52012DC0225

1. Politica consumatorilor, o contribuție esențială în ceea ce privește Europa 2020

Cheltuielile consumatorilor reprezintă 56% din PIB-ul UE, fiind esențiale pentru atingerea obiectivului Europa 2020 privind o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Stimularea acestei cereri poate avea un rol important pentru ieșirea din criză a UE.

Pentru aceasta, este necesar să se realizeze potențialul pieței interne. Conform datelor disponibile, consumatorii care fac achiziții online în diverse state membre din UE au la dispoziție de 16 ori mai multe produse din care să aleagă, dar 60% dintre consumatori nu folosesc încă aceste posibilități. Din cauza acestei lipse de încredere, consumatorii nu beneficiază pe deplin de varietatea ofertei și de diferențele de prețuri disponibile în cadrul pieței unice. Îmbunătățirea încrederii consumatorilor în cumpărăturile transfrontaliere online prin adoptarea măsurilor politice adecvate ar putea stimula în mod considerabil creșterea economică din Europa. Responsabilizarea consumatorilor și încurajarea încrederii lor pot stimula economia europeană.

Politici ale consumatorilor bine concepute și puse în aplicare, cu o dimensiune europeană, le pot permite consumatorilor să facă alegeri informate, care să favorizeze concurența și să sprijine obiectivul unei creșteri durabile și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, ținând cont de necesitățile tuturor consumatorilor.

Prezenta agendă a consumatorului european identifică principalele măsuri necesare pentru a responsabiliza consumatorii și a le stimula încrederea. Ea prezintă măsuri care să plaseze consumatorii în centrul tuturor politicilor UE, pentru a atinge obiectivele Europa 2020[1]. Prezenta agendă valorifică și completează alte inițiative precum Raportul privind cetățenia UE, Actul privind piața unică, O agendă digitală pentru Europa, Comunicarea privind comerțul electronic și Foaia de parcurs pentru eficiența utilizării resurselor[2]. În domeniul cercetării și inovării, prezenta agendă se bazează pe inițiativele Orizont 2020, care urmăresc aprofundarea înțelegerii științifice a comportamentului consumatorilor și a implicațiilor alegerilor acestora în ceea ce privește sănătatea, siguranța și sustenabilitatea[3].

Responsabilizarea consumatorilor înseamnă furnizarea unui cadru solid de principii și instrumente care să le permită să favorizeze realizarea unei economii inteligente, durabile și favorabile incluziunii. Consumatorii responsabilizați, care se pot baza pe un cadru solid de garantare a siguranței, informării, educației, drepturilor, măsurilor reparatorii și aplicării legii, pot să contribuie la dezvoltarea pieței și să o utilizeze în avantajul lor, exercitându‑și puterea de a alege și beneficiind de o respectare corespunzătoare a drepturilor lor.

În conformitate cu Tratatul (articolul 12 TFUE) și cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (articolul 38), prezenta agendă propune includerea sistematică a intereselor consumatorilor în toate politicile relevante și plasează un accent deosebit pe necesitatea de a soluționa problemele cu care se confruntă în prezent consumatorii în sectoarele lanțului alimentar, energiei, transporturilor, serviciilor digitale și financiare[4]. Ea se bazează pe nivelul ridicat de protecție a consumatorului care a fost deja atins și pe progresele făcute în privința realizării unui spațiu european de justiție[5] prin consolidarea rolului pe care îl pot juca judecătorii, practicienii în domeniul juridic și autoritățile responsabile pentru aplicarea legislației, inclusiv la nivel transfrontalier.

2. Norme solide privind protecția consumatorului

În cursul ultimilor 50 de ani, Uniunea Europeană a instituit un set solid de politici și norme care asigură un nivel înalt de protecție a consumatorilor din UE, pentru ca aceștia să beneficieze de progresele sociale și economice realizate de Europa și de piața sa internă. În special, există o politică și o legislație privind siguranța produselor, care previne pătrunderea pe piață a produselor care nu respectă standardele de siguranță și promovează calitatea ridicată a exporturilor europene. O legislație solidă în domeniul consumatorilor creează un cadru la nivelul UE pentru lupta împotriva practicilor comerciale neloiale, a clauzelor contractuale abuzive și a publicității înșelătoare atât la nivel național, cât și transfrontalier, garantând în același timp dreptul consumatorilor de a renunța la un contract și de a solicita despăgubiri adecvate. Directiva privind drepturile consumatorilor, adoptată recent, a consolidat în mod substanțial drepturile consumatorilor, în special prin armonizarea mai multor norme aplicabile contractelor online. Este esențial ca aceste noi norme să fie aplicate la timp și în mod eficient. Directiva privind serviciile interzice discriminarea consumatorilor de către comercianți pe baza naționalității sau reședinței acestora. Normele în materie de concurență sunt esențiale pentru a permite UE să elimine abuzurile de poziție dominantă, cartelurile și practicile concertate în detrimentul consumatorilor. De asemenea, UE a elaborat o gamă largă de drepturi importante în anumite sectoare care prezintă un interes deosebit pentru consumatori. De exemplu, drepturile pasagerilor în UE garantează dreptul pasagerilor care călătoresc în UE la servicii de calitate în sectorul transportului aerian, feroviar, rutier și maritim. Plafoanele UE în materie de roaming au redus costurile nejustificate plătite de consumatori cu peste 70%, iar pachetul în domeniul telecomunicațiilor le permite consumatorilor să schimbe cu ușurință operatorii de telefonie fixă sau mobilă. Legislația privind informarea consumatorilor referitoare la produsele alimentare și regulamentul privind mențiunile nutriționale și de sănătate asociate alimentelor oferă un nivel înalt de protecție a consumatorilor și permit consumatorilor să aleagă în cunoștință de cauză.

Printre inițiativele recente se numără „pachetul privind calitatea”[6], adoptat de Comisie în 2010, care își propune să îmbunătățească informarea consumatorilor referitoare la calitatea alimentelor printr-o politică cuprinzătoare privind sistemele de certificare, mențiunile cu valoare adăugată și standardele în materie de produse. În iulie 2011 a fost propus un regulament revizuit privind roamingul[7], care să permită consumatorilor să treacă rapid la un furnizor alternativ de servicii de roaming. Propunerea introduce și un plafon în ceea ce privește prețurile cu amănuntul pentru roamingul de date, pe lângă plafoanele deja existente. În octombrie 2011, Comisia a prezentat o propunere privind o legislație europeană comună în materie de vânzare[8], în scopul de a elimina barierele create de divergențele din domeniul dreptului contractelor: un set unic și cuprinzător de norme privind contractele de vânzare, precum și privind contractele care reglementează conținutul digital, pe care întreprinderile și consumatorii pot alege să îl aplice. Utilizând acest set de norme, consumatorii ar beneficia de mai multă certitudine juridică în legătură cu drepturile lor, de exemplu atunci când fac cumpărături pe internet. De asemenea, ei ar avea acces, la nivel transfrontalier, la o gamă mai largă de produse și de conținut digital la prețuri mai reduse. În noiembrie 2011 au fost prezentate propuneri privind soluționarea alternativă a litigiilor (SAL) și soluționarea online a litigiilor (SOL)[9], pentru a oferi consumatorilor această posibilitate mai rapidă și puțin costisitoare de a soluționa litigiile cu comercianții. Platforma europeană specifică pentru soluționarea online a litigiilor va urmări să îmbunătățească încrederea consumatorilor în comerțul electronic transfrontalier. Propunerea de pachet de reforme privind protecția datelor[10] adoptată de Comisie în ianuarie 2012 va consolida cadrul actual al protecției datelor la nivelul UE, îmbunătățind drepturile consumatorilor în ceea ce privește protecția datelor pentru a mări încrederea acestora în piața unică digitală și în serviciile transfrontaliere.

