42005X1216(01)

Regulamentul nr. 25 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Prescripții uniforme referitoare la omologarea rezemătorilor de cap încorporate sau neîncorporate în scaunele vehiculelor (1)

1.   DOMENIUL DE APLICARE

1.1.   Prezentul regulament se aplică dispozitivelor „rezemătoare de cap” conforme unuia dintre tipurile definite la punctul 2.2 de mai jos (2).

1.1.1.   Nu se aplică dispozitivelor de reazem pentru cap care pot fi fixate la strapontine sau scaunele orientate cu fața spre lateral sau spre înapoi.

1.1.2.   Se aplică spătarelor propriu-zise atunci când aceste spătare sunt concepute astfel încât să îndeplinească funcțiile rezemătoarei de cap, astfel cum sunt definite la punctul 2.2 de mai jos.

2.   DEFINIȚII

În sensul prezentului regulament, se înțelege:

prin „tip de vehicul”, autovehiculele care nu prezintă diferențe esențiale între ele, aceste diferențe putând să se refere mai ales la următoarele puncte:

2.1.1.   formele și dimensiunile interioare ale caroseriei care constituie habitaclul;

2.1.2.   tipurile și dimensiunile scaunelor;

2.1.3.   tipul și dimensiunile prinderii rezemătorii de cap și a zonei corespunzătoare a structurii, în cazul în care rezemătoarea de cap este ancorată direct de structura vehiculului;

prin „rezemătoare de cap”, un dispozitiv a cărui funcție este de a limita deplasarea spre înapoi a capului unui ocupant adult față de trunchi, pentru a reduce, în caz de accident, riscul de rănire a zonei cervicale a coloanei vertebrale a acestui ocupant;

2.2.1.   prin „rezemătoare de cap integrată”, o rezemătoare formată din partea superioară a spătarului scaunului. Rezemătorile de cap corespunzătoare definițiilor de la punctele 2.2.2 și 2.2.3 de mai jos, dar care nu pot fi detașate de scaun sau de structura vehiculului decât cu ajutorul sculelor sau după retragerea parțială sau totală a îmbrăcămintei scaunului, corespund prezentei definiții;

2.2.2.   prin „rezemătoare de cap detașabilă”, o rezemătoare de cap constituită dintr-un element care se poate separa de scaun, concepută pentru a fi montată și menținută rigid în structura spătarului;

2.2.3.   prin „rezemătoare de cap separată”, o rezemătoare de cap formată dintr-un element separat de scaun, concepută pentru a fi montată și/sau menținută rigid în structura vehiculului;

2.3.   prin „tip de scaun”, scaunele de aceeași dimensiune, cu același schelet și aceeași capitonare, dar care pot avea finisaje sau colorit diferite;

2.4.   prin „tip de rezemătoare de cap”, rezemători de cap de aceleași dimensiuni, cu același schelet și aceeași capitonare, dar care pot avea finisaje, colorit sau îmbrăcăminte diferite;

2.5.   prin „punct de referință al scaunului”, (punctul H) (a se vedea anexa 3 la prezentul regulament) urma, într-un plan vertical longitudinal, în raport cu scaunul, a axei teoretice de rotație existente între piciorul și trunchiul unui corp uman, reprezentat de un manechin;

2.6.   prin „linie de referință”, fie pe un manechin de încercare având a cincizecea parte din greutatea și dimensiunile unui adult de sex masculin corespunzător, fie pe un manechin de încercare având caracteristici identice, o dreaptă care trece prin punctul de articulație al piciorului la bazin și punctul de articulație al gâtului la trunchi. Pe manechinul reprodus în anexa 3 la prezentul regulament pentru determinarea punctului H al scaunului, linia de referință este cea indicată în figura 1 a apendicelui la prezenta anexă;

2.7.   prin „linia capului”, o dreaptă care trece prin centrul de greutate al capului și articulația gâtului la trunchi. În poziție de repaus a capului, linia capului este situată în prelungirea liniei de referință;

2.8.   prin „strapontină”, un scaun auxiliar destinat unei utilizări ocazionale și ținut în mod normal strâns;

prin „dispozitiv de reglare”, dispozitivul care permite să se regleze scaunul sau părțile sale într-o poziție adaptată la morfologia ocupantului șezând.

Acest dispozitiv de reglare poate permite, în special:

2.9.1.   o deplasare longitudinală;

2.9.2.   o deplasare în înălțime;

2.9.3.   o deplasare unghiulară;

2.10.   „dispozitiv de deplasare”, un dispozitiv care permite o translație sau o rotație, fără poziție intermediară fixă, a scaunului sau a uneia dintre părțile sale, pentru a facilita accesul ocupanților la spațiul din spatele scaunului deplasat.

3.   CEREREA DE OMOLOGARE

3.1.   Cererea de omologare va fi prezentată de către titularul mărcii sau denumirii comerciale a scaunului sau a rezemătoarei de cap sau de către reprezentantul său legal acreditat.

Aceasta va fi însoțită de documentele menționate mai jos, în trei exemplare:

3.2.1.   o descriere detaliată a rezemătorii de cap, indicând mai ales natura materialului (sau a materialelor) capitonării și, eventual, amplasamentul și descrierea suporturilor și a pieselor de ancoraj la tipul (sau tipurile) de scaun pentru care se cere omologarea rezemătorii de cap;

în cazul unei rezemători de cap „detașabile” (a se vedea definiția de la punctul 2.2.2):

3.2.2.1.   descrierea detaliată a tipului (sau a tipurilor) de scaun pentru care se cere omologarea rezemătorii de cap;

3.2.2.2.   indicarea tipului (sau a tipurilor) de vehicul pe care scaunele prevăzute la punctul 3.2.2.1 de mai sus sunt destinate a fi montate;

în cazul unei rezemători de cap „separate” (a se vedea definiția de la punctul 2.2.3):

3.2.3.1.   descrierea zonei structurii destinate să primească rezemătoarea de cap;

3.2.3.2.   indicarea tipului de vehicul pe care sunt destinate a fi montate rezemătorile de cap;

3.2.3.3.   desenele cu cote dimensionale ale părților caracteristice ale structurii și rezemătorii de cap; desenele trebuie să indice poziția prevăzută pentru numărul de omologare față de cercul mărcii de omologare;

3.2.4.   desenele cu cote dimensionale ale părților caracteristice ale scaunului și ale rezemătoarei de cap. Desenele trebuie să indice poziția prevăzută pentru numărul de omologare față de cercul mărcii de omologare.

Trebuie să fie prezentat(e) serviciului tehnic responsabil cu încercările de omologare:

3.3.1.   în cazul în care rezemătoarea de cap este de tipul „integrată” (a se vedea definiția de la punctul 2.2.1), patru scaune complete;

în cazul în care rezemătoarea de cap este de tipul „detașabilă” (a se vedea definiția de la punctul 2.2.2):

3.3.2.1.   două scaune din fiecare tip la care rezemătoarea de cap trebuie să se adapteze;

3.3.2.2.   4 + 2N rezemători de cap, N fiind numărul de tipuri de scaune la care rezemătoarea de cap trebuie să se adapteze.

3.3.3.   În cazul în care rezemătoarea de cap este de tipul „separată” (a se vedea definiția la punctul 2.2.3), trei rezemători de cap, precum și elementul corespunzător al structurii, sau un vehicul complet.

Serviciul tehnic responsabil cu încercările de omologare poate cere:

3.4.1.   să-i fie prezentate anumite piese sau anumite eșantioane din materialele folosite; și/sau

3.4.2.   să-i fie prezentate vehicule din tipul (sau tipurile) prevăzut(e) la punctul 3.2.2.2 de mai sus.

