4.3.2014

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 63/13

---

REGULAMENTUL DE PUNERE ÎN APLICARE (UE) NR. 180/2014 AL COMISIEI

din 20 februarie 2014

de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 228/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 228/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2013 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 247/2006 al Consiliului (1), în special articolul 6 alineatul (2), articolul 8, articolul 12 alineatul (3), articolul 13 alineatul (2), articolul 14, articolul 18 alineatul (1) al doilea paragraf, articolul 19 alineatul (3), articolul 21 alineatul (4), articolul 27 alineatul (1) și articolul 29 alineatul (2),

întrucât:

(1)

Regulamentul (UE) nr. 228/2013 a abrogat și înlocuit Regulamentul (CE) nr. 247/2006 al Consiliului (2). Regulamentul (UE) nr. 228/2013 conferă Comisiei competența de a adopta acte delegate și de punere în aplicare. Pentru a asigura buna funcționare a sistemului în noul cadru juridic, ar trebui adoptate norme prin intermediul unor astfel de acte. Noile norme ar trebui să înlocuiască normele de punere în aplicare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 793/2006 al Comisiei (3). Regulamentul menționat este abrogat prin Regulamentul delegat (UE) nr. 179/2014 al Comisiei (4).

(2)	Anumite produse agricole care beneficiază de scutiri de taxe de import necesită deja prezentarea unei licențe de import. Din motive de simplificare administrativă, este necesar să se utilizeze licența de import ca suport al sistemului de scutire de taxe de import pentru respectivele produse.

(3)

Și pentru alte produse agricole, care nu necesită prezentarea unei licențe de import, ar trebui adoptat un document care să servească drept suport pentru sistemul de scutire de taxe la import. Ar trebui utilizat în acest sens un certificat de scutire, întocmit pe baza formularului licenței de import.

(4)

Este necesar să se stabilească norme referitoare la fixarea cuantumului ajutoarelor pentru aprovizionarea cu produse în cadrul regimurilor specifice de aprovizionare. Normele respective ar trebui să țină seama de costurile suplimentare de aprovizionare suportate de regiunile ultraperiferice ca urmare a îndepărtării și a izolării lor, aceste costuri constituind o povară ce le creează mari dezavantaje. În vederea menținerii competitivității produselor Uniunii, este necesar ca ajutorul să țină seama de prețurile practicate la export.

(5)	Schema de ajutoare pentru produsele furnizate de pe teritoriul Uniunii ar trebui gestionată printr-un certificat, denumit „certificat de ajutor”, utilizând formularul de licență de import.

(6)	Gestionarea regimului specific de aprovizionare necesită introducerea de norme cu privire la eliberarea certificatului de ajutor, care derogă de la normele obișnuite aplicabile licențelor de import în temeiul Regulamentului (CE) nr. 376/2008 al Comisiei (5).

(7)

Gestionarea regimului specific de aprovizionare ar trebui să permită urmărirea unui dublu obiectiv. Este vorba, pe de o parte, de a favoriza eliberarea rapidă a licențelor și a certificatelor, în special prin eliminarea obligației generale de a constitui în prealabil o garanție, precum și de plata rapidă a ajutorului în cazul aprovizionărilor cu produse provenite de pe teritoriul Uniunii. Pe de altă parte, ar trebui garantate controlul și monitorizarea operațiunilor și ar trebui dotate autoritățile administrative cu instrumentele necesare pentru a se asigura că obiectivele schemei de ajutoare sunt atinse. Aceste obiective sunt garantarea unei aprovizionări regulate cu anumite produse agricole și compensarea efectelor situării geografice a regiunilor ultraperiferice prin asigurarea transferului real al avantajelor schemei către etapa introducerii pe piață a produselor destinate utilizatorilor finali.

(8)

Normele de gestionare a regimului specific de aprovizionare ar trebui să garanteze că, în cadrul cantităților stabilite în bilanțurile previzionale de aprovizionare, operatorii înregistrați obțin o licență sau un certificat pentru produsele și cantitățile care fac obiectul tranzacțiilor comerciale pe care le realizează pe cont propriu, pe baza prezentării documentelor care atestă faptul că operațiunea este reală și că cererea de licență sau de certificat este adecvată.

(9)

Monitorizarea operațiunilor care beneficiază de regimul specific de aprovizionare cere, printre altele, o perioadă de valabilitate a licențelor sau a certificatelor adaptată la necesitățile de transport aerian sau maritim, dovada faptului că operațiunea de aprovizionare care face obiectul licenței sau al certificatului a fost efectuată într-un termen scurt, precum și interzicerea cesiunii drepturilor și a obligațiilor conferite titularului licenței sau certificatului în cauză.

(10)

Avantajele acordate sub forma scutirii de taxe la import și a ajutoarelor pentru produsele furnizate de pe teritoriul Uniunii trebuie transferate astfel încât să se reflecte la nivelul costurilor de producție și al prețurilor plătite de utilizatorii finali. Prin urmare, sunt necesare controale pentru a se asigura că avantajele sunt transferate în mod real.

(11)

Ar trebui prevăzute norme referitoare la autorizarea și monitorizarea exporturilor de produse care beneficiază de regimul specific de aprovizionare către țările terțe, precum și a expedierii produselor respective către restul Uniunii. Este în special oportun să se stabilească cantitățile maxime de produse prelucrate care pot face obiectul exportului sau expedierii tradiționale, precum și cantitățile de produse și destinațiile exporturilor de produse prelucrate local, în scopul de a stimula comerțul regional.

(12)

În vederea protejării consumatorilor și a intereselor comerciale ale operatorilor, ar trebui să se excludă din regimul specific de aprovizionare, cel târziu din momentul primei introduceri pe piață, produsele care nu sunt calitativ sănătoase și care nu prezintă o calitate adecvată pentru comercializare în sensul articolului 28 din Regulamentul (CE) nr. 612/2009 al Comisiei (6) și ar trebui să se prevadă măsuri adecvate pentru cazurile în care această cerință nu este îndeplinită.

(13)	Este necesar ca, în cadrul procedurilor de parteneriat în vigoare pentru regiunile ultraperiferice, autoritățile competente ale statelor membre să definească normele administrative detaliate necesare pentru a asigura gestionarea și monitorizarea regimului specific de aprovizionare.

(14)	Pentru a se putea evalua modul de punere în aplicare a regimului, ar trebui să li se ceară autorităților competente din statele membre să prezinte Comisiei rapoarte periodice.

(15)	Ar trebui definite, pentru fiecare schemă de ajutoare în sprijinul producției locale, conținutul cererilor de ajutor și documentele care trebuie atașate la acestea în vederea aprecierii justeții cererilor.

(16)	Atunci când cererile de ajutor conțin erori flagrante, acestea ar trebui să poată fi modificate în orice moment.

(17)

Este necesar să se respecte termenele de prezentare și de modificare a cererilor de ajutor, pentru a permite autorităților naționale să programeze și să efectueze apoi controale eficiente în ceea ce privește corectitudinea cererilor de ajutor în sprijinul producției locale. Prin urmare, ar trebui fixate datele limită după care cererile nu mai pot fi admise. În plus, ar trebui aplicată o reducere pentru a-i încuraja pe solicitanții de ajutor să respecte datele limită.

(18)

Ar trebui ca solicitanții să își poată retrage, în întregime sau parțial, cererile de ajutor în sprijinul producției locale în orice moment, cu condiția ca autoritatea competentă să nu fi informat deja solicitantul cu privire la erorile conținute în cererea de ajutor și nici să fi anunțat un control la fața locului care să constate erori în partea ce face obiectul retragerii.

