52010DC0464

[pic] | COMISIA EUROPEANĂ |

Bruxelles, 9.9.2010

COM(2010) 464 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind activită țile Fondului european de ajustare la globalizare în 2009

RAPORT AL COMISIEI CĂTREPARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind activită țile Fondului european de ajustare la globalizare în 2009

CUPRINS

1. Introducere 4

2. O privire de ansamblu asupra activităților FEG în 2009 4

3. Urmările raportului anual pe 2008 privind activitățile FEG 5

Regulamentul (CE) nr. 546/2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea FEG 5

4. Analiza activităților FEG în 2009 5

4.1. Cereri primite 5

Tabelul 1 - Cereri primite în 2009 6

4.1.1. Cereri primite în funcție de stat membru și sector 6

4.1.2. Cereri primite în funcție de suma solicitată 7

4.1.3. Cereri primite în funcție de numărul de lucrători vizați pentru asistență 7

4.1.4. Cereri primite în funcție de suma solicitată pentru fiecare lucrător 7

4.1.5. Cereri primite în funcție de criteriul de intervenție 7

4.2. Facilitarea luării deciziilor privind cererile FEG: noua procedură pentru prezentarea propunerilor Consiliului și Parlamentului European 8

4.3. Contribuțiile acordate 8

Tabelul 2 - Detaliile contribuțiilor acordate în 2009 8

4.3.1. Profilul lucrătorilor care beneficiază de sprijinul FEG 8

Tabelul 3 - Detaliile contribuțiilor acordate în 2009: Profilul lucrătorilor 9

4.3.2. Acțiuni finanțate cu asistența FEG 9

Tabelul 4 – Măsuri finanțate în 2009 defalcate după clasificarea EUROSTAT 10

4.3.3. Complementaritatea cu acțiunile finanțate de fondurile structurale, în special de FSE 11

4.4 Rezultate obținute de FEG: rapoarte finale privind utilizarea contribuțiilor financiare primite în 2009 12

4.4.1. Rapoartele finale primite din partea statelor membre 12

4.4.2. Rezumatul rezultatelor prezentate 12

4.4.3. Bune practici și lecții prezentate în rapoartele finale 12

Tabelul 5 – Rezultate comunicate în rapoartele finale primite în 2009 15

4.5. Raport financiar 16

4.5.1. Contribuții ale FEG 16

4.5.2. Cheltuielile legate de asistența tehnică 17

Tabelul 6 - Cheltuieli de asistență tehnică în 2009 17

4.5.3. Neregularități raportate sau rezolvate 17

4.5.4. Lichidarea contribuțiilor financiare ale FEG 18

Tabelul 7 – Contribuții lichidate în 2009 18

4.5.5. Alte rambursări 18

4.6. Activitățile de asistență tehnică întreprinse de Comisie 19

4.6.1. Informare și publicitate 19

4.6.2. Reuniuni cu autoritățile naționale și partenerii sociali 20

5. Tendințe 21

1. INTRODUCERE

Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) a fost stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1927/2006[1] (regulamentul FEG) în scopul de a sprijini, într-un spirit de solidaritate, lucrătorii afectați de pierderea locurilor de muncă din cauza modificărilor din structura comerțului mondial. Acesta a fost conceput pentru a concilia avantajele globale ale liberalizării comerțului pe termen lung, sub forma creșterii și ocupării forței de muncă, cu efectele negative potențiale ale mondializării pe termen scurt, în special asupra ocupării forței de muncă în ceea ce privește lucrătorii cei mai vulnerabili și mai puțin calificați.

Normele au fost modificate prin Regulamentul (CE) nr. 546/2009 din 18 iunie 2009 pentru a răspunde mai eficient la criza economică și financiară globală (a se vedea secțiunea 3).

Articolul 16 din regulament prevede prezentarea de către Comisie, a unui raport cantitativ și calitativ privind activitățile FEG în anul precedent, către Parlamentul European și Consiliu, înainte de 1 iulie a fiecărui an. Raportul ar trebui să se axeze în principal pe rezultatele obținute de către FEG și ar trebui să conțină, în special, informații cu privire la cererile prezentate, deciziile adoptate și acțiunile finanțate, inclusiv complementaritatea acestora cu acțiunile finanțate de fondurile structurale, în special Fondul social european (FSE), și lichidarea contribuțiilor financiare furnizate. De asemenea, raportul ar trebui să cuprindă informații privind cererile care au fost refuzate din cauza lipsei unor alocări suficiente sau din motive de inadmisibilitate.

2. O privire de ansamblu asupra activităților FEG în 2009

În 2009, Comisia a primit 30 de cereri de contribuții din FEG, ceea ce reprezintă de șase ori mai multe cereri decât în 2008. Detalii privind cererile sunt furnizate în secțiunea 4 și în tabelul 1.

Autoritatea bugetară a luat zece decizii de mobilizare a FEG în 2009. Opt dintre acestea vizau cererile din 2009, iar două vizau cererile primite la sfârșitul anului 2008. Detaliile contribuțiilor primite sunt prezentate în secțiunea 4 și în tabelele 2, 3 și 4.

Comisia a primit nouă rapoarte finale privind punerea în aplicare a contribuțiilor FEG în 2009. Sunt furnizate detalii privind rezultatele obținute în secțiunea 4 și în tabelul 5.

În plus, patru contribuții FEG acordate în anii anteriori au fost lichidate. A fost mobilizată asistență tehnică la inițiativa Comisiei [articolul 8 alineatul (1) din regulamentul FEG]. Detaliile sunt furnizate în secțiunile 4.5 și 4.6 și în tabelele 6 și 7.

3. Urmările raportului anual pe 2008 privind activită țILE FEG

Regulamentul (CE) nr. 546/2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea FEG [2]

În Planul său european de redresare economică, publicat la 26 noiembrie 2008 [3], Comisia a indicat că va revizui normele privind FEG pentru ca Uniunea Europeană să poată sprijini lucrătorii afectați de criza financiară și economică mondială și aborda perspectivele de angajare ale acestora pe termen lung. Trei săptămâni mai târziu, în urma unei analize a așteptărilor și necesităților principalelor părți interesate (reprezentanți ai statelor membre și ai organizațiilor partenerilor sociali la nivel național și european), aceasta a adoptat o propunere de modificare a Regulamentului FEG[4], care conține următoarele dispoziții importante:

- o reducere a pragului de eligibilitate a cererilor de la 1 000 de lucrători concediați la 500;

- o prelungire a duratei de punere în aplicare de la 12 la 24 de luni;

- o creștere a ratei cofinanțării de la 50% la 75%[5];

- o derogare temporară care să permită lucrătorilor concediați ca urmare a crizei financiare și economice mondiale să beneficieze de un ajutor, cu condiția ca cererile bazate pe acest criteriu să fie prezentate până la sfârșitul anului 20105.

