin. Membrii
consiliului științific și ai personalului AECEC au participat la
o serie de alte conferințe, în cursul cărora CEC a dispus de un stand
sau de o sesiune de informare vizând informarea cu privire la
oportunitățile de finanțare ale CEC: conferința
„Euroscience Open Forum (ESOF)”, organizată la Dublin, reuniunea de la
Lindau a laureaților premiului Nobel, „Nature Jobs Career Fair”, „World
Congress of Political Sciences” și „European Congress of Mathematics”,
pentru a enumera doar câteva dintre acestea. Punctele de contact naționale (PCN),
prezente peste tot în Europa și care au rolul de a difuza informații
către potențialii solicitanți, au fost în permanență
informate cu privire la cererile de oferte lansate de CEC, fie prin e-mail, fie
cu ocazia reuniunilor bianuale organizate la Bruxelles, în lunile iunie și
noiembrie. În acest an, CEC a beneficiat, la nivel
mondial și în Europa, de o largă acoperire mediatică atât în
calitate de organism de finanțare, cât și prin intermediul
proiectelor finanțate și al beneficiarilor de granturi. Cu ajutorul
campaniei sale ERC goes Global, CEC a intensificat relațiile sale
cu presa internațională, ceea ce a dus la o acoperire mondială
mai bună ca niciodată. Evenimentul marcant constituit de
sărbătorirea celei de a cincea aniversări a CEC s-a bucurat, de
asemenea, de o mare atenție din partea mass-mediei, astfel cum s-a
întâmplat și în cazul inițiativei laureaților premiului Nobel
referitoare la lupta împotriva eventualelor reduceri ale bugetului UE pentru
cercetare, caz în care CEC a fost menționat cu titlu de exemplu. În plus
față de evenimentele mediatice organizate pe tot parcursul anului,
CEC a emis periodic comunicate de presă și informații
actualizate. Au fost publicate numeroase interviuri cu președintele CEC,
cu secretarul general al CEC și cu membri ai consiliului
științific. Aceste activități de presă au avut ca
rezultat apariția unui număr semnificativ de articole atât în presa
științifică, cât și în presa de interes general (peste
2 100 de menționări). Referitor la prezența CEC în cadrul
platformelor de comunicare sociale, în 2012 au fost lansate un cont Facebook
și unul Twitter. CEC are peste 1 100 de suporteri pe Facebook și
peste 1 800 de suporteri pe Twitter. 3.7. Monitorizarea, evaluarea
și examinarea Programului specific „Idei” A fost
pregătită o evaluare a principalelor rezultate ale CEC corelată
cu evaluarea ex ante a impactului propunerii Comisiei privind programul
„Orizont 2020”, următorul program-cadru pentru cercetare și inovare[5]. Printre constatările
efectuate cu ocazia monitorizării continue a programului se
numără următoarele: ·
Printre beneficiarii de granturi CEC se
numără cinci laureați ai premiului Nobel și trei
laureați ai medaliei Fields. Un total de 76 beneficiari ai granturilor CEC
au primit alte premii și recompense științifice
internaționale prestigioase. ·
Între 2008 și 2012 au apărut în reviste
științifice de mare calibru, evaluate inter pares, peste
7 900 de articole care menționează finanțarea din partea
CEC. ·
Fiecare beneficiar al unui grant CEC are în
subordine, în medie, șase alți cercetători, contribuind astfel
la formarea unei noi generații de cercetători de excepție. ·
Din analiza unui eșantion reprezentativ de
proiecte reiese că aproximativ jumătate din membrii echipelor
finanțate de CEC dețin o naționalitate diferită de cea a
cercetătorului principal. Membrii echipelor finanțate de CEC provin
din 38 dintre cele 41 de țări care fac parte din Spațiul
european de cercetare (SEA). În plus, cercetători deținători a
55 de naționalități diferite din afara SEA fac parte din
echipele care lucrează la proiectele CEC, în special americani, chinezi,
indieni și ruși. ·
Aceeași analiză arată cifre pozitive
din punctul de vedere al echilibrului dintre femei și bărbați:
aproximativ 37% dintre membrii echipelor finanțate de CEC sunt femei, ceea
ce reprezintă o pondere mai mare decât numărul de femei care
ocupă postul de cercetători principali (20%). Majoritatea acestor
femei sunt la început de carieră în domeniul cercetării, astfel încât
acest lucru poate fi considerat drept un semn încurajator pentru o mai
bună reprezentare în viitor a femeilor în cercetarea de vârf. În iulie 2012,
agenția executivă a CEC a împlinit trei ani de existență
autonomă și, în prezent, face obiectul unei evaluări externe,
care include o analiză a costurilor și beneficiilor. Raportul de
evaluare este așteptat în primăvara anului 2013 și va fi
transmis Parlamentului European, Consiliului și Curții de Conturi. 4. Structura Consiliului
