02019R0033-20230828

Language
- My EUR-Lex
- Sign in
- Register
- My recent searches (0)

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 02019R0033-20230828 - EN

Document 02019R0033-20230828

Help

Consolidated text: Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei din 17 octombrie 2018 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cererile de protecție a denumirilor de origine, a indicațiilor geografice și a mențiunilor tradiționale din sectorul vitivinicol, procedura de opoziție, restricțiile de utilizare, modificările caietelor de sarcini ale produselor, anularea protecției și etichetarea și prezentarea

Access initial legal act

(

Legal status of the document In force

)

Access current version (08/12/2023) 08/12/2023

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2019/33/2023-08-28

HTML

PDF

02019R0033 — RO — 28.08.2023 — 002.001

Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

►B

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2019/33 AL COMISIEI

din 17 octombrie 2018

de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cererile de protecție a denumirilor de origine, a indicațiilor geografice și a mențiunilor tradiționale din sectorul vitivinicol, procedura de opoziție, restricțiile de utilizare, modificările caietelor de sarcini ale produselor, anularea protecției și etichetarea și prezentarea

(JO L 009 11.1.2019, p. 2)

Astfel cum a fost modificat prin:

		Jurnalul Oficial
		NR.	Pagina	Data
►M1	REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2021/1375 AL COMISIEI din 11 iunie 2021	L 297	16	20.8.2021
►M2	REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2023/1606 AL COMISIEI din 30 mai 2023	L 198	6	8.8.2023

Rectificat prin:

►C1	Rectificare, JO L 269, 23.10.2019, p. 13 (2019/33)

▼B

REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2019/33 AL COMISIEI

din 17 octombrie 2018

CAPITOLUL I

DISPOZIȚIE INTRODUCTIVĂ

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește norme de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește denumirile de origine protejate, indicațiile geografice protejate și mențiunile tradiționale, precum și privind etichetarea și prezentarea în sectorul vitivinicol în ceea ce privește:

(a)

cererile de protecție;

(b)

procedura de opoziție;

(c)

restricțiile privind utilizarea denumirilor de origine protejate și a indicațiilor geografice protejate;

(d)

modificările caietelor de sarcini ale produselor și modificările mențiunilor tradiționale;

(e)

anularea protecției;

(f)

etichetarea și prezentarea.

CAPITOLUL II

DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE ȘI INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

SECȚIUNEA 1

Cererea de protecție

Articolul 2

Denumirea care urmează a fi protejată

(1)

Denumirea care urmează a fi protejată ca denumire de origine sau indicație geografică se înregistrează doar în limbile care sunt sau au fost utilizate în mod tradițional pentru a descrie produsul specific din arealul geografic delimitat.

(2)

Numele unei denumiri de origine sau al unei indicații geografice se înregistrează în grafia originală. Dacă grafia originală nu utilizează caracterele latine, denumirea în grafia sa originală trebuie să fie înregistrată împreună cu transcrierea denumirii în caractere latine.

Articolul 3

Solicitantul

Un producător individual poate fi considerat un solicitant în sensul articolului 95 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 dacă se dovedește că:

(a)

persoana în cauză este singurul producător care dorește să depună o cerere; și

(b)

arealul geografic delimitat prezintă caracteristici sensibil diferite de cele ale arealelor învecinate sau caracteristicile produsului diferă de cele ale produselor fabricate în arealele învecinate.

Situația în care o denumire de origine protejată sau o indicație geografică protejată constă în numele exploatației producătorului individual solicitant sau conține numele respectiv nu îi împiedică pe alți producători să utilizeze denumirea respectivă dacă respectă caietul de sarcini.

Articolul 4

Cerințe suplimentare privind caietul de sarcini al produsului

(1)

Descrierea produselor vitivinicole indică categoria relevantă sau categoriile relevante de produse vitivinicole din lista categoriilor prevăzută în partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(2)

Dacă prevede că ambalarea, inclusiv îmbutelierea, trebuie să aibă loc în arealul geografic delimitat sau într-un areal din imediata vecinătate a arealului delimitat în cauză, caietul de sarcini al produsului trebuie să includă, de asemenea, o justificare care să arate de ce, în acest caz specific, ambalarea trebuie să aibă loc în arealul geografic respectiv, pentru a proteja calitatea, a garanta originea sau a asigura controlul, ținând seama de legislația Uniunii, în special cea privind libera circulație a mărfurilor și libera furnizare a serviciilor.

▼M2

Articolul 5

Derogări referitoare la producția în arealul geografic delimitat

(1)

Prin derogare de la articolul 93 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) și de la articolul 93 alineatul (1) litera (b) punctul (iv) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și cu condiția ca în caietul de sarcini al produsului să se prevadă acest lucru, un produs cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată poate fi transformat în vin în oricare dintre arealele următoare:

(a)

într-un areal aflat în imediata vecinătate a arealului delimitat în cauză;

(b)

într-un areal situat în aceeași unitate administrativă sau într-o unitate administrativă învecinată, în conformitate cu normele naționale;

(c)

în cazul unei denumiri de origine sau al unei indicații geografice transfrontaliere sau în cazul în care există un acord privind măsurile de control între două sau mai multe state membre sau între unul sau mai multe state membre și una sau mai multe țări terțe, într-un areal situat în imediata vecinătate a arealului delimitat în cauză.

(2)

Prin derogare de la articolul 93 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și cu condiția ca în caietul de sarcini al produsului să se prevadă acest lucru, un produs poate fi transformat în vin spumant sau vin petiant cu denumire de origine protejată dincolo de imediata vecinătate a arealului delimitat în cauză dacă această practică era utilizată anterior datei de 1 martie 1986.

(3)

Prin derogare de la articolul 93 alineatul (1) litera (a) punctul (iv) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, în ceea ce privește vinurile licoroase cu denumirea de origine protejată „Málaga” și „Jerez-Xérès-Sherry”, mustul de struguri stafidiți în care s-a adăugat alcool neutru de origine viticolă pentru a împiedica fermentarea, obținut din soiul de viță-de-vie Pedro Ximénez, poate proveni din regiunea „Montilla-Moriles”.

▼M2 —————

▼B

Articolul 7

Cererile comune

Dacă este prezentată o cerere comună pentru protejarea unei denumiri ca denumire de origine sau ca indicație geografică, astfel cum se menționează la articolul 95 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, procedurile naționale preliminare aferente, inclusiv etapa opoziției, se desfășoară în toate statele membre în cauză.

Articolul 8

Protecția națională tranzitorie

(1)

Doar cu titlu tranzitoriu, un stat membru poate acorda protecție unei denumiri la nivel național, cu efect de la data transmiterii către Comisie a cererii de protecție.

Respectiva protecție națională tranzitorie încetează fie la data la care se ia o decizie privind protecția în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1308/2013, fie la data retragerii cererii.

(2)

Dacă denumirea nu este protejată în temeiul prezentului regulament, consecințele unei astfel de protecții naționale sunt în întregime responsabilitatea statului membru respectiv. Măsurile luate de statele membre în temeiul alineatului (1) nu au niciun efect asupra comerțului în interiorul Uniunii sau asupra comerțului internațional.

Articolul 9

Admisibilitatea cererii

(1)

Cererile de protecție sunt considerate admisibile dacă sunt depuse în conformitate cu articolele 94, 95 și 96 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și cu articolul 3 și articolul 5 alineatul (3) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34 și dacă sunt completate corespunzător.

O cerere de protecție este considerată completată corespunzător dacă este în conformitate cu articolul 94 alineatele (1) și (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și cu articolul 2 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34 și dacă documentul unic este completat corespunzător.

Documentul unic, care rezumă caietul de sarcini al produsului și care este menționat la articolul 94 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, este considerat completat corespunzător atunci când îndeplinește cerințele enumerate la articolul 5 alineatele (1) și (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34. Caietul de sarcini al produsului este considerat completat corespunzător dacă îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 94 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(2)

În cazul în care consideră că o cerere este inadmisibilă, Comisia informează autoritățile competente ale statului membru sau ale țării terțe sau solicitantul stabilit într-o țară terță cu privire la motivele care au dus la constatarea inadmisibilității.

(3)

Cel puțin o dată pe lună, Comisia publică lista denumirilor pentru care a primit cereri de protecție ca denumiri de origine sau indicații geografice, numele statului membru solicitant sau al țării terțe solicitante și data depunerii cererii.

▼M2 —————

▼B

SECȚIUNEA 2

Procedura de opoziție

Articolul 11

Admisibilitatea și motivele opoziției

(1)

În scopul articolului 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, o declarație de opoziție motivată este admisibilă dacă:

(a)

este primită de Comisie până la termenul-limită stabilit la articolul 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

(b)

îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34;

și

(c)

arată că cererea de protecție, de modificare a caietului de sarcini al produsului sau de anulare a protecției este incompatibilă cu normele privind denumirile de origine și indicațiile geografice, deoarece:

(i)

ar intra în conflict cu articolele 92-95, 105 sau 106 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și cu dispozițiile adoptate în temeiul acestuia;

(ii)

înregistrarea denumirii propuse ar intra în conflict cu articolul 100 sau 101 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

▼M2

(iii)

înregistrarea denumirii propuse ar periclita drepturile unui deținător al unei mărci sau ale unui utilizator al unei denumiri complet omonime sau al unei denumiri compuse care conține un termen identic cu denumirea care urmează să fie înregistrată sau existența unor denumiri parțial omonime sau a unor denumiri similare cu denumirea care urmează a fi înregistrată, care se referă la produse vitivinicole care se află în mod legal pe piață de cel puțin cinci ani la data publicării prevăzute la articolul 97 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

▼B

Motivele de opoziție se evaluează în raport cu teritoriul Uniunii.

Dacă opoziția e depusă de o persoană fizică sau juridică, declarația de opoziție motivată corespunzător este admisibilă numai dacă demonstrează interesul legitim al autorului opoziției.

(2)

Dacă consideră că opoziția nu este admisibilă, Comisia informează autoritatea sau persoana fizică sau juridică care a prezentat opoziția în privința motivelor care au dus la constatarea inadmisibilității.

▼M2 —————

▼B

Articolul 13

Restricții privind utilizarea denumirilor de origine protejate și a indicațiilor geografice protejate

(1)

Fără a aduce atingere articolului 102 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care să acorde o perioadă de tranziție de până la cinci ani pentru ca produsele originare dintr-un stat membru sau dintr-o țară terță care au o denumire ce conține sau constă într-o denumire ce contravine articolului 103 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 să poată utiliza în continuare denumirea sub care au fost comercializate.

Acordarea unei astfel de perioade de tranziție este condiționată de prezentarea unei declarații de opoziție admisibile în temeiul articolului 96 alineatul (3) sau al articolului 98 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 care să arate că decizia de acordare a protecției pentru denumirea respectivă ar periclita existența:

(a)

unei denumiri întru totul identice sau a unei denumiri compuse care conține un termen identic cu denumirea care urmează să fie înregistrată; sau

▼M2

(b)

a unor denumiri parțial omonime sau a altor denumiri similare denumirii care urmează să fie înregistrată, care se referă la produse vitivinicole aflate în mod legal pe piață de cel puțin cinci ani la data publicării prevăzute la articolul 97 alineatul (4) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

▼B

(2)

Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care să prelungească până la 15 ani perioada de tranziție menționată la alineatul (1) în cazuri justificate în mod corespunzător, în care să se demonstreze că:

(a)

denumirea menționată la alineatul (1) este folosită în mod legal, constant și corect timp de cel puțin 25 de ani la data la care cererea de protecție a fost înaintată Comisiei;

(b)

scopul utilizării denumirii menționate la alineatul (1) nu a fost, în niciun moment, acela de a se profita de pe urma reputației denumirii înregistrate și se arată că consumatorii nu au fost și nici nu ar fi putut fi induși în eroare în privința adevăratei origini a produsului.

(3)

Atunci când se utilizează o denumire menționată la alineatele (1) și (2), țara de origine este clar și vizibil indicată pe etichetă.

(4)

În scopul depășirii unor dificultăți temporare, cu obiectivul pe termen lung de a se garanta că toți producătorii din arealul în cauză respectă caietul de sarcini al produsului, un stat membru poate acorda protecție pentru o perioadă de tranziție, începând cu data la care cererea este înaintată Comisiei, cu condiția ca operatorii în cauză să fi comercializat în mod legal și continuu produsele vitivinicole în cauză, utilizând denumirile în cauză, timp de cel puțin cinci ani înainte de depunerea cererii la autoritățile statului membru și cu condiția ca aceste dificultăți temporare să fi fost aduse în discuție în cadrul procedurii de opoziție la nivel național menționate la articolul 96 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Perioada de tranziție este cât se poate de scurtă și nu depășește 10 ani.

Primul paragraf se aplică mutatis mutandis unei indicații geografice protejate sau unei denumiri de origine protejate referitoare la un areal geografic situat într-o țară terță, cu excepția procedurii de opoziție.