În iulie 2010, revizuirea directivei privind sistemele de garantare a depozitelor a consolidat finanțarea sistemelor de garantare a depozitelor și a introdus mai multe dispoziții favorabile consumatorilor. În iulie 2010, Comisia a propus și revizuirea directivei privind sistemele de compensare a investitorilor, pentru a consolida protecția de ultimă instanță oferită investitorilor în cazurile în care, ca urmare a unor fraude, furnizorii nu sunt în măsură să le restituie activele.

În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, propunerile Comisiei privind revizuirea directivei privind piețele instrumentelor financiare, din octombrie 2011, oferă protecție consumatorilor‑investitori impunând cerințe pentru instituțiile financiare și consolidând normele de conduită profesională.

3. Probleme actuale și provocări viitoare

Deși în UE există deja un nivel înalt de protecție a consumatorilor, situația concretă a consumatorilor din UE poate fi încă îmbunătățită. Există provocări nou apărute, în special ca urmare a evoluțiilor tehnologie recente, a lipsei de sustenabilitate a modelelor de consum sau a excluziunii sociale. Aceste provocări creează însă și noi oportunități.

3.1          Provocări privind siguranța produselor, a serviciilor și a alimentelor

Obiectivul de a garanta siguranța produselor, serviciilor și alimentelor este un obiectiv de bază ale oricărei politici privind consumatorii. Există însă diferențe de la un stat membru la altul în ceea ce privește aplicarea legislației privind siguranța produselor și, în contextul resurselor limitate cu care se confruntă în prezent administrațiile naționale responsabile pentru supravegherea pieței, întreaga rețea de aplicare a legislației încearcă să facă mai mult cu resurse mai puține.

În același timp, globalizarea lanțului de producție continuă (de exemplu, o proporție în creștere de produse de consum, inclusiv 85% dintre toate jucăriile cumpărate în Uniunea Europeană, sunt în prezent produse în China). În acest context, detectarea produselor nesigure devine o provocare semnificativă.

Din cauza crizei economice, consumatorii și întreprinderile se concentrează în primul rând asupra prețurilor, cu riscul ca aspectele legate de siguranță să treacă pe un plan secundar și ca produsele contrafăcute să câștige teren. Autoritățile de supraveghere a pieței trebuie să rămână vigilente, fiind necesare eforturi reînnoite, prin cooperarea autorităților naționale și a organismelor responsabile cu aplicarea legii, din UE și din afara acesteia.

Odată cu creșterea importanței serviciilor pentru consumatori și cu adoptarea crescută a unora dintre aceste servicii la nivel transfrontalier în cadrul pieței unice, trebuie aprofundate aspectele legate de siguranța lor, pentru a garanta că consumatorii se bucură de același nivel înalt de siguranță pe întreaga piață internă și pentru a examina valoarea adăugată a acțiunii la nivelul UE.

Europa a obținut deja rezultate impresionante privind siguranța produselor alimentare, dar în acest domeniu sunt necesare adaptări constante, pe măsură ce apar noi date științifice.

3.2          Schimbări economice și societale

· Revoluția digitală

Internetul a schimbat în mod radical atât modul în care consumatorii fac cumpărături, cât și modul în care întreprinderile își fac publicitate și vând bunuri și servicii. El a creat modalități inovatoare de a organiza, accesa, comunica și evalua informațiile, de exemplu în legătură cu prețurile, caracteristicile tehnice și revizuirea calității produselor. Motoarele de căutare, site‑urile de comparare a prețurilor și produselor, marcajele de garanție online și recenziile realizate de consumatori sunt acum utilizate pe scară largă și devin o parte integrantă a comportamentului consumatorilor și a modelelor de afaceri. Comerțul electronic poate îmbunătăți considerabil bunăstarea consumatorilor, oferindu-le o alegere de cel puțin două ori mai mare atunci când cumpără online față de cumpărăturile offline. În special, cloud computingul poate oferi servicii mai flexibile, în mod independent de dispozitive sau platforme. S-a calculat că, în cazul în care comerțul electronic ar atinge 15% din vânzările cu amănuntul și toate barierele din calea pieței unice ar fi eliminate, beneficiile totale pentru consumatori ar fi de circa 204 miliarde EUR (1,7% din PIB-ul UE)[11].

· Un consum durabil

Creșterea consumului la nivel mondial a mărit presiunea asupra mediului, având, printre altele, repercusiuni asupra schimbărilor climatice, și a determinat intensificarea concurenței pentru resurse[12]. Consumatorii sunt din ce în ce mai conștienți de impactul pe care modelele de consum îl au asupra mediului; ei ar trebui încurajați și sprijiniți, prin inițiative publice și private, să adopte un comportament de consum mai durabil. Consumatorii trebuie să fie responsabilizați, sprijiniți și încurajați să facă alegeri durabile și sănătoase, care să aducă economii pentru ei și pentru întreaga societate. Consumatorii au dreptul de a cunoaște impactul asupra mediului pe durata întregului ciclu de viață al produselor (bunuri și servicii) pe care au intenția să le cumpere. Ei trebuie ajutați să identifice cu ușurință alegerile cu adevărat durabile. Sunt necesare instrumente eficace care să-i protejeze împotriva mențiunilor înșelătoare și nefondate privind sănătatea și protecția mediului.

Cererea de produse durabile poate stimula creșterea și concurența, determinând o disponibilitate crescută și prețuri mai mici pentru aceste produse și recompensând întreprinderile care oferă bunuri și servicii de calitate, cu o amprentă ecologică redusă.

Excluziunea socială, consumatorii vulnerabili și accesibilitatea

Criza economică și a datoriilor suverane a subminat încrederea consumatorilor și, pentru unii dintre aceștia, a determinat o reducere semnificativă a veniturilor sau a puterii lor de cumpărare, agravând astfel riscul excluziunii sociale și riscul ca cetățenii să nu-și permită bunuri și servicii esențiale.

Aceste riscuri sunt agravate de îmbătrânirea populației, de faptul că piețele devin din ce în ce mai complexe și că unele persoane ar putea să nu aibă nici posibilitatea, nici competențele necesare pentru a utiliza mediul digital. Pentru a putea utiliza avantajele schimbării digitale, este esențial să se abordeze problema accesibilității, ținând cont de dimensiunea sa fizică, digitală și economică. De asemenea, contextul actual poate exacerba dezavantajele cu care se confruntă consumatorii vulnerabili, precum persoanele cu handicap sau mobilitate redusă, care au dificultăți în ceea ce privește accesarea și înțelegerea informațiilor, precum și găsirea unor produse și servicii adecvate.

3.3          Excesul de informații – deficitul de cunoștințe

În lumea de astăzi, caracterizată de o evoluție rapidă, consumatorii sunt deseori copleșiți de informații, dar acestea nu includ neapărat informațiile de care ei au nevoie.

Confruntându-se cu informații și alegeri din ce în ce mai complexe, consumatorii se bazează tot mai frecvent pe etichete sau fac apel la intermediari și filtre precum site-urile de comparare a produselor. Cu toate acestea, există motive de îngrijorare cu privire la fiabilitatea și exactitatea lor.