(19)

Respectarea normelor referitoare la schemele de ajutoare gestionate în cadrul sistemului integrat de administrare și control ar trebui verificată în mod eficace. În acest scop și în vederea atingerii unui nivel armonizat de monitorizare în toate statele membre, este necesar să se definească în detaliu criteriile și procedurile tehnice aplicabile efectuării controalelor administrative și a controalelor la fața locului. După caz, statele membre ar trebui să depună eforturi pentru a combina diferitele controale efectuate în temeiul prezentului regulament cu cele prevăzute de alte dispoziții ale Uniunii.

(20)	Ar trebui stabilit numărul minim de solicitanți de ajutor care urmează să facă obiectul controalelor la fața locului în cadrul diferitelor scheme de ajutoare.

(21)	O parte din eșantionul corespunzător ratei minime de control la fața locului ar trebui constituit pe baza unei analize a riscurilor, iar altă parte în mod aleatoriu. Este necesar să se precizeze principalii factori care trebuie luați în considerare pentru analiza riscurilor.

(22)	În cazurile în care se constată nereguli semnificative, ar trebui majorată rata controalelor la fața locului pe parcursul anului în curs și în anii următori, în vederea obținerii unui nivel de asigurare acceptabil cu privire la corectitudinea cererilor de ajutor în cauză.

(23)	Pentru a se asigura eficacitatea controalelor la fața locului, este important ca inspectorii să fie informați cu privire la motivele pentru care solicitanții de ajutor în cauză au fost selecționați pentru un control la fața locului. Statele membre ar trebui să păstreze evidența acestor informații.

(24)

Pentru a permite autorităților naționale și oricărei autorități competente a Uniunii să ia măsuri în urma controalelor efectuate la fața locului, detaliile cu privire la acestea din urmă ar trebui consemnate într-un raport de inspecție. Solicitanții de ajutor sau reprezentanții acestora ar trebui să aibă posibilitatea de a semna raportul. Cu toate acestea, în cazul controalelor prin teledetecție, este necesar să li se permită statelor membre să prevadă această posibilitate numai în situația în care controlul relevă nereguli. Mai mult, indiferent de tipul de control efectuat la fața locului, solicitantul de ajutor ar trebui să primească o copie a raportului în caz că se constatată nereguli.

(25)	Pentru a proteja în mod eficace interesele financiare ale Uniunii, ar trebui să se adopte măsurile corespunzătoare pentru a lupta împotriva neregulilor și a fraudelor.

(26)

Reducerile și excluderile ar trebui stabilite pe baza principiului proporționalității și luându-se în considerare problemele specifice care rezultă din cazurile de forță majoră, din împrejurările excepționale și din catastrofele naturale. Astfel de reduceri și excluderi ar trebui determinate în funcție de seriozitatea neregulii comise și ar trebui să meargă până la excluderea totală, pe o perioadă determinată, de la una sau mai multe scheme de ajutoare în sprijinul producției locale.

(27)	La modul general, nu ar trebui să se aplice nicio reducere sau excludere atunci când solicitanții de ajutor au prezentat informații faptice corecte sau atunci când pot demonstra în alt mod că nu sunt în culpă.

(28)

Un solicitant care, în orice moment, înștiințează autoritatea națională competentă cu privire la o cerere de ajutor incorectă nu ar trebui să facă obiectul unor reduceri sau excluderi, indiferent de motivul incorectitudinii, cu condiția ca solicitantul să nu fi fost informat de intenția autorității competente de a efectua un control la fața locului și ca autoritatea respectivă să nu fi informat deja solicitantul cu privire la o neregulă constatată în cerere. Același lucru ar trebui să fie valabil și pentru datele inexacte conținute în baza de date electronică.

(29)

Atunci când aceluiași solicitant de ajutor trebuie să i se aplice diferite reduceri, acestea ar trebui aplicate independent unele de altele. De asemenea, este necesar ca reducerile și excluderile prevăzute de prezentul regulament să se aplice fără a se aduce atingere altor sancțiuni prevăzute de alte dispoziții din legislația Uniunii sau din cea națională.

(30)

Atunci când, din motive care țin de un caz de forță majoră sau de împrejurări excepționale, un solicitant de ajutor nu este în măsură să își îndeplinească obligațiile prevăzute de normele de punere aplicare a programelor, acesta nu ar trebui să piardă dreptul de a beneficia de ajutoare. Este necesar să se menționeze ce împrejurări pot fi în special recunoscute de autoritățile competente ca fiind împrejurări excepționale.

(31)

Pentru a asigura aplicarea uniformă a principiului de bună credință în toată Uniunea, atunci când sumele plătite necuvenit sunt recuperate, ar trebui prevăzute condițiile în care poate fi invocat acest principiu, fără a aduce atingere tratării cheltuielilor în cauză în contextul verificării și închiderii conturilor.

(32)	Este necesar să se adopte normele detaliate necesare pentru aplicarea logo-ului menit să asigure o informare mai bună a cu privire la produsele agricole de calitate, prelucrate și ca atare, specifice regiunilor ultraperiferice ale Uniunii, precum și o creștere a consumului de astfel de produse.

(33)

Autoritățile competente din regiunile respective ar trebui să aibă răspunderea de a adopta cerințele administrative suplimentare necesare pentru a asigura funcționarea corectă a mecanismelor instituite pentru controlul și monitorizarea utilizării logo-ului menționat, precum și pentru a garanta îndeplinirea obligațiilor respective.

(34)

În scopul scutirii de taxe vamale a tutunului importat în Insulele Canare, este necesar să se definească perioada din an pentru calcularea cantității maxime de produse din tutun menționate la articolul 29 din Regulamentul (UE) nr. 228/2013. În plus, pentru a se oferi o cât mai mare flexibilitate, este necesar să se permită ca întreaga cantitate de tutun brut desprins de pe tulpină să poată fi utilizată pentru importul altor produse, pe baza unui coeficient de echivalență, în funcție de nevoile industriei locale.

(35)

Este necesară simplificarea procedurilor de modificare a programelor pentru a asigura o mai mare flexibilitate și o mai bună adaptare a programelor la condițiile reale aferente regimului specific de aprovizionare, precum și producțiilor agricole locale. Din acest motiv, este necesar să se amâne cu două luni termenul de prezentare a modificărilor anuale, astfel încât acesta să se alinieze la termenul prevăzut la articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 228/2013 pentru prezentarea rapoartelor anuale de punere în aplicare. Totuși, modificările importante trebuie prezentate din timp Comisiei pentru a permite evaluarea amănunțită a acestora și luarea unei decizii de aprobare până la data de la care se aplică respectivele modificări.

(36)

Statele membre ar trebui să transmită Comisiei toate informațiile referitoare la punerea în aplicare a programelor, care sunt necesare pentru a se asigura o monitorizare adecvată în timp. Din acest motiv, este necesar să se stabilească un set minim de indicatori de performanță comuni, conținutul și termenele comunicărilor și statisticilor periodice în ceea ce privește regimul specific de aprovizionare și măsurile de sprijinire a producției locale, precum și conținutul și termenele rapoartelor anuale de punere în aplicare. Pentru a permite notificarea unor date mai fiabile referitoare la cererile de ajutor în ceea ce privește sprijinul acordat producției locale, termenul limită pentru respectiva notificare ar trebui amânat cu o lună.

(37)	Toate notificările din partea statelor membre către Comisie, care sunt necesare pentru buna funcționare a schemei, ar trebui să fie efectuate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 792/2009 al Comisiei (7).

(38)	Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a plăților directe,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

REGIMUL SPECIFIC DE APROVIZIONARE

SECȚIUNEA 1

Bilanțuri previzionale de aprovizionare

Articolul 1

Scopul bilanțurilor previzionale de aprovizionare și modificările acestora

Bilanțurile previzionale de aprovizionare care urmează a fi stabilite de către statele membre în conformitate cu articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 228/2013 indică ce cantități de produse esențiale sunt necesare pentru a îndeplini necesitățile de aprovizionare ale fiecărei regiuni ultraperiferice în fiecare an calendaristic.