Aceste perioade de tranziție sunt indicate în dosarul de cerere menționat la articolul 94 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

SECȚIUNEA 3

Modificări ale caietului de sarcini al produsului

▼M2 —————

▼B

Articolul 16

Admisibilitatea cererilor de modificare la nivelul Uniunii

(1)

Cererile de aprobare a unei modificări la nivelul Uniunii a caietului de sarcini al unui produs sunt considerate admisibile dacă sunt depuse în conformitate cu articolul 105 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și cu articolul 3 și articolul 9 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34, mutatis mutandis, și dacă sunt completate corespunzător.

O cerere de aprobare a unei modificări la nivelul Uniunii a caietului de sarcini al unui produs este considerată completată corespunzător dacă este cuprinzătoare și exhaustivă și îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 2 și la articolul 9 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34.

Aprobarea de către Comisie a unei cereri de aprobare a unei modificări la nivelul Uniunii a caietului de sarcini al unui produs vizează doar modificările prezentate în cererea respectivă.

(2)

Dacă cererea este considerată inadmisibilă, autoritățile competente din statul membru sau din țara terță sau solicitantul stabilit într-o țară terță sunt informați cu privire la motivele inadmisibilității.

Articolul 17

Modificări standard

(1)

Modificările standard sunt aprobate și făcute publice de statele membre cărora le corespunde arealul geografic al denumirii de origine sau al indicației geografice.

Cererea de aprobare a unei modificări standard a caietului de sarcini al unui produs este prezentată autorităților din statul membru căruia îi corespunde arealul geografic al denumirii sau al indicației. Solicitanții trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute la articolul 95 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013. Dacă cererea de aprobare a unei modificări standard a caietului de sarcini al unui produs nu provine de la solicitantul care a depus cererea de protecție a denumirii sau a denumirilor la care se referă caietul de sarcini al produsului, statul membru oferă solicitantului respectiv posibilitatea de a formula observații privind cererea, dacă respectivul solicitant există în continuare.

▼M2

Cererea de modificare standard conține o descriere a modificărilor standard, oferă un rezumat al motivelor pentru care sunt necesare modificările și demonstrează că modificările propuse se califică drept standard în conformitate cu articolul 105 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

▼B

(2)

În cazul în care consideră că sunt îndeplinite cerințele din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și dispozițiile adoptate în temeiul acestuia, statul membru poate aproba și face publică modificarea standard. Decizia de aprobare include documentul unic consolidat modificat, după caz, și caietul de sarcini consolidat modificat al produsului.

Modificarea standard se aplică în statul membru după ce a fost făcută publică. Statul membru comunică Comisiei modificările standard în termen de cel mult o lună de la data la care a fost făcută publică decizia națională de aprobare.

(3)

Deciziile de aprobare a modificărilor standard privind produsele vitivinicole originare din țări terțe se adoptă în conformitate cu sistemul în vigoare în țara terță în cauză și sunt comunicate Comisiei de către un producător individual în sensul articolului 3 sau de către un grup de producători care are un interes legitim, fie direct Comisiei, fie prin intermediul autorităților din respectiva țară terță, cel târziu la o lună de la data la care sunt făcute publice.

(4)

Comunicarea modificărilor standard este considerată completată corespunzător atunci când este în conformitate cu articolul 10 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34.

(5)

Dacă modificarea standard implică o modificare a documentului unic, Comisia publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, descrierea modificării standard menționate la articolul 10 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34, precum și documentul unic modificat, în termen de trei luni de la data primirii comunicării transmise de statul membru, de țara terță sau de producătorul individual sau grupul de producători din țara terță.

(6)

În cazul în care modificarea standard nu implică o modificare a documentului unic, Comisia face publică, prin sistemele de informare menționate la articolul 32 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34, descrierea modificării standard, în termen de trei luni de la data primirii comunicării transmise de statul membru, țara terță sau solicitantul stabilit în țara terță.

(7)

Modificările standard se aplică pe teritoriul Uniunii după publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, sau după ce au fost făcute publice de către Comisie în sistemele de informare menționate la articolul 32 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34.

(8)

Dacă arealul geografic cuprinde mai mult de un stat membru, statele membre în cauză aplică procedura pentru modificările standard separat pentru partea arealului care se află pe teritoriul lor. Modificarea standard se aplică numai după ce devine aplicabilă ultima decizie națională de aprobare. Ultimul stat membru care aprobă modificarea standard transmite Comisiei comunicarea menționată la alineatul (4) cel târziu la o lună de la data la care este făcută publică decizia sa de aprobare a modificării standard.

Dacă unul sau mai multe dintre statele membre în cauză nu adoptă decizia națională de aprobare menționată la primul paragraf, oricare dintre statele membre în cauză poate transmite o cerere în cadrul procedurii de modificare la nivelul Uniunii. Această regulă se aplică, de asemenea, mutatis mutandis, dacă printre țările în cauză se numără cel puțin o țară terță.

Articolul 18

Modificări temporare

(1)

Modificările temporare sunt aprobate și făcute publice de statele membre cărora le corespunde arealul geografic al denumirii de origine sau al indicației geografice. Modificările temporare sunt comunicate Comisiei împreună cu motivele care stau la baza lor, cel târziu la o lună de la data la care a fost făcută publică decizia națională de aprobare. Modificarea temporară este aplicabilă în statul membru după ce a fost făcută publică.

(2)

Dacă arealul geografic cuprinde mai mult de un stat membru, procedura de modificare temporară se aplică separat în statele membre în cauză pentru partea arealului care se află pe teritoriul lor. Modificările temporare se aplică numai când devine aplicabilă ultima decizie națională de aprobare. Ultimul stat membru care aprobă modificarea temporară comunică acest lucru Comisiei cel târziu la o lună de la data la care este făcută publică decizia sa de aprobare. Această regulă se aplică, de asemenea, mutatis mutandis, dacă printre țările în cauză se numără cel puțin o țară terță.

(3)

Modificările temporare privind produsele vitivinicole originare din țări terțe sunt comunicate Comisiei, împreună cu motivele care stau la baza lor, de un producător individual în sensul articolului 3 sau de un grup de producători care are un interes legitim, fie direct, fie prin intermediul autorităților din respectiva țară terță, cel târziu la o lună de la aprobare.

(4)

Comunicarea modificărilor temporare este considerată completată corespunzător atunci când conține toate elementele menționate la articolul 11 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34.

(5)

Comisia face publice aceste modificări în termen de trei luni de la data primirii comunicării transmise de statul membru, de țara terță sau de producătorul individual sau grupul de producători din țara terță. Modificarea temporară este aplicabilă pe teritoriul Uniunii după ce a fost făcută publică de către Comisie.

SECȚIUNEA 4

Anularea unei denumiri de origine protejate sau a unei indicații geografice protejate

Articolul 19

Procedura de anulare

O cerere de anulare a unei denumiri de origine protejate sau a unei indicații geografice protejate, astfel cum este definită la articolul 106 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, urmează mutatis mutandis procedura prevăzută la articolele 94 și 96-99 din regulamentul menționat, precum și dispozițiile din capitolul II secțiunile 1, 2 și 4 din prezentul regulament și din capitolul II secțiunile 1, 2, 4 și 5 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34.

Comisia publică cererea de anulare menționată la articolul 13 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C.

▼M2 —————

▼B

Articolul 21

Admisibilitatea cererilor de anulare

(1)

În scopul articolului 106 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, o cerere de anulare motivată este admisibilă dacă:

(a)

îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 13 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34; și

(b)

are la bază motivele menționate la articolul 106 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(2)

Dacă consideră că cererea de anulare nu este admisibilă, Comisia informează autoritatea din statul membru sau din țara terță în cauză sau persoana fizică sau juridică ce a depus cererea în privința motivelor care au contribuit la constatarea inadmisibilității.

(3)

Declarațiile de opoziție motivate față de anulare sunt admisibile numai dacă demonstrează importanța utilizării comerciale de către o persoană interesată a denumirii înregistrate.

SECȚIUNEA 5

Utilizarea simbolurilor, a indicațiilor și abrevierilor

▼M2 —————

▼B

Articolul 23

Derogări de la obligația de a utiliza pe etichete termenul „denumire de origine protejată”

În conformitate cu articolul 119 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, termenul „denumire de origine protejată” poate fi omis în cazul vinurilor cu următoarele denumiri de origine protejate:

(a)

Grecia:

Σάμος (Samos);

(b)

Spania:

Cava, Jerez, Xérès sau Sherry, Manzanilla;

(c)

Franța:

Champagne;

(d)

Italia:

Asti, Marsala, Franciacorta;

(e)

Cipru:

Κουμανδαρία (Commandaria);

(f)

Portugalia:

Madeira sau Madère, Port sau Porto.

CAPITOLUL III

MENȚIUNI TRADIȚIONALE

SECȚIUNEA 1

Cereri de protecție și procedura de examinare

Articolul 24

Limba și grafia mențiunii tradiționale

(1)

O mențiune tradițională se înregistrează:

(a)

în limba oficială sau regională a statului membru sau a țării terțe din care provine termenul; sau

(b)

în limba utilizată în comerț pentru mențiunea respectivă.

(2)

Mențiunea tradițională se înregistrează cu grafia sa originală și în scrierea sa originală. Dacă grafia originală nu utilizează caracterele latine, denumirea în grafia sa originală trebuie să fie înregistrată împreună cu transcrierea denumirii în caractere latine.

Articolul 25

Solicitanții

(1)

Autoritățile competente din statele membre sau din țările terțe sau organizațiile profesionale reprezentative stabilite în țări terțe pot solicita protecția unei mențiuni tradiționale.

(2)

Prin „organizație profesională reprezentativă” se înțelege orice organizație de producători sau asociație de organizații de producători care a adoptat aceleași norme și care își desfășoară activitatea în arealul uneia sau al mai multor denumiri de origine sau indicații geografice pentru vin, dacă printre membrii săi se numără cel puțin două treimi dintre producătorii stabiliți în arealul în care își desfășoară activitatea organizația și dacă realizează cel puțin două treimi din producția arealului respectiv. O organizație profesională reprezentativă poate depune o cerere de protecție numai pentru produsele vitivinicole pe care le fabrică.

Articolul 26

Admisibilitatea cererii

(1)

Cererile de protecție sunt considerate admisibile dacă sunt depuse în conformitate cu articolul 25 din prezentul regulament și cu articolul 21 și articolul 30 alineatul (3) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34 și sunt completate corespunzător.

O cerere este considerată completată corespunzător dacă conține următoarele informații:

(a)

denumirea care urmează a fi protejată ca mențiune tradițională;

(b)

tipul de mențiune tradițională, cu indicarea dacă se încadrează la articolul 112 litera (a) sau (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

(c)

limba în care este exprimată denumirea care urmează a fi protejată ca mențiune tradițională;

(d)

categoria sau categoriile de produse vitivinicole în cauză;

(e)

un rezumat al definiției și al condițiilor de utilizare;

(f)

denumirile de origine protejate sau indicațiile geografice protejate în cauză.

(2)

Cererea este însoțită de o copie a legislației statului membru în cauză sau a normelor aplicabile producătorilor de vin din țara sau țările terțe în cauză care reglementează utilizarea mențiunii în cauză, precum și o trimitere la publicarea legislației sau a normelor respective.

(3)

Dacă cererea nu este completată corespunzător sau dacă documentele menționate la alineatul (2) nu au fost furnizate odată cu cererea, aceasta nu este admisibilă.

(4)

Dacă cererea este inadmisibilă, autoritățile din statul membru sau din țara terță sau solicitantul stabilit în țara terță în cauză sunt informați cu privire la motivele inadmisibilității și la faptul că au dreptul să depună o altă cerere completată corespunzător.

Articolul 27

Condiții de valabilitate

(1)

O cerere de protecție a unei mențiuni tradiționale este considerată valabilă dacă denumirea pentru care se solicită protecția:

(a)

îndeplinește cerințele unei mențiuni tradiționale, astfel cum este definită la articolul 112 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, precum și cerințele prevăzute la articolul 24 din prezentul regulament;

(b)

constă numai în una dintre următoarele:

(i)

o denumire utilizată în mod tradițional în comerț pe o mare parte a teritoriului Uniunii sau al țării terțe în cauză, pentru a deosebi categoriile specifice de produse vitivinicole menționate la articolul 92 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013; sau

(ii)

o denumire cu reputație, utilizată în mod tradițional în comerț, cel puțin pe teritoriul statului membru sau al țării terțe în cauză, pentru a deosebi categoriile specifice de produse vitivinicole menționate la articolul 92 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

(c)

nu a devenit generică; și

(d)

este definită și reglementată în legislația statului membru în cauză sau trebuie să îndeplinească condițiile de utilizare prevăzute de normele aplicabile producătorilor de vin din țara terță în cauză, inclusiv cele adoptate de organizații profesionale reprezentative.