Organizațiile consumatorilor joacă un rol esențial în îmbunătățirea informațiilor și a cunoștințelor relevante pentru consumatori, dar situația acestora variază enorm de la un stat membru la altul. Adesea, organizațiile care își desfășoară activitatea la nivel național nu au suficiente resurse și cunoștințe, iar rolul lor în ceea ce privește direcționarea și filtrarea intereselor consumatorilor nu este întotdeauna suficient recunoscut.

Ancheta privind responsabilizarea consumatorilor publicată în 2011[13] arată că unul din patru consumatori europeni se simte nesigur, iar unul din trei consumatori crede că nu este bine informat. Numai 2% dintre consumatori au răspuns corect la întrebările privind drepturile lor de a renunța la un contract, garanțiile și protecția împotriva practicilor comerciale neloiale. Această lipsă de informații subminează capacitatea consumatorilor de a-și apăra drepturile.

3.4          Drepturi care nu sunt pe deplin respectate în practică

În 2010, mai mult de un european din zece s-a confruntat cu o problemă legată de un produs sau serviciu pentru care existau motive de reclamații. S-a estimat că prejudiciile totale suferite de consumatorii europeni ca urmare a unor astfel de probleme este de circa 0,4% din PIB-ul UE[14].

În pofida unui nivel în general înalt de protecție a consumatorilor garantat de legislația UE, problemele cu care se confruntă consumatorii rămân încă prea adesea nerezolvate. Ancheta Eurobarometru din 2011 privind comercianții cu amănuntul a arătat că numai 26% dintre comercianții cu amănuntul cunosc perioada exactă în care consumatorii au dreptul de a returna un produs defect.

Multe dintre problemele cu care se confruntă consumatorii în relația cu comercianții nu sunt soluționate, pentru că ei nu întreprind nicio acțiune. Ancheta privind responsabilizarea consumatorilor a arătat că numai 16% dintre consumatorii care s-au confruntat cu probleme au apelat la organizații ale consumatorilor sau la autorități publice pentru a le rezolva. În majoritatea cazurilor, dacă primul contact cu comerciantul nu a avut succes, consumatorii nu iau în considerare posibilitatea de a se adresa instanțelor judecătorești, mai ales dacă este vorba de sume mici.

În plus, autoritățile de aplicare a legii trebuie să facă față unor noi provocări de natură practică, precum limitarea resurselor, care determină reducerea eficacității lor[15], mai ales în situații transfrontaliere. Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorului (CPC), instituită în decembrie 2006 pentru a aborda problemele specifice tranzacțiilor comerciale transfrontaliere, nu și-a atins încă întregul potențial.

Sunt necesare îmbunătățiri ale mecanismelor de despăgubire și de aplicare a legii. De asemenea, măsurile menite să mărească încrederea și să elimine avantajele competitive ale practicilor comerciale neloiale vor avea efecte pozitive în ceea ce privește stimularea creșterii.

3.5          Provocări specifice din sectoare-cheie

Unele sectoare au o importanță deosebită în perioadele de criză economică, deoarece ele afectează interesele de bază ale tuturor consumatorilor de bunuri și servicii esențiale, precum produsele alimentare, energia, transportul, comunicațiile electronice și serviciile financiare. Este necesar să se țină cont de impactul modificărilor economice și societale menționate mai sus asupra acestor sectoare.

UE trebuie să acorde o atenție deosebită modalităților în care consumatorii de astăzi înțeleg și aleg serviciile financiare. În timp ce serviciile bancare la domiciliu (home banking) ușurează viața multor consumatori, complexitatea și riscurile sporite ale anumitor produse și servicii financiare (inclusiv pensiile) determină necesitatea de a ameliora transparența și cunoștințele financiare. În general, taxele pentru serviciile financiare de bază rămân opace, iar consumatorii continuă să fie descurajați să-și schimbe banca din cauza temerii (deseori justificate) că acest lucru va fi costisitor.

Prea adesea consumatorii nu beneficiază pe deplin de avantajele liberalizării industriilor de rețea, precum energia, transportul și comunicațiile electronice, nu numai în ceea ce privește prețurile, ci și nivelul de calitate a serviciilor.

Liberalizarea sectorului transporturilor a mărit concurența, spre avantajul numărului în creștere de cetățeni care călătoresc pe teritoriul Europei. Cu toate acestea, este necesară o aplicare mai eficace a legislației UE privind drepturile pasagerilor, pentru a combate practicile neloiale și încălcarea legislației UE. Impactul decisiv al revoluției digitale asupra sectorului transporturilor determină necesitatea ca drepturile consumatorilor să devină mai adecvate în raport cu scopurile lor.

Piețele cu amănuntul ale electricității și gazului au fost liberalizate recent, dar mulți consumatori continuă să aibă dificultăți de a face comparații, din cauza procedurilor complicate și/sau a condițiilor de piață opace[16].

În ceea ce privește economia de energie, s-a calculat că, în medie, gospodăriile din UE ar putea economisi până la 1 000 EUR pe an prin luarea unor măsuri simple de eficiență energetică, precum izolarea locuințelor, instalarea unor termostate și a unor panouri solare pentru a încălzi apa, instalarea geamurilor duble și înlocuirea sistemelor de încălzire vechi[17]. Prin urmare, gospodăriile au un potențial important în ceea ce privește îmbunătățirea eficienței energetice la prețuri accesibile și economiile de consum final de energie. Acest potențial este departe de a fi suficient exploatat, în principal din cauza cunoașterii insuficiente de către consumatori a consumului lor efectiv, precum și a lipsei unor informații clare și ușor de accesat privind contorizarea și facturarea.

Deși piețele comunicațiilor electronice au rezistat bine la criza economică, consumatorii nu beneficiază pe deplin de concurența de piață din cauza transparenței insuficiente a tarifelor, a calității scăzute a serviciilor și a obstacolelor în calea schimbării furnizorilor.

Se estimează că în viitor presiunea asupra mediului exercitată de consumul de alimente va crește, printre altele din cauza modificării modelelor de alimentație și a creșterii risipei de alimente. Conform estimărilor, în Europa cantitatea de alimente aruncate va crește în următorii ani[18], iar risipa de alimente înseamnă risipă de resurse și de bani.

4. Patru obiective-cheie pentru 2020 și primii pași pentru a le atinge

Provocările descrise mai sus justifică o strategie pe termen lung, precum și o serie de măsuri pe termen scurt care să abordeze principalele motive de preocupare ale consumatorilor, pentru a stimula încrederea și a sprijini Strategia Europa 2020. Cu siguranță, acțiunile prezentate în secțiunile de mai jos vor fi examinate din perspectiva reglementării inteligente și a priorităților globale ale Comisiei – incluzându-se o examinare riguroasă a oricăror poveri pentru întreprinderile mici și mijlocii.

4. 1. Îmbunătățirea siguranței consumatorilor

Garantarea siguranței produselor, serviciilor și alimentelor este un obiectiv de bază al politicii privind consumatorii.

O politică eficientă în domeniul siguranței produselor urmărește să creeze un sistem de siguranță fără întreruperi, de la fermă sau din fabrică până la consumator. Prin îmbunătățirea sistemului de asigurare a siguranței, UE va reuși să abordeze în mod mai eficace provocările legate de lanțurile de aprovizionare globale, să comunice mai bine și să abordeze mai rapid și mai eficient riscurile emergente în domeniul siguranței produselor.

