|
Element
|
Metodă
|
Deficiențe
|
|
1. ECHIPAMENT DE FRÂNARE
|
| 1.1. Starea mecanică și funcționare
|
|
1.1.1.
|
Pivotul pedalei frânei de serviciu
|
|
Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.
Notă: Vehiculele cu sisteme de servofrână trebuie verificate cu motorul oprit.
|
|
(b)
|
Uzură sau joc excesiv.
|
|
|
1.1.2.
|
Starea pedalei și cursa dispozitivului de acționare a frânei
|
|
Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.
Notă: Vehiculele cu sisteme de servofrână trebuie verificate cu motorul oprit.
|
|
(a)
|
Cursă excesivă sau rezervă de cursă insuficientă.
|
|
(b)
|
Degajare incorectă a comenzii de frână.
|
|
(c)
|
Cauciucul antiderapant de pe pedala de frână lipsă, prost fixat sau uzat.
|
|
|
1.1.3.
|
Pompa de vid sau compresorul și rezervoarele
|
|
Inspecție vizuală a componentelor la presiunea normală de lucru. Timpul de verificare necesar pentru pompă sau pentru compresor pentru valoarea profesională sigură și pentru funcționarea dispozitivului de avertizare, supapa de protecție a multicircuitului și supapa de decompresiune.
|
|
(a)
|
Presiune/vid insuficient(ă) pentru asigurarea a cel puțin două acționări ale frânării după declanșarea dispozitivului de avertizare (sau când manometrul indică un nivel periculos).
|
|
(b)
|
Timp de umplere a compresorului la valoarea profesională sigură în conformitate cu cerințele (7).
|
|
(c)
|
Nefuncționarea supapei de protecție a multicircuitului și a supapei de decompresiune.
|
|
(d)
|
Lipsă a etanșeității care produce o scădere considerabilă a presiunii sau pierderi de aer perceptibile.
|
|
(e)
|
Deteriorări externe care pot afecta funcționarea sistemului de frânare.
|
|
|
1.1.4.
|
Indicator de nivel de presiune scăzută sau manometru
|
|
Verificare funcțională.
|
Funcționare defectuoasă sau defectarea indicatorului de presiune scăzută sau a manometrului.
|
|
1.1.5.
|
Supapă de comandă a frânei cu acționare manuală
|
|
Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.
|
|
(a)
|
Supapă fisurată, deteriorată sau uzată excesiv.
|
|
(b)
|
Comandă nesigură asupra supapei sau supapă nesigură.
|
|
(c)
|
Conexiuni prost fixate sau lipsa etanșeității.
|
|
(d)
|
Funcționare nesatisfăcătoare.
|
|
|
1.1.6.
|
Frână de mână, pârghie de comandă, clichet de frână de mână
|
|
Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.
|
|
(a)
|
Blocare incorectă a clichetului de frână de mână.
|
|
(b)
|
Uzură excesivă a axului pârghiei sau a mecanismului cu clichet.
|
|
(c)
|
Cursă prea mare a pârghiei, indicând un reglaj incorect.
|
|
(d)
|
Activator lipsă, deteriorat sau nefuncțional.
|
|
(e)
|
Funcționare incorectă, indicatorul de avertizare indică funcționare defectuoasă.
|
|
|
1.1.7.
|
Supape de frânare (supape de comandă, supape de degajare rapidă, regulatoare de presiune)
|
|
Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.
|
|
(a)
|
Supape deteriorate sau pierderi de aer excesive.
|
|
(b)
|
Pierdere excesivă de ulei din compresor.
|
|
(c)
|
Supapă nesigură sau montată necorespunzător.
|
|
(d)
|
Deversare sau pierdere de lichid de frână.
|
|
|
1.1.8.
|
Elemente de cuplare ale frânelor remorcii (electrice și pneumatice)
|
|
Deconectarea și reconectarea tuturor elementelor de cuplare ale sistemului de frână dintre vehiculul tractor și remorcă.
|
|
(a)
|
Ventil de izolare defect sau supapă cu autoetanșare defectă.
|
|
(b)
|
Ventil de izolare sau supapă nesigură sau montată necorespunzător.
|
|
(c)
|
Etanșeitate insuficientă.