Litera (b) nu se aplică mențiunilor tradiționale la care se face referire la articolul 112 litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(2)

În sensul alineatului (1) litera (b), utilizare tradițională înseamnă:

(a)

utilizare pe parcursul unei perioade de cel puțin cinci ani în cazul mențiunilor pentru care cererea a fost prezentată în limba oficială sau în limba regională a statului membru sau a țării terțe din care este originară mențiunea;

(b)

utilizare pe parcursul unei perioade de cel puțin 15 ani în cazul mențiunilor prezentate în limba utilizată pentru comerț.

(3)

În sensul alineatului (1) litera (c), o denumire care a devenit „generică” înseamnă o denumire care, deși se referă la o metodă specifică de producție sau de maturare, sau la calitatea, culoarea, tipul de loc sau o anumită particularitate din istoria unui produs vitivinicol, a devenit denumirea comună a produsului respectiv utilizată în Uniune.

Articolul 28

Examinarea de către Comisie

(1)

Data depunerii unei cereri de protejare a unei mențiuni tradiționale este data primirii cererii de către Comisie.

(2)

Comisia examinează dacă cererea de protecție îndeplinește condițiile prevăzute în prezentul capitol.

(3)

Dacă consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolele 26 și 27, Comisia adoptă un act de punere în aplicare privind publicarea cererii de protecție în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(4)

Dacă o cerere de protecție a unei mențiuni tradiționale nu îndeplinește condițiile prevăzute în prezentul capitol, Comisia informează solicitantul cu privire la motivele refuzului, stabilind un termen-limită pentru retragerea sau modificarea cererii sau pentru transmiterea de observații.

(5)

Dacă solicitantul nu elimină obstacolele până la termenul-limită menționat la alineatul (4), Comisia adoptă un act de punere în aplicare prin care respinge cererea, în conformitate cu articolul 115 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

SECȚIUNEA 2

Procedura de opoziție

Articolul 29

Prezentarea unei opoziții

Data depunerii unei opoziții este data primirii opoziției de către Comisie.

Articolul 30

Admisibilitatea și motivele opoziției

(1)

O opoziție motivată este admisibilă dacă:

(a)

este prezentată de orice stat membru sau țară terță sau de orice persoană fizică sau juridică ce are un interes legitim;

(b)

este primită de Comisie până la termenul-limită prevăzut la articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34;

(c)

demonstrează că cererea de protecție este incompatibilă cu normele referitoare la mențiunile tradiționale, deoarece nu este conformă cu articolul 27 din prezentul regulament sau deoarece înregistrarea denumirii propuse ar intra în conflict cu articolul 32 sau 33 din prezentul regulament.

(2)

O opoziție considerată admisibilă este notificată autorităților din statul membru sau din țara terță în cauză sau organizației profesionale reprezentative din țara terță în cauză.

Articolul 31

Examinarea unei opoziții

(1)

Dacă nu respinge opoziția în conformitate cu articolul 23 alineatul (3) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34, Comisia comunică opoziția solicitantului care a depus cererea și invită solicitantul să prezinte observații până la termenul-limită menționat la articolul 24 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34. Eventualele observații primite în această perioadă sunt comunicate autorului opoziției.

Pe parcursul examinării unei opoziții, Comisia solicită părților să transmită observații cu privire la comunicările primite de la celelalte părți, dacă este cazul, în perioada menționată la articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34.

(2)

Dacă nici solicitantul, nici autorul opoziției nu reacționează transmițând observații sau dacă nu sunt respectate perioadele prevăzute pentru transmiterea de observații și pentru prezentarea de comentarii, menționate la articolul 24 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34, Comisia ia o decizie în privința opoziției.

(3)

Decizia Comisiei de a respinge sau de a recunoaște mențiunea tradițională în cauză este luată pe baza dovezilor de care dispune Comisia. Comisia analizează dacă sunt îndeplinite condițiile menționate sau prevăzute la articolul 27, 32 sau 33 din prezentul regulament. Decizia de respingere a mențiunii tradiționale este notificată autorului opoziției și solicitantului.

(4)

Dacă sunt depuse opoziții multiple, o examinare preliminară a uneia sau a mai multora dintre opoziții poate împiedica continuarea procedurii referitoare la o cerere de protecție. În aceste circumstanțe, Comisia poate suspenda celelalte proceduri de opoziție. Comisia aduce la cunoștința celorlalți autori de opoziții orice decizie care îi privește și care a fost adoptată pe parcursul procedurii.

În cazul respingerii unei cereri, procedurile de opoziție suspendate sunt considerate încheiate, iar autorii opozițiilor în cauză sunt informați corespunzător.

SECȚIUNEA 3

Protecția

Articolul 32

Relația cu mărcile

(1)

Înregistrarea unei mărci care conține o mențiune tradițională sau constă într-o mențiune tradițională care nu respectă definiția și condițiile de utilizare ale mențiunii tradiționale respective, prevăzute la articolul 112 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, și care se referă la un produs care se încadrează în una dintre categoriile enumerate în partea II a anexei VII la regulamentul respectiv este:

(a)

refuzată dacă cererea de înregistrare a mărcii este depusă după data transmiterii către Comisie a cererii de protecție a mențiunii tradiționale, iar ulterior mențiunea tradițională este protejată; sau

(b)

anulată.

(2)

O denumire nu este protejată ca mențiune tradițională dacă, în lumina reputației și renumelui unei mărci, o astfel de protecție poate induce în eroare consumatorii în ceea ce privește adevărata identitate, natură sau calitate a produsului vitivinicol sau adevăratele proprietăți ale acestuia.

(3)

Fără a se aduce atingere alineatului (2), o marcă menționată la alineatul (1) care a fost solicitată, înregistrată sau stabilită prin utilizarea cu bună-credință, în cazul în care legislația națională prevede astfel, pe teritoriul Uniunii, înainte de data protejării mențiunii tradiționale în țara de origine, poate continua să fie utilizată și reînnoită în pofida protecției acordate unei mențiuni tradiționale, cu condiția să nu existe motive de anulare sau de revocare a mărcii în temeiul Directivei 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ), al Directivei (UE) 2015/2436 a Parlamentului European și a Consiliului ( 2 ) sau al Regulamentului (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului ( 3 ).

În astfel de cazuri, utilizarea mențiunii tradiționale este permisă alături de mărcile relevante.

Articolul 33

Omonime

(1)

O mențiune pentru care se depune o cerere de protecție și care este integral sau parțial omonimă cu o mențiune tradițională deja protejată în temeiul articolului 113 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se înregistrează ținându-se seama în mod adecvat de utilizările locale și tradiționale, precum și de riscul de a se crea confuzii.

O mențiune omonimă care induce în eroare consumatorii în ceea ce privește natura, calitatea sau adevărata origine a produselor vitivinicole nu se înregistrează, chiar dacă mențiunea respectivă este exactă.

O mențiune omonimă înregistrată poate fi utilizată doar dacă în practică există o distincție suficientă între mențiunea omonimă înregistrată ulterior și cea deja înregistrată, ținând seama de necesitatea de a se asigura un tratament echitabil pentru producătorii respectivi și de necesitatea de a nu induce în eroare consumatorul.

(2)

Alineatul (1) se aplică mutatis mutandis mențiunilor tradiționale protejate anterior datei de 1 august 2009 care sunt integral sau parțial omonime cu o denumire de origine protejată sau o indicație geografică protejată, cu denumirea unui soi de struguri de vinificație sau cu sinonimul acesteia menționat în anexa IV.

SECȚIUNEA 4

Modificarea și anularea

▼M1

Articolul 34

Modificarea unei mențiuni tradiționale

Un solicitant care îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 25 poate solicita aprobarea unei modificări a mențiunii tradiționale înregistrate în ceea ce privește elementele menționate la articolul 26 alineatul (1) literele (a)-(f).

Articolele 26-31 se aplică mutatis mutandis cererilor de modificare.

▼B

Articolul 35

Anularea unei mențiuni tradiționale

În conformitate cu articolul 115 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, la cererea justificată corespunzător a unui stat membru, a unei țări terțe sau a unei persoane fizice sau juridice care are un interes legitim, Comisia poate adopta acte de punere în aplicare prin care să anuleze protecția unei mențiuni tradiționale.

Articolele 26-31 se aplică mutatis mutandis cererilor de anulare.

Articolul 36

Motivele anulării

Protecția unei mențiuni tradiționale este anulată dacă:

(a)

mențiunea tradițională nu mai îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 27, 32 sau 33;

(b)

nu mai este asigurată conformitatea cu definiția și condițiile de utilizare corespunzătoare.

Articolul 37

Admisibilitatea unei cereri de anulare

(1)

O cerere de anulare motivată este admisibilă dacă:

(a)

este prezentată Comisiei de un stat membru, de o țară terță sau de o persoană fizică sau juridică ce are un interes legitim; și

(b)

se bazează pe unul dintre motivele menționate la articolul 36.

Cererea de anulare motivată corespunzător este admisibilă doar dacă demonstrează interesul legitim al solicitantului.

(2)

În cazul în care consideră că cererea de anulare nu este admisibilă, Comisia informează autoritatea sau persoana care a trimis cererea cu privire la motivele inadmisibilității.

(3)

Comisia pune cererea de anulare la dispoziția autorităților și a persoanelor afectate, în conformitate cu articolul 30 alineatul (4) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34.

(4)

Declarațiile de opoziție motivate față de cererile de anulare sunt admisibile doar dacă demonstrează utilizarea comercială continuă a denumirii înregistrate de către o persoană interesată.

Articolul 38

Norme referitoare la mențiunile tradiționale utilizate în țări terțe

(1)

Definiția mențiunilor tradiționale prevăzută la articolul 112 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se aplică mutatis mutandis mențiunilor utilizate în mod tradițional în țări terțe pentru produsele vitivinicole care fac obiectul indicațiilor geografice sau denumirilor de origine reglementate de legislația țărilor terțe în cauză.

(2)

Produsele vitivinicole care provin din țări terțe ale căror etichete poartă alte indicații tradiționale decât mențiunile tradiționale enumerate în baza de date electronică „E-Bacchus”, menționată la articolul 25 alineatul (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34, pot utiliza respectivele indicații tradiționale pe etichetele vinurilor în conformitate cu normele aplicabile în țările terțe în cauză, inclusiv cu normele adoptate de organizații profesionale reprezentative.

SECȚIUNEA 5

Articolul 39

Mențiuni tradiționale protejate existente

O mențiune tradițională care este protejată în temeiul Regulamentului (CE) nr. 607/2009 este protejată automat în temeiul prezentului regulament.

CAPITOLUL IV

ETICHETARE ȘI PREZENTARE

SECȚIUNEA 1

Indicații obligatorii

Articolul 40

Prezentarea indicațiilor obligatorii

(1)

Indicațiile obligatorii menționate la articolul 119 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 trebuie să figureze în același câmp vizual pe recipient, astfel încât să fie lizibile simultan, fără a fi necesar să se întoarcă recipientul, să fie scrise cu caractere indelebile și să se distingă clar de textul sau elementele grafice înconjurătoare.

▼C1

(2)

Prin derogare de la alineatul (1), indicațiile obligatorii menționate la articolul 41 alineatul (1), indicarea importatorului și numărul lotului pot să apară în afara câmpului vizual menționat la alineatul respectiv.

▼B

(3)

Dimensiunea caracterelor utilizate pentru indicațiile menționate la alineatul (1) din prezentul articol și la articolul 41 alineatul (1) trebuie să fie de minimum 1,2 mm, indiferent de formatarea utilizată pentru caracterele respective.

Articolul 41

Aplicarea anumitor norme orizontale

(1)

În scopul indicării anumitor substanțe sau produse care provoacă alergii sau intoleranțe, menționate la articolul 21 din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, mențiunile care trebuie utilizate pentru a se face referire la sulfiți, la ouă și la produsele pe bază de ouă și la lapte și la produsele pe bază de lapte sunt cele enumerate în partea A a anexei I.

(2)

Mențiunile la care se face referire la alineatul (1) pot fi însoțite de pictograma relevantă ilustrată în partea B a anexei I.

Articolul 42

Comercializare și export

(1)

Produsele vitivinicole a căror etichetă sau prezentare nu este conformă cu condițiile corespunzătoare prevăzute în prezentul regulament nu pot fi comercializate în Uniune și nu pot fi exportate.

(2)

Prin derogare de la secțiunea 2 subsecțiunea 3 și de la partea II titlul II capitolul I secțiunea 3 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, în cazul produselor vitivinicole care urmează să fie exportate, statele membre pot permite indicații și prezentări care intră în conflict cu normele în vigoare ale Uniunii în materie de etichetare și prezentare dacă respectivele indicații sau prezentări ale produselor vitivinicole sunt impuse de legislația țării terțe în cauză. Aceste indicații pot apărea în alte limbi decât limbile oficiale ale Uniunii.