Având în vedere că consumatorii folosesc mai frecvent serviciile transfrontaliere, este necesar să se examineze cu mai multă atenție întrebarea dacă siguranța lor ar trebui abordată la nivelul UE sau prin reglementări la nivel național.

Sistemul UE de controale oficiale de-a lungul lanțului alimentar ar trebui să devină și mai eficient. Aceasta va permite statelor membre, responsabile pentru realizarea unor astfel de controale, să maximizeze valoarea adăugată, minimizând în același timp costurile pentru operatori.

Pentru a consolida siguranța consumatorilor, Comisia va depune eforturi pentru a realiza următoarele două obiective specifice:

Ø 1. îmbunătățirea cadrului de reglementare privind siguranța produselor și serviciilor și consolidarea cadrului de supraveghere a pieței;

Ø 2. consolidarea siguranței lanțului alimentar.

O serie de măsuri concrete pentru îndeplinirea acestor obiective specifice vor fi adoptate înainte de 2014.

Revizuirea cadrului legislativ privind siguranța produselor, programată pentru 2012, urmărește să garanteze că UE și cei 500 de milioane de consumatori ai săi se pot baza pe norme moderne și unificate privind supravegherea pieței, care să ducă la o mai bună aplicare a legii la nivel național și transfrontalier, ca urmare a îmbunătățirii planificării, cooperării, stabilirii priorităților și schimbului de informații între autoritățile statelor membre. De asemenea, vor exista avantaje și pentru întreprinderi, care vor beneficia de norme mai ușor de aplicat și de reducerea costurilor suportate pentru respectarea legislației. Cadrul revizuit va încerca să identifice modalitățile de consolidare a cooperării la nivelul UE între autoritățile naționale de aplicare a legislației, creând condiții de concurență echitabile și luptând împotriva concurenței neloiale.

Se vor întreprinde acțiuni de sensibilizare, în special în țările care exportă în UE, pentru a evidenția importanța aspectelor legate de siguranță și a informa în legătură cu reglementările UE privind lanțul de aprovizionare.

Comisia va examina posibilitatea unor inițiative privind siguranța serviciilor în anumite sectoare, inclusiv sectoarele importante pentru anumite categorii de consumatori vulnerabili. O carte verde privind siguranța anumitor servicii pentru consumatori va fi discutată în 2012, iar o recomandare revizuită privind siguranța împotriva incendiilor în sectorul hotelier va fi inclusă în agendă în 2013, pentru a integra noua abordare a evaluării și gestionării riscurilor propusă de sectorul respectiv.

Regulamentul privind controalele oficiale de-a lungul lanțului alimentar va fi revizuit în 2012, în vederea simplificării sale și a garantării disponibilității unei finanțări suficiente și sustenabile pentru efectuarea unui număr mai mare de controale. În plus, Comisia va consolida și actualiza cadrul juridic privind sănătatea animalelor, sănătatea plantelor, materialul de înmulțire a plantelor și regulamentul privind igiena produselor alimentare, în special prin îmbunătățirea coerenței și clarificarea responsabilităților operatorilor economici. Astfel, siguranța consumatorilor va fi îmbunătățită.

Pe baza orientărilor privind controlul importurilor în domeniul siguranței și conformității produselor[19], autoritățile vamale și de supraveghere a pieței vor coopera pentru a îmbunătăți, a măsura și a evalua rezultatele controalelor importurilor, până în 2014.

4. 2.     Consolidarea cunoștințelor

O responsabilizare adecvată a consumatorilor necesită ca aceștia să aibă acces la informații clare, fiabile și comparabile, precum și la instrumentele necesare pentru a înțelege informațiile respective.

De asemenea, atât consumatorii, cât și comercianții trebuie să-și cunoască mai bine drepturile și obligațiile stipulate de legislația UE, pentru a îmbunătăți încrederea reciprocă și a găsi soluții ușor de aplicat atunci când apar probleme. Prin urmare, Comisia va încuraja intermediarii și comercianții să depășească simpla conformitate cu legislația și să aplice măsuri de autoreglementare și inițiative privind responsabilitatea socială a întreprinderilor, consolidând astfel atenția acordată serviciilor pentru clienți ca factor-cheie al competitivității.

Îmbunătățirea cunoștințelor consumatorilor este deosebit de importantă în cazul serviciilor financiare, iar băncile, băncile centrale, autoritățile de supraveghere a pieței financiare și sistemele de protecție a depozitelor și a investițiilor joacă un rol central în educația financiară, inclusiv în ceea ce privește persoanele care nu au acces deloc sau care nu au acces suficient la serviciile bancare și financiare de bază.

Se vor organiza campanii de sensibilizare privind aspecte importante pentru consumatori, în cooperare cu statele membre și cu părțile interesate. Este de asemenea esențial ca autoritățile naționale și organizațiile din sectorul privat să amelioreze oferta educațională destinată consumatorilor din întreaga UE, începând cu o vârstă timpurie.

Organizațiile consumatorilor au de jucat un rol important, nu numai în ceea ce privește informarea și sensibilizarea consumatorilor, ci și reprezentarea eficace și apărarea intereselor acestora.

Comisia va urmări realizarea următoarelor două obiective specifice:

Ø 3. îmbunătățirea informațiilor și sensibilizarea cu privire la drepturile și interesele consumatorilor, atât în rândul consumatorilor, cât și al comercianților;

Ø 4. dezvoltarea cunoștințelor și a capacităților necesare unei participări mai eficace a consumatorilor în cadrul pieței.

O serie de măsuri concrete pentru îndeplinirea acestor obiective specifice vor fi adoptate înainte de 2014.

În 2013, în cadrul Anului european al cetățenilor, va fi lansată o campanie la nivelul UE care să amelioreze cunoștințele privind drepturile și interesele consumatorilor, în strânsă cooperare cu toate părțile interesate, inclusiv comercianții și asociațiile de consumatori.

Între al doilea trimestru din 2012 și decembrie 2013, organizațiile fără scop lucrativ care oferă consiliere financiară generală pentru consumatori vor beneficia de activități de formare destinate să amelioreze capacitatea lor de a oferi o consiliere eficace și sustenabilă.

Comisia va colabora cu statele membre pentru a se asigura că rolul organizațiilor de consumatori naționale este recunoscut în mod corespunzător și va sprijini activitatea acestora prin consolidarea capacităților și oferind asistență organizațiilor de consumatori europene.

Va fi intensificată cooperarea cu toate rețelele la nivelul UE existente care pot difuza cel mai bine informațiile către consumatori, comercianți sau practicienii din domeniul juridic. Rețeaua Centrelor Europene pentru Consumatori va fi consolidată, pentru a informa mai bine consumatorii în legătură cu drepturile lor atunci când fac cumpărături în altă țară și pentru a‑i asista în cazul unor litigii transfrontaliere. Rețeaua Întreprinderilor Europene va fi utilizată în mod mai sistematic pentru a se asigura că întreprinderile, inclusiv IMM-urile, primesc în mod regulat informații legate de legislația privind consumatorii.

Comisia va colabora cu intermediarii și comercianții pentru a elabora coduri de bună conduită, bune practici sau orientări privind compararea prețurilor, a calității și a sustenabilității.