|
|
(d)
|
Conectată incorect sau neconectată atunci când este cazul.
|
|
(e)
|
Funcționare defectuoasă.
|
|
|
1.1.9.
|
Acumulator, rezervor de presiune
|
|
Inspecție vizuală.
|
|
(a)
|
Rezervor deteriorat, corodat sau neetanș.
|
|
(b)
|
Nefuncționarea dispozitivului de golire.
|
|
(c)
|
Rezervor nesigur sau montat necorespunzător.
|
|
|
1.1.10.
|
Servomecanism frână, cilindru principal (sisteme hidraulice)
|
|
Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.
|
|
(a)
|
Servomecanism defect sau ineficace.
|
|
(b)
|
Cilindru principal defect sau neetanș.
|
|
(c)
|
Cilindru principal nesigur.
|
|
(d)
|
Cantitate insuficientă de lichid de frână.
|
|
(e)
|
Lipsă capac rezervor cilindru principal.
|
|
(f)
|
Lampă de avertizare pentru lichidul de frână aprinsă sau defectă.
|
|
(g)
|
Funcționare incorectă a dispozitivului de avertizare în caz de nivel insuficient al lichidului de frână.
|
|
|
1.1.11.
|
Conducte de frână rigide
|
|
Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.
|
|
(a)
|
Risc iminent de fisurare sau rupere.
|
|
(b)
|
Lipsa etanșeității la nivelul conductelor sau al racordurilor.
|
|
(c)
|
Conducte deteriorate sau excesiv de corodate.
|
|
(d)
|
Conducte plasate greșit.
|
|
|
1.1.12.
|
Furtunuri flexibile ale frânei
|
|
Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.
|
|
(a)
|
Risc iminent de fisurare sau rupere.
|
|
(b)
|
Furtunuri deteriorate, puncte de fricțiune, răsucite sau prea scurte.
|
|
(c)
|
Lipsa etanșeității la nivelul furtunurilor și al racordurilor.
|
|
(d)
|
Umflare exagerată a furtunului sub presiune.
|
|
(e)
|
Porozitatea furtunurilor.
|
|
|
1.1.13.
|
Garnituri de frână
|
|
Inspecție vizuală.
|
|
(a)
|
Garnituri excesiv de uzate.
|
|
(b)
|
Garnituri murdare (ulei, unsoare etc.).
|
|
|
1.1.14.
|
Tamburi de frână, discuri de frână
|
|
Inspecție vizuală.
|
|
(a)
|
Tambur și disc excesiv de uzat, corodat sau fisurat sau rupt, nesigur sau fisurat.
|
|
(b)
|
Tambur sau disc murdar (ulei, unsoare, etc.).
|
|
(c)
|
Tambur sau disc lipsă.
|
|
(d)
|
Placa din spate nesigură.
|
|
|
1.1.15.
|
Cabluri de frână, tije, cuplaj pârghii
|
|
Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.
|
|
(a)
|
Cabluri deteriorate sau cu noduri.
|
|
(b)
|
Componente excesiv de uzate sau corodate.
|
|
(c)
|
Cablu, tijă sau îmbinare nesigură.
|
|
(d)
|
Control al cablurilor defect.
|
|
(e)
|
Restricționare a mișcării libere a sistemului de frânare.
|
|
(f)
|
Mișcare anormală a pârghiilor/cuplajului indicând reglare incorectă sau uzură excesivă.
|
|
|
1.1.16.
|
Organe de acționare frână (inclusiv frâne cu arc sau cilindri hidraulici)
|
|
Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.
|
|
(a)
|
Organ de acționare fisurat sau deteriorat.
|
|
(b)
|
Organ de acționare neetanș.
|
|
(c)
|
Organ de acționare montat nesigur sau necorespunzător.
|
|
(d)
|
Organ de acționare excesiv de corodat.
|
|
(e)
|
Cursă insuficientă sau prea mare a pistonului sau a mecanismului cu membrană.
|
|
(f)
|
Lipsa învelișului de protecție contra prafului sau deteriorarea excesivă a acestuia.
|
|
|
1.1.17.
|
Corector automat al frânei în funcție de sarcină
|
|
Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.