(3)

Prin derogare de la secțiunea 2 subsecțiunea 3 și de la partea II titlul II capitolul I secțiunea 3 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, în cazul produselor vitivinicole menite a fi consumate la bordul unui avion, statele membre pot permite prezentări care intră în conflict cu normele în vigoare ale Uniunii în materie de prezentare dacă respectivele prezentări ale produselor vitivinicole sunt necesare din motive de securitate.

Articolul 43

Interzicerea capsulelor sau a foliei pe bază de plumb

Dispozitivele de închidere ale produselor vitivinicole menționate la punctele 1-11, 13, 15 și 16 din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 nu sunt acoperite de capsule sau folie pe bază de plumb.

Articolul 44

Tăria alcoolică dobândită

Tăria alcoolică dobândită în volume menționată la articolul 119 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 se exprimă în unități sau semiunități procentuale.

Cifra este urmată de simbolul „% vol.” și poate fi precedată de mențiunea „tărie alcoolică dobândită”, „alcool dobândit” sau „alc.”. În ceea ce privește mustul de struguri parțial fermentat sau vinul nou aflat încă în fermentație, indicarea tăriei alcoolice dobândite poate fi înlocuită sau completată de cifra tăriei alcoolice totale, urmată de simbolul „% vol.” și precedată de mențiunea „tărie alcoolică totală” sau „alcool total”.

Fără a se aduce atingere toleranțelor stabilite pentru metoda de analiză de referință utilizată, tăria indicată nu poate să varieze cu mai mult de 0,5 % vol. față de cea rezultată în urma analizei. Cu toate acestea, tăria alcoolică a produselor vitivinicole cu denumiri de origine protejate sau indicații geografice protejate îmbuteliate timp de peste trei ani, a vinurilor spumante, a vinurilor spumante de calitate, a vinurilor spumoase, a vinurilor petiante, a vinurilor perlante, a vinurilor licoroase și a vinurilor din struguri supramaturați nu poate să varieze cu mai mult de 0,8 % vol. față de cea rezultată în urma analizei, fără a se aduce atingere toleranțelor stabilite pentru metoda de analiză de referință utilizată.

Articolul 45

Indicarea provenienței

(1)

Indicarea provenienței, menționată la articolul 119 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, se realizează după cum urmează:

(a)

în cazul produselor vitivinicole menționate la punctele 1, 3-9, 15 și 16 din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, se utilizează mențiunea „vin din (…)”, „produs în (…)”, „produs originar din (…)” sau „sekt din (…)” sau o mențiune echivalentă, completată de numele statului membru sau al țării terțe în care strugurii sunt recoltați și transformați în vin;

(b)

mențiunea „vin din Uniunea Europeană” sau „amestec de vinuri din diferite țări ale Uniunii Europene” sau o mențiune echivalentă, în cazul vinului care rezultă dintr-un amestec de vinuri provenite din mai multe state membre;

(c)

mențiunea „vin din Uniunea Europeană” sau „vin obținut în (…) din struguri recoltați în (…)”, cu specificarea numelor statelor membre în cauză, în cazul vinurilor realizate într-un stat membru din struguri recoltați într-un alt stat membru;

(d)

mențiunea „amestec din (…)” sau o mențiune echivalentă, completată de numele țărilor terțe în cauză, în cazul vinului care rezultă dintr-un amestec de vinuri provenite din mai multe țări terțe;

(e)

mențiunea „vin obținut în (…) din struguri recoltați în (…)”, cu specificarea numelor țărilor terțe în cauză, în cazul vinurilor produse într-o țară terță din struguri recoltați într-o altă țară terță.

Prin derogare de la primul paragraf litera (a), în cazul produselor vitivinicole menționate la punctele 4, 5 și 6 din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 care nu poartă o denumire de origine protejată sau o indicație geografică protejată, mențiunea la care se face referire la respectiva literă (a) poate fi înlocuită cu mențiunea „produs în (…)” sau cu o mențiune echivalentă, completată de numele statului membru în care a avut loc a doua fermentație.

▼C1

Primul și al doilea paragraf nu aduc atingere articolelor 46 și 55.

▼B

(2)

În cazul produselor vitivinicole menționate la punctele 2, 10, 11 și 13 din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, indicarea provenienței, menționată la articolul 119 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, se realizează după cum urmează:

(a)

„must de (…)” sau „must produs în (…)” sau o mențiune echivalentă, completată cu numele statului membru;

(b)

„amestec obținut din producția a două sau mai multe țări din Uniunea Europeană”, în cazul cupajului de produse vitivinicole obținute în două sau mai multe state membre;

(c)

„must obținut în (…) din struguri recoltați în (…)”, în cazul mustului de struguri care nu a fost produs în statul membru în care au fost recoltați strugurii utilizați.

▼M2 —————

▼B

Articolul 46

Indicarea îmbuteliatorului, a producătorului, a importatorului și a vânzătorului

(1)

În scopul aplicării articolului 119 alineatul (1) literele (e) și (f) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și a prezentului articol:

(a)

prin „îmbuteliator” se înțelege o persoană fizică sau juridică sau o asociație de astfel de persoane care este stabilită în Uniunea Europeană și care desfășoară activități de îmbuteliere sau dispune îmbutelierea în numele său;

(b)

prin „îmbuteliere” se înțelege punerea produsului în cauză în recipiente a căror capacitate nu depășește 60 de litri, pentru a fi comercializat ulterior;

(c)

prin „producător” se înțelege o persoană fizică sau juridică sau o asociație de astfel de persoane care efectuează sau în numele căreia se efectuează prelucrarea strugurilor sau a musturilor de struguri în vin sau prelucrarea mustului de struguri sau a vinului în vin spumant, vin spumos, vin spumant de calitate sau vin spumant de calitate de tip aromat;

(d)

prin „importator” se înțelege o persoană fizică sau juridică sau o asociație de astfel de persoane care este stabilită în Uniune și care își asumă responsabilitatea pentru punerea în circulație a unor mărfuri neunionale în sensul articolului 5 punctul 24 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 4 );

(e)

prin „vânzător” se înțelege o persoană fizică sau juridică sau o asociație de astfel de persoane, neinclusă în definiția producătorului, care achiziționează și, ulterior, pune în circulație vinuri spumante, vinuri spumoase, vinuri spumante de calitate sau vinuri spumante de calitate de tip aromat;

(f)

prin „adresă” se înțelege indicarea regiunii administrative locale și a statului membru sau a țării terțe în care își are sediul sau sediul social îmbuteliatorul, producătorul, vânzătorul sau importatorul.

(2)

Numele și adresa îmbuteliatorului este completată:

(a)

de cuvintele „îmbuteliator” sau „îmbuteliat de (…)”, care pot fi completate cu termeni referitori la exploatația producătorului; sau

(b)

de alte mențiuni, ale căror condiții de utilizare sunt stabilite de statele membre, dacă îmbutelierea produselor vitivinicole cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată are loc:

(i)

în exploatația producătorului; sau

(ii)

la sediul unui grup de producători; sau

(iii)

într-o întreprindere aflată în arealul geografic delimitat sau în imediata vecinătate a arealului geografic delimitat în cauză.

În cazul îmbutelierii în regim contractual, mențiunea privind îmbuteliatorul este completată de mențiunea „îmbuteliat pentru (…)” sau, atunci când se precizează numele și adresa persoanei care a efectuat îmbutelierea în numele unei părți terțe, de mențiunea „îmbuteliat pentru (…) de către (…)”.

Dacă îmbutelierea este efectuată în alt loc decât sediul îmbuteliatorului, indicațiile la care se face referire în prezentul alineat sunt însoțite de o trimitere la locul exact în care a avut loc operațiunea și, dacă aceasta s-a desfășurat într-un alt stat membru, la numele statului respectiv. Aceste cerințe nu se aplică dacă îmbutelierea se efectuează într-un loc aflat în imediata vecinătate a sediului îmbuteliatorului.

În cazul altor recipiente decât sticlele, cuvintele „ambalator” și „ambalat de (…)” înlocuiesc cuvintele „îmbuteliator” și, respectiv, „îmbuteliat de (…)”, cu excepția cazului în care limba folosită nu marchează în sine această diferență.

(3)

Numele și adresa producătorului sau vânzătorului se completează cu mențiunile „producător” sau „produs de” ori „vânzător” sau „vândut de” ori cu mențiuni echivalente.

Statele membre pot decide:

(a)

să impună obligativitatea identificării producătorului;

(b)

să autorizeze înlocuirea mențiunilor „producător” sau „produs de” cu cuvintele enumerate în anexa II.

(4)

Numele și adresa importatorului sunt precedate de cuvintele „importator” sau „importat de (…)”. În cazul produselor vitivinicole importate în vrac și îmbuteliate în Uniune, numele importatorului poate fi înlocuit sau completat cu indicarea îmbuteliatorului, în conformitate cu alineatul (2).

(5)

Indicațiile prevăzute la alineatele (2), (3) și (4) pot fi grupate în cazul în care se referă la aceeași persoană fizică sau juridică.

Una dintre aceste indicații se poate înlocui printr-un cod stabilit de statul membru în care își are sediul social îmbuteliatorul, producătorul, importatorul sau vânzătorul. Codul este completat cu o trimitere la statul membru în cauză. Numele și adresa unei alte persoane fizice sau juridice implicate în distribuția comercială decât îmbuteliatorul, producătorul, importatorul sau vânzătorul indicat prin cod apare, de asemenea, pe eticheta produsului în cauză.

(6)

Atunci când numele sau adresa îmbuteliatorului, a producătorului, a importatorului sau a vânzătorului conține sau constă într-o denumire de origine protejată sau o indicație geografică protejată, aceasta apare pe etichetă:

(a)

cu caractere a căror dimensiune nu depășește jumătate din dimensiunea celor utilizate fie pentru denumirea de origine protejată sau indicația geografică protejată, fie pentru denumirea categoriei produsului vitivinicol în cauză; sau

(b)

prin utilizarea unui cod, astfel cum se prevede la alineatul (5) al doilea paragraf.

Statele membre pot hotărî ce opțiune se aplică produselor vitivinicole fabricate pe teritoriile lor.

Articolul 47

Indicarea conținutului de zahăr al vinului spumant, al vinului spumos, al vinului spumant de calitate sau al vinului spumant de calitate de tip aromat

(1)

Mențiunile incluse în partea A a anexei III la prezentul regulament, care precizează conținutul de zahăr, apar pe eticheta produselor vitivinicole prevăzute la articolul 119 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(2)

În cazul în care conținutul de zahăr al produselor vitivinicole, exprimat ca fructoză, glucoză și zaharoză, justifică utilizarea a doi dintre termenii enumerați în partea A a anexei III, se alege numai unul dintre respectivii doi termeni.

(3)

Fără a se aduce atingere condițiilor de utilizare descrise în partea A a anexei III, conținutul de zahăr nu poate să difere cu mai mult de 3 grame per litru față de cel indicat pe eticheta produsului.

Articolul 48

Norme specifice pentru vinurile spumoase, vinurile perlante și vinurile spumante de calitate

(1)

Mențiunile „vin spumos” și „vin perlant”, la care se face referire în partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, se completează cu mențiunea „obținut prin adaos de dioxid de carbon” sau „obținut prin adaos de anhidridă carbonică”, scrise cu caractere de același tip și de aceeași dimensiune, chiar și atunci când se aplică articolul 119 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(2)

Alineatul (1) nu se aplică atunci când limba utilizată indică faptul că s-a adăugat dioxid de carbon.

(3)

În ceea ce privește vinurile spumante de calitate, trimiterea la categoria produsului vitivinicol se poate omite în cazul vinurilor ale căror etichete conțin mențiunea „Sekt”.

SECȚIUNEA 2

Indicații facultative

Articolul 49

Anul de recoltă

(1)

Anul de recoltă menționat la articolul 120 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 poate apărea pe etichetele produselor vitivinicole menționate la punctele 1-11, 13, 15 și 16 din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, cu condiția ca cel puțin 85 % din cantitatea de struguri utilizată în procesul de fabricare a respectivelor produse să fi fost recoltată în anul respectiv. Acest procentaj nu include:

(a)

eventuala cantitate de produse vitivinicole utilizate pentru îndulcire, „licoarea de expediție” sau „licoarea de tiraj”; sau

(b)

eventuala cantitate de produse vitivinicole menționate la punctul 3 literele (e) și (f) din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

(2)

În scopul alineatului (1), produsele vitivinicole care nu poartă o denumire de origine protejată sau o indicație geografică, dar care poartă o indicare a anului de recoltă pe etichetă trebuie să fie certificate în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/274 al Comisiei ( 5 ).

(3)

În cazul produselor vitivinicole obținute în mod tradițional din struguri recoltați în luna ianuarie sau februarie, anul de recoltă care apare pe eticheta produselor vitivinicole este anul calendaristic anterior.