4.   INSCRIPȚII

Dispozitivele prezentate la omologare trebuie:

4.1.1.   să poarte marca sau denumirea comercială a solicitantului. Această marcă va trebui să fie lizibilă cu claritate și de neșters;

4.1.2.   să prezinte un amplasament de mărime suficientă pentru marca de omologare, situat într-un loc indicat pe desenele menționate la punctul 3.2.3.3 sau 3.2.4 de mai sus.

4.2.   Atunci când rezemătoarea de cap este de tipul „integrată” sau „detașabilă” (a se vedea definiția de la punctele 2.2.1 și 2.2.2), inscripțiile prevăzute la punctele 4.1.1 și 4.1.2 de mai sus pot fi reproduse pe etichetele plasate într-un loc indicat pe desenele menționate la punctul 3.2.4 de mai sus.

5.   OMOLOGAREA

5.1.   Atunci când tipul de rezemătoare de cap prezentat la omologare prin aplicarea prezentului regulament corespunde cerințelor punctelor 6 și 7 de mai jos, omologarea pentru acest tip de rezemătoare de cap este acordată.

5.2.   Fiecare omologare comportă atribuirea unui număr de omologare ale cărui prime două cifre (în prezent 03 corespunzând seriei de amendamente 03 intrată în vigoare la 20 noiembrie 1989) indică seria de amendamente corespunzătoare celor mai recente modificări tehnice majore aduse regulamentului la data eliberării omologării. O aceeași parte contractantă nu poate atribui acest număr unui alt tip de rezemătoare de cap.

5.3.   Omologarea sau extinderea, sau refuzul omologării unui tip de rezemătoare de cap conform prezentului regulament va fi comunicat părților la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fișe conforme cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

Pe orice rezemătoare de cap definită la punctele 2.2.1, 2.2.2 și 2.2.3, omologată conform prezentului regulament, se va aplica o marcă de omologare internațională compusă:

5.4.1.   dintr-un cerc în interiorul căruia este plasată litera „E”, urmată de numărul distinctiv al țării care a acordat omologarea (3);

5.4.2.   din numărul de omologare; și,

5.4.3.   atunci când este vorba de o rezemătoare de cap încorporată în spătarul scaunului, din numărul de omologare precedat de numărul prezentului regulament, de litera „R” și de o cratimă.

5.5.   Marca de omologare va fi aplicată în locul prevăzut la punctul 4.1.2 de mai sus.

5.6.   Marca de omologare trebuie să fie lizibilă cu claritate și de neșters.

5.7.   Anexa 2 la prezentul regulament oferă exemple de scheme de mărci de omologare.

6.   SPECIFICAȚII GENERALE

Rezemătoarea de cap, prin prezența sa, nu trebuie să fie o cauză suplimentară de pericol pentru ceilalți ocupanți ai vehiculului. În mod deosebit, nu trebuie să prezinte, în toate pozițiile de utilizare, nici o asperitate periculoasă, nici o muchie ascuțită care pot crește riscul sau gravitatea rănilor ocupanților. Părțile rezemătorii situate în zona de impact definită mai jos trebuie să poată disipa energia așa cum se specifică în anexa 6 la prezentul regulament.

6.1.1.   Zona de impact este limitată lateral de două planuri verticale longitudinale distanțate cu 70 mm de o parte și de alta a planului de simetrie al scaunului sau al locului pe scaun considerat.

6.1.2.   Zona de impact este limitată în înălțime de partea rezemătorii de cap situată deasupra planului perpendicular pe linia de referință R și distanțată de punctul H cu 635 mm.

6.1.3.   Prin derogare de la dispozițiile menționate anterior, prescripțiile referitoare la absorbția de energie nu se aplică suprafețelor din spate ale rezemătorilor de cap destinate să echipeze scaunele din spate atunci când nu sunt prevăzute și alte locuri pe scaun.

6.2.   Părțile suprafețelor din fața și din spatele rezemătorii de cap, cu excepția părților suprafețelor din spate ale rezemătorilor de cap destinate scaunelor din spate care nu sunt prevăzute cu alte locuri pe scaun, care sunt situate în afara acestor planuri verticale longitudinale trebuie să fie capitonate pentru a evita orice contact direct al capului cu elementele structurii, care va trebui, în acele zone de contact cu o sferă cu diametrul de 165 mm, să aibă o rază de curbură de cel puțin 5 mm.

Altfel, aceste părți sau elemente sunt considerate satisfăcătoare dacă acestea pot suporta cu succes încercarea de absorbție de energie, astfel cum este descrisă în anexa 6 la prezentul regulament. În cazul în care părțile menționate anterior ale rezemătorilor de cap și ale suporturilor lor sunt acoperite cu un material cu o duritate mai mică de 50 shore (A), cerințele prezentului punct, cu excepția celor referitoare la absorbția de energie în sensul anexei 6 la prezentul regulament, nu se aplică decât părților rigide.

6.3.   Rezemătoarea de cap trebuie să fie fixată de scaun sau, dacă este cazul, de structura vehiculului, astfel încât sub presiunea exercitată de cap în timpul încercării, nici o parte rigidă și periculoasă să nu iasă în afara capitonării rezemătorii de cap, a ancorajului sau a spătarului.

Înălțimea rezemătorii de cap, măsurată conform cerințelor punctului 7.2 de mai jos, trebuie să fie conformă următoarelor specificații:

6.4.1.   Înălțimea rezemătorii de cap trebuie măsurată în conformitate cu cerințele punctului 7.2 de mai jos.

6.4.2.   Pentru rezemătorile de cap nereglabile în înălțime, înălțimea trebuie să fie cu cel puțin 800 mm, în cazul scaunelor față, și de 750 mm, în cazul altor scaune.

În cazul rezemătorilor de cap reglabile în înălțime:

6.4.3.1.   înălțimea trebuie să fie de cel puțin 800 mm, în cazul scaunelor față, și 750 mm, în cazul celorlalte scaune; această valoare trebuie obținută într-o poziție situată între poziția cea mai înaltă și poziția cea mai joasă pe care o permite reglajul;

6.4.3.2.   nu trebuie să existe o poziție de utilizare la care înălțimea rezultată să fie mai mică de 750 mm;

6.4.3.3.   pentru alte scaune decât scaunele față, rezemătorile de cap pot fi concepute astfel încât să poată fi deplasate într-o poziție în care înălțimea este mai mică de 700 mm, cu condiția ca această poziție să fie ușor de recunoscut de către ocupant ca nefiind prevăzută pentru utilizarea rezemătorii de cap;

6.4.3.4.   pentru scaunele față, rezemătorile de cap pot fi concepute astfel încât să poată fi deplasate automat, atunci când scaunul este neocupat, într-o poziție la care înălțimea este mai mică de 750 mm, cu condiția ca acestea să revină automat în poziția de utilizare atunci când scaunul este ocupat.

6.4.4.   Cifrele menționate la punctele 6.4.2 și 6.4.3.1 de mai sus pot fi mai mici de 800 mm în cazul scaunelor față și de 750 mm pentru celelalte scaune, pentru a crea un spațiu liber corespunzător între rezemătoare de cap și suprafața interioară a plafonului, a ferestrelor sau a oricărei părți a structurii vehiculului; cu toate acestea, acest spațiu liber nu trebuie să depășească 25 mm. În cazul scaunelor prevăzute cu sisteme de deplasare și/sau reglare, această prevedere se aplică tuturor pozițiilor scaunului. În afară de aceasta, prin derogare de la punctul 6.4.3.2 menționat anterior, nu trebuie să existe o poziție de utilizare în care înălțimea să fie mai mică de 700 mm.