|
|
(b)
|
Cuplaj incorect reglat.
|
|
(c)
|
Blocarea sau nefuncționarea supapei.
|
|
(e)
|
Plăcuță cu date lipsă.
|
|
(f)
|
Date ilizibile sau neconforme cu cerințele (7)
|
|
|
1.1.18.
|
Dispozitive și indicatori de eliminare a jocurilor
|
|
Inspecție vizuală.
|
|
(a)
|
Reglaj deteriorat, blocat sau cu mișcare anormală, excesiv de uzat sau reglaj incorect.
|
|
(c)
|
Reglaj instalat incorect sau înlocuit.
|
|
|
1.1.19.
|
Sistem de încetinire (dacă este prevăzut sau necesar)
|
|
Inspecție vizuală.
|
|
(a)
|
Racorduri sau montări nesigure.
|
|
(b)
|
Sistem defect în mod evident sau lipsă.
|
|
|
1.1.20.
|
Acționarea automată a frânelor remorcii
|
|
Deconectarea cuplării sistemului de frânare între tractor și vehiculul remorcat.
|
Sistemul de frânare al remorcilor nu funcționează automat dacă este deconectată cuplarea.
|
|
1.1.21.
|
Sistem de frânare complet
|
|
Inspecție vizuală.
|
|
(a)
|
Alte dispozitive ale sistemului (de exemplu, pompă antigel, uscător de aer, etc.) deteriorate la exterior sau corodate astfel încât ar afecta în mod negativ sistemul de frânare.
|
|
(b)
|
Lipsa excesivă a etanșeității sau a antigelului.
|
|
(c)
|
Orice componentă nesigură sau montată în mod necorespunzător.
|
|
(d)
|
Reparație sau modificare neadecvată a uneia dintre componente.
|
|
|
1.1.22.
|
Teste privind racordurile (atunci când sunt montate sau necesare)
|
|
Inspecție vizuală.
|
|
(b)
|
Deteriorat, neutilizabil sau neetanș.
|
|
| 1.2. Performanța și eficiența frânei de serviciu
|
|
|
Testare efectuată pe un aparat static de testare frâne; frânele sunt acționate în mod progresiv până la efortul maxim.
|
|
(a)
|
Putere de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roți.
|
|
(b)
|
Puterea de frânare la oricare dintre roți este mai mică decât 70 % din cea mai mare putere înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeași punte.
|
|
(c)
|
Variație bruscă a puterii de frânare (blocaj).
|
|
(d)
|
Frânare anormală pe oricare dintre roți.
|
|
(e)
|
Fluctuație excesivă a puterii de frânare în cursul fiecărei turații a roții.
|
|
|
|
Testare efectuată pe un aparat static de testare frâne la greutatea prezentată.
|
|
(a)
|
Pentru toate categoriile de vehicule un coeficient de frânare mai mic decât următoarele valori:
|
|
(b)
|
Categoria M1, M2 și M3 – 50 % (1)
|
|
(d)
|
Categoria N2 și N3 – 43 % (2)
|
|
(e)
|
Categoria O2, O3 și O4 – 40 % (3)
|
|
| 1.3. Performanța și eficiența frânei secundare (de urgență) (dacă este asigurată de un sistem separat)
|
|
|
În cazul în care sistemul de frânare este separat de sistemul frânei de serviciu, a se utiliza metoda menționată la punctul 1.2.1.
|
|
(a)
|
Putere de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roți.
|
|
(b)
|
Puterea de frânare la oricare dintre roți este mai mică decât 70 % din cea mai mare putere înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeași punte.
|
|
(c)
|
Variație bruscă a puterii de frânare (blocaj).
|
|
|
|
În cazul în care sistemul de frânare este separat de sistemul frânei de serviciu, a se utiliza metoda menționată la punctul 1.2.2.
|
Puterea de frânare mai mică de 50 % (4) din performanța frânei de serviciu definită la punctul 1.2.2 în raport cu sarcina maximă autorizată ori, în cazul semiremorcilor, cu suma sarcinilor admise pe punte.
|
| 1.4. Performanța și eficiența frânei de mână
|
|
|
A se aplica frâna pe un aparat static de testare frâne.