Articolul 50

Denumirea soiului de struguri de vinificație

(1)

Denumirile soiurilor de struguri de vinificație utilizate pentru fabricarea produselor vitivinicole menționate la punctele 1-11, 13, 15 și 16 din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 sau sinonimele acestor soiuri, menționate la articolul 120 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, pot apărea pe eticheta produselor respective în condițiile prevăzute la literele (a) și (b) dacă sunt fabricate în Uniune sau în condițiile prevăzute la literele (a) și (c) dacă sunt fabricate în țări terțe.

(a)

Denumirile soiurilor de struguri de vinificație sau sinonimele acestora pot fi indicate în următoarele condiții:

(i)

dacă este menționat doar un singur soi de struguri de vinificație sau sinonimul acestuia, cel puțin 85 % din produs trebuie să fi fost obținut din soiul respectiv, fără a se include:

—

eventuala cantitate de produse vitivinicole utilizate pentru îndulcire, „licoarea de expediție” sau „licoarea de tiraj”; sau

—

eventuala cantitate de produse vitivinicole menționate la punctul 3 literele (e) și (f) din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

(ii)

dacă se menționează două sau mai multe soiuri de struguri de vinificație sau sinonimele lor, 100 % din produsul în cauză trebuie să fi fost obținut din aceste soiuri, fără a se include:

—

eventuala cantitate de produse vitivinicole utilizate pentru îndulcire, „licoarea de expediție” sau „licoarea de tiraj”; sau

—

eventuala cantitate de produse vitivinicole menționate la punctul 3 literele (e) și (f) din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

Soiurile de struguri de vinificație trebuie să figureze pe etichetă în ordinea descrescătoare a proporției utilizate și cu caractere de aceeași dimensiune.

(b)

În ceea ce privește produsele vitivinicole fabricate în Uniune, denumirile soiurilor de struguri de vinificație sau sinonimele acestora sunt cele menționate în clasificarea soiurilor de struguri de vinificație menționată la articolul 81 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

În cazul statelor membre scutite de obligația de clasificare prevăzută la articolul 81 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, denumirile soiurilor lor de struguri de vinificație sau sinonimele acestora sunt menționate în „Lista internațională a soiurilor de viță-de-vie și a sinonimelor acestora”, gestionată de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV).

(c)

În cazul produselor vitivinicole care provin din țări terțe, condițiile de utilizare a denumirilor de soiuri de struguri de vinificație sau a sinonimelor acestora sunt în conformitate cu normele aplicabile producătorilor de vin în țara terță în cauză, inclusiv cu cele adoptate de organizații profesionale reprezentative, iar denumirile soiurilor de struguri de vinificație sau sinonimele acestora sunt cele menționate în lista cel puțin uneia dintre organizațiile următoare:

(i)

Organizația Internațională a Viei și Vinului;

(ii)

Uniunea Internațională pentru Protecția Noilor Soiuri de Plante;

(iii)

Consiliul Internațional pentru Resurse Fitogenetice.

(2)

În scopul alineatului (1), un produs vitivinicol care nu poartă o denumire de origine protejată sau o indicație geografică protejată, dar care poartă o indicare a soiului de struguri pe etichetă trebuie să fie certificat în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/274.

În cazul vinurilor spumante și al vinurilor spumante de calitate, denumirile soiurilor de struguri de vinificație utilizate pentru completarea descrierii produsului, și anume, „pinot blanc”, „pinot noir”, „pinot meunier” sau „pinot gris” și denumirile echivalente în celelalte limbi ale Uniunii, se pot înlocui cu sinonimul „pinot”.

(3)

Denumirile soiurilor de struguri de vinificație și sinonimele acestora care conțin sau constau într-o denumire de origine protejată sau o indicație geografică protejată care poate apărea pe eticheta unui produs cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată sau pe indicația geografică a unei țări terțe sunt cele enumerate în partea A a anexei IV la prezentul regulament.

Partea A a anexei IV poate fi modificată de către Comisie numai pentru a ține seama de practicile de etichetare consacrate ale noilor state membre, după aderare.

(4)

Denumirile soiurilor de struguri de vinificație și sinonimele lor care conțin o parte a unei denumiri de origine protejate sau a unei indicații geografice protejate și fac referire directă la elementul geografic al denumirii de origine protejate sau al indicației geografice protejate în cauză, enumerate în partea B a anexei IV la prezentul regulament, pot apărea numai pe eticheta unui produs cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată sau cu indicația geografică a unei țări terțe.

Articolul 51

Norme specifice privind indicarea soiurilor de struguri de vinificație pe produsele vitivinicole care nu au o denumire de origine protejată sau o indicație geografică protejată

În cazul produselor vitivinicole menționate la punctele 1-9 și 16 din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 care nu poartă o denumire de origine protejată sau o indicație geografică protejată, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 120 alineatul (2) din regulamentul menționat, statele membre pot decide să utilizeze termenul „vin cu denumire de soi”, completat de unul dintre următoarele elemente sau de amândouă:

(a)

numele statului membru (statelor membre) în cauză;

(b)

denumirea soiului (soiurilor) de struguri de vinificație.

În cazul produselor vitivinicole menționate la primul paragraf care nu poartă o denumire de origine protejată sau o indicație geografică protejată sau care nu poartă o indicație geografică într-o țară terță și pe etichetele cărora este menționată denumirea unuia sau a mai multor soiuri de struguri de vinificație, țările terțe pot decide să folosească mențiunea „vin cu denumire de soi”, completată de denumirea (denumirile) țării (țărilor) terțe implicate.

Articolul 45 din prezentul regulament nu se aplică în ceea ce privește indicarea numelui (numelor) statului (statelor) membru (membre) sau ale țării (țărilor) terțe.

▼M2 —————

▼B

Articolul 52

Indicarea conținutului de zahăr al altor produse vitivinicole decât vinul spumant, vinul spumos, vinul spumant de calitate sau vinul spumant de calitate de tip aromat

(1)

Conținutul de zahăr exprimat ca fructoză și glucoză, astfel cum se prevede în partea B a anexei III la prezentul regulament, poate apărea pe eticheta altor produse vitivinicole decât cele menționate la articolul 119 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013.

(2)

În cazul în care conținutul de zahăr al produselor vitivinicole justifică utilizarea a două dintre mențiunile enumerate în partea B a anexei III la prezentul regulament, se alege doar una dintre cele două mențiuni.

(3)

Fără a se aduce atingere condițiilor de utilizare descrise în partea B a anexei III la prezentul regulament, conținutul de zahăr nu poate să difere cu mai mult de 1 gram per litru față de valoarea înscrisă pe eticheta produsului.

(4)

Alineatul (1) nu se aplică produselor vitivinicole menționate la punctele 3, 8 și 9 din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 dacă condițiile de utilizare a indicației referitoare la conținutul de zahăr sunt reglementate de statele membre sau stabilite prin normele aplicabile în țara terță în cauză, inclusiv, în cazul țărilor terțe, prin normele adoptate de organizații profesionale reprezentative.

Articolul 53

Mențiuni referitoare la anumite metode de producție

(1)

În conformitate cu articolul 120 alineatul (1) litera (f) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, produsele vitivinicole menționate la punctele 1-11, 13, 15 și 16 din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 pot purta indicații referitoare la anumite metode de producție. Aceste indicații pot include metodele de producție menționate la prezentul articol.

(2)

Pentru a descrie un produs vitivinicol cu o denumire de origine protejată sau cu o indicație geografică protejată ori cu o indicație geografică a unei țări terțe care a fost fermentat, maturat sau învechit într-un recipient din lemn, se utilizează doar termenii folosiți pentru a se face referire la indicațiile privind anumite metode de producție care sunt enumerate în anexa V. Totuși, statele membre și țările terțe pot stabili alte indicații echivalente celor specificate în anexa V pentru un astfel de produs vitivinicol.

Utilizarea uneia dintre indicațiile la care se face referire la primul paragraf este permisă atunci când produsul vitivinicol a fost învechit într-un recipient din lemn în conformitate cu dispozițiile naționale în vigoare, chiar și în cazul în care procesul de învechire continuă într-un alt tip de recipient.

Indicațiile la care se face referire la primul paragraf nu pot fi utilizate pentru a descrie un produs vitivinicol care a fost fabricat cu ajutorul unor așchii de lemn de stejar, chiar și împreună cu utilizarea unor recipiente din lemn.

(3)

Mențiunea „fermentat în sticlă” poate fi utilizată numai pentru a descrie vinurile spumante cu o denumire de origine protejată sau cu o indicație geografică a unei țări terțe sau vinurile spumante de calitate, cu condiția ca:

(a)

produsul să fi devenit spumant în urma unei a doua fermentații alcoolice într-o sticlă;

(b)

procesul de producție, inclusiv învechirea în cadrul întreprinderii în care a fost fabricat produsul, calculat din momentul începerii procesului de fermentație menit să transforme producția în vin spumant, să nu fi durat mai puțin de nouă luni;

(c)

durata procesului de fermentație menit să transforme producția în vin spumant și a menținerii producției pe drojdie să fi fost de minimum 90 de zile;

(d)

produsul să fi fost separat de drojdie prin filtrare, conform metodei de transvazare sau prin degorjare.

(4)

Mențiunile „fermentat în sticlă prin metoda tradițională”, „metoda tradițională”, „metoda clasică” sau „metoda tradițională clasică” pot fi utilizate numai pentru a descrie vinurile spumante cu o denumire de origine protejată sau cu o indicație geografică a unei țări terțe sau vinurile spumante de calitate, cu condiția ca produsul:

(a)

să fi devenit spumant în urma unei a doua fermentații alcoolice în sticlă;

(b)

să fi fost menținut în permanență pe drojdie timp de cel puțin nouă luni din momentul constituirii producției, în cadrul aceleiași întreprinderi;

(c)

să fi fost separat de drojdie prin degorjare.

(5)

Termenul „Crémant” poate fi utilizat numai pentru vinurile spumante de calitate albe sau roze cu o denumire de origine protejată sau cu o indicație geografică a unei țări terțe, cu condiția ca:

(a)

strugurii să fie culeși manual;

(b)

vinul să fie făcut din must obținut prin presarea strugurilor întregi sau a boabelor de struguri. Cantitatea de must obținută nu trebuie să depășească 100 de litri pentru 150 kg de struguri;

(c)

conținutul maxim de dioxid de sulf să nu depășească 150 mg/l;

(d)

conținutul de zahăr să fie mai mic de 50 g/l;

(e)

vinul să îndeplinească cerințele prevăzute la alineatul (4).

Fără a se aduce atingere articolului 55, termenul „Crémant” figurează pe etichetele vinurilor spumante de calitate în combinație cu denumirea unității geografice care stă la baza arealului delimitat al denumirii de origine protejate sau al indicației geografice din țara terță în cauză.

Primul paragraf litera (a) și al doilea paragraf nu se aplică producătorilor care dețin mărci ce conțin termenul „Crémant” înregistrate anterior datei de 1 martie 1986.

(6)

Referirile la producția ecologică de struguri sunt reglementate de Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului ( 6 ).

Articolul 54

Indicarea exploatației

(1)

Mențiunile referitoare la exploatații enumerate în anexa VI, altele decât cele prin care se indică numele îmbuteliatorului, al producătorului sau al vânzătorului, sunt rezervate produselor vitivinicole cu denumiri de origine protejate sau indicații geografice protejate.

Mențiunile respective se utilizează numai dacă produsul vitivinicol este fabricat doar din struguri recoltați de pe plantațiile viticole deținute de exploatația respectivă, iar fabricarea vinului se desfășoară integral în exploatația respectivă.

(2)

Statele membre reglementează utilizarea propriilor mențiuni enumerate în anexa VI. Țările terțe stabilesc normele utilizate aplicabile propriilor mențiuni enumerate în anexa VI, inclusiv normele adoptate de organizații profesionale reprezentative.

(3)

Operatorii implicați în comercializarea produsului vitivinicol fabricat într-o astfel de exploatație pot utiliza numele exploatației numai în etichetarea și prezentarea respectivului produs vitivinicol doar în cazul în care exploatația în cauză este de acord cu utilizarea respectivă.

Articolul 55

Referiri la denumirile unor unități geografice mai restrânse sau mai extinse decât arealul aflat la baza denumirii de origine protejate sau a indicației geografice protejate

(1)

În temeiul articolului 120 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 și fără a se aduce atingere articolelor 45 și 46, numai un produs vitivinicol cu o denumire de origine protejată, cu o indicație geografică protejată sau cu o indicație geografică a unei țări terțe poate avea pe etichetă o referire la denumirea unei unități geografice mai restrânse sau mai extinse decât arealul respectivei denumiri de origine sau indicații geografice.

(2)

Dacă se face referire la denumirile unor unități geografice mai restrânse decât arealul aflat la baza denumirii de origine sau a indicației geografice, suprafața unității geografice respective este bine delimitată de solicitant în caietul de sarcini și în documentul unic. Statele membre pot stabili norme în ceea ce privește utilizarea acestor unități geografice.