6.4.5.   Prin derogare de la cerințele privind înălțimea de la punctele 6.4.2 și 6.4.3.1 de mai sus, înălțimea oricărei rezemători de cap destinate scaunelor sau locurilor pe scaun centrale- spate nu trebuie să fie mai mică de 700 mm.

6.5.   Înălțimea dispozitivului pe care se reazemă capul – în cazul în care este vorba de o rezemătoare de cap reglabilă în înălțime – trebuie să fie, măsurată în conformitate cu cerințele punctului 7.2, de cel puțin 100 mm.

Nu trebuie să existe un interstițiu mai mare de 60 mm între spătarul scaunului și rezemătoarea de cap, în cazul unui dispozitiv care nu este reglabil în înălțime.

6.6.1.   În cazul în care rezemătoarea de cap este reglabilă în înălțime, în poziția cea mai de jos, aceasta trebuie să poată fi poziționată la cel mult 25 mm față de partea superioară a scaunului.

În cazul unei rezemători de cap nereglabile în înălțime, se consideră zona situată:

6.6.2.1.   deasupra unui plan perpendicular pe linia de referință la 540 mm față de punctul R; și

6.6.2.2.   între două planuri verticale longitudinale care trec la 85 mm de o parte și de alta a liniei de referință.

În această zonă, sunt autorizate unul sau mai multe interstiții care, independent de forma lor, pot prezenta o distanță „a”, măsurată în conformitate cu punctul 7.5, mai mare de 60 mm, cu condiția ca, după încercarea suplimentară prevăzută la punctul 7.4.3.4, cerințele punctului 7.4.3.6 să fie în continuare respectate.

6.6.3.   În cazul unei rezemători de cap reglabile în înălțime, sunt autorizate unul sau mai multe interstiții care, independent de forma lor, pot prezenta o distanță „a”, măsurată în conformitate cu punctul 7.5, mai mare de 60 mm, în partea dispozitivului pe care se reazemă capul, cu condiția ca, după încercarea suplimentară prevăzută la punctul 7.4.3.4, cerințele punctului 7.4.3.6 să fie respectate.

6.7.   Lățimea rezemătorii de cap trebuie să permită capului să aibă un reazem convenabil pentru un individ așezat normal. În planul de măsurare a lățimii definit la punctul 7.3 de mai jos, rezemătoare de cap trebuie să acopere o zonă de cel puțin 85 mm de o parte și de alta a planului de simetrie al locului pe scaun căruia îi este destinată rezemătoarea de cap, această distanță fiind măsurată în conformitate cu cerințele punctului 7.3.

6.8.   Rezemătoarea de cap și ancorajul acesteia trebuie să fie astfel încât deplasarea maximă spre spate a capului, permisă de rezemătoarea de cap și măsurată în conformitate cu procedura statică prevăzută la punctul 7.4 de mai jos, să fie mai mică de 102 mm.

6.9.   Rezemătoarea de cap și ancorajul acesteia trebuie să fie suficient de rezistente pentru a suporta, fără a se slăbi, sarcina prevăzută la punctul 7.4.3.7 de mai jos.

6.10.   În cazul în care rezemătoarea de cap este reglabilă, înălțimea sa maximă de utilizare nu poate fi depășită fără o acțiune voluntară a utilizatorului, distinctă de cea de reglare.

7.   ÎNCERCĂRI

7.1.   Determinarea punctului de referință (punctul H) al scaunului în care este încorporată rezemătoarea de cap

Determinarea se va face în conformitate cu cerințele din anexa 3 la prezentul regulament.

Determinarea înălțimii rezemătorii de cap

7.2.1.   Toate trasările sunt efectuate în planul de simetrie al locului pe scaun considerat, a cărui intersecție cu scaunul determină conturul rezemătorii de cap și al spătarului scaunului (a se vedea figura 1 din anexa 4 la prezentul regulament).

7.2.2.   Manechinul care corespunde celei de a cincizecea părți dintr-un adult de sex masculin, sau manechinul reprodus în anexa 3 la prezentul regulament este instalat în poziția normală pe scaun. Spătarul, în cazul în care acesta este înclinabil, este blocat într-o poziție ce corespunde unei înclinări spre înapoi, în raport cu verticala, a liniei de referință a trunchiului manechinului cea mai apropiată de 25o.

7.2.3.   Pentru locul pe scaun considerat se trasează, în planul indicat la punctul 7.2.1, proiecția liniei de referință a manechinului reprodus în anexa 3. Se trasează tangenta S la partea superioară a rezemătorii de cap, perpendiculară pe linia de referință.

7.2.4.   Distanța h a punctului H la tangenta S reprezintă înălțimea de luat în considerare pentru aplicarea cerinței de la punctul 6.4.

Determinarea lățimii rezemătorii de cap (a se vedea figura 2 din anexa 4 la prezentul regulament)

7.3.1.   Planul S1, perpendicular pe linia de referință și situat la 65 mm sub tangenta S definită la punctul 7.2.3, determină pe rezemătoarea de cap o secțiune delimitată de conturul C. Se trasează în planul S1 direcția dreptelor tangente la C, reprezentând intersecția planurilor verticale (P și P′) paralele cu planul de simetrie al locului pe scaun considerat și a planului S1.

7.3.2.   Lățimea rezemătorii de cap de luat în considerare pentru aplicarea cerinței prevăzute la punctul 6.7 este distanța L care separă urmele planurilor P și P′ pe planul S1.

7.3.3.   Lățimea rezemătorii de cap trebuie, de asemenea, să fie determinată, dacă este necesar, la 635 mm deasupra punctului de referință al scaunului, această distanță fiind măsurată de-a lungul liniei de referință.

Determinarea eficienței dispozitivului

7.4.1.   Eficiența rezemătorii de cap va fi verificată prin încercarea statică descrisă mai jos.

Pregătirea încercării

7.4.2.1.   Rezemătoarea de cap, în cazul în care este reglabilă, va fi așezată în poziția cea mai înaltă.

7.4.2.2.   În cazul unei banchete în care o parte sau întregul cadru de sprijin (inclusiv cea a rezemătorii de cap) este comun mai multor locuri pe scaun, încercarea se efectuează simultan pentru toate aceste locuri.

7.4.2.3.   Scaunul sau spătarul său, în cazul în care sunt reglabile față de o rezemătoare de cap fixată de structura vehiculului, sunt plasate în poziția considerată cea mai defavorabilă de către serviciul tehnic.

Efectuarea încercării

7.4.3.1.   Toate trasările se efectuează în planul vertical de simetrie al locului pe scaun considerat (a se vedea anexa 5 la prezentul regulament).

7.4.3.2.   Se trasează pe planul indicat la punctul 7.4.3.1 proiecția liniei de referință R.

7.4.3.3.   Linia de referință deplasată R1 se determină utilizând manechinul menționat în anexa 3 la prezentul regulament și aplicând părții care simulează spatele o forță inițială care reproduce un moment către înapoi, în jurul punctului H, de 37,3 daNm.

Cu ajutorul unui cap sferic cu diametrul de 165 mm, se aplică perpendicular pe linia de referință deplasată R1 și la o distanță de 65 mm mai jos de partea superioară a rezemătorii de cap o forță inițială care produce un moment de 37,3 daNm în jurul punctului H, păstrând linia de referință în poziția sa deplasată R1 în conformitate cu cerințele punctului 7.4.3.3 de mai sus.

