EUR-Lex Access to European Union law
This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32017R1954
Regulation (EU) 2017/1954 of the European Parliament and of the Council of 25 October 2017 amending Council Regulation (EC) No 1030/2002 laying down a uniform format for residence permits for third-country nationals
Regulamentul (UE) 2017/1954 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe
Regulamentul (UE) 2017/1954 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe
JO L 286, 1.11.2017, p. 9–14
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
In force
1.11.2017 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 286/9 |
REGULAMENTUL (UE) 2017/1954 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI
din 25 octombrie 2017
de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe
PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 79 alineatul (2) litera (a),
având în vedere propunerea Comisiei Europene,
după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,
hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (1),
întrucât:
(1) |
Regulamentul (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului (2) instituie un model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe. |
(2) |
Modelul uniform actual al permiselor de ședere, utilizat timp de 20 de ani, este considerat ca fiind compromis, având în vedere incidentele grave de contrafacere și fraudă. |
(3) |
În consecință, ar trebui introdus un nou model comun de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe, prevăzut cu elemente de securitate mai moderne, pentru a crește gradul de securitate al permisului de ședere și pentru a preveni contrafacerea. |
(4) |
Resortisanții țărilor terțe care dețin un permis de ședere valabil emis după un model uniform eliberat de unul dintre statele membre care aplică în totalitate acquis-ul Schengen au dreptul de a circula în mod liber timp de până la 90 de zile în spațiul Schengen, cu respectarea condițiilor de intrare prevăzute în Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului (3) (Codul frontierelor Schengen). |
(5) |
Legislația Uniunii privind intrarea și șederea resortisanților din țările terțe prevede regimuri de acordare a unor drepturi suplimentare de mobilitate, cu condiții specifice pentru intrarea în statele membre care au obligații în temeiul acquis-ului menționat și pentru rămânerea pe teritoriul acestora. Permisele de ședere eliberate în conformitate cu respectiva legislație utilizează modelul uniform stabilit de Regulamentul (CE) nr. 1030/2002. Prin urmare, pentru a permite identificarea de către autoritățile competente a resortisanților țărilor terțe care ar putea beneficia de aceste drepturi de mobilitate specifice, este important ca în respectivele permise de ședere să fie afișate în mod vizibil mențiunile relevante, cum ar fi „cercetător”, „student” sau „ICT”, în conformitate cu legislația relevantă a Uniunii. |
(6) |
În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și acesta nu i se aplică. Deoarece prezentul regulament constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul menționat, în termen de șase luni de la data la care Consiliul decide cu privire la prezentul regulament, dacă îl va pune în aplicare în legislația sa națională. |
(7) |
În conformitate cu articolele 1 și 2 și cu articolul 4a alineatul (1) din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și fără a aduce atingere articolului 4 din protocolul menționat, aceste state membre nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu au obligații în temeiul acestuia și acesta nu li se aplică. |
(8) |
Prezentul regulament constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care se raportează la acesta în înțelesul articolului 3 alineatul (1) din Actul de aderare din 2003, al articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2005 și, respectiv, al articolului 4 alineatul (1) din Actul de aderare din 2011. |
(9) |
În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (4), care se află sub incidența articolului 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE a Consiliului (5). |
(10) |
În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (6), care se află sub incidența articolului 1 litera B din Decizia 1999/437/CE coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului (7). |
(11) |
În ceea ce privește Liechtenstein, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în înțelesul Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul încheiat între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (8), care intră sub incidența articolului 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului (9). |
(12) |
Pentru a permite statelor membre folosirea stocurilor existente de permise de ședere, ar trebui să se prevadă o perioadă de tranziție, în care statele membre să poată să folosească în continuare vechile permise de ședere. |
(13) |
Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1030/2002 ar trebui modificat în mod corespunzător, |
ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:
Articolul 1
Anexa la Regulamentul (CE) nr. 1030/2002 se înlocuiește cu imaginile și textul din anexa la prezentul regulament.
Articolul 2
Permisele de ședere conforme cu specificațiile prevăzute în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1030/2002, care sunt aplicabile până la data menționată la articolul 3 al doilea paragraf din prezentul regulament, pot fi emise timp de cel mult șase luni după data respectivă.
Articolul 3
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Statele membre aplică prezentul regulament cel târziu la 15 luni de la adoptarea specificațiilor tehnice suplimentare menționate la articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1030/2002.
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.
Adoptat la Strasbourg, 25 octombrie 2017.
Pentru Parlamentul European
Președintele
A. TAJANI
Pentru Consiliu
Președintele
M. MAASIKAS
(1) Poziția Parlamentul European din 13 septembrie 2017 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 9 octombrie 2017.
(2) Regulamentul (CE) nr. 1030/2002 al Consiliului din 13 iunie 2002 de instituire a unui model uniform de permis de ședere pentru resortisanții țărilor terțe (JO L 157, 15.6.2002, p. 1).
(3) Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen) (JO L 77, 23.3.2016, p. 1).