Statele membre pot efectua modificări ale bilanțurilor lor previzionale de aprovizionare. Respectivelor modificări li se aplică articolul 40 din prezentul regulament.

SECȚIUNEA 2

Aprovizionarea prin importul din țări terțe

Articolul 2

Licența de import

1.   În scopul aplicării articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 228/2013, produsele care fac obiectul prezentării unei licențe de import sunt scutite de taxe la import la prezentarea unei astfel de licențe.

2.   Licența de import se întocmește în conformitate cu modelul prevăzut în anexa I la Regulamentul (CE) nr. 376/2008.

Articolul 7 alineatul (5) și articolele 12, 14, 16, 17, 18, 20, 22, 25, 26, 28, 32 și 35-40 din Regulamentul (CE) nr. 376/2008 se aplică mutatis mutandis, fără a aduce atingere dispozițiilor prezentului regulament.

3.   Cererea de licență de import și licența de import cuprind în căsuța 20 una dintre mențiunile indicate în anexa I partea A, precum și una dintre mențiunile indicate în anexa I partea B.

4.   În căsuța 12 a licenței de import se indică ultima zi de valabilitate.

5.   Licența de import este eliberată de autoritățile competente la cererea părților interesate, în limitele bilanțurilor previzionale de aprovizionare.

6.   Se percep taxe de import pentru cantitățile mai mari decât cele indicate pe licența de import. Toleranța de 5 %, prevăzută la articolul 7 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 376/2008, se acordă cu condiția plății taxelor de import aferente.

Articolul 3

Certificatul de scutire

1.   În scopul aplicării articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 228/2013, produsele care nu fac obiectul prezentării unei licențe de import sunt scutite de taxe la import la prezentarea unui certificat de scutire.

2.   Certificatul de scutire se întocmește după modelul licenței de import din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 376/2008.

Articolul 7 alineatul (5) și articolele 12, 14, 16, 17, 18, 20, 22, 25, 26, 28, 32 și 35-40 din Regulamentul (CE) nr. 376/2008 se aplică mutatis mutandis, fără a aduce atingere dispozițiilor prezentului regulament.

3.   În căsuța din partea din stânga sus a certificatului se imprimă sau se ștampilează una dintre mențiunile indicate în anexa I partea C.

4.   Cererea de certificat de scutire și certificatul de scutire cuprind în căsuța 20 una dintre mențiunile indicate în anexa I partea D, precum și una dintre mențiunile indicate în anexa I partea B.

5.   În căsuța 12 a certificatului de scutire se indică ultima zi de valabilitate.

6.   Certificatul de scutire este eliberat de autoritățile competente la cererea părților interesate, în limitele bilanțurilor previzionale de aprovizionare.

SECȚIUNEA 3

Aprovizionarea din uniune

Articolul 4

Stabilirea și acordarea ajutorului

1.   În scopul aplicării articolului 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 228/2013, statele membre stabilesc, în cadrul programului, valoarea ajutorului care se acordă în scopul de a compensa îndepărtarea, izolarea și situarea la distanță, luând în considerare:

(a)	în ceea ce privește costurile suplimentare specifice legate de transport, costurile reîncărcărilor intermediare necesare pentru aprovizionarea cu mărfuri a regiunilor ultraperiferice în cauză;

(b)	în ceea ce privește costurile suplimentare specifice legate de prelucrarea locală, dimensiunea redusă a pieței, necesitatea de a garanta siguranța aprovizionării și cerințele specifice în materie de calitate a mărfurilor în regiunile ultraperiferice în cauză.

Articolul 5

Certificatul de ajutor și plata

1.   Ajutorul se acordă la prezentarea unui certificat (denumit în continuare „certificat de ajutor”), care a fost utilizat în totalitate.

Prezentarea unui certificat de ajutor autorităților responsabile cu plata echivalează cu depunerea unei cereri de ajutor și se efectuează, cu excepția cazurilor de forță majoră sau de condiții climatice excepționale, în termen de 30 de zile de la data facturării respectivului certificat de ajutor. În cazul depășirii termenului menționat anterior, valoarea ajutorului se reduce cu 5 % pentru fiecare zi de întârziere.

Plata ajutorului se efectuează de către autoritățile competente în termen de cel mult 90 de zile de la data depunerii certificatului utilizat, cu excepția următoarelor cazuri:

(a)	forță majoră sau condiții climatice excepționale;

(b)	deschiderea unei anchete administrative referitoare la existența dreptului la ajutor; într-un astfel de caz, plata nu intervine decât după recunoașterea dreptului la ajutor.

2.   Certificatul de ajutor se întocmește după modelul licenței de import din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 376/2008.

Articolul 7 alineatul (5) și articolele 12, 14, 16, 17, 18, 20, 22, 25, 26, 28, 32 și 35-40 din Regulamentul (CE) nr. 376/2008 se aplică mutatis mutandis, fără a aduce atingere dispozițiilor prezentului regulament.

3.   În căsuța din partea din stânga sus a certificatului se imprimă sau se ștampilează una dintre mențiunile indicate în anexa I partea E.

Căsuțele 7 și 8 ale certificatului se barează.

4.   Cererea de certificat de ajutor și certificatul de ajutor cuprind în căsuța 20 una dintre mențiunile indicate în anexa I partea F, precum și una dintre mențiunile indicate în anexa I partea G.

5.   În căsuța 12 a certificatului de ajutor se indică ultima zi de valabilitate.

6.   Valoarea ajutorului aplicabil este cea în vigoare la data depunerii cererii de certificat de ajutor.

7.   Certificatele de ajutor sunt eliberate de autoritățile competente la cererea părților interesate, în limita bilanțurilor previzionale de aprovizionare.

SECȚIUNEA 4

Dispoziții comune

Articolul 6

Transferul avantajului către utilizatorului final

În scopul aplicării articolului 13 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 228/2013, autoritățile competente iau toate măsurile corespunzătoare pentru a verifica faptul că avantajele sunt transferate în realitate către utilizatorii finali. În cadrul acestui demers, respectivele autorități pot evalua adaosurile comerciale și prețurile practicate de diferiții operatori în cauză.

Măsurile menționate la primul paragraf, în special punctele de control utilizate pentru a stabili dacă ajutorul a fost transferat mai departe, precum și eventualele modificări ale acestora se notifică Comisiei în cadrul raportului anual privind punerea în aplicare menționat la articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 228/2013.

Articolul 7

Registrul operatorilor

1.   Pentru a fi eligibili pentru înscrierea în registrul menționat la articolul 12 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 228/2013, operatorii se angajează:

(a)	să comunice autorităților competente, la cererea acestora, toate informațiile utile cu privire la activitățile lor comerciale, în special cu privire la prețurile și marjele de profit practicate;

(b)	să acționeze exclusiv în nume propriu și în cont propriu;

(c)	să prezinte cereri de licențe și de certificate în mod proporțional cu capacitățile lor reale de comercializare a produselor în cauză, capacitățile fiind demonstrate prin referirea la elemente obiective;

(d)	să se abțină de la acțiuni care ar putea provoca deficite artificiale de produse și de la comercializarea produselor disponibile la prețuri artificial scăzute;

(e)	să asigure, într-un mod satisfăcător pentru autoritățile competente, transmiterea avantajului până la utilizatorul final în cazul comercializării de produse agricole în regiunea ultraperiferică în cauză.

2.   Operatorul care intenționează să expedieze sau să exporte produse ca atare, precum și produse prelucrate sau ambalate, în condițiile menționate la articolul 13, declară, în momentul prezentării cererii de înscriere în registru sau ulterior, intenția sa de a se angaja într-o astfel de activitate, indicând, după caz, locul în care se află unitatea de ambalare.