7.4.3.4.1.   În cazul în care prezența interstițiilor împiedică aplicarea forței prescrise mai sus la distanța de 65 mm mai jos de partea superioară a rezemătorii de cap, se poate reduce această distanță astfel încât axa forței să treacă prin axa centrală a elementului cadrului celui mai apropiat de interstițiu.

7.4.3.4.2.   În cazul definit la punctele 6.6.2 și 6.6.3, încercarea trebuie repetată aplicând fiecărui interstițiu, prin intermediul unei sfere cu diametrul de 165 mm, o forță:

care trece prin centrul de greutate al celei mai mici dintre secțiunile interstițiului, de-a lungul planurilor transversale paralele cu linia de referință, producând un moment de 37,3 daNm în jurul punctului R.

7.4.3.5.   Se determină tangenta Y la capul sferic, paralelă cu linia de referință deplasată R1.

7.4.3.6.   Se măsoară distanța X dintre tangenta Y și linia de referință deplasată R1. Se admite că, cerința prevăzută la punctul 6.8 este respectată în cazul în care distanța X este mai mică de 102 mm.

7.4.3.7.   Numai pentru cazul în care forța prevăzută la punctul 7.4.3.4 este aplicată la o distanță de 65 mm sau mai mică, sub partea superioară a rezemătorii de cap, aceasta va fi mărită până la o valoare de 89 daNm, doar în cazul în care nu intervine mai înainte ruperea scaunului sau a spătarului.

Determinarea distanței „a” a interstițiului unei rezemători de cap (a se vedea anexa 7 la prezentul regulament)

7.5.1.   Distanța „a” trebuie să fie determinată pentru fiecare interstițiu și în relație cu suprafața părții din față a rezemătorii de cap, cu ajutorul unei sfere având un diametru de 165 mm.

7.5.2.   Sfera trebuie să fie pusă în contact cu interstițiul într-un punct al suprafeței interstițiului care permite pătrunderea maximă a sferei, considerând că nu se aplică nici o sarcină.

7.5.3.   Distanța între cele două puncte de contact ale sferei cu interstițiul va fi distanța „a” de luat în considerare pentru evaluarea cerințelor prevăzute la punctele 6.6.2 și 6.6.3.

8.   CONFORMITATEA PRODUCȚIEI

8.1.   Orice rezemătoare de cap sau orice scaun care poartă marca de omologare în conformitate cu anexa 2 trebuie să fie conformă cu tipul de rezemătoare de cap omologată și să îndeplinească condițiile prevăzute la punctele 6 și 7 de mai sus.

8.2.   Pentru a verifica această conformitate, se vor efectua controale prin sondaj, în număr suficient, asupra rezemătoarelor de cap produse în serie.

8.3.   Sunt reținute pentru încercări rezemătorile de cap puse în vânzare sau care vor fi puse în vânzare.

8.4.   Rezemătorile de cap prelevate pentru verificarea conformității cu un tip omologat trebuie să fie supuse la încercarea descrisă la punctul 7 din prezentul regulament.

9.   SANCȚIUNI PENTRU NECONFORMITATEA PRODUCȚIEI

9.1.   Rezemători de cap omologate

Omologarea acordată pentru un tip de rezemătoare de cap poate fi retrasă în conformitate cu prezentul regulament în cazul în care rezemătorile de cap care poartă indicațiile prevăzute vizate la punctul 5.4 de mai sus nu corespund încercărilor de control sau în cazul în care nu sunt conforme tipului omologat.

9.2.   În cazul în care o parte contractantă la acord care aplică prezentul regulament retrage o omologare pe care a acordat-o anterior, aceasta va informa de îndată celelalte părți contractante la acord care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei copii după o fișă de comunicare conformă cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

10.   MODIFICAREA ȘI EXTINDEREA OMOLOGĂRII UNUI TIP DE REZEMĂTOARE DE CAP

Orice modificare a tipului de rezemătoare de cap se aduce la cunoștința serviciului administrativ care a acordat omologarea tipului de rezemătoare de cap. Atunci acest serviciu poate:

10.1.1.   fie să considere că modificările aduse nu riscă să aibă consecințe supărătoare considerabile și că, în orice caz, această rezemătoare de cap corespunde încă cerințelor;

10.1.2.   fie să ceară un nou raport serviciului tehnic responsabil cu încercările.

10.2.   Confirmarea omologării sau refuzul omologării cu indicarea modificărilor va fi notificat părților la acord care aplică prezentul regulament prin procedura indicată la punctul 5.3.

10.3.   Autoritatea competentă care a eliberat extinderea omologării atribuie un număr de serie acestei extinderi și informează despre aceasta celelalte părți la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fișe de comunicare conformă modelului din anexa 1 la prezentul regulament.

11.   INSTRUCȚIUNI

Fabricantul trebuie să furnizeze, cu fiecare model conform unui tip de rezemătoare de cap omologat, o notă ce indică tipurile și caracteristicile scaunelor pentru care rezemătoarea este omologată. În cazul în care rezemătoarea de cap este reglabilă, manevrele de reglare și/sau de deblocare trebuie să fie descrise clar în această notă.

12.   OPRIREA DEFINITIVĂ A PRODUCȚIEI

În cazul în care titularul unei omologări oprește definitiv fabricarea unui tip de rezemătoare de cap omologat în conformitate cu prezentul regulament, acesta va informa autoritatea care a acordat omologarea, care, la rândul său, o va notifica celorlalte părți la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fișe de comunicare conformă modelului din anexa 1 la prezentul regulament.

13.   DISPOZIȚII TRANZITORII

13.1.   Începând de la data oficială a intrării în vigoare a seriei 04 de amendamente, nici o parte contractantă care aplică prezentul regulament nu va putea refuza acordarea omologărilor CEE în baza prezentului regulament, modificat prin seria 04 de amendamente.

13.2.   La expirarea unei perioade de 24 de luni de la data intrării în vigoare a seriei 04 de amendamente, părțile contractante care aplică prezentul regulament acordă omologări CEE numai în cazul în care tipul de vehicul de omologat respectă cerințele prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 04 de amendamente.

13.3.   La expirarea unei perioade de 48 de luni de la data intrării în vigoare a seriei 04 de amendamente, omologările existente acordate în baza prezentului regulament încetează de a mai fi valabile, cu excepția celor care respectă cerințele prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 04 de amendamente.

14.   DENUMIRI ȘI ADRESE ALE SERVICIILOR TEHNICE RESPONSABILE CU ÎNCERCĂRILE DE OMOLOGARE ȘI ALE SERVICIILOR ADMINISTRATIVE

Părțile la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament comunică Secretariatului Organizației Națiunilor Unite denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu încercările de omologare și ale serviciilor administrative care acordă omologarea și cărora trebuie să le fie trimise fișele de omologare sau de extindere, sau de refuz, sau de retragere a omologării, eliberate în alte țări.

(1)  Incluzând seria 03 de amendamente.

(2)  Rezemătorile de cap ale vehiculelor din categoria M1 care respectă dispozițiile Regulamentului nr. 17 nu trebuie să respecte dispozițiile prezentului regulament.