De asemenea, Comisia va continua să îmbunătățească informațiile oferite consumatorilor și întreprinderilor în legătură cu drepturile și obligațiile acestora, publicate pe propriile sale pagini de internet, de exemplu în cadrul portalului Europa ta[20], care vor fi completate de instrumente specializate de informare precum cele oferite de Ghidul e-You[21] și de Codul drepturilor online în UE. Ea va colabora și cu jurnaliști și alți actori ai mass-media specializați în probleme legate de consumatori, pentru a promova o diseminare eficientă a informațiilor.

Comisia va colabora îndeaproape cu statele membre în domeniul educației consumatorilor. Ea va elabora în 2012 o platformă interactivă pentru schimbul celor mai bune practici și distribuirea de materiale educative pentru consumatori către profesori și alți profesioniști care lucrează cu tineri între 12 și 18 ani, pe teme precum competențele digitale, noile tehnologii media[22] și consumul durabil.

4. 3.     Optimizarea punerii în aplicare, consolidarea aplicării legislației și garantarea măsurilor reparatorii

Pentru ca piața unică să aibă succes în continuare, sunt necesare îmbunătățiri în ceea ce privește încrederea participanților din cadrul pieței în aplicarea eficace a drepturilor lor și în existența unor mecanisme reparatorii adecvate.

Comerțul transfrontalier din UE va continua să se dezvolte doar în cazul în care consumatorii își vor putea exercita drepturile pe tot teritoriul UE și comercianții onești vor constata că concurenții lor necinstiți sunt sancționați în mod corespunzător. Acest fapt este deosebit de important astăzi, când revoluția digitală facilitează cumpărăturile transfrontaliere, dar în același timp creează noi posibilități pentru comercianții necinstiți de a recurge la practici incorecte.

Comisia va urmări realizarea următoarelor două obiective specifice:

Ø 5. aplicarea eficace a legislației de protecție a consumatorilor, cu un accent asupra sectoarelor-cheie;

Ø 6. punerea la dispoziția consumatorilor a unor modalități eficiente de soluționare a litigiilor.

O serie de măsuri concrete pentru îndeplinirea acestor obiective specifice vor fi adoptate înainte de 2014.

În perioada 2012-2014, vor continua acțiunile anuale coordonate de aplicare a legislației prin intermediul rețelei CPC. Comisia va continua să depună eforturi pentru a facilita și a sprijini rețeaua în ceea e privește aplicarea legii. Atunci când va fi necesar, ea va declanșa acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, pentru a răspunde cazurilor de neaplicare a legislației UE. Comisia examinează aprofundat domeniul de aplicare, eficacitatea și mecanismele operaționale ale regulamentului privind cooperarea în domeniul protecției consumatorilor. La sfârșitul lui 2014, ea va prezenta un raport privind modalitățile în care s-ar putea îmbunătăți cooperarea pentru aplicarea legii la nivel transfrontalier și, dacă acest lucru va fi considerat justificat, va propune modificarea normelor existente.

Pentru a îmbunătăți aplicarea normelor UE relevante pentru consumatori, se va utiliza mai bine Rețeaua Judiciară Europeană[23] pentru a înlesni accesul la justiție, a garanta buna funcționare a procedurilor cu impact transfrontalier și a facilita solicitările privind cooperarea judiciară între statele membre.

Vor continua eforturile pentru ca documentele esențiale transpunerii și punerii în aplicare a legislației de protecție a consumatorilor în UE să fie puse la dispoziția tuturor judecătorilor și practicienilor din domeniul juridic interesați, precum și cetățenilor și întreprinderilor. În acest scop, în 2013 va fi creată o bază de date în domeniul dreptului consumatorului, care va deveni o parte integrantă a portalului e-justiție[24].

Experiența aplicării directivei privind practicile comerciale neloiale[25] a arătat că Comisia trebuie să joace un rol mai important în monitorizarea și coordonarea aplicării directivei de către statele membre, în special în ceea ce privește aspectele recurente și practicile comerciale noi, precum utilizarea instrumentelor de comparare a prețurilor și recenziile realizate de consumatori. Pentru aceasta, Comisia va consolida coordonarea acțiunilor de aplicare a normelor privind practicile comerciale neloiale și va actualiza ghidul privind punerea în aplicare a directivei.

Este necesar să se asigure o aplicare corespunzătoare a normelor în sectoarele-cheie.

Pentru a asigura aplicarea consecventă a cerințelor de informare în domeniul digital, Comisia va elabora, până în 2014, orientări care să sprijine punerea în aplicare corectă de către autoritățile responsabile a normelor UE și a directivei privind drepturile consumatorilor, adoptată recent. Comisia și autoritățile naționale vor întreprinde acțiuni concertate pentru a combate practicile neloiale din acest sector, precum cele legate de publicitatea înșelătoare privind viteza internetului în bandă largă.

În sectorul energiei, este necesar să se asigure punerea în aplicare deplină a celui de-al treilea pachet în domeniul energiei și a normelor sale detaliate privind drepturile consumatorilor. De asemenea, este important să se utilizeze întregul potențial al Forumului cetățenesc pentru energie.

În sectorul serviciilor financiare, în urma recomandării adoptate de Comisie în 2011[26], aceasta va monitoriza îndeaproape răspunsurile statelor membre în ceea ce privește problema cetățenilor cărora li se refuză accesul la un cont bancar. Acesta este un aspect important, nu numai pentru consumatorii dezavantajați care se confruntă cu excluziunea financiară și socială, ci și pentru mulți cetățeni care se deplasează pentru a locui, lucra sau studia în altă țară.

Pentru a proteja consumatorii împotriva afirmațiilor înșelătoare și nefondate privind protecția mediului, este necesar să îmbunătățească sprijinul acordat autorităților naționale de aplicare a legii, pentru ca acestea să pună în aplicare în mod corespunzător cerințele directivei privind practicile comerciale neloiale[27]. În acest scop, Comisia va revizui orientările privind afirmațiile înșelătoare în legătură cu protecția mediului.

Vor fi redactate orientări care să faciliteze și să îmbunătățească aplicarea diferitelor regulamente privind drepturile pasagerilor, pentru toate modalitățile de transport.

De asemenea, Comisia va publica orientări privind aplicarea articolului 20 alineatul (2) din directiva privind serviciile, care vor contribui la reducerea cazurilor în care consumatorii se confruntă cu refuzuri nejustificare de furnizare a unor servicii sau cu diferențe de tratament, din cauza reședinței lor, atunci când încearcă să achiziționeze online servicii din altă țară.

În contextul eforturilor de a îmbunătăți aplicarea legislației UE, Uniunea Europeană va colabora cu principalii parteneri din sectorul comercial pentru a promova respectarea principiilor de bază de protecție a consumatorului. În ceea ce privește siguranța, o cooperare internațională crescută (în special cu China) va contribui la dezvoltarea conceptului de „siguranță la sursă”, pentru a limita importurile de produse care nu respectă standardele de siguranță. Tendința crescută a comercianților necinstiți de a-și desfășura activitățile în afara UE pentru a evita controalele face necesară o vigilență crescută la nivel mondial. De aceea, Comisia își va coordona acțiunea cu țările terțe cele mai afectate și cu principalele organizații internaționale (precum OCDE, ONU și OMC). Necesitatea unei cooperări internaționale crescute este deosebit de puternică în domeniul digital și în privința combaterii comunicărilor comerciale nesolicitate (spam).