Pe baza propunerii Comisiei, regulamentul FEG modificat (CE) nr. 546/2009 a fost adoptat la 18 iunie 2009.

4. Analiza activită țILOR FEG ÎN 2009

4.1. Cereri primite

Cele 30 de cereri primite de Comisie în 2009 (a se vedea tabelul 1) reprezintă o mare creștere în comparație cu cele două exerciții anterioare, cu 28 de cereri primite în numai opt luni (din mai în decembrie 2009, adică de la modificarea regulamentului FEG până la sfârșitul anului) în comparație cu 14 cereri primite în 24 de luni în 2007 și 2008[6].

Cererile au fost prezentate de 13 state membre, reprezentând un număr de 29 021 lucrători concediați și au solicitat un total de 166 581 220 EUR din partea FEG. Cele 28 de cereri prezentate începând cu luna mai 2009 au fost acoperite de norme noi (și anume 65% din rata de finanțare, pe un termen 24 de luni etc.).

Nicio cerere nu a fost refuzată în 2009. O cerere a fost retrasă și astfel, nu a fost inclusă în statistici.

Tabelul 1 - Cereri primite în 2009

[pic]

4.1.1. Cereri primite în funcție de stat membru și sector

Cele 30 de cereri au fost prezentate de 13 state membre fiind legate de un număr de 17 sectoare[7]:

Austria (o cerere; industria automobilelor), Belgia (două cereri; industria textilă), Bulgaria (o cerere; metalurgie), Danemarca (două cereri; mecanică/electronică), Franța (o cerere; industria automobilelor), Germania (două cereri; telefoane mobile, industria automobilelor), Irlanda (trei cereri; calculatoare, cristal, întreținerea aeronavelor), Italia (o cerere; articole casnice), Lituania (patru cereri; articole casnice, mobilier, construcții, articole de îmbrăcăminte), Țările de Jos (opt cereri; construcții, industria tipografică, industria de editare), Portugalia (două cereri; industria textilă, echipamente electronice), Spania (două cereri; ceramică, tâmplărie și dulgherie), Suedia (o cerere; industria automobilelor).

4.1.2. Cereri primite în funcție de suma solicitată

Statul membru care solicită asistența FEG trebuie să conceapă un pachet coordonat de măsuri adaptate cât mai bine profilului lucrătorilor vizați și să stabilească suma pe care dorește să o obțină. Regulamentul FEG nu conține recomandări sau limitări în ceea ce privește suma totală solicitată, dar evaluarea unei cereri de către serviciile Comisiei poate ridica anumite chestiuni care să determine statul membru solicitant să revizuiască pachetul de servicii personalizate propuse și, prin urmare, suma solicitată.

Contribuțiile din partea FEG solicitate în 2009 au variat între 258 164 EUR și 56 385 144 EUR (5 552 707 EUR în medie).

4.1.3. Cereri primite în funcție de numărul de lucrători vizați pentru asistență

Numărul de lucrători vizați de măsurile propuse pentru cofinanțare din partea FEG este de 29 021 (30 de cereri), variind între 111 și 3 582 lucrători (967 lucrători în medie). Trei cereri au vizat mai mult de 2 000 de lucrători, șapte au vizat între 1 000 și 2 000, și 20 au vizat mai puțin de 1 000 de lucrători.

Numărul de lucrători afectați de concedieri și numărul vizat pentru sprijin din partea FEG poate fi diferit dacă statul membru solicitant a decis să își concentreze asistența, de exemplu, asupra celor care se confruntă cu dificultăți excepționale pentru a se menține pe piața muncii și/sau asupra celor care au cu adevărat cea mai mare nevoie de asistență.

4.1.4. Cereri primite în funcție de suma solicitată pentru fiecare lucrător

Sumele propuse per lucrător în 2009 au variat de la puțin peste 500 EUR la peste 15 700 EUR (5 740 EUR per lucrător în medie).

În conformitate cu regulamentul, pachetul de servicii individualizate care poate fi propus lucrătorilor care și-au pierdut locul de muncă este definit de către statul membru solicitant. În consecință, suma solicitată pentru fiecare lucrător afectat poate să varieze în funcție de gravitatea campaniei de concediere, de situația pieței muncii, de circumstanțele individuale ale lucrătorilor vizați, sau chiar de măsurile deja prevăzute de statul membru și costul furnizării serviciilor în statul membru sau regiunea în cauză.

4.1.5. Cereri primite în funcție de criteriul de intervenție

24 din cererile prezentate (80%) au fost în sprijinul lucrătorilor concediați ca urmare directă a crizei economice și financiare mondiale (articolul 1a din regulamentul modificat) în timp ce restul de șase cereri (20%) au fost propuse pe baza modificărilor majore din structura comerțului mondial cauzate de globalizare .

11 cereri s-au bazat pe articolul 2 litera (a) din regulamentul FEG și 13 cereri s-au bazat pe articolul 2 litera (b). Din cele șase cereri care au făcut trimitere la articolul 2 litera (c) (toate invocând împrejurări excepționale), jumătate au menționat că nu erau pe deplin îndeplinite condițiile de la articolul 2 litera (a), iar cealaltă jumătate că nu erau îndeplinite condițiile de la articolul 2 litera (b).

4.2. Facilitarea luării deciziilor privind cererile FEG: noua procedură pentru prezentarea propunerilor Consiliului și Parlamentului European

Către sfârșitul anului 2009, procesul de luare a deciziilor FEG a fost simplificat: Comisia a eliminat unul din pașii necesari prin fuzionarea celor două proceduri într-una singură, pentru care comisarii pentru ocuparea forței de muncă și buget împart responsabilitatea. Ca urmare, propunerile către autoritatea bugetară conțin evaluarea cererii de către Comisie sub forma unei expuneri de motive. Astfel s-ar putea economisi în medie 22 de zile și se speră că dezbaterile din Parlamentul European și Consiliu vor fi mai simplificate și mai transparente.