(3)  1 pentru Germania, 2 pentru Franța, 3 pentru Italia, 4 pentru Țările de Jos, 5 pentru Suedia, 6 pentru Belgia, 7 pentru Ungaria, 8 pentru Republica Cehă, 9 pentru Spania, 10 pentru Iugoslavia, 11 pentru Regatul Unit, 12 pentru Austria, 13 pentru Luxemburg, 14 pentru Elveția, 15 (disponibil), 16 pentru Norvegia, 17 pentru Finlanda, 18 pentru Danemarca, 19 pentru România, 20 pentru Polonia, 21 pentru Portugalia, 22 pentru Federația Rusă, 23 pentru Grecia, 24 (disponibil), 25 (disponibil), 26 pentru Slovenia și 27 pentru Slovacia. Numerele următoare vor fi atribuite celorlalte țări în ordinea cronologică a ratificării Acordului privind adoptarea de condiții uniforme de omologare și recunoașterea reciprocă a omologării pieselor și componentelor de autovehicule sau a aderării lor la acest acord, și numerele astfel atribuite vor fi comunicate de către Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite părților contractante la acord.

ANEXA 1

COMUNICARE

[Format maxim: A4 (210 × 297 mm)]

1.   Marca sau denumirea comercială: …

2.   Numele constructorului: …

3.   Eventual, numele reprezentantului său: …

4.   Adresa: …

5.   Prezentat la omologare la: …

6.   Serviciul tehnic responsabil cu încercările: …

7.   Descrierea sumară a rezemătorii de cap (3): …

8.   Tipul și caracteristicile scaunelor cărora le este destinată rezemătoarea de cap sau în care aceasta este încorporată:…

9.   Tipurile de vehicule cărora le sunt destinate scaunele cărora li se adaptează rezemătoarea de cap: …

10.   Data procesului-verbal eliberat de serviciul tehnic: …

11.   Numărul procesului-verbal eliberat de serviciul tehnic: …

12.   Omologarea se acordă/refuză/extinde/retrage (4):

13.   Locul: …

14.   Data: …

15.   Semnătura: …

16.   Se anexează la prezenta comunicare lista documentelor care constituie dosarul de omologare depus la serviciul administrativ care a acordat omologarea și care pot fi obținute la cerere.

(1)  Numărul distinctiv al țării care a acordat/extins/refuzat/retras omologarea (a se vedea dispozițiile regulamentului cu privire la omologare).

(2)  A se elimina mențiunile inutile.

(3)  În cazul rezemătorilor de cap integrate sau detașabile (a se vedea definițiile de la punctele 2.2.1 și 2.2.2 din prezentul regulament), această rubrică nu este necesar a fi completată în cazul în care toate caracteristicile și toate informațiile necesare sunt menționate la punctul 8.

(4)  A se elimina mențiunile inutile.

ANEXA 2

EXEMPLE DE MĂRCI DE OMOLOGARE (1)

Marca de omologare a unei rezemători de cap de tipul „integrată” sau „detașabilă” (a se vedea definițiile de la punctele 2.2.1 și 2.2.2 din prezentul regulament)

Marca de omologare de mai sus, aplicată pe una sau mai multe rezemători de cap de tipul „integrată” sau „detașabilă”, indică faptul că, în aplicarea Regulamentului nr. 25, tipul de rezemătoare de cap a fost omologat în Țările de Jos (E4) sub numărul 032439. Primele două cifre ale numărului semnifică faptul că omologarea a fost acordată în conformitate cu cerințele Regulamentului nr. 25, astfel cum a fost modificat prin seria 03 de amendamente.

Marca de omologare a unei rezemători de cap de tipul „separată” (a se vedea definiția de la punctul 2.2.3 din prezentul regulament)

Marca de omologare de mai sus, aplicată pe o rezemătoare de cap, indică faptul că această rezemătoare de cap a fost omologată și că este vorba de o rezemătoare de cap „separată”, omologată în Țările de Jos (E4) sub numărul 032439. Primele două cifre ale numărului semnifică faptul că omologarea a fost acordată în conformitate cu cerințele Regulamentului nr. 25, astfel cum a fost modificat prin seria 03 de amendamente.

(1)  Numărul de omologare trebuie să fie plasat în apropierea cercului și să fie dispus fie deasupra, fie dedesubtul literei „E”, fie la stânga, fie la dreapta acestei litere.

ANEXA 3

PROCEDURA DE DETERMINARE A PUNCTULUI H ȘI A UNGHIULUI REAL AL TRUNCHIULUI PENTRU LOCURILE PE SCAUN DIN AUTOVEHICULE

1.   OBIECT

Procedura descrisă în prezenta anexă este utilizată la stabilirea poziției punctului H și a unghiului real al trunchiului pentru unul sau pentru mai multe locuri pe scaun ale unui autovehicul și la verificarea relației dintre parametrii măsurați și datele constructive furnizate de constructorul vehiculului (1).

2.   DEFINIȚII

În sensul prezentei anexe, se înțelege prin:

„parametru de referință”, una sau mai multe dintre următoarele caracteristici ale unui loc pe scaun:

2.1.1.   punctul „H” și punctul „R”, precum și relația dintre acestea;

2.1.2.   unghiul real al trunchiului și unghiul prevăzut al trunchiului, precum și relația dintre acestea.

2.2.   „Manechin tridimensional punct «H»” (manechin 3 DH), dispozitivul utilizat pentru determinarea punctului H și a unghiului real al trunchiului, descris în apendicele 1 la prezenta anexă.

2.3.   „Punct H”, centrul de pivotare între trunchiul și coapsa manechinului 3 DH instalat pe un scaun al vehiculului în conformitate cu procedura descrisă la punctul 4 de mai jos. Punctul H este situat la mijlocul axei dispozitivului care unește butoanele de observare pentru punctul H de pe fiecare parte a manechinului 3 DH. Teoretic, punctul H corespunde punctului R (pentru toleranțe, a se vedea punctul 3.2.2 de mai jos). Odată determinat urmând procedura descrisă la punctul 4, punctul H este considerat fix în raport cu structura pernei scaunului, deplasându-se împreună cu aceasta atunci când scaunul este reglat.

2.4.   „Punct R” sau „punct de referință al locului pe scaun”, un punct definit de constructor pentru fiecare loc pe scaun și determinat în raport cu sistemul de referință tridimensional.

2.5.   „Linia trunchiului”, axa tijei manechinului 3 DH atunci când tija este sprijinită în întregime spre spate.

2.6.   „Unghi real al trunchiului”, unghiul măsurat între linia verticală care trece prin punctul H și linia trunchiului, măsurat cu ajutorul sectorului circular pentru unghiul spatelui manechinului 3 DH. Unghiul real al trunchiului corespunde teoretic unghiului prevăzut al trunchiului (pentru toleranțe, a se vedea punctul 3.2.2 de mai jos).

2.7.   „Unghi prevăzut al trunchiului”, unghiul măsurat între linia verticală care trece prin punctul R și linia trunchiului în poziția spătarului prevăzută de constructorul vehiculului.

2.8.   „Plan median al ocupantului” (PMO), planul median al manechinului 3 DH poziționat în fiecare loc pe scaun proiectat, este reprezentat prin coordonatele punctului H pe axa Y. Pentru scaunele individuale, planul median al scaunului coincide cu planul median al ocupantului. Pentru celelalte scaune, planul median este specificat de constructor.

2.9.   „Sistem de referință tridimensional”, sistemul descris în apendicele 2 la prezenta anexă.

2.10.   „Puncte de reper”, repere materiale definite de constructor pe suprafața vehiculului (găuri, suprafețe, marcaje, crestături).

2.11.   „Asieta vehiculului pentru măsurare”, poziția vehiculului definită de coordonatele punctelor de reper în sistemul de referință tridimensional.