În privința dreptului la măsuri reparatorii, pe termen scurt și mediu Comisia se va concentra asupra adoptării și punerii în aplicare a propunerilor sale recente privind soluționarea alternativă a litigiilor (SAL) și soluționarea online a litigiilor (SOL), pentru a garanta cât mai curând accesul consumatorilor din UE la proceduri simple și rapide de apărare a drepturilor lor. În același timp, Comisia va asigura transpunerea corectă și punerea în practică a directivei privind medierea, care conferă tuturor judecătorilor din UE dreptul de a invita părțile să ajungă la o soluționare amiabilă a litigiului lor. Directiva se aplică în cazul litigiilor transfrontaliere, dar statele membre sunt încurajate să utilizeze medierea și la nivel național. Se vor face eforturi pentru a înlesni accesul consumatorilor la procedura europeană cu privire la reclamațiile cu valoare redusă, care simplifică, accelerează și reduce costurile litigiilor transfrontaliere pentru reclamațiile cu o valoare de cel mult 2 000 EUR. În acest scop, în 2012 se va publica un ghid care va oferi sfaturi practice consumatorilor și practicienilor din domeniul juridic. În cursul anului 2013, Comisia intenționează să pună la dispoziție online formularele pentru reclamațiile cu valoare redusă și să publice un raport privind procedura în ansamblul său, inclusiv necesitatea de a revizui pragul existent.

În final, pe baza rezultatului consultării publice lansate în 2011 și în urma rezoluției Parlamentului European din 2 februarie 2012[28], Comisia va analiza posibilitatea unei inițiative privind cadrul UE aplicabil acțiunilor colective în despăgubire.

4.4.        Adaptarea drepturilor și a politicilor-cheie la schimbările economice și societale

În contextul schimbărilor prin care trece piața în prezent, este esențial să se asigure încrederea necesară pentru ca consumatorii să cumpere online bunuri și servicii tradiționale, materiale, precum și digitale. Prin urmare, este necesară actualizarea legislației de protecție a consumatorilor pentru a răspunde necesităților generate de schimbările pieței, ținând cont de noile perspective oferite de științele comportamentale asupra modului în care consumatorii acționează în practică.

În plus, este necesar să se elimine barierele actuale în calea unui acces simplu, legal și ieftin al consumatorilor la produsele și serviciile digitale.

Ca prim pas, propunerile recente privind legislația europeană comună în materie de vânzare și pachetul de reforme privind protecția datelor vor oferi soluții pentru multe dintre problemele cu care se confruntă consumatorii atunci când fac cumpărături online, în special prin îmbunătățirea încrederii acestora în piața unică digitală și în serviciile transfrontaliere.

Se preconizează că propunerile privind soluționarea alternativă a litigiilor (SAL) și soluționarea online a litigiilor (SOL) vor contribui de asemenea la facilitarea accesului consumatorilor la măsurile reparatorii.

În 2012, Comisia va sprijini Parlamentul European și Consiliul în vederea găsirii unui acord privind aceste propuneri, pentru o adoptare și o punere în aplicare rapide.

Este mai important decât oricând să se asigure coerența și sinergia politicilor UE, pentru a favoriza impactul lor pozitiv asupra cheltuielilor de consum, în special în sectoarele-cheie ale produselor alimentare, energiei, transportului și serviciilor financiare, promovând în același timp modele de consum mai durabile.

Conform unei anchete realizate recent de Comisia Europeană, care prezintă primele 20 de preocupări ale cetățenilor și întreprinderilor din cadrul pieței unice, consumatorii sunt în continuare nemulțumiți de facturile lor pentru energie, consideră că este complicat să-și apere drepturile în calitate de pasageri și nu reușesc să se orienteze cu ușurință în sectorul serviciilor bancare și financiare[29].

Pentru a aborda aceste aspecte economice și societale, Comisia va depune eforturi pentru a realiza următoarele două obiective specifice:

Ø 7. adaptarea legislației privind consumatorii la era digitală;

Ø 8. promovarea creșterii durabile și sprijinirea intereselor consumatorilor în sectoarele‑cheie.

O serie de măsuri concrete pentru îndeplinirea acestor obiective specifice vor fi adoptate înainte de 2014.

· Sectorul digital

Se vor analiza o serie de măsuri care să răspundă principalelor probleme cu care se confruntă utilizatorii online și să garanteze că aceștia se bucură de o protecție adecvată atunci când cumpără și folosesc conținut digital. Acestea pot include standardizarea informațiilor de bază comunicate consumatorilor pentru a facilita compararea, precum și inițiative de evaluare a necesității de a beneficia de mijloace reparatorii aplicabile în întreaga UE în cazul cumpărării de conținut digital necorespunzător și, eventual, de a armoniza marcajele de garanție digitale.

Comisia își va propune să soluționeze problemele persistente legate de gestionarea drepturilor de autor pe baza unor criterii teritoriale, precum și de complexitatea actualului sistem de redevențe pentru copiile private, care pot să afecteze disponibilitatea conținutului digital în UE și să descurajeze crearea unor modele de afaceri online inovatoare. Comisia va prezenta în 2012 o propunere legislativă privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a lansat un dialog cu părțile interesate, sub responsabilitatea unui mediator, cu privire la redevențele pentru copiile private și pentru reprografie. Rezultatele acestui dialog vor fi utilizate pentru a formula recomandări privind posibilele acțiuni legislative la nivelul UE. De asemenea, Comisia va depune eforturi pentru a soluționa problemele specifice legate de drepturile de autor și disponibilitatea conținutului audiovizual și a serviciilor de radiodifuziune și televiziune în contextul evoluției tehnologice, urmărind în special să stimuleze serviciile transfrontaliere.

În cadrul activității de raportare în legătură cu funcționarea directivei privind practicile comerciale neloiale, Comisia va evalua în 2012 dacă este necesară o ameliorare a aplicării normelor actuale care protejează copiii împotriva publicității înșelătoare, inclusiv în mediul digital. Ea va continua să se concentreze asupra situației specifice a minorilor care cumpără sau utilizează online conținut digital.

Comisia va urmări să mărească fiabilitatea interacțiunilor comerciale atât pentru consumatori, cât și pentru comercianți, propunând, în 2012, un cadru legislativ aplicabil identificării, autentificării și semnăturilor electronice. Ea va stabili cerințe minime de informare privind situarea unui site și statutul juridic al proprietarului acestuia, pentru a garanta autenticitatea site-ului. De asemenea, Comisia va ține seama pe deplin de interesele consumatorilor în cadrul propunerilor de politici în materie de cloud computing care urmează a fi prezentate.

Pe baza răspunsurilor primite la consultarea lansată de cartea sa verde din ianuarie 2012 privind plățile efectuate prin intermediul cardului, al internetului și al telefonului mobil, Comisia intenționează să formuleze propuneri concrete în cursul primului trimestru din 2013. Ea pregătește de asemenea o carte verde privind livrarea coletelor, a cărei adoptare este prevăzută pentru ultimul trimestru din 2012.

În 2012 va fi prezentată o comunicare privind jocurile de noroc online, care își propune, printre altele, să îmbunătățească protecția consumatorilor și a cetățenilor, inclusiv a grupurilor vulnerabile și a minorilor.

· Servicii financiare

În cadrul activității de raportare din 2012 în legătură cu funcționarea directivei privind practicile comerciale neloiale, Comisia va evalua necesitatea de a consolida normele actuale privind combaterea practicilor neloiale din sectorul serviciilor financiare sau de a optimiza aplicarea lor, inclusiv în ceea ce privește consumatorii vulnerabili.