3.   Unitatea de prelucrare care intenționează să exporte sau să expedieze produse prelucrate în condițiile prevăzute la articolul 13 sau 15, declară, în momentul prezentării cererii de înscriere în registru sau ulterior, intenția sa de a se angaja într-o astfel de activitate, indicând locul în care se află întreprinderea de prelucrare și furnizând, după caz, liste analitice cu produsele prelucrate.

Articolul 8

Documentele care trebuie prezentate de către operator și valabilitatea licențelor și a certificatelor

1.   Sub rezerva articolului 2 alineatul (5), articolului 3 alineatul (6), articolului 5 alineatul (7) și articolelor 11 și 12, autoritățile competente acceptă cererea de licență de import, de certificat de scutire sau de certificat de ajutor prezentată de un operator pentru fiecare transport cu condiția ca aceasta să fie însoțită de originalul sau de copia certificată conformă a facturii de cumpărare, precum și de originalul sau de copia certificată conformă a următoarelor documente:

(a)	în cazul licenței de import sau al certificatului de scutire: (i) conosamentul, scrisoarea de transport aerian sau un document de transport multimodal; (ii) certificatul de origine pentru produsele care provin din țări terțe;

(b)

în cazul certificatului de ajutor: (i) documentul T2L sau documentul T2LF în conformitate cu articolul 315 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei (8); sau (ii) o declarație de tip CO, după cum se prevede la articolul 786 alineatul (2) litera (a) și în titlul II caseta 1 din anexa 38 la regulamentul menționat.

Documentele de mai sus pot avea forma unui mesaj electronic. În cazul în care autoritatea competentă care efectuează verificările nu are acces la sistemul informatic care gestionează și generează un astfel de document electronic, acesta trebuie înlocuit cu o copie pe suport de hârtie, certificată conformă în mod corespunzător.

Factura de cumpărare, conosamentul sau scrisoarea de transport aerian se întocmesc pe numele solicitantului.

2.   Perioada de valabilitate a licențelor și certificatelor se stabilește în funcție de durata transportului. Perioada de valabilitate poate fi prelungită de autoritatea competentă în cazuri speciale, atunci când apar dificultăți grave și imprevizibile care afectează timpul de transport, însă nu poate depăși două luni de la data la care s-a eliberat licența sau certificatul.

Articolul 9

Prezentarea licențelor, a certificatelor și a mărfurilor

1.   Pentru produsele care intră sub incidența regimului specific de aprovizionare, licențele de import, certificatele de scutire și certificatele de ajutor se prezintă autorităților competente în scopul îndeplinirii formalităților vamale în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data autorizației de descărcare a mărfurilor. Autoritățile competente pot reduce acest termen maxim.

În cazul produselor care au făcut obiectul unui regim de perfecționare activă sau de antrepozitare vamală în Azore, Madeira și Insulele Canare și care au fost puse apoi în liberă circulație în respectivele regiuni, perioada maximă de 15 zile începe de la data la care se depun cereri pentru obținerea licențelor sau a certificatelor menționate la primul paragraf.

2.   Mărfurile se prezintă în vrac sau în loturi separate, corespunzător licenței sau certificatului prezentat.

Licențele și certificatele se utilizează doar pentru o singură operațiune în momentul îndeplinirii formalităților vamale.

Articolul 10

Calitatea produselor

Conformitatea produselor cu cerințele prevăzute la articolul 10 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 228/2013 se examinează în conformitate cu standardele sau uzanțele în vigoare în Uniune, cel târziu în etapa primei lor comercializări.

Atunci când se constată că un produs nu respectă cerințele prevăzute la articolul 10 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 228/2013, dreptul acestuia în cadrul regimului specific de aprovizionare este retras, iar cantitatea corespunzătoare este realocată bilanțului previzional de aprovizionare. În cazul în care un ajutor a fost acordat în conformitate cu articolul 5 din prezentul regulament, acesta se rambursează. Atunci când importurile au fost făcute în conformitate cu articolul 2 sau 3 din prezentul regulament, se plătește taxa la import, cu excepția cazului în care partea vizată prezintă o dovadă că produsele au fost reexportate sau distruse.

Articolul 11

Creșterea semnificativă a numărului de cereri de licențe și de certificate

1.   Dacă stadiul de execuție al unui bilanț previzional de aprovizionare indică, pentru un produs dat, o creștere semnificativă a numărului de cereri de licențe de import, certificate de scutire sau certificate de ajutor, iar această creștere ar putea compromite atingerea unuia sau mai multor obiective ale regimului specific de aprovizionare, statul membru adoptă toate măsurile necesare, după consultarea autorităților în cauză, pentru a asigura aprovizionarea regiunii ultraperiferice în cauză cu produse esențiale, luând în considerare oferta disponibilă și cerințele din sectoarele prioritare.

2.   Atunci când, după consultarea autorităților în cauză, statele membre decid să aplice restricții în ceea ce privește eliberarea de licențe și certificate, autoritățile competente aplică un procent uniform de reducere tuturor cererilor în curs de soluționare.

Articolul 12

Fixarea unei cantități maxime pe cerere de licență sau de certificat

În măsura strict necesară pentru evitarea perturbațiilor pe piața regiunilor ultraperiferice în cauză sau a desfășurării de acțiuni cu caracter speculativ care ar putea prejudicia buna funcționare a regimului specific de aprovizionare, autoritățile competente pot fixa cantitatea maximă pe cerere de licență sau de certificat.

Autoritățile competente informează fără întârziere Comisia cu privire la cazurile în care se aplică prezentul articol.

Notificarea menționată la prezentul articol se face în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 792/2009.

SECȚIUNEA 5

Export și Expediere

Articolul 13

Condițiile de export și de expediere

1.   Exportul sau expedierea produselor ca atare care au beneficiat de regimul specific de aprovizionare sau ale produselor ambalate sau prelucrate ce conțin produse care au beneficiat de regimul specific de aprovizionare fac obiectul cerințelor prevăzute la alineatele (2)-(6).

2.   Pentru produsele exportate, în căsuța 44 din declarația de export se include una dintre mențiunile prevăzute în anexa I partea H.

3.   Cantitățile de produse care au beneficiat de o scutire de taxe la import și care fac obiectul unui export se realocă bilanțului previzional de aprovizionare.

Astfel de produse nu sunt eligibile pentru restituiri la export.

4.   Cantitățile de produse care au beneficiat de o scutire de taxe la import și care fac obiectul unei expedieri se realocă bilanțului previzional de aprovizionare, iar suma taxelor de import erga omnes aplicabile în ziua importului se plătește de către expeditor până cel târziu la data expedierii.

Produsele respective nu pot face obiectul unei expedieri atât timp cât nu s-a efectuat plata menționată la primul paragraf.

Dacă este imposibil să se stabilească ziua importului, se consideră că produsele au fost importate în ziua în care se aplică taxele de import erga omnes cele mai ridicate în cursul perioadei de șase luni care precede data expedierii.

5.   Cantitățile de produse care au beneficiat de un ajutor și care fac obiectul unui export sau al unei expedieri se realocă bilanțului previzional de aprovizionare, iar ajutorul acordat se rambursează de către exportator sau expeditor până cel târziu la momentul exportului sau al expedierii.

Produsele respective nu pot face obiectul unei expedieri sau al unui export atât timp cât nu s-a efectuat rambursarea menționată la primul paragraf.

În cazul în care nu este posibil să se stabilească valoarea ajutorului acordat, se consideră că produsele au beneficiat de nivelul de ajutor cel mai ridicat stabilit de Uniune pentru respectivele produse în perioada de șase luni care precede prezentarea cererii de export sau de expediere.

Produsele respective pot beneficia de o restituire la export, cu condiția îndeplinirii criteriilor de acordare a unui astfel de ajutor.

6.   Autoritățile competente nu autorizează exportul sau expedierea altor cantități de produse prelucrate decât cele menționate la alineatele (3), (4) și (5) ale prezentului articol și la articolul 15 decât dacă exportatorul certifică faptul că respectivele produse nu au beneficiat de regimul specific de aprovizionare.