3.   PRESCRIPȚII

3.1.   Prezentarea rezultatelor

Pentru orice loc pe scaun ai cărui parametri de referință sunt necesari pentru demonstrarea conformității cu cerințele prezentului regulament, totalitatea sau o selecție adecvată a următorilor parametri este prezentată sub forma indicată în apendicele 3 la prezenta anexă:

3.1.1.   coordonatele punctului R în raport cu sistemul de referință tridimensional;

3.1.2.   unghiul prevăzut al trunchiului;

3.1.3.   toate indicațiile necesare pentru reglarea scaunului (în cazul în care este reglabil) la poziția de măsurare definită la punctul 4.3 de mai jos.

3.2.   Relații între rezultatele obținute și caracteristicile de proiectare

3.2.1.   Coordonatele punctului H și valoarea unghiului real al trunchiului, obținute în conformitate cu procedura definită la punctul 4 de mai jos, sunt comparate cu coordonatele punctului R și, respectiv, cu valoarea unghiului prevăzut al trunchiului, astfel cum sunt indicate de constructorul vehiculului.

3.2.2.   Pozițiile relative ale punctului R și ale punctului H și abaterea dintre unghiul prevăzut al trunchiului și unghiul real al trunchiului sunt considerate satisfăcătoare pentru locurile pe scaun în cauză, în cazul în care punctul H, astfel cum este definit prin coordonatele sale, se află în interiorul unui pătrat cu latura de 50 mm, ale cărui laturi sunt orizontale și verticale și ale cărui diagonale se intersectează în punctul R și în cazul în care unghiul real al trunchiului nu diferă cu mai mult de 5° față de unghiul prevăzut al trunchiului.

3.2.3.   În cazul în care aceste condiții sunt îndeplinite, punctul R și unghiul prevăzut al trunchiului sunt utilizate pentru stabilirea conformității cu cerințele prezentului regulament.

3.2.4.   În cazul în care punctul H sau unghiul real al trunchiului nu corespund cerințelor punctului 3.2.2 de mai sus, punctul H și unghiul real al trunchiului trebuie să fie determinate încă de două ori (de trei ori în total). În cazul în care rezultatele a două dintre aceste trei operațiuni îndeplinesc cerințele, se aplică dispozițiile punctului 3.2.3 de mai sus.

3.2.5.   În cazul în care, după cele trei operațiuni de măsurare definite la punctul 3.2.4 de mai sus, cel puțin două rezultate nu corespund cerințelor punctului 3.2.2 de mai sus, sau în cazul în care verificarea nu poate avea loc deoarece constructorul vehiculului nu a furnizat informațiile privind poziția punctului R sau unghiul prevăzut al trunchiului, centrul de greutate al celor trei puncte obținute sau media celor trei unghiuri măsurate trebuie să fie utilizată ca referință în toate cazurile în care se face trimitere în prezentul regulament la punctul R sau la unghiul prevăzut pentru trunchi.

4.   PROCEDURA DE DETERMINARE A PUNCTULUI H ȘI A UNGHIULUI REAL AL TRUNCHIULUI

4.1.   Vehiculul trebuie să fie precondiționat la o temperatură de 20 ± 10 °C, la alegerea constructorului, astfel încât materialul scaunului să atingă temperatura incintei. În cazul în care scaunul nu a fost niciodată utilizat, o persoană sau un dispozitiv care cântărește 70-80 kg trebuie să fie așezat de două ori câte un minut pentru a curba perna sau spătarul. La cererea constructorului, toate ansamblurile scaunelor trebuie să rămână fără sarcină timp de cel puțin 30 de minute înaintea instalării manechinului 3 DH.

4.2.   Vehiculul trebuie să aibă asieta definită pentru măsurare la punctul 2.11 de mai sus.

4.3.   Scaunul, în cazul în care este reglabil, trebuie să fie reglat mai întâi în poziția normală de conducere sau de utilizare cea mai retrasă indicată de constructor, în funcție numai de reglajul longitudinal al scaunului, cu excepția cursei scaunului, utilizată în alte scopuri decât conducerea sau utilizarea normală. În cazul în care scaunul are în plus și alte reglaje (vertical, unghiular, al spătarului etc.) acestea sunt reglate apoi în poziția indicată de constructor. Pe de altă parte, pentru un scaun suspendat, poziția verticală trebuie să fie fixată rigid și să corespundă unei poziții normale de conducere, astfel cum este indicată de constructor.

4.4.   Suprafața locului pe scaun ocupat de manechinul 3 DH trebuie să fie acoperită cu o țesătură de muselină de bumbac, de mărime suficientă și cu o textură adecvată, definită ca o țesătură de bumbac uniformă de 18,9 fire/cm2 cântărind 0,228 kg/m2 sau ca o țesătură tricotată sau nețesută care prezintă caracteristici echivalente.

În cazul în care încercarea are loc în afara vehiculului, podeaua pe care este așezat scaunul trebuie să aibă aceleași caracteristici esențiale (2) ca și podeaua vehiculului în care scaunul trebuie utilizat.

4.5.   Se plasează ansamblul șezut-spate al manechinului 3 DH astfel încât planul median al ocupantului (PMO) să coincidă cu planul median al manechinului 3 DH. La cererea constructorului, manechinul 3 DH poate fi deplasat spre interior în raport cu PMO prevăzut în cazul în care manechinul 3 DH este așezat prea în exterior și marginea scaunului nu permite punerea sa la nivel.

4.6.   Se atașează ansamblurile gambă-laba piciorului la elementul șezutului manechinului, fie separat, fie utilizând ansamblul bară în T și elementele inferioare ale gambelor. Dreapta care trece prin butoanele de observare pentru punctul H trebuie să fie paralelă cu solul și perpendiculară pe planul median longitudinal al scaunului.

Se reglează labele picioarelor și gambele manechinului 3 DH astfel:

Scaunele conducătorului și pasagerului din față exterior

4.7.1.1.   Cele două ansambluri gambă-laba piciorului trebuie să fie deplasate înainte astfel încât picioarele să ia poziții naturale pe podea între pedale, în cazul în care este necesar. Piciorul stâng este poziționat pe cât posibil astfel încât picioarele să fie situate aproximativ la aceeași distanță față de planul median al manechinului 3 DH. Nivela cu bulă de aer care verifică orientarea transversală a manechinului 3 DH este adusă la orizontală reajustând elementul șezutului manechinului, în cazul în care este necesar, sau ajustând ansamblul gambă-laba piciorului spre înapoi. Dreapta care trece prin butoanele de observare pentru punctul H trebuie să rămână perpendiculară pe planul median longitudinal al scaunului.

4.7.1.2.   În cazul în care gamba stângă nu poate fi menținută paralelă cu gamba dreaptă și în cazul în care piciorul stâng nu poate fi sprijinit pe structură, se deplasează piciorul stâng până când se găsește un reazem. Trebuie să se mențină aliniamentul butoanelor de observare.

4.7.2.   Scaune spate exterioare

Pentru scaunele spate sau auxiliare, picioarele sunt reglate în conformitate cu indicațiile constructorului. Dacă în acest caz labele picioarelor se sprijină pe părți din podea care sunt la niveluri diferite, primul picior care vine în contact cu scaunul din față trebuie să servească drept referință, și celălalt picior trebuie să fie astfel așezat, încât nivela cu bulă de aer care indică orientarea transversală a dispozitivului să indice orizontala.

4.7.3.   Alte scaune

Se va utiliza procedura generală descrisă la punctul 4.7.1 de mai sus, numai că picioarele trebuie să fie așezate conform indicațiilor constructorului.