Comisia urmează să adopte propuneri legislative privind pachetele de produse de investiții cu amănuntul, pentru a garanta că micii investitori au la dispoziție un document conținând informațiile de bază, într-o formă concisă și ușor de înțeles, care să-i ajute să ia decizii de investiții în cunoștință de cauză. Ea va revizui, de asemenea, directiva privind intermedierea de asigurări, care reglementează vânzarea produselor de asigurare.

Comisia va evalua punerea în aplicare a directivei privind creditul de consum, analizând în special dacă aceasta funcționează în beneficiul consumatorilor și dacă este necesară revederea unor aspecte precum împrumuturile mici, debitul amânat sau creditarea responsabilă, care rămân în general de competența statelor membre. Acest fapt este important mai ales pentru consumatorii vulnerabili.

În acest context, un alt motiv de îngrijorare îl constituie îndatorarea excesivă a gospodăriilor. În prima parte a anului 2012 va fi lansat un studiu specific care să realizeze un instantaneu al situației și să prezinte cele mai bune practici existente pentru a atenua impactul acestui fenomen.

Pentru a asigura concurența în sectorul bancar destinat persoanelor fizice, consumatorii trebuie să cunoască tarifele pe care le plătesc pentru serviciile bancare de bază și să poată trece cu ușurință de la o bancă la alta. Prin urmare, Comisia va pregăti în 2012 o inițiativă legislativă care va aborda aceste aspecte în legătură cu conturile bancare, care se numără printre necesitățile de bază ale consumatorilor în vederea gestionării propriilor finanțe.

· Produse alimentare

În urma adoptării regulamentului privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare[30], Comisia va promova aplicarea noilor norme și va explora necesitatea unor noi inițiative. Acest lucru este relevant în special pentru indicarea originii alimentelor pe etichete și etichetarea băuturilor alcoolice.

Punerea în aplicare în curs de desfășurare a regulamentului privind mențiunile nutriționale și de sănătate[31] va garanta că toate mențiunile privind efectele benefice nutriționale sau de sănătate ale produselor alimentare sunt bazate pe dovezi științifice și nu înșeală consumatorii. De asemenea, ea va garanta libera circulație a produselor cu mențiuni nutriționale și de sănătate care respectă cerințele regulamentului menționat.

Comisia va analiza chestiunea produselor alimentare sustenabile și în special problema risipei de alimente. Vor fi incluse acțiuni care să vizeze consumatorii, pentru a preveni risipa de alimente în gospodării; pentru a fi eficace, acestea vor trebui însoțite de acțiuni care să vizeze alți actori relevanți pentru lanțul alimentar (agricultorii, vânzătorii cu amănuntul, producătorii etc.).

· Energie

Comisia va întreprinde alte acțiuni pentru a îmbunătăți concurența și, în special, transparența prețurilor electricității și gazului, pentru ca ofertele societăților de furnizare a energiei să devină mai ușor de înțeles de către consumatori. Punerea viitoare în aplicare a noii directive privind eficiența energetică va îmbunătăți drepturile de informare ale consumatorilor, prin norme mai transparente privind contorizarea precisă și facturarea clară și efectuată la timp, pe baza consumului individual efectiv, pentru toate sursele de energie, inclusiv sistemele de încălzire centralizată, de răcire și apa caldă menajeră.

În plus, Comisia intenționează să îmbunătățească informațiile puse la dispoziția consumatorilor în legătură cu modalitățile de a optimiza gestionarea consumului casnic de energie, precum și să încurajeze consumatorii să utilizeze spre propriul beneficiu atât tehnologia existentă (precum facturarea pe telefonul mobil bazată pe consumul efectiv), cât și tehnologiile emergente (precum contoarele inteligente). În acest scop, se vor elabora orientări privind transparența prețurilor pe piața de vânzare cu amănuntul a energiei, în colaborare cu autoritățile de reglementare și cu părțile interesate.

Alte acțiuni specifice privind contoarele inteligente și utilizarea tehnologiilor de către consumatori vor fi elaborate de către Grupul operativ european pentru rețele inteligente, coordonat de Comisie.

De asemenea, directiva privind etichetarea energetică va fi revizuită în 2014. Între timp, Comisia va propune aplicarea extinderii sale online, mărind astfel în mod considerabil impactul său[32].

· Călătoriile și transportul

Până la începutul lui 2013, Comisia va propune o directivă actualizată privind pachetele de servicii pentru călătorii, care să țină seama de schimbările recente de pe piața turismului. Reforma va ține cont în special de tendința crescută a consumatorilor de a cumpăra online așa‑numitele „pachete dinamice”, mai curând decât pachete de călătorii organizate tradiționale[33]. În plus, în 2013 vor fi actualizate normele existente privind drepturile pasagerilor aerieni, care protejează călătorii în cazul refuzului îmbarcării, al întârzierilor lungi și al anulării zborului.

În ceea ce privește mobilitatea urbană, Comisia va discuta cu părțile interesate pentru a identifica cele mai bune practici și condiții la nivelul UE privind consolidarea drepturilor pasagerilor în sectorul transportului public[34]. De asemenea, Comisia va prezenta, până în 2014, măsuri specifice vizând, printre altele, sensibilizarea consumatorilor în legătură cu alternativele existente la autovehiculele private.

În 2013, Comisia va prezenta o propunere de revizuire a normelor de etichetare a autovehiculelor cu privire la CO2, pentru a actualiza informațiile furnizate consumatorilor. De asemenea, ea va lua măsuri pentru a elabora o strategie privind combustibilul alternativ, pentru a sprijini alegerea unor combustibili mai ecologici[35] de către consumatori și a îmbunătăți informațiile furnizate consumatorilor în legătură cu noii combustibili folosiți în transport[36].

· Produse durabile

Pentru a realiza o creștere durabilă, bazată pe un consum durabil, Comisia va analiza posibilitatea de a lua măsuri pentru ca bunurile de consum să poată fi folosite pentru un timp mai îndelungat, inclusiv în ceea ce privește sprijinirea serviciilor de reparații și întreținere. Comisia va examina modalitățile de a îmbunătăți disponibilitatea și accesibilitatea financiară a produselor mai durabile, prin sisteme de stimulente adecvate sau prin acțiuni voluntare.

Comisia va elabora metodologii armonizate de evaluare a performanței ecologice pe parcursul ciclului de viață al produselor și întreprinderilor, ca bază pentru a oferi informații fiabile consumatorilor.

În plus, directiva privind proiectarea ecologică, de stabilire a unor cerințe minime în materie de protecție a mediului pentru produse, va acoperi treptat din ce în ce mai multe tipuri de produse în cadrul celui de-al doilea plan de lucru pentru proiectare ecologică și, dacă va fi cazul, va reglementa consumul energetic și alte impacturi semnificative asupra mediului ale produselor.

5. Concluzii

Prezenta agendă a consumatorului european prezintă un cadru de politici cuprinzător care își propune să plaseze consumatorii în centrul pieței unice, întrucât aceștia au o importanță crucială pentru creșterea economică din UE. Ea include acțiunile în beneficiul consumatorilor pe care Comisia preconizează să le întreprindă în cursul mandatului său.

Toate măsurile țin seama de schimbările modelelor de consum observate în practică, de progresele tehnologice, de evoluția rapidă a piețelor, de necesitatea de a responsabiliza consumatorii și de a face ca aceștia să-și poată exercita drepturile în mod eficace.