Autoritățile competente nu autorizează reexportul sau reexpedierea altor produse ca atare sau a altor produse ambalate decât cele menționate la alineatele (3), (4) și (5) ale prezentului articol decât dacă exportatorul certifică faptul că respectivele produse nu au beneficiat de regimul specific de aprovizionare.

Autoritățile competente efectuează verificările necesare pentru a garanta exactitatea certificatelor menționate la primul și la al doilea paragraf și recuperează avantajul, după caz.

Articolul 14

Licența de export și creșterea semnificativă a exporturilor

1.   Exportul următoarelor produse nu este supus prezentării unei licențe de export:

(a)	produsele menționate la articolul 13 alineatul (3);

(b)	produsele menționate la articolul 13 alineatul (5) care nu îndeplinesc condițiile pentru acordarea unei restituiri la export.

2.   Dacă există riscul ca aprovizionarea periodică a regiunilor ultraperiferice să fie compromisă de o creștere semnificativă a exporturilor de produse menționate la articolul 13 alineatul (1), autoritățile competente pot limita cantitățile în așa fel încât să asigure satisfacerea nevoilor prioritare din sectoarele vizate. Această limitare cantitativă se efectuează în mod nediscriminatoriu.

Articolul 15

Exporturi tradiționale, exporturi în cadrul comerțului regional și expedieri tradiționale de produse prelucrate

1.   Unitățile de prelucrare care și-au declarat, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3), intenția de a exporta sau expedia în cadrul unor schimburi comerciale tradiționale sau regionale, menționate la articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 228/2013, produse prelucrate care conțin materii prime ce au beneficiat de regimul specific de aprovizionare pot realiza acest lucru în limitele cantităților anuale indicate în anexele II-V la prezentul regulament. Autoritățile competente eliberează autorizațiile necesare într-un mod care să garanteze că operațiunile nu depășesc cantitățile anuale menționate anterior.

Lista țărilor menționate în articolul 14 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 228/2013 este prevăzută în anexa VI la prezentul regulament.

Pentru exporturile din cadrul comerțului regional, exportatorul prezintă autorităților competente documentele prevăzute la articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 612/2009, în termenele prevăzute la articolul 46 din regulamentul respectiv. În cazul în care documentele nu au fost prezentate în termenele respective, autoritățile competente recuperează avantajul acordat în temeiul regimului specific de aprovizionare.

2.   Exportul produselor menționate în prezentul articol nu este supus prezentării unei licențe de export.

3.   Pentru produsele exportate menționate în prezentul articol, în căsuța 44 din declarația de export se include una dintre mențiunile prevăzute în anexa I partea I.

SECȚIUNEA 6

Gestionarea, controalele și monitorizarea

Articolul 16

Controale

1.   Controalele administrative efectuate la importul, introducerea, exportul și expedierea produselor agricole sunt exhaustive și implică verificări încrucișate cu documentele menționate la articolul 8 alineatul (1).

2.   Controalele fizice efectuate în regiunea ultraperiferică în cauză la importul, introducerea, exportul și expedierea produselor agricole implică un eșantion reprezentativ în proporție de cel puțin 5 % din licențele și certificatele prezentate în conformitate cu articolul 9.

Respectivelor controale fizice li se aplică mutatis mutandis Regulamentul (CE) nr. 1276/2008 al Comisiei (9).

În cazuri speciale, Comisia poate solicita efectuarea de controale fizice care să vizeze alte procente.

Articolul 17

Norme naționale de gestionare și de monitorizare

Autoritățile competente adoptă normele suplimentare necesare pentru gestionarea și monitorizarea în timp real a regimului specific de aprovizionare.

La cererea Comisiei, respectivele autorități informează Comisia cu privire la orice măsuri pe care le pun în aplicare în temeiul primului paragraf.

CAPITOLUL II

MĂSURI DE SPRIJINIRE A PRODUSELOR AGRICOLE LOCALE

SECȚIUNEA 1

Cererile de ajutor

Articolul 18

Depunerea cererilor

Cererile de ajutor pentru un an calendaristic se prezintă serviciilor desemnate de autoritățile competente ale statului membru în conformitate cu modelele întocmite de acestea din urmă și în cursul perioadelor prevăzute de acestea. Perioadele respective se fixează astfel încât să permită efectuarea controalelor la fața locului necesare și să nu depășească data de 28 februarie a anului calendaristic următor.

Articolul 19

Corectarea erorilor flagrante

O cerere de ajutor poate fi rectificată în orice moment după depunerea sa în cazul unei erori flagrante recunoscute de autoritatea competentă.

Articolul 20

Depunerea cu întârziere a cererilor

Cu excepția cazurilor de forță majoră sau a unor împrejurări excepționale, depunerea unei cereri de ajutor după data limită prevăzută în conformitate cu articolul 18 conduce la o reducere de 1 % pe zi lucrătoare a sumelor la care solicitantul ajutorului ar fi avut dreptul dacă cererea de ajutor ar fi fost depusă în termenul prevăzut. În cazul în care întârzierea depășește 25 de zile calendaristice, cererea este considerată inadmisibilă.

Articolul 21

Retragerea cererilor de ajutor

1.   O cerere de ajutor poate fi retrasă în întregime sau parțial în orice moment.

Cu toate acestea, atunci când autoritatea competentă a informat deja solicitantul ajutorului cu privire la neregulile pe care le cuprinde cererea de ajutor sau atunci când aceasta l-a avizat cu privire la intenția sa de a efectua un control la fața locului, iar în cadrul respectivului control se constată nereguli, nu se permite retragerea cererii de ajutor pentru părțile vizate de respectivele nereguli.

2.   O retragere efectuată în temeiul alineatului (1) pune solicitantul în poziția în care se găsea înainte de depunerea unei cereri de ajutor sau a unei părți din cererea de ajutor în cauză.

SECȚIUNEA 2

Controale

Articolul 22

Principii generale

Verificările se efectuează prin controale administrative și controale la fața locului.

Controalele administrative sunt exhaustive și cuprind verificări încrucișate, printre altele, cu datele furnizate de sistemul integrat de administrare și control prevăzut în titlul V capitolul II, titlul VI capitolul II, articolul 47, articolul 61 și articolul 102 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (10).

Pe baza unei analize a riscurilor în conformitate cu articolul 24 alineatul (1) din prezentul regulament, autoritățile competente efectuează controale la fața locului pe un eșantion de cel puțin 5 % din cererile de ajutor. Eșantionul reprezintă, de asemenea, cel puțin 5 % din sumele care fac obiectul ajutorului.

Statele membre utilizează sistemul integrat de administrare și control în toate cazurile în care acesta este aplicabil.

Articolul 23

Controale la fața locului

1.   Controalele la fața locului se efectuează în mod inopinat. Cu toate acestea, poate fi dat un preaviz, limitat la informațiile minime strict necesare, cu condiția ca acesta să nu compromită obiectivul controlului. Un astfel preaviz nu depășește 48 de ore, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător.

2.   După caz, controalele la fața locului prevăzute de prezenta secțiune se efectuează împreună cu orice alt control prevăzut de legislația Uniunii.

3.   Cererea sau cererile de ajutor în cauză se resping în cazul în care solicitantul de ajutor sau reprezentantul acestuia împiedică realizarea controlului la fața locului.

Articolul 24

Selecția solicitanților de ajutor care trebuie să facă obiectul unui control la fața locului

1.   Solicitanții de ajutor sunt selectați pentru a fi supuși unui control la fața locului de către autoritatea competentă pe baza unei analize a riscurilor, precum și pe baza reprezentativității cererilor de ajutor depuse. Analiza riscurilor ține seama:

(a)	de valoarea ajutorului;

(b)	de numărul de parcele agricole, de suprafață și de numărul de animale care fac obiectul cererii de ajutor sau de cantitatea produsă, transportată, prelucrată sau comercializată;

(c)	de schimbările intervenite față de anul precedent;

(d)	de rezultatele controalelor efectuate în cursul anilor anteriori;

(e)	de alți parametri care trebuie definiți de statele membre.