În cazul produselor vitivinicole fabricate într-o unitate geografică mai restrânsă, se aplică următoarele:

(a)

cel puțin 85 % dintre strugurii din care a fost fabricat produsul vitivinicol trebuie să provină din acea unitate geografică mai restrânsă. Acest procentaj nu include:

(i)

eventuala cantitate de produse vitivinicole utilizate pentru îndulcire, „licoarea de expediție” sau „licoarea de tiraj”;

(ii)

eventuala cantitate de produse vitivinicole menționate la punctul 3 literele (e) și (f) din partea II a anexei VII la Regulamentul (UE) nr. 1308/2013;

(b)

restul strugurilor utilizați în procesul de producție trebuie să provină din arealul geografic delimitat al denumirii de origine sau al indicației geografice în cauză.

În cazul mărcilor înregistrate sau al mărcilor consacrate prin utilizare anterior datei de 11 mai 2002 care conțin sau constau în denumirea unei unități geografice mai restrânse decât arealul aflat la baza denumirii de origine sau a indicației geografice și referiri la zone geografice ale statelor membre în cauză, statele membre pot decide să nu aplice cerințele stabilite la al doilea paragraf literele (a) și (b).

(3)

Denumirea unei unități geografice mai restrânse sau mai extinse decât arealul aflat la baza denumirii de origine sau a indicației geografice sau o referire la o zonă geografică indică:

(a)

o localitate sau un grup de localități;

(b)

o zonă administrativă locală sau o parte a acesteia;

(c)

o subregiune vitivinicolă sau o parte a acesteia;

(d)

o zonă administrativă.

SECȚIUNEA 3

Norme privind anumite forme specifice de sticle și sisteme de închidere

Articolul 56

Condiții de utilizare a anumitor forme specifice de sticle

Pentru a putea fi incluse în lista tipurilor specifice de sticle din anexa VII, un tip de sticlă trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

(a)

trebuie să fi fost realmente utilizat exclusiv și în mod tradițional în ultimii 25 de ani pentru un produs vitivinicol cu o anumită denumire de origine protejată sau cu o anumită indicație geografică protejată; și

(b)

utilizarea acestuia trebuie să evoce consumatorilor un produs vitivinicol cu o anumită denumire de origine protejată sau cu o anumită indicație geografică protejată.

Anexa VII prevede condițiile care reglementează utilizarea tipurilor specifice de sticle recunoscute.

Articolul 57

Reguli privind prezentarea anumitor produse vitivinicole

(1)

Vinul spumant, vinul spumant de calitate și vinul spumant de calitate de tip aromat produse în Uniune se comercializează sau se exportă în sticle din sticlă de tip „vin spumant” închise cu:

(a)

în cazul sticlelor cu un volum nominal mai mare de 0,20 litri: un dop tip ciupercă din plută sau din alt material care poate intra în contact cu produsele alimentare, fixat printr-un dispozitiv de închidere, acoperit, dacă este necesar, cu un căpăcel și învelit într-o folie care acoperă în întregime dopul și integral sau parțial gâtul sticlei;

(b)

în cazul sticlelor cu un volum nominal ce nu depășește 0,20 litri: orice alt sistem de închidere corespunzător.

Alte băuturi fabricate în Uniune nu se comercializează sau exportă nici în sticle din sticlă de tip „vin spumant”, nici închise în modul menționat la primul paragraf litera (a).

▼M2

Prin derogare de la primul paragraf litera (a), producătorii de vin spumant, vin spumant de calitate și vin spumant de calitate de tip aromat pot decide să nu învelească dispozitivul de închidere cu o folie.

▼B

(2)

Prin derogare de la alineatul (1) al doilea paragraf, statele membre pot decide că alte băuturi pot fi comercializate sau exportate în sticle din sticlă de tip „vin spumant” sau cu o închidere în conformitate cu alineatul (1) primul paragraf litera (a) sau în ambele moduri, cu condiția ca băuturile respective să fie în mod tradițional îmbuteliate în astfel de sticle și să nu inducă în eroare consumatorii în ceea ce privește adevărata natură a băuturii.

Articolul 58

Dispoziții suplimentare prevăzute de statele membre producătoare în ceea ce privește etichetarea și prezentarea

▼M2

(1)

statele membre pot impune obligativitatea, interzicerea sau limitarea utilizării indicațiilor și regulilor privind prezentarea menționate la articolele 49, 50, 52, 53 și 55 și la articolul 57 alineatul (1) al treilea paragraf din prezentul regulament și la articolul 14 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34 al Comisiei ( 7 ) în cazul produselor vitivinicole cu denumiri de origine protejate sau cu indicații geografice protejate fabricate pe teritoriul lor, prin introducerea unor condiții mai stricte decât cele prevăzute în prezentul capitol, prin intermediul caietelor de sarcini aferente respectivelor produse vitivinicole.

▼B

(2)

Statele membre pot impune obligativitatea utilizării indicațiilor menționate la articolele 52 și 53 din prezentul regulament în cazul produselor vitivinicole fabricate pe teritoriul lor, dacă respectivele produse vitivinicole nu poartă denumiri de origine protejate sau indicații geografice protejate.

(3)

În scopuri de control, statele membre pot decide să stabilească și să reglementeze alte indicații decât cele menționate la articolul 119 alineatul (1) și la articolul 120 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 pentru produsele vitivinicole fabricate pe teritoriile lor.

(4)

În scopuri de control, statele membre pot decide să pună în aplicare articolele 118, 119 și 120 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 în cazul produselor vitivinicole îmbuteliate pe teritoriile lor, dar încă necomercializate sau neexportate.

CAPITOLUL V

DISPOZIȚII GENERALE, TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 59

Limba procedurală

Toate documentele și informațiile trimise Comisiei în legătură cu o cerere de protecție, o cerere de modificare a caietului de sarcini al produsului, procedura de opoziție și procedura de anulare a unei denumiri de origine sau a unei indicații geografice în conformitate cu articolele 94-98 și cu articolele 105 și 106 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013, precum și în legătură cu o mențiune tradițională în conformitate cu articolele 25-31 și cu articolele 34 și 35 din prezentul regulament se redactează într-una dintre limbile oficiale ale Uniunii sau sunt însoțite de o traducere autorizată în una dintre aceste limbi.

Articolul 60

Abrogare

Regulamentul (CE) nr. 607/2009 se abrogă.

Articolul 61

Măsuri tranzitorii

(1)

Articolele 2-12 și articolul 72 din Regulamentul (CE) nr. 607/2009, privind cererea de protecție și etichetarea temporară, continuă să se aplice în cazul tuturor cererilor de protecție pendinte la data aplicării prezentului regulament.

(2)

Articolele 13-16 din Regulamentul (CE) nr. 607/2009, referitoare la procedura de opoziție, continuă să se aplice cererilor de protecție în cazul cărora documentele unice aferente au fost deja publicate, la data punerii în aplicare a prezentului regulament, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în vederea prezentării de opoziții.

(3)

Articolele 21, 22 și 23 din Regulamentul (CE) nr. 607/2009, privind anularea protecției, se aplică în continuare cererilor de anulare a protecției pendinte la data aplicării prezentului regulament.

(4)

Dispozițiile din prezentul regulament și din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34 care reglementează opozițiile se aplică cererilor pendinte în cazul cărora documentele unice sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene după data aplicării prezentului regulament.

(5)

Alineatele (1), (2) și (3) se aplică mutatis mutandis procedurilor referitoare la mențiunile tradiționale în cazul cărora o cerere de protecție sau o cerere de anulare este pendinte la data aplicării prezentului regulament.

(6)

Articolele 20 și 72 din Regulamentul (CE) nr. 607/2009, referitoare la modificarea caietului de sarcini al produsului și la etichetarea temporară, se aplică în continuare atât cererilor de modificare a caietelor de sarcini ale produselor care au fost deja publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data aplicării prezentului regulament, cât și cererilor de modificări minore sau care nu sunt minore indicate de statele membre ca îndeplinind cerințele pentru o modificare la nivelul Uniunii.

În ceea ce privește cererile de modificare pendinte care nu intră sub incidența alineatului (1), deciziile statelor membre de a prezenta Comisiei astfel de modificări sunt considerate aprobări ale unor modificări standard în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din prezentul regulament.

Statele membre comunică Comisiei lista modificărilor pendinte, prin intermediul poștei electronice, în termen de trei luni de la data aplicării prezentului regulament. Această listă se împarte în următoarele două grupe:

(a)

modificări despre care se consideră că îndeplinesc cerințele pentru modificări la nivelul Uniunii;

(b)

modificări despre care se consideră că îndeplinesc cerințele pentru modificări standard.

Comisia publică lista modificărilor standard per stat membru în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, în termen de trei luni de la primirea listei complete a fiecărui stat membru, și face publice cererile și documentele unice legate de modificările standard respective.

(7)

Dispozițiile din Regulamentul (CE) nr. 607/2009 se aplică în continuare în cazul cererilor de modificare a unor mențiuni tradiționale care sunt pendinte la data aplicării prezentului regulament.

(8)

Modificările aduse unui caiet de sarcini al unui produs prezentate autorităților competente dintr-un stat membru la 1 august 2009 sau ulterior acestei date și transmise Comisiei de aceste autorități înainte de 30 iunie 2014, în conformitate cu articolul 73 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 607/2009, sunt considerate aprobate dacă au fost recunoscute de Comisie ca punând caietul de sarcini al produsului în conformitate cu articolul 118c din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

Modificările care nu au fost recunoscute de Comisie ca punând caietul de sarcini al produsului în conformitate cu articolul 118c din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 sunt considerate cereri de modificare standard și respectă normele tranzitorii prevăzute la alineatul (6) din prezentul articol.

(9)

Produsele vitivinicole introduse pe piață sau etichetate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 607/2009 pot fi comercializate până la epuizarea stocurilor existente.

(10)

Procedura prevăzută la articolul 118s din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 se aplică oricărei modificări a caietului de sarcini al produsului prezentate unui stat membru începând cu 1 august 2009 și trimise Comisiei de statul membru respectiv înainte de 31 decembrie 2011.

Articolul 62

Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

ANEXA I

PARTEA A

Mențiunile prevăzute la articolul 41 alineatul (1)