4.3. Contribuțiile acordate

În 2009, autoritatea bugetară a luat 10 decizii de a utiliza FEG în vederea cofinanțării măsurilor de politică active pe piața muncii (a se vedea tabelele 2, 3 și 4). Opt dintre acestea vizau cererile din 2009, iar două vizau cererile primite la sfârșitul lunii decembrie 2008.

Contribuțiile acordate vizau 10 938 lucrători concediați în opt state membre și se ridicau la un total de 52 349 047 EUR plătiți din FEG (10,5% din suma anuală maximă a FEG). Contribuția medie pe lucrător era de 4 786 EUR. Șase din cele 10 cereri aprobate au fost prezentate după 1 mai 2009, deci conform noilor norme.

Autoritatea bugetară nu a respins nicio propunere primită din partea Comisiei pentru finanțare de la FEG.

Tabelul 2 - Detaliile contribuțiilor acordate în 2009

[pic]

4.3.1. Profilul lucrătorilor care beneficiază de sprijinul FEG

Tabelul 3 prezintă profilul lucrătorilor vizați (sex, cetățenie UE/non-UE, categoria de vârstă, probleme de sănătate/handicap).

Tabelul 3 - Detaliile contribuțiilor acordate în 2009: Profilul lucrătorilor

[pic]

4.3.2. Acțiuni finanțate cu asistența FEG

Articolul 3 din Regulamentul 1927/2006 prevede că FEG poate acorda o contribuție financiară doar pentru măsurile active de pe piața muncii destinate reinserției profesionale a lucrătorilor care și-au pierdut locurile de muncă. Acest articol prevede, de asemenea, că FEG poate finanța activitățile de pregătire, gestiune, informare, publicitate și control, pentru utilizarea fondurilor de către statul membru (asistență tehnică).

Pentru cele 10 contribuții FEG acordate în 2009 destinate reinserției profesionale a 10 938 de lucrători concediați, măsurile aprobate au constat în principal în activități de formare și reconversie profesională, indemnizații de subzistență pentru persoanele aflate în perioada de formare sau care beneficiază de alte măsuri active de pe piața muncii, alocații pentru formarea profesională și asistența pentru căutarea unui loc de muncă, precum și gestionarea dosarelor.

Tabelul 4 prezintă defalcarea costurilor prevăzute ale acțiunilor propuse, precum și ale asistenței tehnice.

Tabelul 4 – Măsuri finanțate în 2009 defalcate după clasificarea EUROSTAT [8]

Clasificarea realizată de EUROSTAT privind intervențiile legate de Politica pieței muncii (PPM) | Costuri estimate FEG + stat membru (EUR) | % din total |

Servicii legate de PPM | 12 954 880 |

1 | Asistența individuală pentru căutarea unui loc de muncă, gestionarea dosarelor și servicii de informații generale (orientare profesională, certificarea competențelor, planuri de acțiune personalizate etc.; servicii de informații deschise pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă) | 9 406 680 | 10,91 % |

Alocații pentru căutarea unui loc de muncă | 174 600 | 0,20 % |

Alocații de mobilitate | 2 528 400 | 2,93 % |

Alte alocații (de exemplu, programele de ucenicie) | 845 200 | 0,98 % |

Măsuri legate de PPM | 69 664 315 |

2 | Formare și reconversie profesională | 35 806 540 | 41,51 % |

Alocații de formare profesională | 12 579 650 | 14,58 % |

Indemnizații de subzistență pentru persoanele aflate în perioada de formare sau care beneficiază de alte măsuri active de pe piața muncii | 13 077 200 | 15,16 % |

3 | Rotația locului de muncă și partajarea locului de muncă | N/A | N/A |

4 | Stimulente pentru ocuparea forței de muncă și pentru recrutare | 2 577 500 | 2,99 % |

5 | Locuri de muncă asistate și readaptarea | 281 600 | 0,33 % |

6 | Crearea directă de locuri de muncă | 594 000 | 0,69 % |

7 | Stimulente pentru crearea de societăți pentru promovarea antreprenoriatului | 4 747 825 | 5,50 % |

Asistență tehnică (articolul 3 din R. 1927/2006) | 3 635 200 | 4.21 % |

Total | 86 254 395 | 100 % |

4.3.3. Complementaritatea cu ac țiunile finanțate de fondurile structurale, în special de FSE

Conceput pentru a spori potențialul de ocupare a forței de muncă și pentru a asigura o reinserție rapidă pe piața muncii prin măsuri active pe piața muncii, FEG completează măsurile sprijinite de FSE, principalul instrument al UE în acest domeniu. Complementaritatea acestora rezidă în abilitatea lor de a aborda aceste probleme în funcție de două perspective temporale diferite: în timp ce FEG oferă asistență personalizată lucrătorilor concediați în urma unor concedieri colective specifice de mare amploare la nivel european, FSE vine în sprijinul obiectivelor strategice pe termen lung (de exemplu, creșterea capitalului uman, gestionarea schimbării) prin programe multianuale. Având în vedere impactul social al crizei economice și financiare actuale, funcționarea ambelor fonduri a fost modificată în 2009 ca urmare a unei propuneri a Comisiei, astfel încât să le permită să reacționeze într-un mod mai flexibil la efectele crizei.

Criteriul decisiv îl reprezintă potențialul instrumentelor și măsurilor disponibile de a sprijini în mod eficient lucrătorii. Conținutul pachetului coordonat de servicii personalizate care urmează a fi cofinanțat de FEG ar trebui să fie echilibrat de alte acțiuni și ar trebui să vină în completarea acestora. Aceasta înseamnă că măsurile FEG trebuie să depășească cursurile standard care se află oricum la dispoziția lucrătorilor. Pe de altă parte, statele membre nu au obligația de a inventa acțiuni inedite și pot solicita cofinanțare FEG pentru servicii care există deja. În practică, serviciile propuse cu ajutorul FEG includ acțiuni în întregime noi, acțiuni noi pentru lucrătorii în cauză sau care le sunt propuse în noi combinații și acțiuni la care nu ar avea acces în mod normal (de exemplu, al doilea sau al treilea nivel de formare).