|
Frână nefuncțională pe una sau mai multe roți.
|
|
|
Testare efectuată pe un aparat static de testare frâne la greutatea prezentată.
|
Pentru toate categoriile de vehicule, un coeficient de frânare mai mic de 16 % în raport cu sarcina maximă autorizată sau, pentru autovehicule, mai mic de 12 % în raport cu sarcina combinată maximă autorizată a vehiculului, luându-se în considerare coeficientul cu cea mai mare valoare.
|
|
1.5.
|
Performanța sistemului de încetinire
|
|
Inspecție vizuală și, dacă este posibil, testarea funcțiilor sistemului.
|
|
(a)
|
Variație bruscă a eficienței (nu se aplică sistemului de frânare pe eșapament).
|
|
(b)
|
Nefuncționarea sistemului.
|
|
|
1.6.
|
Sistem de frânare cu antiblocare
|
|
Inspecția vizuală a dispozitivului de avertizare.
|
|
(a)
|
Funcționare defectuoasă a dispozitivului de avertizare.
|
|
(b)
|
Dispozitivul de avertizare indică funcționarea defectuoasă a sistemului.
|
|
|
8. EFECTE NOCIVE
|
| 8.2. Gaze de evacuare
|
| 8.2.1 Emisii produse de motoarele pe benzină
|
|
8.2.1.1.
|
Echipament de control al gazelor de evacuare
|
|
Inspecție vizuală.
|
|
(a)
|
Echipament de control al emisiilor instalat de constructor absent sau în mod sigur defect.
|
|
(b)
|
Scurgeri de gaze care ar putea afecta în mod semnificativ măsurătorile emisiilor.
|
|
|
8.2.1.2.
|
Emisii de gaze
(E)
|
|
Măsurătoare cu analizatorul de gaze evacuare în conformitate cu cerințele (7). În mod alternativ, pentru vehiculele echipate cu sisteme corespunzătoare de diagnosticare la bord, funcționarea corectă a sistemului de evacuare poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a dispozitivului OBD și prin verificări simultane ale funcționării corecte a sistemului OBD ca alternativă la măsurarea emisiilor cu motorul la ralanti în conformitate cu specificațiile producătorului și cu alte cerințe (7) și luând în considerare marjele de toleranță corespunzătoare.
Ca alternativă, măsurători prin utilizarea echipamentului de teledetecție și confirmate de metode standard de testare.
|
|
(a)
|
Fie emisiile de gaze depășesc nivelurile specifice stabilite de constructor,
|
|
(b)
|
fie, în cazul în care aceste informații nu sunt disponibile, emisiile de CO depășesc,
|
1.
|
pentru vehiculele care nu sunt controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor,
conform datelor de la prima înmatriculare sau utilizare menționate în cerințe (7);
|
|
2.
|
pentru vehiculele controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor,
|
—
|
la turație ridicată la ralanti: 0,3 %
sau
|
|
—
|
la turație ridicată la ralanti: 0,2 %
|
conform datelor de la prima înmatriculare sau utilizare menționate în cerințe (7).
|
|
|
(c)
|
Lambda depășește pragul de 1 ± 0,03 sau nu este conform cu precizările producătorului.
|
|
(d)
|
Citirea OBD care indică o funcționare defectuoasă semnificativă.
|
|
(e)
|
Măsurători prin teledetecție care indică o neconformitate semnificativă.
|
|
| 8.2.2 Emisiile produse de motoarele diesel
|
|
8.2.2.1.
|
Echipament de control al gazelor de evacuare
|
|
Inspecție vizuală.
|
|
(a)
|
Echipament de control al emisiilor instalat de constructor absent sau în mod sigur defect.
|
|
(b)
|
Scurgeri de gaze care ar putea afecta în mod semnificativ măsurătorile emisiilor.
|
|
|
|
|
(a)
|
Măsurarea opacității gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (mers în gol, de la ralanti până la turația de întrerupere a alimentării), cu schimbătorul de viteză la punctul mort și ambreiajul cuplat.
|
|
(b)
|
Condiționarea prealabilă a vehiculului:
|
1.