Limba	Mențiuni referitoare la sulfiți	Mențiuni referitoare la ouă și la produse pe bază de ouă	Mențiuni referitoare la lapte și la produse pe bază de lapte
în bulgară	„сулфити” sau „серен диоксид”	„яйце”, „яйчен протеин”, „яйчен продукт”, „яйчен лизозим” sau „яйчен албумин”	„мляко”, „млечни продукти”, „млечен казеин” sau „млечен протеин”
în spaniolă	„sulfitos” sau „dióxido de azufre”	„huevo”, „proteína de huevo”, „ovoproducto”, „lisozima de huevo” sau „ovoalbúmina”	„leche”, „productos lácteos”, „caseína de leche” sau „proteína de leche”
în cehă	„siřičitany” sau „oxid siřičitý”	„vejce”, „vaječná bílkovina”, „výrobky z vajec”, „vaječný lysozym” sau „vaječný albumin”	„mléko”, „výrobky z mléka”, „mléčný kasein” sau „mléčná bílkovina”
în daneză	„sulfitter” sau „svovldioxid”.	„æg”,„ægprotein”,„ægprodukt”,„æglysozym”sau„ægalbumin”	„mælk”,„mælkeprodukt”,„mælkecasein”sau„mælkeprotein”
în germană	„Sulfite” sau „Schwefeldioxid”	„Ei”, „Eiprotein”, „Eiprodukt”, „Lysozym aus Ei” sau „Albumin aus Ei”	„Milch”, „Milcherzeugnis”, „Kasein aus Milch” sau „Milchprotein”
în estonă	„sulfitid” sau „vääveldioksiid”	„muna”, „munaproteiin”, „munatooted”, „munalüsosüüm” sau „munaalbumiin”…	„piim”, „piimatooted”, „piimakaseiin” sau „piimaproteiin”
în greacă	„θειώδη”, „διοξείδιο του θείου” sau „ανυδρίτης του θειώδους οξέος”	„αυγό”, „πρωτεΐνη αυγού”, „προϊόν αυγού”, „λυσοζύμη αυγού” sau „αλβουμίνη αυγού”	„γάλα”, „προϊόντα γάλακτος”, „καζεΐνη γάλακτος” sau „πρωτεΐνη γάλακτος”
în engleză	'sulphites', 'sulfites', 'sulphur dioxide' sau 'sulfur dioxide'	'egg', 'egg protein', 'egg product', 'egg lysozyme' sau 'egg albumin'	'milk', 'milk products', 'milk casein' sau 'milk protein'
în franceză	„sulfites” sau „anhydride sulfureux”	„œuf”, „protéine de l'œuf”, „produit de l'œuf”, „lysozyme de l'œuf” sau „albumine de l'œuf”	„lait”, „produits du lait”, „caséine du lait” sau „protéine du lait”
în croată	„sulfiti” sau „sumporov dioksid”	„jaje”, „bjelančevine iz jaja”, „proizvodi od jaja”, „lizozim iz jaja” sau „albumin iz jaja”;	„mlijeko”, „mliječni proizvodi”, „kazein iz mlijeka” sau „mliječne bjelančevine”
în italiană	„solfiti”, sau „anidride solforosa”	„uovo”, „proteina dell'uovo”, „derivati dell'uovo”, „lisozima da uovo” sau „ovoalbumina”	„latte”, „derivati del latte”, „caseina del latte” sau „proteina del latte”
în letonă	„sulfīti” sau „sēra dioksīds”	„olas”, „olu olbaltumviela”, „olu produkts”, „olu lizocīms” sau „olu albumīns”	„piens”, „piena produkts”, „piena kazeīns” sau „piena olbaltumviela”
în lituaniană	„sulfitai” sau „sieros dioksidas”	„kiaušiniai”, „kiaušinių baltymai”, „kiaušinių produktai”, „kiaušinių lizocimas” sau „kiaušinių albuminas”	„pienas”, „pieno produktai”, „pieno kazeinas” sau „pieno baltymai”
în maghiară	„szulfitok” sau „kén-dioxid”	„tojás”, „tojásból származó fehérje”, „tojástermék”, „tojásból származó lizozim” sau „tojásból származó albumin”	„tej”, „tejtermékek”, „tejkazein” sau „tejfehérje”
în malteză	„sulfiti” sau „diossidu tal-kubrit”	„bajd”, „proteina tal-bajd”, „prodott tal-bajd”, „liżożima tal-bajd” sau „albumina tal-bajd”	„ħalib”, „prodotti tal-ħalib”, „kaseina tal-ħalib” sau „proteina tal-ħalib”
în neerlandeză	„sulfieten” sau „zwaveldioxide”	„ei”, „eiproteïne”, „eiderivaat”, „eilysozym” sau „eialbumine”	„melk”, „melkderivaat”, „melkcaseïne” sau „melkproteïnen”
în polonă	„siarczyny”, „dwutlenek siarki” sau „ditlenek siarki”	„jajo”, „białko jaja”, „produkty z jaj”, „lizozym z jaja” sau „albuminę z jaja”	„mleko”, „produkty mleczne”, „kazeinę z mleka” sau „białko mleka”
în portugheză	„sulfitos” sau „dióxido de enxofre”	„ovo”, „proteína de ovo”, „produto de ovo”, „lisozima de ovo” sau „albumina de ovo”	„leite”, „produtos de leite”, „caseína de leite” sau „proteína de leite”
în română	„sulfiți” sau „dioxid de sulf”	„ouă”, „proteine din ouă”, „produse din ouă”, „lizozimă din ouă” sau „albumină din ouă”	„lapte”, „produse din lapte”, „cazeină din lapte” sau „proteine din lapte”
în slovacă	„siričitany” sau „oxid siričitý”	„vajce”, „vaječná bielkovina”, „výrobok z vajec”, „vaječný lyzozým” sau „vaječný albumín”	„mlieko”, „výrobky z mlieka”, „mliečne výrobky”, „mliečny kazeín” sau „mliečna bielkovina”
în slovenă	„sulfiti” sau „žveplov dioksid”	„jajce”, „jajčne beljakovine”, „proizvod iz jajc”, „jajčni lizocim” sau „jajčni albumin”	„mleko”, „proizvod iz mleka”, „mlečni kazein” sau „mlečne beljakovine”
în finlandeză	„sulfiittia”, „sulfiitteja” sau „rikkidioksidia”	„kananmunaa”, „kananmunaproteiinia”, „kananmunatuotetta”, „lysotsyymiä (kananmunasta)” sau „kananmuna-albumiinia”	„maitoa”, „maitotuotteita”, „kaseiinia (maidosta)” sau „maitoproteiinia”
în suedeză	„sulfiter” sau „svaveldioxid”	„ägg”, „äggprotein”, „äggprodukt”, „ägglysozym” sau „äggalbumin”	„mjölk”, „mjölkprodukter”, „mjölkkasein” sau „mjölkprotein”

PARTEA B

Pictogramele menționate la articolul 41 alineatul (2)

ANEXA II

Cuvintele prevăzute la articolul 46 alineatul (3) al doilea paragraf litera (b)

Limba	Cuvintele autorizate în locul termenului „producător”	Cuvintele autorizate în locul termenului „produs de”
BG	„преработвател”	„преработено от”
ES	„elaborador”	„elaborado por”
CS	„zpracovatel” sau „vinař”	„zpracováno v” sau „vyrobeno v”
DA	„forarbejdningsvirksomhed”sau„vinproducent”	„forarbejdet af”
DE	„Verarbeiter”	„verarbeitet von”sau „versektet durch” „Sektkellerei”
ET	„töötleja”	„töödelnud”
EL	„οινοποιός”	„οινοποιήθηκε από”,
EN	„processor” sau „winemaker”	„processed by” sau „made by”
FR	„élaborateur”	„élaboré par”
IT	„elaboratore” sau „spumantizzatore”	„elaborato da” sau „spumantizzato da”
LV	„izgatavotājs”	„vīndaris” sau„ražojis”
LT	„perdirbėjas”	„perdirbo”
HU	„feldolgozó:”	„feldolgozta:”
MT	„proċessur”	„ipproċessat minn”
NL	„verwerker” sau „bereider”	„verwerkt door” sau „bereid door”
PL	„przetwórca” sau „wytwórca”	„przetworzone przez” sau „wytworzone przez”
PT	„elaborador” sau „preparador”	„elaborado por” sau „preparado por”
RO	„elaborator”	„elaborat de”
SI	„pridelovalec”	„prideluje”
SK	„spracovateľ”	„spracúva”
FI	„valmistaja”	„valmistanut”
SV	„bearbetningsföretag”	„bearbetat av”

ANEXA III

PARTEA A

Lista mențiunilor la care se face referire la articolul 47 alineatul (1), de utilizat pentru vinurile spumante, pentru vinurile spumoase, pentru vinurile spumante de calitate sau pentru vinurile spumante de calitate de tip aromat

Mențiuni	Condiții de utilizare
brut nature, naturherb, bruto natural, pas dosé, dosage zéro, natūralusis briutas, īsts bruts, přírodně tvrdé, popolnoma suho, dosaggio zero, брют натюр, brut natur	Dacă conținutul de zahăr este mai mic de 3 grame la litru; aceste mențiuni pot fi utilizate doar în cazul produselor la care nu s-a adăugat zahăr după fermentarea secundară.
extra brut, extra herb, ekstra briutas, ekstra brut, ekstra bruts, zvláště tvrdé, extra bruto, izredno suho, ekstra wytrawne, екстра брют	Dacă conținutul de zahăr este de 0-6 grame la litru.
brut, herb, briutas, bruts, tvrdé, bruto, zelo suho, bardzo wytrawne, брют	Dacă conținutul de zahăr este mai mic de 12 grame la litru.
extra dry, extra trocken, extra seco, labai sausas, ekstra kuiv, ekstra sausais, különlegesen száraz, wytrawne, suho, zvláště suché, extra suché, екстра сухо, extra sec, ekstra tør, vrlo suho	Dacă conținutul de zahăr este cuprins între 12 și 17 grame la litru.
sec, trocken, secco, asciutto, dry, tør, ξηρός, seco, torr, kuiva, sausas, kuiv, sausais, száraz, półwytrawne, polsuho, suché, сухо, suho	Dacă conținutul de zahăr este cuprins între 17 și 32 de grame la litru.
demi-sec, halbtrocken, abboccato, medium dry, halvtør, ημίξηρος, semi seco, meio seco, halvtorr, puolikuiva, pusiau sausas, poolkuiv, pussausais, félszáraz, półsłodkie, polsladko, polosuché, polosladké, полусухо, polusuho	Dacă conținutul de zahăr este cuprins între 32 și 50 de grame la litru.
doux, mild, dolce, sweet, sød, γλυκός, dulce, doce, söt, makea, saldus, magus, édes, ħelu, słodkie, sladko, sladké, сладко, dulce, saldais, slatko	Dacă conținutul de zahăr depășește 50 de grame la litru.

PARTEA B

Lista mențiunilor la care se face referire la articolul 52 alineatul (1), de utilizat în cazul altor produse decât cele enumerate în partea A

▼M2

Mențiuni	Condiții de utilizare
сухо, seco, suché, tør, trocken, kuiv, ξηρός, dry, sec, secco, asciutto, sausais, sausas, száraz, droog, wytrawne, seco, sec, suho, kuiva, torrt	Dacă conținutul de zahăr nu depășește: — 4 grame la litru sau — 9 grame la litru, cu condiția ca aciditatea totală exprimată în grame de acid tartric la litru să nu fie cu mai mult de 2 grame sub conținutul de zahăr rezidual.
полусухо, semiseco, polosuché, halvtør, halbtrocken, poolkuiv, ημίξηρος, medium dry, demi-sec, abboccato, pussausais, pusiau sausas, félszáraz, halfdroog, półwytrawne, meio seco, adamado, demisec, polsuho, puolikuiva, halvtorrt, polusuho	Dacă conținutul de zahăr depășește valoarea maximă stabilită mai sus, dar nu depășește: — 12 grame la litru sau — 18 grame la litru, cu condiția ca aciditatea totală exprimată în grame de acid tartric la litru să nu fie cu mai mult de 10 grame sub conținutul de zahăr rezidual.
полусладко, semidulce, polosladké, halvsød, lieblich, poolmagus, ημίγλυκος, medium, medium sweet, moelleux, amabile, pussaldais, pusiau saldus, félédes, halfzoet, półsłodkie, meio doce, demidulce, polsladko, puolimakea, halvsött, poluslatko	Dacă conținutul de zahăr depășește valoarea maximă stabilită în al doilea rând al prezentului tabel, dar nu depășește 45 de grame la litru.
сладко, dulce, sladké, sød, süss, magus, γλυκός, sweet, doux, dolce, saldais, saldus, édes, ħelu, zoet, słodkie, doce, dulce, sladko, makea, sött, slatko.	Dacă conținutul de zahăr este de cel puțin 45 de grame la litru.

▼B

ANEXA IV

LISTA SOIURILOR DE STRUGURI DE VINIFICAȚIE ȘI A SINONIMELOR ACESTORA CARE POT APĂREA PE ETICHETELE VINURILOR ( 8 )

PARTEA A

Lista soiurilor de struguri de vinificație și a sinonimelor acestora care pot apărea pe etichetele vinurilor în conformitate cu articolul 50 alineatul (3)