Cazul Nokia (FEG/2009/002) prezentat de Germania oferă un bun exemplu de complementaritate reușită între FSE și FEG. Cererea face distincție între pachetul FEG și un pachet inițial de măsuri active pe piața muncii finanțat de FSE și de cofinanțări publice și private naționale. Pachetul inițial cofinanțat de FSE a inclus crearea unei societăți de transfer ( Transfergesellschaft ) și măsuri vizând stabilirea profilurilor, orientarea profesională, consiliere personalizată, asistență în materie de plasare, și dobândirea de calificări pe termen scurt, în conformitate cu orientările programului privind Biroul Federal pentru ocuparea locurilor de muncă al FSE. Pentru a se asigura complementaritatea cu alte măsuri la nivel național, regional și local, pachetul FEG de măsuri de acțiune pe piața muncii a fost conceput în întregime ca un complement la pachetul FSE descris mai sus.

Un alt tip de complementaritate reușită este ilustrat de cazul Volvo (FEG/2009/007) prezentat de Suedia: lucrătorii care, în loc să fie concediați, au urmat o recalificare pentru noi sarcini în cadrul întreprinderii, au primit sprijin cofinanțat de FSE, în timp ce lucrătorii concediați au primit asistență prin pachetul coordonat de servicii personalizate al FEG.

Statele membre au luat măsuri pentru a evita ca instrumentele financiare ale UE să finanțeze de două ori aceleași măsuri, astfel cum prevede articolul 6 alineatul (5) din regulamentul FEG.

4.4 Rezultate obținute de FEG: rapoarte finale privind utilizarea contribuțiilor financiare primite în 2009

Principalele surse de informații privind rezultatele obținute de FEG sunt rapoartele finale prezentate de statele membre conform articolului 15 din regulament.

4.4.1. Rapoartele finale primite din partea statelor membre

În 2009 Comisia a primit nouă rapoarte finale, șase privind cereri prezentate în 2007 și trei privind cereri prezentate în 2008 (a se vedea tabelul 5).

4.4.2. Rezumatul rezultatelor prezentate

Cele nouă rapoarte finale au arătat că, la sfârșitul perioadei de punere în aplicare, 3 717 de lucrători (40,1%) găsiseră noi locuri de muncă. Celelalte persoane erau fie în șomaj (2 219 persoane/24%), fie inactive (893 persoane/9,6%), fie situația lor nu a fost precizată de statele membre (2 439 persoane/26,3%).

4.4.3. Bune practici și lecții prezentate în rapoartele finale

Statele membre au raportat că, pe lângă rata de reinserție profesională satisfăcătoare, contribuțiile FEG au permis statelor membre să-și intensifice sprijinul acordat lucrătorilor concediați și să prelungească durata de sprijin, ceea ce nu ar fi putut fi posibil fără contribuția FEG. Mai multe state membre (Finlanda, Malta, Portugalia) au estimat că perioada de punere în aplicare, 12 luni în toate aceste cazuri, nu era suficient de lungă, mai ales pentru măsurile destinate să promoveze antreprenoriatul și crearea de întreprinderi.

În acest stadiu, rezultatele detaliate nu pot fi defalcate după sex, categorie de vârstă, nivel de educație, naționalitate etc. Acest lucru se va efectua de la caz la caz în viitor și va figura în evaluarea intermediară a FEG.

FEG/2007/004 Perlos/Finlanda

La sfârșitul perioadei de punere în aplicare, 56,9 % din cei 921 lucrători care au beneficiat de măsurile cofinanțate de FEG, au găsit din nou de lucru. Formarea pentru noi locuri de muncă de viitor a reprezentat un beneficiu semnificativ nu doar pentru lucrători, ci și pentru regiune în ansamblu, care este îndepărtată și amenințată de depopulare. Crearea și menținerea unei rețele largi de părți interesate a permis sprijinirea lucrătorilor concediați și reinserția profesională mai rapidă a acestora. Colaborarea cu Comisia într-o etapă inițială a însemnat posibilitatea elaborării unui pachet de măsuri pentru lucrători mai ambițios decât dacă s-ar fi procedat altfel. Raportul final conține o analiză SWOT (a punctelor tari și a punctelor slabe, a amenințărilor și oportunităților) a situației, care s-ar putea dovedi utilă și pentru planificarea cererilor viitoare. Măsurile cofinanțate de FEG au permis autorităților din Karelia de Nord să elaboreze programe de urgență pentru eventuale concedieri viitoare pe scară largă.

FEG/2007/006 Piemonte/Italia

La sfârșitul perioadei de punere în aplicare, 48,9 % din cei 1 298 lucrători care au beneficiat de măsurile cofinanțate de FEG au găsit din nou de lucru (inclusiv 5 care și-au creat propria întreprindere). Situația profesională a procentului restant de 51,1% nu a fost precizată. În cadrul acestei intervenții, o atenție specială a fost acordată măsurilor de stimulare a femeilor și lucrătorilor peste 55 de ani în vederea participării și rămânerii pe piața muncii. Un mare procent de lucrători peste 40 ani au putut găsi un nou loc de muncă, iar rata reinserției profesionale a lucrătorilor mai în vârstă obținută prin intermediul acestor măsuri a fost ridicată în special pentru această zonă. Datorită reconversiei, lucrătorii din sectorul textil au fost orientați către alte sectoare de producție mai competitive.

FEG/2007/005 Sardegna/Italia

După perioada de punere în aplicare, 6,2% din cei 1 044 lucrători care au beneficiat de măsurile cofinanțate de FEG au găsit din nou de lucru (unul dintre aceștia și-a creat propria întreprindere) conform autorităților italiene. Situația profesională a procentului restant de 93,8 % nu a fost precizată.

FEG/2007/006 Lombardia/Italia

La sfârșitul perioadei de punere în aplicare, 45,8 % din cei 1 215 lucrători care au beneficiat de măsurile cofinanțate de FEG au găsit din nou de lucru. Situația profesională a procentului restant de 54,2 % nu a fost precizată.

FEG/2008/0101 Toscana/Italia

La sfârșitul perioadei de punere în aplicare, 65,6 % din cei 1 352 lucrători care au beneficiat de măsurile cofinanțate de FEG au găsit din nou de lucru (inclusiv 2 care și-au creat propria întreprindere) iar 26% erau șomeri sau inactivi. Situația profesională a procentului restant de 8% nu a fost precizată.

Autoritățile italiene vor transmite mai multe informații pentru cele trei cazuri de mai sus pentru a permite Comisiei să tragă concluzii cu privire la succesul intervențiilor FEG.