În vederea asigurării reprezentativității, statele membre selectează la întâmplare între 20 și 25 % din numărul minim de solicitanți de ajutor care trebuie supuși controalelor la fața locului.

2.   Autoritatea competentă păstrează informațiile referitoare la motivele pentru care anumiți solicitanți de ajutor au fost selectați pentru controalele la fața locului. Inspectorul care efectuează controlul la fața locului este informat cu privire la aceste motive înainte de începerea controlului.

Articolul 25

Raportul de inspecție

1.   Fiecare control la fața locului face obiectul unui raport de inspecție ce redă cu precizie detaliile verificărilor efectuate. Raportul indică în special:

(a)	schema de ajutoare și cererile controlate;

(b)	persoanele prezente;

(c)	parcelele agricole controlate, parcelele agricole măsurate și rezultatele măsurătorilor pe parcelă agricolă măsurată, precum și metodele de măsurare utilizate;

(d)

numărul de animale din fiecare specie constatat și, după caz, numerele crotaliilor, înscrierile în registru și în baza de date electronică referitoare la bovine și documentele justificative verificate, precum și rezultatele controalelor și, după caz, observațiile speciale referitoare la animale sau la codul lor de identificare;

(e)	cantitățile produse, transportate, prelucrate sau comercializate care au fost supuse controlului;

(f)	dacă solicitantul de ajutor a primit un preaviz cu privire la vizită și, în caz afirmativ, care a fost termenul de preaviz;

(g)	orice altă măsură de control aplicată.

2.   Solicitanților de ajutor sau reprezentanților acestora li se oferă posibilitatea de a semna raportul pentru a atesta prezența lor pe parcursul controlului și pentru a adăuga observații. În cazul în care se constată nereguli, solicitantul de ajutor primește o copie a raportului de inspecție.

Atunci când controlul la fața locului este efectuat prin teledetecție, statele membre pot decide să nu ofere solicitanților de ajutor sau reprezentanților acestora posibilitatea de a semna raportul de inspecție dacă nu se constată nereguli în cadrul controlului prin teledetecție.

SECȚIUNEA 3

Reduceri, Excluderi Și Plăți Necuvenite

Articolul 26

Reduceri și excluderi

În cazul în care există diferențe între informațiile declarate în cererile de ajutor și constatările efectuate cu ocazia controalelor prevăzute în secțiunea 2, statul membru în cauză aplică reduceri și excluderi de la ajutoare. Reducerile și excluderile respective sunt efective, proporționale și disuasive.

Articolul 27

Excepții de la aplicarea reducerilor și a excluderilor

1.   Reducerile și excluderile prevăzute la articolul 26 nu se aplică atunci când solicitantul ajutorului a înscris date faptice corecte sau poate demonstra prin orice alt mijloc că nu este în culpă.

2.   Reducerile și excluderile nu se aplică pentru părțile din cererea de ajutor cu privire la care solicitantul de ajutor a informat în scris autoritatea competentă că sunt incorecte sau că au devenit incorecte de la depunerea cererii, cu condiția ca autoritatea competentă să nu fi înștiințat deja solicitantul de ajutor de intenția de a efectua un control la fața locului sau de constatarea oricărei nereguli în cererea acestuia.

Pe baza informațiilor oferite de solicitantul ajutorului, după cum se indică la primul paragraf, cererea de ajutor se rectifică astfel încât să reflecte situația reală.

Articolul 28

Recuperarea plăților necuvenite și sancțiuni financiare

1.   În cazul unei plăți necuvenite, se aplică mutatis mutandis articolul 80 din Regulamentul (CE) nr. 1122/2009 al Comisiei (11).

2.   Atunci când plata necuvenită este rezultatul unei declarații false, a unor documente false sau a unei neglijențe grave a solicitantului de ajutor, se aplică o sancțiune financiară egală cu suma plătită nejustificat, majorată cu o dobândă calculată în conformitate cu articolul 80 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1122/2009.

Articolul 29

Forță majoră și circumstanțe excepționale

În cazuri de forță majoră sau de circumstanțe excepționale în sensul articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2009, se aplică mutatis mutandis articolul 75 din Regulamentul (CE) nr. 1122/2009.

CAPITOLUL III

MĂSURI DE ÎNSOȚIRE

SECȚIUNEA 1

Logo-ul

Articolul 30

Controlul condițiilor de utilizare a logo-ului

Autoritățile competente verifică periodic dacă operatorii aprobați respectă condițiile de utilizare a logo-ului menționat la articolul 5 din Regulamentul delegat (UE) nr. 179/2014 și angajamentele prevăzute la articolul 6 alineatul (4) din respectivul regulament delegat.

Autoritățile competente pot delega efectuarea controalelor menționate unor organisme calificate care dețin competențele tehnice și imparțialitatea necesare. În astfel de cazuri, organismele raportează periodic autorităților competente cu privire la îndeplinirea misiunii lor de control.

Articolul 31

Utilizarea abuzivă și publicitatea pentru logo

Statele membre aplică dispozițiile naționale pertinente existente pentru a preveni și, atunci când este necesar, pentru a sancționa utilizarea abuzivă a logo-ului sau adoptă măsurile necesare în acest scop. La cererea Comisiei, statele membre informează Comisia cu privire la măsurile aplicabile.

Statele membre asigură o publicitate corespunzătoare pentru logo și pentru produsele în cazul cărora poate fi utilizat respectivul logo.

Articolul 32

Măsuri naționale

1.   Autoritățile competente adoptă orice măsură administrativă suplimentară necesară pentru a gestiona sistemul logo-ului. Respectivele măsuri pot include, în particular, perceperea unui tarif de la operatorii aprobați pentru a acoperi costurile de imprimare a logo-ului, precum și costurile administrative și de inspecție.

2.   La cererea Comisiei, autoritățile competente notifică Comisiei serviciile sau, după caz, organismele responsabile cu acordarea aprobării prevăzute la articolul 6 alineatul (3) din Regulamentul delegat (UE) nr. 179/2014 și cu efectuarea controalelor prevăzute în prezenta secțiune, precum și măsurile suplimentare menționate la alineatul (1) al prezentului articol.

3.   Autoritățile competente notifică Comisiei fiecare aprobare a dreptului de a utiliza logo-ul, indicând numele și sediul producătorului, produsele și perioada pentru care a fost acordat respectivul drept.

Notificarea menționată la prezentul alineat se face în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 792/2009.

SECȚIUNEA 2

Produse de origine animală

Articolul 33

Creșterea animalelor

1.   Importul de masculi tineri din specia bovină provenind din țări terțe, care intră sub incidența codurilor NC 0102 29 05, 0102 29 29 sau 0102 29 49 și care sunt destinați îngrășării și consumului în departamentele franceze de peste mări (DOM) sau în Madeira, nu este supus taxelor vamale până când numărul de masculi tineri din specia bovină de pe plan local atinge un nivel suficient pentru a asigura menținerea și dezvoltarea producției locale de carne de vită și mânzat.

2.   Pentru a beneficia de scutirea prevăzută la alineatul (1), importatorul sau solicitantul demonstrează că îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 8 din Regulamentul delegat (UE) nr. 179/2014 depunând:

(a)	o declarație scrisă, întocmită în momentul sosirii animalelor în DOM sau în Madeira, potrivit căreia bovinele sunt destinate îngrășării în aceste regiuni pentru o perioadă de cel puțin 120 de zile de la data sosirii efective a acestora și vor fi consumate ulterior în aceleași regiuni;

(b)	un angajament scris, redactat în momentul sosirii animalelor, de a transmite autorităților competente, în termen de o lună de la data sosirii animalelor, informații cu privire la exploatația sau exploatațiile în care urmează să fie îngrășate respectivele animale.