European de Cercetare 4.1. Consiliul
științific Reînnoirea treptată a membrilor
Consiliului științific va intra în vigoare în februarie și
aprilie 2013. Comitetul de identificare permanent și-a prezentat
propunerile Comisiei în iulie 2012, iar raportul său[6] a fost transmis Consiliului
și Parlamentului. Pe baza acestor propuneri, Comisia a desemnat
următoarele persoane ca noi membri ai consiliului științific:
Prof. Klaus Bock (Danish National Research Foundation), Prof. Athene
Donald (University of Cambridge), Dr. Barbara Ensoli (Istituto
Superiore di Sanità, Roma), Prof. Nuria Sebastian Galles (Universitat
Pompeu Fabra, Barcelona), Prof. Reinhard Genzel (Max Planck Institute
for Extra-terrestrial Physics), Prof. Dr. Ing. Matthias Kleiner (University
of Dortmund), Prof. Eva Kondorosi (Hungarian Academy of Sciences)
și Prof. Dr. Reinhilde Veugelers (KU Leuven)[7]. Consiliul științific a organizat 5
ședințe plenare în 2012, două dintre acestea neavând loc la
Bruxelles: la Sofia (Bulgaria), în aprilie, și la Limassol (Cipru), în
octombrie. Rezumatul ședințelor plenare este publicat pe site-ul web
al CEC[8]. Membrii consiliului științific s-au
reunit de asemenea în grupuri de lucru cu scopul de a discuta aspecte
specifice: inovare și relațiile cu întreprinderile,
internaționalizarea, egalitatea între sexe și accesul liber. În iulie 2012, consiliul științific
a mai făcut un pas către consolidarea politicii sale privind accesul
liber, prin încurajarea cercetătorilor finanțați de CEC să
folosească arhive întocmite pe discipline. De la crearea sa, CEC a fost un
susținător fervent al ideii că o gamă largă a
rezultatelor cercetărilor - inclusiv publicații și date primare
- ar trebui să fie accesibile în mod liber. În 2007, consiliul
științific a stabilit orientări specifice care prevăd ca
toate publicațiile evaluate inter pares apărute ca urmare a
proiectelor finanțate de CEC să fie incluse, odată publicate, în
arhive de cercetare și instituționale adecvate, acestea urmând
să fie ulterior liber accesibile în termen de 6 luni de la data
publicării. Consiliul științific are două
comitete permanente, unul pentru evaluarea inter pares și unul
pentru conflicte de interese, abateri științifice și aspecte
etice. ·
În mai 2012, CEC a participat la Summitul mondial
privind evaluarea meritelor (inter pares) (Global Summit on merit
review) organizat la Washington și găzduit de Fundația
națională pentru știință (NSF). Șefi ai
consiliilor pentru cercetare din aproximativ 50 de țări au convenit
asupra unui set de principii de evaluare a meritelor și au instituit un
Consiliu mondial al cercetării (Global Research Council - GRC). ·
Pe baza activității comitetului său
pentru conflicte de interese, abateri științifice și aspecte
etice, la ședința plenară din 4 și 5 octombrie 2012,
consiliul științific a adoptat o strategie pentru identificarea
și corectarea abaterilor științifice în cazul
solicitanților de granturi CEC și al proiectelor finanțate de
CEC[9]. Strategia instituționalizează
practica de până acum a CEC privind combaterea abaterilor
științifice. Aceasta garantează că toate preocupările
potențiale legate de abaterile științifice sau de presupusele
încălcări ale integrității în materie de cercetare de
către un solicitant sau un proiect vor fi abordate de Consiliul European
pentru Cercetare conform cadrului juridic și procedural aplicabil unei
agenții instituite ca parte a Comisiei Europene. Ședințele plenare ale consiliului
științific și reuniunile membrilor acestuia cu părțile
interesate ale CEC sunt pregătite cu sprijinul organizatoric și
administrativ al agenției executive. Agenția oferă, de asemenea,
consultanță și analiză pentru a facilita îndeplinirea
sarcinilor consiliului științific descrise în anexa 1 la programul specific
„Idei”, precum și sprijin pentru activitățile operaționale
ale grupurilor de lucru și ale comitetelor permanente. Pentru a asigura în continuare legătura
cu Comisia Europeană și cu Agenția executivă,
președintele și vicepreședinții consiliului științific,
secretarul general al CEC și directorul agenției se reunesc periodic
în cadrul Comitetului CEC. La reuniuni participă, de asemenea, conducerea
la nivel înalt a agenției. În 2012, Comitetul s-a reunit de 10 ori la
Bruxelles, în special pentru pregătirea sau pentru monitorizarea
ulterioară a reuniunilor consiliului științific. 4.2. Agenția executivă a
CEC Începând cu luna iulie 2009, agenția este
responsabilă pentru toate aspectele implementării administrative
și ale executării programului, în conformitate cu programul de lucru.