FEG/2007/008 Industria textilă/Malta

La sfârșitul perioadei de punere în aplicare, 65,5 % din cei 672 lucrători care au beneficiat de măsurile cofinanțate de FEG au găsit din nou de lucru (inclusiv 24 care și-au creat propria întreprindere). Datorită intervenției FEG, lucrătorii afectați au beneficiat de o asistență mai personalizată pentru a se reintegra pe piața muncii. În consecință, aceasta i-a ajutat să se confrunte cu mai puține dificultăți sociale și economice. Malta consideră că orientarea profesională a fost foarte utilă, deoarece a permis multora dintre lucrătorii care nu cunoșteau oportunitățile de locuri de muncă din alte sectoare să ia în considerare posibilitatea de a lucra în afara sectorului textil. Deoarece majoritatea lucrătorilor afectați dispuneau de competențe transferabile limitate, utilizarea programului de subvenții salariale a încurajat angajatorii să ofere oportunități de locuri de muncă lucrătorilor afectați. Utilizarea programului de subvenții pentru demararea de afaceri este considerată, de asemenea, un succes.

FEG/2007/010 Lisboa-Alentejo/Portugalia

La sfârșitul perioadei de punere în aplicare, 19,5 % din cei 558 lucrători care au beneficiat de măsurile cofinanțate de FEG au găsit din nou de lucru (inclusiv 11 care și-au creat propria întreprindere). Acest procentaj relativ scăzut ar trebui interpretat ținând cont de problemele structurale ale sectorului automobilelor, care existau înainte de criza financiară și economică mondială, fiind exacerbate de aceasta. În ultimul trimestru al anului 2008, când măsurile au încetat, noile înmatriculări de autovehicule în Europa s-au redus în medie cu 20%[9]. În ciuda acestei situații nefavorabile, programele de recunoaștere și de validare a competențelor pentru lucrătorii cu cele mai reduse calificări profesionale le-a oferit condiții mai bune de găsire a unui loc de muncă. Măsurile FEG au fost completate în mod util prin alte măsuri, inclusiv unele cofinanțate de Fondul social european.

FEG/2008/002 Delphi/Spania

La sfârșitul perioadei de punere în aplicare, 10,7 % din cei 1 589 lucrători care au beneficiat de măsurile cofinanțate de FEG au găsit din nou de lucru (inclusiv 8 care și-au creat propria întreprindere). Conform raportului final, acest procent redus ar trebui plasat în conjunctura deteriorării rapide a pieței muncii în Andalusia din acea perioadă. În februarie 2009, la sfârșitul perioadei de punere în aplicare, ocuparea forței de muncă era cu 6,6% mai mică decât în februarie 2008. Autoritățile spaniole au continuat să asigure măsuri de formare pentru grupuri de lucrători specifice, utilizând mijloace proprii până la 31 iulie 2009. În ciuda contextului economic defavorabil, la sfârșitul lunii iulie 2009, aproximativ 600 lucrători concediați de Delphi aveau șanse bune de reintegrare pe piața muncii.

FEG/2008/003 Alytaus Tekstile/Lituania

După perioada de punere în aplicare, 53,3% din cei 619 lucrători care au beneficiat de măsurile cofinanțate de FEG au găsit din nou de lucru (inclusiv 11 care și-au creat propria întreprindere).

Tabelul 5 – Rezultate comunicate în rapoartele finale primite în 2009

[pic]

4.5. Raport financiar

4.5.1. Contribuții ale FEG

În cursul anului 2009, autoritatea bugetară a acordat 10 contribuții pentru sprijin FEG, pentru un total de 52 349 047 EUR, reprezentând 10,5% din suma anuală maximă disponibilă (tabelul 2). Cele 10 contribuții au provenit din bugetul pentru 2009, deși șase dintre acestea au fost vărsate la începutul anului 2010.

Conform articolului 28 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006[10], care stabilește cadrul bugetar al FEG, suma anuală maximă alocată de FEG nu poate depăși 500 milioane EUR, sumă care poate proveni din marja existentă sub plafonul global de cheltuieli pentru exercițiul anterior și/sau din credite de angajament anulate din cele două exerciții anterioare, cu excepția celor referitoare la capitolul 1B din cadrul financiar. În plus, articolul 12 din regulamentul FEG prevede că cel puțin 25% din suma anuală maximă trebuie să rămână disponibilă la 1 septembrie din fiecare an pentru a acoperi necesități care apar până la sfârșitul anului.

Creditele de angajament pentru contribuțiile acordate în 2009 au fost transferate din rezervă către linia bugetară FEG. În 2009, practica urmată a fost să se preleveze creditele de plată necesare din bugetul FSE, datorită „proximității politicilor” și dat fiind faptul că cerința anuală pentru FEG în credite de plată reprezenta aproximativ 1% din fondul de dotare pentru plată al FSE. În scopul de a evita confuzia cu privire la utilizarea resurselor bugetare în cadrul diverselor instrumente, Comisia a început în 2009 să studieze posibilitatea de a găsi surse alternative de credite de plată de fiecare dată când acest lucru este posibil și rezonabil și când nu există riscuri de a întârzia prelucrarea cererii de transfer.

Există diverse explicații de ce doar 10,5% din suma anuală maximă disponibilă a fost utilizată în 2009: numai 13 state membre au cerut sprijin FEG, iar procesul, de la întocmirea unei cereri, trecând prin prelucrarea acesteia și până la obținerea deciziei finale din partea autorității bugetare, poate fi lung și complex. Iată câteva motive de a nu solicita sprijin FEG: statele membre care preferă să utilizeze FSE, în special în cazurile în care rata de intervenție FSE este mai mare decât rata FEG; dificultăți în găsirea unei finanțări naționale complementare în mijlocul unui exercițiu financiar; lipsa de personal la nivel central și lipsa de experiență a procedurilor legate de FEG; o lungă perioadă de incertitudine financiară caracterizează așteptarea deciziei de la autoritatea bugetară; nu utilizează FEG din motive politice. De asemenea, există dovezi că unele state membre au așteptat intrarea în vigoare a noii versiuni a regulamentului FEG înainte de a-și prezenta cererile.

În viitor, statele membre vor avea mai multă experiență și vor fi în măsură să elaboreze și să prezinte cereri de contribuții FEG mult mai ușor. Se speră, de asemenea, că procedurile simplificate de evaluare și de decizie introduse la sfârșitul anului 2009 (a se vedea secțiunea 4.2) vor avea un impact pozitiv asupra eficienței FEG.