4.8.   Se montează masele coapselor și masele gambelor inferioare și se pune la nivel manechinul 3 DH.

Se înclină elementul de spate spre înainte până la limitatorul față și se îndepărtează de scaun manechinul 3 DH utilizând bara în T. Se reașază manechinul pe scaun cu ajutorul uneia dintre următoarele metode:

4.9.1.   În cazul în care manechinul 3 DH are tendința de a aluneca spre spate, se va utiliza următoarea procedură: se permite ca manechinul 3 DH să alunece spre spate până când nu mai este necesară nici o sarcină orizontală spre înainte pe bara în T pentru a împiedica mișcarea, adică până când elementul șezutului manechinului atinge spătarul. În cazul în care este necesar, se repoziționează gambele.

4.9.2.   În cazul în care manechinul 3 DH nu are tendința de a aluneca spre spate, se utilizează următoarea procedură: se determină alunecarea manechinului 3 DH aplicând pe bara în T o sarcină orizontală orientată spre spate până când elementul șezutului manechinului ajunge în contact cu spătarul (a se vedea figura 2 din apendicele 1 la prezenta anexă).

4.10.   Se aplică o sarcină de 100 + 10 N ansamblului șezut-spate al manechinului 3 DH la intersecția sectoarelor circulare ale șoldului și locașului barei în T. Direcția sarcinii trebuie să fie menținută identică cu o linie care trece prin intersecția de mai sus și un punct situat chiar deasupra locașului barei coxofemurale (a se vedea figura 2 din apendicele 1 la prezenta anexă). Se reașază apoi cu atenție spatele manechinului pe spătarul scaunului. În timpul executării acestei proceduri trebuie avut grijă ca manechinul 3 DH să nu alunece în față.

4.11.   Se instalează masele feselor dreaptă și stângă și apoi, alternativ, cele opt mase ale trunchiului. Se menține manechinul 3 DH la nivel.

4.12.   Se înclină elementul de spate al manechinului 3 DH spre față pentru a elimina solicitarea asupra spătarului scaunului. Se balansează manechinul 3 DH dintr-o parte în alta pe un arc de cerc de 10° (5° de fiecare parte a planului median vertical) pe durata a trei cicluri complete, pentru a elimina orice tensiune dintre manechinul 3 DH și scaun.

În timpul acestui balans, bara în T a manechinului 3 DH poate avea tendința de a se îndepărta de aliniamentele verticale și orizontale specificate. Bara în T trebuie deci menținută prin aplicarea unei sarcini laterale adecvate în timpul mișcărilor de basculare. Ținând bara T și rotind manechinul 3 DH trebuie să se asigure că nici o sarcină exterioară verticală sau din față către spate nu este aplicată din greșeală.

Picioarele manechinului 3 DH nu trebuie să fie reținute sau menținute în această etapă. În cazul în care picioarele își schimbă poziția, acestea sunt lăsate în acea așezare pentru moment.

Se repune elementul de spate al manechinului cu precauție pe spătarul scaunului și se verifică cele două nivele cu bulă de aer. În cazul în care are loc o mișcare a picioarelor în timpul balansului manechinului 3 DH, acestea trebuie să fie repoziționate astfel:

Se ridică alternativ fiecare picior cu distanța minimă necesară pentru a evita orice mișcare suplimentară a piciorului. În timpul acestei operațiuni, picioarele trebuie să fie libere să se rotească; în plus, nu trebuie aplicată nici o sarcină laterală sau spre înainte. Când fiecare picior este reașezat în poziția de jos, călcâiul trebuie să se afle în contact cu structura prevăzută în acest scop.

Se verifică nivela laterală cu bulă de aer; în cazul în care este necesar, se aplică o forță laterală suficientă în partea de sus a elementului de spate pentru a așeza la nivel elementul șezutului manechinului 3 DH pe scaun.

4.13.   Menținând bara în T pentru a împiedica manechinul 3 DH să alunece spre înainte pe perna scaunului, se procedează după cum urmează:

Se efectuează toate măsurările:

4.14.1.   Coordonatele punctului H sunt măsurate în sistemul de referință tridimensional.

4.14.2.   Unghiul real al trunchiului este citit pe sectorul unghiului spatelui manechinului 3 DH atunci când tija este plasată în întregime spre spate.

4.15.   În cazul în care se dorește să se efectueze o nouă instalare a manechinului 3 DH, întregul scaun trebuie să rămână fără sarcină timp de cel puțin 30 de minute înainte de reinstalare. Manechinul 3 DH nu trebuie să rămână ca sarcină pe scaun decât timpul necesar pentru realizarea încercării.

În cazul în care scaunele de pe același rând pot fi considerate ca similare (banchetă, scaune identice etc.), se determină un singur punct H și un singur unghi real al trunchiului pentru rândul de scaune, manechinul 3 DH descris în apendicele 1 la prezenta anexă fiind dispus în poziție așezat pe un loc considerat ca reprezentativ pentru rând. Acest loc va fi:

4.16.1.   pentru rândul din față, scaunul conducătorului;

4.16.2.   pentru rândul sau rândurile din spate, un loc exterior.

(1)  Pentru orice loc pe scaun, altul decât scaunele față, atunci când nu este posibilă determinarea punctului H prin utilizarea manechinului tridimensional sau a altor proceduri, autoritățile competente pot, în cazul în care acestea consideră potrivit, să ia ca referință punctul R indicat de constructor.

(2)  Unghi de înclinare, diferența de înălțime de montare a scaunului, textura suprafeței etc.

Apendice 1

DESCRIEREA MANECHINULUI TRIDIMENSIONAL „PUNCT H”  (1)

(manechin 3 DH)

1.   ELEMENTE DE SPATE ȘI DE ȘEZUT

Elementele de spate și de șezut sunt construite din material plastic armat și din metal; ele simulează trunchiul uman și coapsele și sunt articulate mecanic în punctul H. Un sector circular este fixat la tija articulată în punctul H pentru a măsura unghiul real al trunchiului. O bară coxofemurală reglabilă, atașată la elementul șezutului manechinului, fixează linia mediană a coapsei și servește ca linie de referință pentru sectorul circular al unghiului șoldului.

2.   ELEMENTE ALE CORPULUI ȘI PICIORULUI

Elementele inferioare ale piciorului sunt legate de elementul șezutului manechinului la nivelul barei în T care unește genunchii, aceasta fiind o extensie laterală a barei coxofemurale reglabile. La elementele inferioare ale gambelor sunt încorporate sectoare circulare pentru a măsura unghiul genunchilor. Ansamblurile laba piciorului-încălțăminte sunt gradate pentru a măsura unghiul labei piciorului. Două nivele cu bulă de aer permit orientarea dispozitivului în spațiu. Masele pentru elementele corpului sunt plasate în diferite centre de greutate corespunzătoare pentru a realiza o penetrare a scaunului echivalentă cu cea a unui adult de 76 kg. Este necesar să se verifice dacă toate articulațiile manechinului 3 DH se rotesc liber și fără frecări notabile.

Acest manechin corespunde celui descris în standardul internațional ISO 6549-1980.

(1)  Pentru detalii privind manechinul 3 DH, a se adresa Societății Inginerilor de Automobile (SAE), 400 Commonwealth Drive, Warrendale, Pennsylvania 15096, Statele Unite ale Americii.

Apendice 2

SISTEM DE REFERINȚĂ TRIDIMENSIONAL

1.   Sistemul de referință tridimensional este definit de trei planuri ortogonale alese de constructorul vehiculului (a se vedea figura) (1).