Pentru a îndeplini principalele obiective ale prezentei agende în modul cel mai eficace și a reduce la minimum sarcina administrativă, este necesar ca orice acțiune politică să fie bazată pe elemente concludente privind funcționarea în practică a piețelor și comportamentul consumatorilor. Propunerile de revizuire a normelor actuale ale UE vor fi bazate pe evaluări ale legislației în vigoare și pe o analiză riguroasă a consecințelor preconizate.

Măsurile anunțate în prezenta agendă vor fi sprijinite și prin actualizarea continuă a surselor de informații de bază, precum Tabloul de bord al piețelor de consum, clasamentele piețelor de consum și tablourile de bord ale condițiilor pentru consumatori, care analizează comparativ mediul de consum din statele membre și înregistrează progresele în ceea ce privește integrarea piețelor vânzării cu amănuntul. Acestea vor fi completate de studii de piață care vor analiza motivele aflate la baza disfuncțiilor pieței, precum și de studii privind comportamentul consumatorilor. De asemenea, se va acorda atenție aspectelor legate de consumatori și în contextul cercetărilor finanțate în temeiul programelor 2020.

Se vor face eforturi pentru a garanta că acțiunile politice propuse sunt testate în prealabil în raport cu cele opt obiective specifice ale prezentei agende, pentru a obține un impact mai puternic și o utilizare mai mare de către consumatori, evitând în același timp impunerea unor sarcini inutile asupra întreprinderilor.

Tendințele observate în următorii câțiva ani vor facilita identificarea acțiunilor suplimentare care ar trebui întreprinse după 2014. Progresele în privința îndeplinirii obiectivelor stabilite în prezenta agendă vor fi cuprinse în raportul Comisiei privind integrarea intereselor consumatorilor în politicile UE.

Prezenta agendă își propune să încurajeze responsabilizarea consumatorilor și să creeze sinergii politice, pentru a răspunde provocării de a elibera potențialul de creștere și de a restabili încrederea în economia europeană. Pentru a obține rezultate durabile, este necesar un angajament puternic din partea tuturor actorilor implicați în punerea în aplicare a prezentei agende – la nivelul UE, la nivel național și internațional. Numai o cerere de consum inteligentă și durabilă, însoțită de o ofertă adecvată, va contribui la readucerea Uniunii Europene pe calea creșterii economice.

[1] „Consumatorii încrezători reprezintă baza unor piețe înfloritoare. Pe baza lucrărilor din această toamnă, următorul program de lucru va anunța măsuri care să consolideze drepturile consumatorilor, inclusiv în domeniul tranzacțiilor electronice și transfrontaliere, și să abordeze în mod eficient aspectele legate de sănătate și siguranță, îmbunătățind astfel securitatea cetățenilor și stimulând în același timp încrederea în piața unică.” A se vedea scrisoarea președintelui Barroso către președintele Buzek, septembrie 2011.

[2] Raportul privind cetățenia UE COM(2010) 603 final; Actul privind piața unică COM(2011) 206 final; O Agendă digitală pentru Europa COM(2010) 245 final/2; Comunicarea privind comerțul electronic COM(2011) 942; Foaia de parcurs către o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor COM (2011) 571 final.

[3] Propunere de regulament de instituire a Programului-cadru pentru cercetare și inovare [COM(2011) 809 final].

[4] Aceste sectoare au fost identificate drept unele dintre cele mai problematice pentru consumatori, conform Tabloului de bord al piețelor de consum.

[5] A se vedea „Crearea unui spațiu de libertate, securitate și justiție pentru cetățenii Europei – Plan de acțiune pentru punerea în aplicare a Programului de la Stockholm”, COM(2010) 171.

[6] Propunere de regulament privind sistemele din domeniul calității produselor agricole [COM(2010) 733 final], propunere de regulament privind stabilirea standardelor de comercializare [COM(2010) 738 final], orientări privind sistemele de certificare și etichetarea produselor alimentare.

[7] Propunere de regulament privind roamingul în rețelele publice de comunicații mobile în interiorul Uniunii [COM(2011) 402 final].

[8] Propunere de regulament privind Legislația europeană comună în materie de vânzare [COM(2011) 635 final].

[9] Propunere de directivă privind SAL în materie de consum [COM(2011)793/2], Propunere de regulament privind SOL în materie de consum [COM(2011) 794/2].

[10] Propunere de regulament privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date [COM(2012) 11 final], Propunere de directivă privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, identificării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și la libera circulație a acestor date [COM(2012) 10 final].

[11] Document de lucru al serviciilor Comisiei „Beneficiile aduse consumatorilor de comerțul electronic”, anexa 2 la comunicarea din 2012 privind comerțul electronic.

[12] Foaie de parcurs privind eficiența utilizării resurselor, COM(2011) 571.

[13] Ancheta privind responsabilizarea consumatorilor; Eurobarometru nr. 342; 2010.

[14] Idem.

[15] COM(2009) 330 final.

[16] Pentru mai multe informații, a se consulta studiul „Funcționarea piețelor cu amănuntul ale electricității din UE” http://ec.europa.eu/consumers/consumer_research/market_studies/docs/retail_electricity_full_study_en.pdf .

[17] Comunicarea Comisiei „Eficiența energetică: realizarea obiectivului de 20%”.

[18] În UE, cantitatea totală de deșeuri alimentare este de circa 90 de milioane de tone, sau 180 kg pe cap de locuitor pe an, estimându-se că aceste cifre vor crește cu 40% până în 2020. A se vedea „Studiul pregătitor privind deșeurile alimentare în țările UE 27”, BIO IS decembrie 2009 – octombrie 2010, finanțat de UE.

[19]http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/common/publications/info_docs/customs/product_safety/guidelines_ro.pdf

[20] http://ec.europa.eu/youreurope

[21] http://ec.europa.eu/eyouguide

[22] După cum s-a anunțat în Agenda digitală pentru Europa.

[23] JO L 174 din 27.6.2001, p. 25 și L 168 din 30.6.2009, p. 35.

[24] https://e-justice.europa.eu

[25] Directiva 2005/29/CE.

[26] 2011/442/UE: Recomandarea Comisiei din 18 iulie 2011 privind accesul la un cont de plăți de bază.

[27] Directiva 2005/29/CE.

[28] Rezoluția Parlamentului European din 2 februarie 2012 „O abordare europeană coerentă în materie de acțiuni colective în despăgubire” – P7_TA(2012)0021.

[29] SEC(2011) 1003 final.

[30] Regulamentul (UE) nr. 1169/2011.

[31] Regulamentul (CE) nr. 1924/2006.

[32] Documentul „Consumer 2020” http://ec.europa.eu/information_society/newsroom/cf/itemdetail.cfm?item_id=6782

[33] Pachetul dinamic este un produs de călătorie care oferă sau vinde o combinație de cel puțin două servicii de călătorie diferite (transport, cazare și/sau alte servicii turistice) pentru aceeași călătorie, în același timp și de la același furnizor sau de la furnizori între care există legături comerciale, și pentru care cumpărătorul poate combina și personaliza conținutul pachetului conform propriilor preferințe.

[34] Planul de acțiune privind mobilitatea urbană; COM(2011) 144 Cartea albă „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor”.

[35] COM(2011) 144, Cartea albă „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor”.

[36] Pe baza necesităților identificate în contextul procesului CARS 21.