4.5.2. Cheltuielile legate de asisten ța tehnică

În temeiul articolului 8 alineatul (1) din regulamentul FEG, FEG poate fi folosit în limitele unui plafon de 0,35 % din resursele financiare disponibile pe anul respectiv (maximum 1,75 milioane EUR) sub formă de asistență tehnică (la inițiativa Comisiei) pentru a finanța activități de informare, de suport tehnic și administrativ, de monitorizare, audit, control și evaluare necesare pentru a pune în aplicare regulamentul FEG. În 2009, autoritatea bugetară a alocat 690 000 EUR pentru asistență tehnică[11] pentru activitățile enumerate în tabelul 6. S-a utilizat o linie bugetară pentru asistență tehnică FEG (04.010414).

Comisia nu a solicitat restul resurselor disponibile în mod potențial pentru asistență tehnică în cursul anului, și anume 1 060 000 EUR.

Tabelul 6 - Cheltuieli de asistență tehnică în 2009

Asistența tehnică 2009 Descriere și sumele propuse de Comisie | Fonduri cheltuite |

în EUR | în EUR |

Informare (de exemplu, site-uri web, publicații și activități audiovizuale) | 160 000 | 67 069,39 |

Asistență tehnică și administrativă - Reuniuni ale punctelor de contact ale FEG - Schimb de bune practici între statele membre (activități de interrelaționare) | 70 000 160 000 | 40 200,00 99 539,48 |

Evaluare (activități pregătitoare pentru evaluarea intermediară a FEG prevăzută de articolul 17 alineatul (1) litera (a) din regulamentul FEG) | 300 000 | 0 EUR (aceste activități vor fi realizate în 2010) |

Monitorizarea, auditul și controlul: nicio contribuție nu a fost utilizată în aceste categorii (auditurile efectuate în 2009 au fost finanțate de alte resurse ale Comisiei Europene) |

Total | 690 000 | 206 808,87 |

4.5.3. Neregularități raportate sau rezolvate

În 2009, nu a fost semnalată nicio neregularitate, în temeiul regulamentului FEG. În 2009, nu a fost rezolvată nicio neregularitate în temeiul regulamentului FEG.

4.5.4. Lichidarea contribu țiilor financiare ale FEG

Articolul 15 alineatul (2) din regulamentul FEG stipulează procedurile pentru lichidarea contribuțiilor financiare ale FEG. Primele patru contribuții FEG au fost lichidate în 2009:

Tabelul 7 – Contribuții lichidate în 2009

(toate sumele sunt exprimate în EUR) | FEG/2007/0101 Peugeot / Franța | FEG/2007/003 BenQ / Germania | FEG/2007/004 Perlos/Finlanda | FEG/2007/008 Industria textilă / Malta |

Data cererii | 9/03/2007 | 27/06/2007 | 18/07/2007 | 12/09/2007 |

Anul aprobării de către autoritatea bugetară | 2007 | 2007 | 2007 | 2008 |

Data scadenței raportului final | 8/09/2008 | 26/12/2008 | 17/01/2009 | 11/03/2009 |

Data scrisorii de lichidare | 18/11/2009 | 01/09/2009 | 01/09/2009 | 25/06/2009 |

Contribuția FEG acordată (50%) | 2 558 250 | 12 766 150 | 2 028 538 | 681 207 |

Cotă aprobată FEG din cheltuielile efective (50%) atestată de rapoartele finale | 2 353 583 | 10 273 723 | 1 321 253 | 318 920 |

Fonduri necheltuite rambursate Comisiei în 2009 | 204 667 | 2 492 427 | 707 285 | 362 287 |

Pentru aceste patru cereri, suma totală de fonduri necheltuite și rambursate Comisiei din bugetul pe 2009 se ridică la 3 766 666 EUR .

Există numeroase motive pentru care statele membre nu au utilizat toate contribuțiile FEG acordate. Deși statele membre sunt încurajate să facă previziuni bugetare realiste pentru pachetul de servicii personalizate propuse, se poate întâmpla ca resursele solicitate să nu fie necesare în momentul punerii în aplicare a măsurilor. S-ar putea ca numărul de lucrători care au nevoie de asistență să fi fost supraestimat în unele cazuri (de exemplu, numărul de lucrători capabili să găsească noi locuri de muncă fără sprijinul FEG poate fi mai mare decât s-a prevăzut), unii lucrători preferă măsurile cu costuri reduse în locul celor cu costuri ridicate, iar alții își pot scurta participarea la o activitate deoarece au găsit un nou loc de muncă. Întârzierile în demararea activităților pot constitui un alt motiv pentru cheltuieli mai scăzute. Cu experiența, statele membre ar trebui să își îmbunătățească previziunile de cheltuieli și de participare a lucrătorilor la activități.

4.5.5. Alte rambursări

Pe lângă sumele rambursate prezentate în tabelul 7, o contribuție FEG acordată în 2007 a fost în întregime rambursată Comisiei: 1 258 030 EUR pentru cererea FEG/2007/002 (Renault) retrasă de autoritățile franceze în 2009. În plus, autoritățile germane au recuperat 1 588,55 EUR în dobânzi, pe care i-au rambursat Comisiei.

4.6. Activită țile de asistență tehnică întreprinse de Comisie

4.6.1. Informare și publicitate

Site-ul internet

Articolul 9 din regulamentul FEG încredințează Comisiei următoarea responsabilitate: „realizează un site internet, disponibil în toate limbile Comunității, pentru a oferi informații privind FEG, consiliere pentru depunerea cererilor, precum și informații actualizate referitoare la cererile acceptate și refuzate, subliniind rolul autorității bugetare.”

În conformitate cu cerințele articolului 9 din regulamentul FEG, serviciile Comisiei au pus la dispoziție site-ul web FEG ( http://ec.europa.eu/egf ) în 22 de limbi comunitare (toate în afară de irlandeză). În 2009, site-ul a fost reorganizat pentru a-și îmbunătăți ușurința de utilizare.

Ca rezultat direct al acestor îmbunătățiri în 2009, numărul de vizitatori și paginile vizitate au crescut cu 120% și, respectiv, cu 138%. Site-ul web al FEG a înregistrat un număr de 195 768 pagini consultate de 83 719 vizitatori.