|
Vehiculele pot fi testate fără condiționare prealabilă, cu toate că, din motive de siguranță, trebuie să se verifice dacă motorul este cald și într-o stare mecanică satisfăcătoare.
|
|
2.
|
Cerințele specifice condiționării prealabile:
|
(i)
|
motorul trebuie să fie complet încălzit, de exemplu, temperatura uleiului de motor măsurată printr-o sondă în tubul jojei de ulei să fie de cel puțin 80 °C sau temperatura normală de funcționare, dacă aceasta este mai scăzută, ori temperatura blocului motor, măsurată în funcție de nivelul de radiații infraroșii, să atingă cel puțin o temperatură echivalentă. Dacă, din cauza configurației vehiculului, această măsurătoare nu poate fi efectuată, temperatura normală de funcționare a motorului poate fi stabilită prin alte mijloace, de exemplu pe baza funcționării ventilatorului de răcire a motorului;
|
|
(ii)
|
sistemul de evacuare trebuie să fie purjat prin cel puțin trei cicluri de accelerare liberă sau printr-o metodă echivalentă.
|
|
|
|
(c)
|
Procedura de testare:
|
1.
|
Motorul și orice turbocompresor instalat trebuie să se afle la turația de ralanti înainte de începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă. Pentru motoarele diesel ale vehiculelor grele, aceasta înseamnă să se aștepte cel puțin 10 secunde după eliberarea pedalei de accelerație.
|
|
2.
|
Pentru inițierea fiecărui ciclu de accelerare liberă, pedala de accelerație trebuie să fie apăsată total, în mod rapid și continuu (în mai puțin de o secundă), dar nu brutal, pentru a se obține debitul maxim de la pompa de injecție.
|
|
3.
|
În timpul fiecărui ciclu de accelerare liberă, motorul trebuie să atingă turația de întrerupere a alimentării sau, pentru vehicule cu transmisie automată, turația specificată de producător sau, dacă aceste date nu sunt disponibile, două treimi din turația de întrerupere a alimentării, înainte de eliberarea pedalei de accelerație. De exemplu, această condiție poate fi verificată prin monitorizarea turației motorului sau permițând trecerea unui timp suficient între apăsarea pedalei de accelerație și eliberarea sa, interval care, în cazul vehiculelor M2, M3, N2 și N3, ar trebui să fie de cel puțin două secunde.
|
|
4.
|
Un vehicul poate fi respins doar dacă media aritmetică a cel puțin ultimelor trei cicluri de accelerare liberă depășește valoarea limită. Această medie poate fi calculată ignorând orice măsurătoare care se abate semnificativ de la media măsurată sau poate rezulta din orice alt calcul statistic care ține seama de dispersia valorilor măsurate. Statele membre pot limita numărul ciclurilor de testare.
|
|
5.
|
Pentru a evita testările inutile, statele membre pot respinge vehicule ale căror valori măsurate după trei cicluri de accelerare liberă sau după ciclurile de purjare sunt semnificativ mai mari decât valorile limită. Tot pentru a evita testările inutile, statele membre pot admite vehicule ale căror valori măsurate după trei cicluri de accelerare liberă sau după ciclurile de purjare sunt în mod semnificativ mai mici decât limitele și luând în considerare marjele de toleranță corespunzătoare.
|
|
Ca alternativă, măsurători prin utilizarea echipamentului de teledetecție și confirmate de metode standard de testare.
|
|
(a)
|
Pentru vehiculele înmatriculate sau puse în circulație pentru prima dată după data menționată în cerințe (7),
opacitatea depășește nivelul înregistrat pe placa constructorului de pe vehicul.
|
|
(b)
|
Dacă această informație nu este disponibilă sau cerințele (7) nu permit utilizarea valorilor de referință,
|
—
|
pentru motoare cu aspirație naturală: 2,5 m-1,
|
|
—
|
pentru motoare supraalimentate: 3,0 m-1,
sau, pentru vehiculele identificate în cerințe (7) sau înmatriculate ori puse în circulație pentru prima dată după data menționată în cerințe (7),
|
|
|
(c)
|
Măsurători prin teledetecție care indică o neconformitate semnificativă.
|
|
|
No longer in force, Date of end of validity: 19/05/2018; abrogat prin 32014L0047