SECȚIUNEA 3

Importul de tutun în insulele canare

Articolul 34

Scutirea de taxe vamale pentru tutun

1.   Perioada anuală pentru calcularea cantității maxime anuale de tutun care trebuie scutită de taxe la import atunci când este importată direct în Insulele Canare, după cum se menționează la articolului 29 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 228/2013, este cuprinsă între datele de 1 ianuarie și 31 decembrie ale aceluiași an.

2.   Cantitățile de tutun brut și semiprelucrat menționate la articolul 29 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 228/2013 se transformă în cantități de tutun brut desprins de pe tulpină pe baza coeficienților de echivalență prevăzuți în anexa VII la prezentul regulament pentru produsele în cauză.

Articolul 35

Condiții de scutire

1.   Importul produselor prevăzute în lista din anexa VII este condiționat de prezentarea unui certificat de scutire. În căsuța 20 din cererile de certificate și din certificate se include una dintre mențiunile enumerate în anexa I partea J.

Cu excepția cazului în care există dispoziții contrare prevăzute de prezentul regulament, se aplică mutatis mutandis articolele 3, 7-10, 12 și 16 din prezentul regulament, articolul 1 din Regulamentul delegat (UE) nr. 179/2014, precum și articolul 12 alineatul (2) și articolul 18 din Regulamentul (UE) nr. 228/2013.

2.   Autoritățile competente se asigură că produsele prevăzute în lista din anexa VII se utilizează în conformitate cu normele relevante ale Uniunii, în special cu articolele 291-300 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93.

CAPITOLUL IV

DISPOZIȚII GENERALE ȘI FINALE

Articolul 36

Plata ajutoarelor

După verificarea cererilor de ajutor și a documentelor justificative aferente și după determinarea valorii ajutoarelor care urmează să fie acordate în cadrul programelor POSEI menționate în capitolul II din Regulamentul (UE) nr. 228/2013, autoritățile competente plătesc ajutoarele pentru un an calendaristic după cum urmează:

(a)	în cazul regimului specific de aprovizionare, al măsurilor de import și aprovizionare cu animale vii, precum și al măsurilor menționate la articolul 9 din Regulamentul delegat (UE) nr. 179/2014 pe parcursul întregului an;

(b)	în cazul plăților directe, în conformitate cu articolul 75 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013;

(c)	în cazul altor plăți, în perioada care începe la data de 16 octombrie a anului în curs și se termină la data de 30 iunie a anului următor.

Articolul 37

Indicatori de performanță

În fiecare an, statele membre notifică Comisiei cel puțin datele referitoare la indicatorii de performanță prevăzuți în anexa VIII pentru fiecare dintre regiunilor lor ultraperiferice.

Aceste date sunt notificate în contextul raportului anual privind punerea în aplicare menționat la articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 228/2013.

Articolul 38

Notificări

1.   În ceea ce privește regimul specific de aprovizionare, autoritățile competente notifică Comisiei, până cel târziu în ultima zi a lunii ce urmează sfârșitului fiecărui trimestru, următoarele date, disponibile la data respectivă, referitoare la operațiunile efectuate în lunile anterioare în ceea ce privește bilanțul de aprovizionare al unui an calendaristic de referință, detaliate pe produs și cod NC și, după caz, pe fiecare destinație:

(a)	cantitățile detaliate în funcție de proveniență (importate din țări terțe sau expediate din Uniune);

(b)	valoarea ajutorului și cheltuielile efectiv plătite, defalcate pe produse și, după caz, pe fiecare destinație;

(c)	cantitățile pentru care nu au fost utilizate licențe și certificate, defalcate pe categorie de licență sau de certificat;

(d)	orice cantitate reexportată sau reexpediată în temeiul articolului 13 și valorile unitare și totale ale ajutoarelor recuperate;

(e)	orice cantitate reexportată sau reexpediată după prelucrare, în conformitate cu articolul 15;

(f)	transferurile în cadrul unei cantități globale pentru o categorie de produse și modificările bilanțurilor previzionale de aprovizionare pe parcursul perioadei;

(g)	soldul disponibil și procentul de utilizare.

Datele prevăzute la primul paragraf sunt furnizate pe baza licențelor și a certificatelor utilizate. Comisiei i se notifică datele finale referitoare la bilanțul de aprovizionare din fiecare an calendaristic până cel târziu la următoarea dată de 31 mai.

2.   În ceea ce privește sprijinirea producției locale, statele membre informează Comisia:

(a)	până cel târziu la data de 30 aprilie a fiecărui an, cu privire la cererile de ajutor primite și la sumele aferente pentru anul calendaristic precedent;

(b)	până cel târziu la data de 31 iulie a fiecărui an, cu privire la cererile de ajutor definitiv eligibile și la sumele aferente pentru anul calendaristic anterior.

3.   Notificările menționate în prezentul articol se realizează în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 792/2009.

4.   Notificările menționate la articolul 23 alineatul (3) și la articolul 32 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 228/2013 se fac, de asemenea, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 792/2009.

Articolul 39

Raport

1.   Raportul prevăzut la articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 228/2013 cuprinde, printre altele:

(a)	orice modificare semnificativă apărută în mediul socio-economic și agricol;

(b)	o sinteză a datelor fizice și financiare disponibile cu privire la punerea în aplicare a fiecărei măsuri, urmată de o analiză a acestor date și, după caz, de o prezentare și de o analiză a sectorului de activitate la care se referă respectiva măsură;

(c)	o prezentare a progresului măsurilor și priorităților în raport cu obiectivele generale și specifice la data prezentării raportului, pe baza indicatorilor cuantificați;

(d)	o sinteză a problemelor importante întâmpinate în gestionarea și punerea în aplicare a măsurilor;

(e)	o examinare a rezultatelor tuturor măsurilor, luând în considerare legăturile dintre acestea;

(f)

pentru regimul specific de aprovizionare: (i) date și o analiză referitoare la evoluția prețurilor și la modul în care a fost transferat avantajul acordat, precum și o descriere a măsurilor adoptate și a controalelor realizate în vederea garantării acestui transfer în conformitate cu articolul 6 din prezentul regulament; (ii) luând în considerare celelalte ajutoare disponibile, o analiză a proporționalității ajutoarelor în raport cu costurile suplimentare de transport către regiunile ultraperiferice și cu prețurile practicate la exportul către țări terțe, precum și, în cazul produselor destinate prelucrării și factorilor de producție agricolă, cu costurile suplimentare legate de izolare și de situarea la distanță;

(g)	indicarea gradului de realizare a obiectivelor asociate fiecăreia dintre măsurile cuprinse în program, măsurate cu ajutorul unor indicatori obiectivi;

(h)	date referitoare la bilanțul anual de aprovizionare al regiunilor ultraperiferice în ceea ce privește, printre altele, consumul, evoluția efectivelor de animale, producția și schimburile comerciale;

(i)	date referitoare la sumele efectiv acordate pentru punerea în aplicare a măsurilor din program pe baza criteriilor definite de statele membre, precum numărul producătorilor eligibili, numărul de animale admise la plată, suprafețele eligibile sau numărul exploatațiilor în cauză;

(j)	informații privind execuția financiară a fiecărei măsuri cuprinse în program;

(k)	date statistice referitoare la controalele efectuate de autoritățile competente și la eventualele sancțiuni financiare aplicate;

(l)	comentariile statelor membre în cauză cu privire la punerea în aplicare a programului;

(m)	date anuale referitoare la indicatorii de performanță menționați la articolul 37 din prezentul regulament.

2.   Raportul menționat la alineatul (1) se prezintă Comisiei în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 792/2009.