Comunicat de presă video (Video News Release)

Un comunicat de presă video a fost pus la dispoziția mediei audiovizuale în toate cele 27 de state membre. Acesta a generat difuzarea a 28 de emisiuni originale (pe 19 canale de televiziune, 8 stații radio și un ziar on-line) în 9 state membre (BE, DE, ES, FR, IE, IT, MT, RO și SI) și 3 țări non-UE (Muntenegru, Rusia și Congo). Emisiunile au avut o audiență minimă de 7 164 750[12] de persoane.

Eurobarometru

Ediția specială a Eurobarometrului privind „Politica europeană socială și de ocupare a forței de muncă” a inclus o întrebare privind FEG care fusese deja pusă în Eurobarometru 70 (octombrie 2008) pentru a monitoriza notorietatea fondului.

La întrebarea „ Ați auzit vreodată sau ați citit despre Fondul european de ajustare la globalizare care este un fond destinat ajutorării victimelor globalizării? ”, persoanele erau rugate să răspundă după cum urmează:

„Da, și știu foarte bine despre ce este vorba”, sau

„Da, dar nu știu foarte bine despre ce este vorba”, sau

„Nu, nu am auzit sau citit nimic despre acesta”.

Rezultatele arată o ușoară îmbunătățire a notorietății fondului în comparație cu anul precedent: 26% dintre respondenții din UE auziseră de FEG, iar dintre aceștia, 4% au afirmat că știu foarte bine despre ce este vorba. 71% din cei chestionați au răspuns că nu auziseră niciodată de FEG – această proporție rămâne ridicată și nu s-a ameliorat în comparație cu anul precedent.

Alte acțiuni promoționale întreprinse în 2009

Anul 2009 a văzut publicarea unei serii de afișe FEG în diverse formate și în toate limbile UE, plus chineză, turcă, arabă și urdu. 57 000 de exemplare au fost distribuite marelui public și birourilor publice de plasare a forței de muncă din întreaga UE.

Ediția din martie 2009 a Agendei sociale, revista Comisiei pe teme de ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a prezentat atât FEG cât și Fondul social european ca instrumente care pot contribui la amortizarea repercusiunilor crizei financiare și economice pe piața muncii.

Comisia a analizat alte canale de difuzare a informațiilor privind FEG, cum ar fi, de exemplu, secțiunea Social Europe pe Facebook.

4.6.2. Reuniuni cu autorită țile naționale și partenerii sociali

Cea de-a patra reuniune a „Grupului de experți privind persoanele de contact ale Fondului european de ajustare la globalizare” constituită din reprezentanți ai statelor membre, a avut loc la 9 iulie 2009 la Bruxelles.

La 11 decembrie 2009 a avut loc în Malta un seminar de interrelaționare FEG privind punerea în aplicare a FEG în statele membre, pentru a discuta punerea în aplicare și pentru a evidenția atât bunele practici cât și problemele și chestiunile rămase nerezolvate. Acest eveniment s-a dovedit a fi extrem de util.

5. Tendințe

În măsura în care cererile de contribuții FEG devin tot mai numeroase, mai multe date sunt disponibile pentru a identifica tendințele și pentru a obține o vedere de ansamblu a direcției luate de acțiunile fondului. În prezent, Comisia utilizează date din 2007, 2008, 2009 și o parte din 2010, ceea ce permite deja prezentarea câtorva exemple. Datele conținute în cele trei grafice prezentate mai jos se raportează la 57 de cereri primite până la data de 30 aprilie 2010.

Graficul 1: Numărul de lucrători vizați per stat membru

[pic]

Italia este pe primul loc pe lista statelor membre, cu un total de 8 300 de lucrători vizați pentru asistență, în timp ce Republica Cehă și Bulgaria nu au solicitat un ajutor decât pentru aproximativ 650 de lucrători.

Graficul 2: Numărul de lucrători vizați per sector

[pic]

Sectoarele în cauză sunt în primul rând industria automobilelor, cu mai mult de 12 000 de lucrători vizați, urmat de industria textilă, cu mai mult de 11 000 lucrători[13].

Graficul 3: Contribuțiile medii ale FEG per sector

[pic]

Graficul 3 indică sprijinul mediu al FEG per lucrător în diverse sectoare. Lucrătorii din sectoarele de întreținere a aeronavelor și din metalurgie au primit ajutoarele FEG cele mai ridicate în medie (aproximativ 10 000 EUR per lucrător), fiind urmați de sectorul automobilelor (aproape 8 000 EUR per lucrător) și sectorul mecanic/electronic (mai mult de 7 000 EUR per lucrător). Sectoarele de confecții, construcții, mobilier și comerț cu amănuntul înregistrează sumele medii cele mai mici (în jur de 1 000 EUR per lucrător).

Persoanele interesate vor găsi rezultate mai ample și tendințe observate în „Portret statistic al FEG 2007-2010”, care va fi disponibil la cerere prin intermediul site-ului web FEG (http//ec.europa.eu/egf) începând cu vara anului 2010.

Anexa 1

Industria automobilelor (NACE: Fabricarea de autovehicule, remorci și semiremorci, nr. de referință 29) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2007/001 | FR | Peugeot |

EGF/2007/010 | PT | Lisboa-Alentejo |

EGF/2008/002 | ES | DELPHI |

EGF/2008/004 | ES | Castilla Leon |

EGF/2009/007 | SE | Volvo |

EGF/2009/009 | AT | Steiermark |

EGF/2009/013 | DE | Karmann |

EGF/2009/019 | FR | Renault |

EGF/2010/002 | ES | Cataluña |

EGF/2010/004 | PL | Wielkopolskie |

Industria textilă (NACE: Fabricarea textilelor, nr. de referință 13) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2007/005 | IT | Sardegna |

EGF/2007/006 | IT | Piemonte |

EGF/2007/007 | IT | Lombardia |

EGF/2008/001 | IT | Toscana |

EGF/2008/003 | LT | Alytaus tekstilė |

EGF/2008/005 | ES | Catalonia |

EGF/2009/001 | PT | North/Centre |

EGF/2009/004 | BE | Oost-West Vlaanderen |

EGF/2009/005 | BE | Limburg |

EGF/2010/009 | ES | Valencia |

Telefoane mobile (NACE: Fabricarea computerelor, produselor electronice și optice, nr. de referință 26) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2007/003 | DE | BenQ |

EGF/2007/004 | FI | Perlos |

EGF/2009/002 | DE | Nokia |

Articole de îmbrăcăminte (NACE: Fabricarea confecțiilor, nr. de referință 14) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2007/008 | MT | Industria textilă |