(4) JO L 176, 10.7.1999, p. 36.
(5) Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31).
(6) JO L 53, 27.2.2008, p. 52.
(7) Decizia 2008/146/CE a Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 53, 27.2.2008, p. 1).
(8) JO L 160, 18.6.2011, p. 21.
(9) Decizia 2011/350/UE a Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în ceea ce privește eliminarea controalelor la frontierele interne și circulația persoanelor (JO L 160, 18.6.2011, p. 19).
ANEXĂ
ANEXĂ
FAȚA I ȘI FAȚA II ALE CARDULUI
(a) Descriere
Permisul de ședere cu elemente biometrice de identificare este produs sub forma unui document de sine stătător în format ID 1. Acesta trebuie să aibă la bază specificațiile prevăzute în documentul OACI privind documentele de călătorie cu citire optică (documentul nr. 9303, ediția a șaptea, 2015). Acesta conține următoarele (1):
|
Fața I a cardului:
Titlurile rubricilor 6-12 se scriu în limba (limbile) statului membru emitent. Statul membru emitent poate adăuga o altă limbă oficială a instituțiilor Uniunii, pe același rând, cu condiția să nu existe mai mult de două limbi în total.
|
|
Fața II a cardului:
Elemente naționale de securitate vizibile (fără a aduce atingere specificațiilor tehnice stabilite în temeiul articolului 2 alineatul (1) litera (f) din prezentul regulament):
|
(b) Culoare, procedeu de imprimare
Statele membre stabilesc culoarea și procesul de imprimare, în conformitate cu modelul uniform descris în prezenta anexă și cu specificațiile tehnice suplimentare care urmează a fi stabilite în conformitate cu articolul 2 din prezentul regulament.
(c) Material
Cardul se fabrică în întregime din policarbonat sau dintr-un polimer sintetic echivalent (rezistent cel puțin 10 ani).
(d) Tehnici de imprimare
Se utilizează următoarele tehnici de imprimare:
— |
imprimare offset de înaltă securizare a fundalului; |
— |
imprimare cu cerneluri fluorescente în spectrul UV; |
— |
imprimare în tehnologie „rainbow”. |
Designul de securitate al feței I a cardului este diferit de fața II a cardului.
(e) Numerotare
Numărul documentului se menționează în mai multe locuri pe document (cu excepția zonei de citire optică).
(f) Protecție împotriva copierii
Un DOVID actualizat care oferă o calitate de identificare și un nivel de securitate care nu sunt inferioare dispozitivului folosit în prezent pentru modelul uniform de vize se utilizează pentru fața I a permisului de ședere, cu un design și elemente avansate, inclusiv un element de difracție îmbunătățit pentru verificarea automată avansată.
(g) Tehnică de personalizare
Pentru a asigura protejarea în mod corespunzător a datelor din permisele de ședere împotriva tentativelor de contrafacere și falsificare, datele biografice, inclusiv fotografia și semnătura titularului, precum și celelalte date principale se integrează în materialul de bază al documentului. Această personalizare se realizează prin utilizarea tehnologiei de gravare laser sau a unei alte tehnologii sigure echivalente.
(h) Statele membre pot, de asemenea, adăuga alte elemente naționale de securitate, cu condiția ca acestea să fie incluse pe lista stabilită în temeiul articolului 2 alineatul (1) litera (f) din prezentul regulament și ca acestea să respecte aspectul armonizat al modelelor de mai sus și să nu reducă eficiența elementelor uniforme de securitate.
(1) Titlurile care vor fi tipărite sunt indicate în specificațiile tehnice care urmează a fi adoptate în temeiul articolului 6 din prezentul regulament.
(2) Pentru nume și prenume se prevede un singur câmp. Numele se scriu cu majuscule; prenumele se scriu cu minuscule, dar cu prima literă majusculă. Nu sunt permise separatoare între nume și prenume. Cu toate acestea, caracterul „,” este permis ca separator între primul și al doilea nume sau prenume (exemplu: TOLEDO, BURGOS Ana, Maria). Dacă este necesar, primul și al doilea nume pot fi grupate pe aceeași linie, precum și numele și prenumele, pentru a se economisi spațiu.
(3) Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).
(4) Rubrica se completează doar sub formă de dată calendaristică (zz/ll/aaaa), și nu utilizând cuvinte precum „temporar” sau „pe durată nedeterminată” deoarece data de expirare se referă la documentul fizic și nu la dreptul de ședere.
(5) Observații suplimentare pot fi introduse de asemenea în câmpul 16 („Observații”) pe fața II a cardului.
(6) Tot spațiul disponibil pe fața II a cardului [cu excepția zonei cu citire optică – (Machine-Readable Zone – MRZ)] este rezervat pentru câmpul „observații”. Vor fi incluse aici observațiile efective, urmate de câmpuri obligatorii (data eliberării, locul eliberării/autoritatea emitentă, locul nașterii) și de câmpurile opționale de care are nevoie fiecare stat membru.
(7) Rubricile opționale trebuie să fie precedate de subtitluri.