Articolul 40

Modificări aduse programelor

1.   Modificările care trebuie aduse fiecărui program POSEI sunt prezentate Comisiei spre aprobare și conțin justificări bine întemeiate, precizând în special:

(a)	motivele eventualelor dificultăți de punere în aplicare întâmpinate care justifică modificarea programului;

(b)	efectele estimate ale modificării;

(c)	consecințele în ceea ce privește finanțarea și verificarea angajamentelor.

Cu excepția cazurilor de forță majoră sau a circumstanțelor excepționale, statele membre prezintă propunerile de modificare a programelor numai o dată pe an calendaristic și pe program. Comisia trebuie să primească astfel de propuneri de modificare cel târziu la data de 30 septembrie a fiecărui an.

În cazul în care Comisia nu prezintă obiecții la modificările propuse, acestea se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care au fost notificate.

Modificările respective se pot aplica mai devreme, în cazul în care Comisia confirmă în scris statului membru, înainte de data menționată în al treilea paragraf, că modificările notificate respectă legislația Uniunii.

Dacă modificarea notificată nu respectă legislația Uniunii, Comisia informează statul membru înainte de data menționată în al treilea paragraf că modificarea nu se aplică până când Comisia nu primește o modificare care să poată fi declarată conformă.

2.   Prin derogare de la alineatul (1), următoarele propuneri de modificare ale statelor membre sunt evaluate separat de Comisie, care decide în privința aprobării lor în termen de cel mult patru luni de la prezentarea acestora, în conformitate cu procedura menționată la articolul 34 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 228/2013:

(a)	aderarea unei noi regiuni ultraperiferice;

(b)	introducerea în programul general a unor grupe noi de produse care urmează să fie sprijinite în temeiul regimului specific de aprovizionare sau a unor măsuri noi în favoarea producției agricole locale; și

(c)	creșterea nivelului unitar al sprijinului deja aprobat pentru fiecare măsură existentă cu mai mult de 50 % din suma aplicabilă la data prezentării propunerii de modificare.

Fără a aduce atingere procedurii prevăzute la alineatul (1), statele membre pot prezenta propunerile de modificare prevăzute la prezentul alineat o singură dată pe an calendaristic și pe program. Propunerile de modificări menționate în prezentul alineat trebuie să fie primite de Comisie cel târziu la data de 31 iulie a anului anterior aplicării acestora.

Modificările astfel aprobate se aplică începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a fost făcută propunerea de modificare sau începând cu data indicată în mod expres în decizia de aprobare.

3.   Statele membre sunt autorizate să efectueze următoarele modificări fără a recurge la procedura prevăzută la alineatul (1), cu condiția ca respectivele modificări să fie notificate Comisiei:

(a)	în cazul bilanțului previzional de aprovizionare, modificările de până la 20 % ale nivelului fiecărui ajutor sau modificările cantităților de produse care pot face obiectul regimului de aprovizionare și, prin urmare, suma totală a ajutorului alocat în sprijinul fiecărei game de produse;

(b)

în ceea ce privește toate măsurile, ajustările de până la 20 % din fondurile alocate fiecărei măsuri, fără a aduce atingere plafoanelor financiare prevăzute la articolul 30 din Regulamentul (UE) nr. 228/2013, cu condiția ca astfel de ajustări să fie notificate cel târziu la data de 30 aprilie a anului următor anului calendaristic aferent fondurilor alocate modificate;

(c)	schimbărilor care rezultă din modificarea codurilor și a descrierilor prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului (12) și utilizate pentru identificarea produselor care fac obiectul unui ajutor, cu condiția ca respectivele modificări să nu implice o schimbare a produselor în sine.

4.   Modificările menționate la alineatul (3) nu se aplică înainte de data primirii lor de către Comisie. Respectivele modificări trebuie să fie explicate și justificate corespunzător și pot fi efectuate o singură dată pe an, cu excepția următoarelor cazuri:

(a)	cazurile de forță majoră sau circumstanțele excepționale;

(b)	modificarea cantităților de produse care fac obiectul regimului de aprovizionare;

(c)	schimbările care rezultă din modificarea codurilor și a descrierilor prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 2658/87.

5.   În sensul prezentului articol se aplică următoarele definiții:

(a)	„măsură” înseamnă gruparea unor scheme de ajutor și a unor acțiuni necesare pentru atingerea unuia sau a mai multor obiective ale programului, într-o linie pentru care se definește o alocare financiară în tabelul financiar menționat la articolul 5 litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 228/2013;

(b)	„grupă de produse” înseamnă toate produsele ale căror prime două cifre din codul NC prevăzut în Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 sunt identice.

6.   Notificările menționate în prezentul articol se realizează în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 792/2009.

Articolul 41

Reducerea avansurilor

Fără a aduce atingere normelor generale în materie de disciplină bugetară, atunci când informațiile transmise Comisiei de către statele membre în temeiul articolelor 38 și 39 sunt incomplete sau atunci când nu a fost respectat termenul pentru transmiterea lor, Comisia poate aplica o reducere temporară și forfetară a avansurilor la înscrierea în conturi a cheltuielilor agricole.

Articolul 42

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

---

(1)  JO L 78, 20.3.2013, p. 23.

(2)  Regulamentul (CE) nr. 247/2006 al Consiliului din 30 ianuarie 2006 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii (JO L 42, 14.2.2006, p. 1).

(3)  Regulamentul (CE) nr. 793/2006 al Comisiei din 12 aprilie 2006 de stabilire a unor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 247/2006 al Consiliului privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii (JO L 145, 31.5.2006, p. 1).

(4)  Regulamentul delegat (UE) nr. 179/2014 al Comisiei din 6 noiembrie 2013 de completare a Regulamentului (UE) nr. 228/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește registrul operatorilor, valoarea ajutorului pentru comercializarea produselor în afara regiunii, logoul, scutirea de taxe de import pentru anumite bovine și finanțarea anumitor măsuri referitoare la măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii (A se vedea pagina 3 din prezentul Jurnal Oficial.).

(5)  Regulamentul (CE) nr. 376/2008 al Comisiei din 23 aprilie 2008 de stabilire a normelor comune de aplicare a sistemului de licențe de import și export și de certificate de fixare în avans pentru produsele agricole (JO L 114, 26.4.2008, p. 3).

(6)  Regulamentul (CE) nr. 612/2009 al Comisiei din 7 iulie 2009 de stabilire a normelor comune de aplicare a sistemului de restituiri la export pentru produsele agricole (JO L 186, 17.7.2009, p. 1).

(7)  Regulamentul (CE) nr. 792/2009 al Comisiei din 31 august 2009 de stabilire a normelor detaliate pentru comunicarea Comisiei de către statele membre a informațiilor și documentelor cu privire la implementarea organizării comune a piețelor, la sistemul de plăți directe, la promovarea produselor agricole și la regimul aplicabil regiunilor ultraperiferice și insulelor mici din Marea Egee (JO L 228, 1.9.2009, p. 3).

(8)  Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului Vamal Comunitar (JO L 253, 11.10.1993, p. 1).

(9)  Regulamentul (CE) nr. 1276/2008 al Comisiei din 17 decembrie 2008 privind monitorizarea prin controale fizice a exporturilor de produse agricole care beneficiază de restituiri sau de alte sume (JO L 339, 18.12.2008, p. 53).

(10)  Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 549).

(11)  Regulamentul (CE) nr. 1122/2009 al Comisiei din 30 noiembrie 2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea, modularea și sistemul integrat de administrare și control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultori prevăzute de regulamentul respectiv, precum și de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește ecocondiționalitatea în cadrul schemei de ajutoare prevăzute pentru sectorul vitivinicol (JO L 316, 2.12.2009, p. 65).

(12)  Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful Vamal Comun (JO L 256, 7.9.1987, p. 1).

---

---

---

---

---

---

---

---

---