EGF/2009/018 | LT | Articole de îmbrăcăminte |

EGF/2010/003 | ES | Galicia |

EGF/2010/014 | SI | Mura |

Articole casnice (NACE: Fabricarea echipamentelor electrice, nr. de referință 27) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2009/006 | IT | Gruppo Merloni |

EGF/2009/010 | LT | AB Snaige |

Mecanică/electronică (NACE: Fabricarea altor mașini și echipamente, nr. de referință 28) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2009/015 | DK | Danfoss Group |

EGF/2009/031 | DK | Linak |

EGF/2010/001 | DK | Nordjylland |

EGF/2010/006 | PL | H.Cegielski-Poznań |

EGF/2010/013 | PL | Podkarpackie |

Industria tipografică (NACE: Tipărirea și reproducerea înregistrărilor pe suporți, nr. de referință 18) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2009/026 | NL | Noord Holland and Utrecht |

EGF/2009/027 | NL | Noord Brabant and Zuid Holland |

EGF/2009/028 | NL | Limburg |

EGF/2009/029 | NL | Gelderland and Overijssel |

EGF/2009/030 | NL | Drenthe |

Calculatoare (NACE: Fabricarea computerelor, produselor electronice și optice, nr. de referință 26) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2009/008 | IE | Dell |

Echipamente electronice (NACE: Fabricarea computerelor, produselor electronice și optice, nr. de referință 26) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2009/023 | PT | Qimonda |

EGF/2010/008 | AT | AT&S |

EGF/2010/011 | NL | NXP Semiconductors |

Ceramică (NACE: Fabricarea altor produse minerale nemetalice, număr de referință 23) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2009/014 | ES | Valencia |

Construcții (NACE: Construcție de clădiri, nr. de referință 41) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2009/011 | NL | Heijmans |

EGF/2009/017 | LT | Construction |

Metalurgie (NACE: Industria metalurgică, nr. de referință 24) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2009/022 | BG | Kremitkovtsi AD |

EGF/2010/007 | AT | Steiermark-Niederoesterreich |

Întreținerea aeronavelor (NACE: Repararea și instalarea mașinilor și echipamentelor, nr. de referință 33) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2009/021 | IE | SR Technics |

Industria de editare (NACE: Activități de editare, nr. de referință 58) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2009/024 | NL | Noord Holland and Zuid Holland |

EGF/2009/025 | NL | Noord Brabant |

Mobilier (NACE: Producția de mobilier, nr. de referință 31) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2009/016 | LT | Mobilă |

Comerț cu amănuntul (NACE: Comerțul cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor, nr. de referință 47) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2010/010 | CZ | Unilever |

Comerț cu ridicata (NACE: Comerț cu ridicata, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor, nr. de referință 46) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2010/012 | NL | Noord Holland ICT |

Sticlă cristal (NACE: Fabricarea altor produse minerale nemetalice, număr de referință 23) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2009/012 | IE | Waterford Crystal |

Tâmplărie și dulgherie (NACE: Producția de lemn și produse din lemn și plută, cu excepția mobilierului, nr. de referință 16) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2009/020 | ES | Castilla La Mancha |

Piatră/Marmură (NACE: Fabricarea altor produse minerale nemetalice, număr de referință 23) |

Nr. | SM | Cerere |

EGF/2010/005 | ES | Valencia |

[1] Regulamentul (CE) nr. 1927/2006 din 20 decembrie 2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare, JO L 406, 30.12.2006, p. 1, astfel cum a fost corectat în JO L 48, 22.2.2008, p. 82, în toate limbile și în JO L 202, 31.7.2008, p. 74, numai în limba engleză.

[2] Regulamentul (CE) nr. 546/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare (JO L 167, 29.6.2009).

[3] Comunicarea Comisiei către Consiliul European privind „Un plan european de redresare economică” - COM(2008) 800 final din 26.11.2008.

[4] Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1927/2006 privind crearea Fondului european de ajustare la globalizare, COM(2008) 867 din 16.12.2008.

[5] Regulamentul de modificare, astfel cum a fost adoptat de către Parlamentul European și Consiliu în 2009 (JO L 167, 29.6.2009), prevede o creștere provizorie a ratei cofinanțării de la 50 la 65% (nu 75% cum a fost propus) până la finalul derogării aferente „crizei”, fixată la 31 decembrie 2011 .

[6] Nouă cereri în 2007 și cinci în 2008 (o cerere retrasă care a fost mai târziu redepusă se numără o singură dată: EGF/2008/002 Delphi/ES).

[7] Industria tipografică (5), Industria automobilelor (4), Industria textilă (3), Construcții (2), Articole casnice (2), Mecanică/Electronică (2), Industria de editare (2), Telefoane mobile (1), Calculatoare (1), Cristal (1), Ceramică (1), Mobilier (1), Tâmplărie și dulgherie (1), Metalurgie (1), Echipament electronic (1), Articole de îmbrăcăminte (1), Întreținerea aeronavelor (1).

[8] Comisia a realizat acest tabel pe baza măsurilor propuse de statele membre și aprobate de autoritatea bugetară. Acest tabel nu corespunde în întregime metodologiei utilizate de EUROSTAT astfel cum este descrisă în „Baza de date consacrată politicii ocupării locurilor de muncă –Metodologie – Revizia din iunie 2006” deoarece unele dintre măsurile cofinanțate de FEG nu se încadrau în categoriile sale (de exemplu, alocații pentru găsirea unui loc de muncă și alocații pentru formarea profesională, indemnizații de subzistență pentru persoanele aflate în perioada de formare sau care beneficiază de alte măsuri active de pe piața muncii, alocații de mobilitate). Categoria din clasificarea EUROSTAT indicată cu mențiunea N/A în acest tabel nu a fost propusă de către statele membre în cadrul celor zece intervenții ale FEG aprobate în 2009.

[9] Comunicarea Comisiei intitulată „Răspunsul la criza din industria europeană a automobilelor” [COM(2009) 104].

[10] JO C 139, 14.6.2006, p. 1.

[11] JO L 132, 29.5.2009, p. 10.

[12] Acest rezultat nu ia în considerare descărcările de pe serviciul audiovizual al Comisiei, nici difuzările sau redifuzările de pe internet sau prin satelit.

[13] Pentru o defalcare mai detaliată, a se vedea anexa 1.