2.   Asieta vehiculului pentru măsurare este determinată prin așezarea vehiculului pe un suport astfel încât coordonatele punctelor de reper să corespundă valorilor indicate de constructor.

3.   Coordonatele punctelor R și H sunt determinate în raport cu punctele de reper definite de constructorul vehiculului.

(1)  Sistemul de referință corespunde standardului ISO 4130, 1978.

Apendicele 3

PARAMETRI DE REFERINȚĂ AI LOCURILOR PE SCAUN

1.   CODIFICAREA PARAMETRILOR DE REFERINȚĂ

Pentru fiecare loc pe scaun, parametrii de referință sunt enumerați sub forma unei liste. Locurile pe scaun sunt identificate printr-un cod cu două caractere. Primul este o cifră arabă care semnifică rândul de scaune, numărând din față spre spatele vehiculului. Al doilea caracter este o majusculă care semnifică amplasamentul locului pe scaun într-un rând, orientat spre partea din față a vehiculului; literele următoare sunt utilizate astfel:

2.   DEFINIREA ASIETEI VEHICULULUI PENTRU MĂSURARE

2.1.   Coordonatele punctelor de reper

X …

Y …

Z …

3.   LISTA PARAMETRILOR DE REFERINȚĂ

Loc pe scaun: …

3.1.1.   Coordonatele punctului R

X …

Y …

Z …

3.1.2.   Unghiul prevăzut al trunchiului: …

3.1.3.   Indicații privind reglarea scaunului (1)

orizontal: …

vertical: …

unghiular: …

unghiul trunchiului: …

Notă: Enumerați în această listă parametrii de referință ai celorlalte locuri pe scaun utilizând numerotarea: 3.2, 3.3 etc.

(1)  A se elimina mențiunile neaplicabile.

ANEXA 4

DETERMINAREA ÎNĂLȚIMII ȘI LĂȚIMII REZEMĂTORII DE CAP

ANEXA 5

DETALII ALE LINIILOR TRASATE ȘI ALE MĂSURĂRILOR EFECTUATE ÎN TIMPUL ÎNCERCĂRILOR

ANEXA 6

PROCEDEU DE ÎNCERCARE PENTRU VERIFICAREA DISIPĂRII ENERGIEI

1.   INSTALARE, APARAT DE ÎNCERCARE, APARATURĂ DE ÎNREGISTRARE ȘI PROCEDURĂ

1.1.   Instalarea

Rezemătoarea de cap acoperită cu un material susceptibil să disipeze energia trebuie să fie montată și încercată pe scaunul sau partea de structură a vehiculului în care acesta este instalată. Elementul structural este fixat sigur pe standul de încercare astfel încât să nu se deplaseze sub efectul șocului, baza sa de sprijin, în absența unei specificații particulare motivate, fiind aproximativ orizontală. Spătarul, în cazul în care este reglabil, este fixat în poziția descrisă la punctul 7.2.2 din prezentul regulament.

Rezemătoarea de cap trebuie să fie montată pe spătarul scaunului, așa cum se prezintă în vehicul. În cazul unei rezemători de cap separate, aceasta se fixează la partea de structură a vehiculului la care este fixată în mod normal

În cazul în care rezemătoarea de cap este reglabilă, aceasta va fi plasată în poziția cea mai defavorabilă permisă de dispozitivul său de reglare.

1.2.   Aparat de încercare

1.2.1.   Acesta constă într-un pendul al cărui pivot este susținut prin rulmenți cu bile și a cărui masă redusă (1) în centrul său de percuție este de 6,8 kg. Extremitatea inferioară a pendulului este formată dintr-un cap fals rigid cu diametrul de 165 mm al cărui centru este identic cu centrul de percuție al pendulului.

1.2.2.   Capul fals va fi prevăzut cu două accelerometre și cu un dispozitiv de măsurare a vitezei, capabile să măsoare valorile în direcția de impact.

1.3.   Aparatura de înregistrare

Aparatura de înregistrare utilizată trebuie să permită efectuarea măsurărilor cu următoarele precizii:

1.3.1.   Accelerația:

precizie = ± 5 % din valoarea reală

clasa de frecvență a lanțului de măsurare: clasa 600 corespunzând caracteristicilor standardului ISO 6487 (1987).

Sensibilitatea transversală ≤ 5 % din punctul cel mai coborât al scării.

1.3.2.   Viteza:

precizie = ± 2,5 % din valoarea reală;

sensibilitatea = 0,5 km/h

1.3.3.   Înregistrarea timpului:

aparatura trebuie să permită înregistrarea fenomenului pe toată durata sa și să se citească miimea de secundă;

începutul impactului în momentul primului contact al capului fals cu piesa încercată va fi reperat pe înregistrările utilizate la analizarea încercării.

1.4.   Procedura de încercare

Rezemătoarea de cap fiind montată și reglată așa cum se indică la punctul 1.1 din prezenta anexă, impactul are loc în punctele alese de laborator în zona de impact definită la punctul 6.1 din prezentul regulament și, eventual, în afara zonei de impact definită la punctul 6.2 din prezentul regulament pe suprafețele care prezintă raze de curbură mai mici de 5 mm.

1.4.1.1.   Pe suprafața din spate, direcția impactului din spate spre față, într-un plan longitudinal, trebuie să fie la un unghi de 45° față de verticală.

1.4.1.2.   Pe suprafața din față, direcția impactului din față spre spate, într-un plan longitudinal, trebuie să fie orizontală.

1.4.1.3.   Zonele din față și spate sunt limitate de planul orizontal tangent la partea superioară a rezemătorii de cap, definită la punctul 7.2 din prezentul regulament.

1.4.2.   Capul fals trebuie să lovească elementul de încercare cu o viteză de 24,1 km/h; această viteză se realizează fie prin simpla energie de propulsie, fie utilizând un dispozitiv propulsor suplimentar.

2.   REZULTATE

În încercările efectuate în conformitate cu modalitățile menționate anterior, decelerația capului fals nu trebuie să depășească 80 g, continuu timp de mai mult de 3 milisecunde. Valoarea decelerației considerată este media indicațiilor celor două decelerometre.

3.   PROCEDURI ECHIVALENTE

3.1.   Sunt admise proceduri echivalente de încercare, cu condiția ca rezultatele cerute la punctul 2 de mai sus să poată fi obținute; în special, dispozitivele de încercare pot fi orientate diferit, cu condiția ca unghiurile relative între rezemătoarea de cap și direcția de impact să fie respectate.

3.2.   Responsabilitatea demonstrării echivalenței îi revine celui care utilizează o metodă diferită de cea descrisă la punctul 1.

(1)  Relația dintre masa redusă mr a pendulului și masa totală m a pendulului, la distanța a între centrul de percuție și axa de rotație și la distanța l între centrul de gravitație și axa de rotație mr = m (l/a).

ANEXA 7

DETERMINAREA COTEI „A” A INTERSTIȚIILOR REZEMĂTORII DE CAP

(A se vedea punctele 6.6.2 și 6.6.3 din prezentul regulament)

Secțiunea A-A

Notă: Secțiunea A-A trebuie să fie determinată într-un punct al suprafeței interstițiului care permite pătrunderea maximă a sferei, fără aplicarea nici unei sarcini.

Notă: Secțiunea A-A trebuie să fie determinată într-un punct al suprafeței interstițiului care permite pătrunderea maximă a sferei, fără aplicarea nici unei sarcini.