Activitățile agenției sunt
supravegheate de un comitet director, desemnat de Comisie. Acesta este prezidat
de directorul general al DG Cercetare și inovare și include, ca
membri externi, doi membri ai consiliului științific. În 2012,
comitetul director a organizat patru reuniuni și a adoptat decizii
referitoare la programul anual de lucru, bugetul și conturile
agenției, precum și la structura sa organizatorică. Dl Pablo
Amor a fost numit director al Agenției executive a CEC la 25 iulie 2012. 4.2.1. Personalul agenției Bugetul operațional pentru 2012 prevedea
angajarea a 100 de agenți temporari, 281 agenți contractuali și
8 experți naționali detașați, respectiv un total de 389
agenți. La sfârșitul lunii decembrie 2012,
agenția avea un personal total de 380 de agenți: 96 agenți
temporari, 275 agenți contractuali și 9 experți naționali
detașați. Statisticile din decembrie 2012 arată
că personalul agenției este format din aproximativ 35%
bărbați și 65% femei. În ceea ce privește echilibrul dintre
femei și bărbați în cadrul personalului foarte specializat
(agenți temporari și agenți contractuali din grupa de
funcții IV), 61% dintre posturi sunt ocupate de femei. La sfârșitul
lui 2012, agenția executivă CEC avea angajați din 26 de state membre. 5. Concluzii și
perspective pentru 2013 Anul 2012 a înregistrat mai multe
evoluții importante pentru CEC. Printre evenimentele marcante ale acestui
an s-au numărat: cea de a cincea aniversare a CEC, lansarea campaniei „ERC
goes Global”, semnarea primului acord internațional cu Fundația
națională pentru știință din SUA, câștigarea
premiului Nobel pentru fizică de către unul dintre cercetătorii
principali ai CEC și participarea beneficiarilor granturilor CEC la
reuniunea de vară de la Davos. Până la sfârșitul anului 2012,
CEC finalizase zece cereri de propuneri vizând granturi pentru cercetători
debutanți și confirmați, două cereri de propuneri vizând
granturi pentru Demonstrarea conceptului și o cerere de propuneri pentru
granturile de sinergie. Competițiile au generat un număr total de
peste 34 000 de propuneri, din care peste 3 500 au fost selectate
pentru finanțare în urma unei evaluări riguroase inter pares. În 2013 sunt așteptate cu nerăbdare
deciziile Parlamentului European și ale Consiliului cu privire la
propunerile Comisiei pentru programul „Orizont 2020”, care prevede inclusiv
creșterea anticipată a fondurilor alocate CEC. Consolidarea bugetului CEC va permite sprijinirea unui număr mai
mare de cercetători de nivel înalt și a ideilor inovatoare ale
acestora, precum și oferirea unei perspective pe termen lung, în special
în cazul tinerilor cercetători. Pentru 2013 se
prevăd două evoluții ulterioare: ·
Începând cu 2010, granturile pentru
cercetătorii debutanți au fost împărțite în două
filiere pentru a permite compararea solicitanților cu cercetători de
nivel similar. În general, „cercetătorii în faza de debut” (Starters)
(având între 2 și 7 ani experiență după obținerea
doctoratului) sunt încă în curs de a înființa propriul lor grup de
cercetare, în timp ce „cercetătorii în faza de consolidare” (având între 7
și 12 ani experiență după obținerea doctoratului) sunt
adesea deja lansați în activitate în cadrul propriului lor grup, dar au
nevoie de consolidare. Ca evoluție a acestei practici și ca
răspuns la o creșterea rapidă a numărului de cereri pentru
granturi pentru cercetătorii debutanți, consiliul
științific va introduce două cereri de propuneri distincte în
programul de lucru pentru 2013[10]. ·
În conformitate cu recomandările grupului
operativ al CEC, incluse în propunerile sale pentru programul „Orizont 2020”,
Comisia a instituit un comitet independent de nivel înalt pentru recrutarea
viitorului președinte al CEC[11].
Programul „Orizont 2020” prevede că președintele CEC va asigura, de
asemenea, îndeplinirea sarcinilor secretarului general al CEC, va lucra de la
sediul său din Bruxelles și își va consacra cea mai mare parte a
timpului său activităților CEC. Comitetul de recrutare, prezidat
de Lord Sainsbury of Turville, este așteptat să prezinte Comisiei, în
timp util, recomandările sale privind numirea viitorului președinte
al CEC odată cu intrarea în vigoare a programului „Orizont 2020”. [1] JO L 57, 24.2.2007, p. 14. [2] 2008/37/CE: Decizia Comisiei din 14 decembrie 2007 de
instituire a Agenției executive a Consiliului European pentru Cercetare
pentru gestionarea programului comunitar specific „Idei” în domeniul
cercetării de frontieră, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 58/2003
al Consiliului (JO L 9, 12.1.2008, p. 15). [3] http://erc.europa.eu/sites/default/files/document/file/erc_annual_report_2012.pdf. [4] C(2011) 4961, 19.7.2011,
nepublicat. [5] COM(2011) 809 final, 30.11.2011. [6] http://erc.europa.eu/sites/default/files/document/file/ERC_Identification_Committee_Final_Report_2012.pdf [7] C(2012) 9244 din 13.12.2012, JO C
396 din 21.12.2012, p.30. [8] http://erc.europa.eu/about-erc/organisation. [9] http://erc.europa.eu/sites/default/files/press_release/files/ERC_Scmisconduct_Strategy.pdf [10] http://erc.europa.eu/documents/erc-work-programme-2013 [11] http://europa.eu/rapid/press-release_IP-12-1393_en.htm