	Denumirea de origine protejată sau indicația geografică protejată	Denumirea soiului sau sinonimele acesteia	Țări care pot utiliza denumirea soiului sau unul dintre sinonimele acesteia (1)
1	Alba (IT)	Albarossa	Italiao
2	Alicante (ES)	Alicante Bouschet	Greciao, Italiao, Portugaliao, Algeriao, Tunisiao, Statele Unite ale Americiio, Cipruo , Africa de Sud, Croația Notă: Denumirea „Alicante” nu poate fi utilizată singură pentru a desemna vinul.
3		Alicante Branco	Portugalia o
4		Alicante Henri Bouschet	Franțao, Serbia și Muntenegru (6)
5		Alicante	Italia o
6		Alikant Buse	Serbia și Muntenegru (4)
7	Avola (IT)	Nero d'Avola	Italia
8	Bohotin (RO)	Busuioacă de Bohotin	România
9	Borba (PT)	Borba	Spania o
10	Bourgogne (FR)	Blauburgunder	fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (13-20-30), Austria (18-20), Canada (20-30), Chile (20-30), Italia (20-30), Elveția
11		Blauer Burgunder	Austria (10-13), Serbia și Muntenegru (17-30)
12		Blauer Frühburgunder	Germania (24)
13		Blauer Spätburgunder	Germania (30), fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (10-20-30), Austria (10-11), Bulgaria (30), Canada (10-30), Chile (10-30), România (30), Italia (10-30)
14		Burgund Mare	România (35, 27, 39, 41)
14a		Borgonja istarska	Croația
15		Burgundac beli	Serbia și Muntenegru (34)
15a		Burgundac bijeli	Croația
17		Burgundac crni	Serbia și Muntenegru (11-30), Croația
18		Burgundac sivi	Croațiao, Serbia și Muntenegru o
19		Burgundec bel	fosta Republică iugoslavă a Macedoniei o
20		Burgundec crn	fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (10-13-30)
21		Burgundec siv	fosta Republică iugoslavă a Macedoniei o
22		Early Burgundy	Statele Unite ale Americii o
23		Fehér Burgundi, Burgundi	Ungaria (31)
24		Frühburgunder	Germania (12), Țările de Jos o
25		Grauburgunder	Germania, Bulgaria, Ungariao, România (26)
26		Grauer Burgunder	Canada, România (25), Germania, Austria
27		Grossburgunder	România (37, 14, 40, 42)
28		Kisburgundi kék	Ungaria (30)
29		Nagyburgundi	Ungariao
30		Spätburgunder	fosta Republică iugoslavă a Macedoniei (10-13-20), Serbia și Muntenegru (11-17), Bulgaria (13), Canada (10-13), Chile, Ungaria (29), Republica Moldovao, România (13), Italia (10-13), Regatul Unit, Germania (13)
31		Weißburgunder	Africa de Sud (33), Canada, Chile (32), Ungaria (23), Germania (32, 33), Austria (32), Regatul Unito, Italia
32		Weißer Burgunder	Germania (31, 33), Austria (31), Chile (31), Slovenia, Italia
33		Weissburgunder	Africa de Sud (31), Germania (31, 32), Regatul Unit, Italia, Elvețiao
34		Weisser Burgunder	Serbia și Muntenegru (15)
35	Calabria (IT)	Calabrese	Italia
36	Cotnari (RO)	Grasă de Cotnari	România
37	Franken (DE)	Blaufränkisch	Republica Cehă (39), Austriao, Germania, Slovenia (Modra frankinja, Frankinja), Ungaria, România (14, 27, 39, 41)
38		Frâncușă	România
39		Frankovka	Republica Cehă (37), Slovacia (40), România (14, 27, 38, 41), Croația,
40		Frankovka modrá	Slovacia (39)
41		Kékfrankos	Ungaria, România (37, 14, 27, 39)
42	Friuli (IT)	Friulano	Italia
43	Graciosa (PT)	Graciosa	Portugalia o
44	Мелник (BU) Melnik	Мелник Melnik	Bulgaria
45	Montepulciano (IT)	Montepulciano	Italia o
46	Moravské (CZ)	Cabernet Moravia	Republica Cehă o
47		Moravia dulce	Spania o
48		Moravia agria	Spania o
49		Muškát moravský	Republica Cehă o, Slovacia
50	Odobești (RO)	Galbenă de Odobești	România
51	Porto (PT)	Portoghese	Italia o
52	Rioja (ES)	Torrontés riojano	Argentina o
53	Sardegna (IT)	Barbera Sarda	Italia
54	Sciacca (IT)	Sciaccarello	Franța
55	Teran (SI)	Teran	Croația (2)
(1) În cazul țărilor respective, derogările prevăzute în prezenta anexă sunt autorizate numai pentru vinurile cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată obținute din soiurile în cauză. (2) Numai pentru DOP „Hrvatska Istra” (PDO-HR-A1652), cu condiția ca „Hrvatska Istra” și „Teran” să se afle în același câmp vizual și ca denumirea „Teran” să figureze cu caractere de dimensiuni mai mici decât cele utilizate pentru „Hvatska Istra”.

PARTEA B

Lista soiurilor de struguri de vinificație și a sinonimelor acestora care pot apărea pe etichetele vinurilor în conformitate cu articolul 50 alineatul (4)

	Denumirea de origine protejată sau indicația geografică protejată	Denumirea soiului sau sinonimele acesteia	Țări care pot utiliza denumirea soiului sau unul dintre sinonimele acesteia (1)
1	Mount Athos – Agioritikos (GR)	Agiorgitiko	Grecia, Cipruo
2	Aglianico del Taburno (IT)	Aglianico	Italia o, Grecia o, Malta o, Statele Unite ale Americii
2a	Aglianico del Taburno	Aglianico crni	Croația
	Aglianico del Vulture (IT)	Aglianicone	Italia o
4	Aleatico di Gradoli (IT) Aleatico di Puglia (IT)	Aleatico	Italia, Australia, Statele Unite ale Americii
5	Ansonica Costa dell'Argentario (IT)	Ansonica	Italia, Australia
6	Conca de Barbera (ES)	Barbera Bianca	Italia o
7		Barbera	Africa de Sud o, Argentina o, Australia o, Croația o, Mexic o, Slovenia o, Uruguay o, Statele Unite ale Americii o, Grecia o, Italia o, Malta o
8		Barbera Sarda	Italia o
9	Malvasia di Castelnuovo Don Bosco (IT) Bosco Eliceo (IT)	Bosco	Italia o
10	Brachetto d'Acqui (IT)	Brachetto	Italia, Australia
11	Etyek-Buda (HU)	Budai	Ungaria o
12	Cesanese del Piglio (IT) Cesanese di Olevano Romano (IT) Cesanese di Affile (IT)	Cesanese	Italia, Australia
13	Cortese di Gavi (IT) Cortese dell'Alto Monferrato (IT)	Cortese	Italia, Australia, Statele Unite ale Americii
14	Duna (HU)	Duna gyöngye	Ungaria
15	Dunajskostredský (SK)	Dunaj	Slovacia
16	Côte de Duras (FR)	Durasa	Italia
17	Korinthos-Korinthiakos (GR)	Corinto Nero	Italia o
18	Korinthos-Korinthiakos (GR)	Korinthiaki	Grecia o
19	Fiano di Avellino (IT)	Fiano	Italia, Australia, Statele Unite ale Americii
20	Fortana del Taro (IT)	Fortana	Italia, Australia
21	Freisa d'Asti (IT) Freisa di Chieri (IT)	Freisa	Italia, Australia, Statele Unite ale Americii
22	Greco di Bianco (IT) Greco di Tufo (IT)	Greco	Italia, Australia
23	Grignolino d'Asti (IT) Grignolino del Monferrato Casalese (IT)	Grignolino	Italia, Australia, Statele Unite ale Americii
24	Izsáki Arany Sárfehér (HU)	Izsáki Sárfehér	Ungaria
25	Lacrima di Morro d'Alba (IT)	Lacrima	Italia, Australia
26	Lambrusco Grasparossa di Castelvetro	Lambrusco grasparossa	Italia
27	Lambrusco Grasparossa di Castelvetro	Lambrusco	Italia, Australia (2), Statele Unite ale Americii
28	Lambrusco di Sorbara (IT)
29	Lambrusco Mantovano (IT)
30	Lambrusco Salamino di Santa Croce (IT)
31	Lambrusco Salamino di Santa Croce (IT)	Lambrusco Salamino	Italia
32	Colli Maceratesi	Maceratino	Italia, Australia
33	Nebbiolo d'Alba (IT)	Nebbiolo	Italia, Australia, Statele Unite ale Americii, Croația
34	Colli Orientali del Friuli Picolit (IT)	Picolit	Italia
35	Colli Orientali del Friuli Picolit (IT)	Pikolit	Slovenia
36	Colli Bolognesi Classico Pignoletto (IT)	Pignoletto	Italia, Australia
37	Primitivo di Manduria	Primitivo	Italia, Australia, Statele Unite ale Americii, Croația
38	Rheingau (DE)	Rajnai rizling	Ungaria (41)
39	Rheinhessen (DE)	Rajnski rizling	Serbia și Muntenegru (40-41-46), Croația
40		Renski rizling	Serbia și Muntenegru (39-43-46), Slovenia o (45)
41		Rheinriesling	Bulgariao, Austria, Germania (43), Ungaria (38), Republica Cehă (49), Italia (43), Grecia, Portugalia, Slovenia
42		Rhine Riesling	Africa de Sudo, Australiao, Chile (44), Republica Moldovao, Noua Zeelandăo, Cipru, Ungaria o
43		Riesling renano	Germania (41), Serbia și Muntenegru (39-40-46), Italia (41)
44		Riesling Renano	Chile (42), Malta o
45		Radgonska ranina	Slovenia, Croația
46		Rizling rajnski	Serbia și Muntenegru (39-40-43)
47		Rizling Rajnski	fosta Republică iugoslavă a Macedoniei o, Croația o
48		Rizling rýnsky	Slovacia o
49		Ryzlink rýnský	Republica Cehă (41)
50	Rossese di Dolceacqua (IT)	Rossese	Italia, Australia
51	Sangiovese di Romagna (IT)	Sangiovese	Italia, Australia, Statele Unite ale Americii, Croația
52	Štajerska Slovenija (SI)	Štajerska belina	Slovenia, Croația
52a	Štajerska Slovenija (SI)	Štajerka	Croația
53	Teroldego Rotaliano (IT)	Teroldego	Italia, Australia, Statele Unite ale Americii
54	Vinho Verde (PT)	Verdea	Italia o
55		Verdeca	Italia
56		Verdese	Italia o
57	Verdicchio dei Castelli di Jesi (IT) Verdicchio di Matelica (IT)	Verdicchio	Italia, Australia
58	Vermentino di Gallura (IT) Vermentino di Sardegna (IT)	Vermentino	Italia, Australia, Statele Unite ale Americii, Croația
59	Vernaccia di San Gimignano (IT) Vernaccia di Oristano (IT) Vernaccia di Serrapetrona (IT)	Vernaccia	Italia, Australia
60	Zala (HU)	Zalagyöngye	Ungaria
(1) În cazul țărilor respective, derogările prevăzute în prezenta anexă sunt autorizate numai pentru vinurile cu denumire de origine protejată sau indicație geografică protejată obținute din soiurile în cauză. (2) Utilizare autorizată în conformitate cu dispozițiile de la articolul 22 alineatul (4) din Acordul din 1 decembrie 2008 între Comunitatea Europeană și Australia privind comerțul cu vin (JO L 28, 30.1.2009, p. 3).

ANEXA V

Indicații autorizate pentru etichetarea vinurilor în temeiul articolului 53 alineatul (2)

fermentat în baric

maturat în baric

învechit în baric

fermentat în butoi din lemn de […]

[a se preciza tipul de lemn]

maturat în butoi din lemn de […]

[a se preciza tipul de lemn]

învechit în butoi din lemn de […]

[a se preciza tipul de lemn]

fermentat în butoi din lemn

maturat în butoi din lemn

învechit în butoi din lemn

Cuvântul „butoi” poate fi înlocuit cu cuvântul „baric”.

ANEXA VI

Mențiunile la care se face referire la articolul 54 alineatul (1)

Stat membru	Mențiuni
Austria	Burg, Domäne, Eigenbau, Familie, Gutswein, Güterverwaltung, Hof, Hofgut, Kloster, Landgut, Schloss, Stadtgut, Stift, Weinbau, Weingut, Weingärtner, Winzer, Winzermeister
Republica Cehă	Sklep, vinařský dům, vinařství
Germania	Burg, Domäne, Kloster, Schloss, Stift, Weinbau, Weingärtner, Weingut, Winzer
Franța	Abbaye, Bastide, Campagne, Chapelle, Château, Clos, Commanderie, Cru, Domaine, Mas, Manoir, Mont, Monastère, Monopole, Moulin, Prieuré, Tour
Grecia	Αγρέπαυλη (Agrepavlis), Αμπελι (Ampeli), Αμπελώνας(-ες) (Ampelonas-(es)], Αρχοντικό (Archontiko), Κάστρο (Kastro), Κτήμα (Κtima), Μετόχι (Metochi), Μοναστήρι (Monastiri), Ορεινό Κτήμα (Orino Ktima), Πύργος (Pyrgos)
Italia	abbazia, abtei, ansitz, burg, castello, kloster, rocca, schlofl, stift, torre, villa
Cipru	Αμπελώνας (-ες) (Ampelonas (-es), Κτήμα (Ktima), Μοναστήρι (Monastiri), Μονή (Moni)
Portugalia	Casa, Herdade, Paço, Palácio, Quinta, Solar
Slovenia	Klet, Kmetija, Posestvo, Vinska klet
Slovacia	Kaštieľ, Kúria, Pivnica, Vinárstvo, Usadlosť

ANEXA VII

Restricții privind utilizarea tipurilor specifice de sticle, menționate la articolul 56

1. „Flûte d'Alsace”:

(a)

tip: o sticlă din sticlă care constă într-un corp drept, de formă cilindrică, cu gât alungit, având următoarele proporții aproximative:

—

înălțimea totală/diametrul la bază = 5:1,

—

înălțimea corpului cilindric = înălțimea totală/3;

(b)

vinurile pentru care este rezervat acest tip de sticlă, în cazul vinurilor produse din struguri recoltați pe teritoriul Franței, sunt vinurile cu următoarele denumiri de origine protejate:

—

„Alsace” sau „vin d'Alsace”, „Alsace Grand Cru”,

—

„Crépy”,

—

„Château-Grillet”,

—

„Côtes de Provence”, roșu și roze,

—

„Cassis”,

—

„Jurançon”, „Jurançon sec”,

—

„Béarn”, „Béarn-Bellocq”, roze,

—

„Tavel”, roze.

Totuși, restricția cu privire la utilizarea sticlelor de acest tip se aplică numai vinurilor produse din struguri recoltați pe teritoriul Franței.

2. „Bocksbeutel” sau „Cantil”:

(a)

tip: o sticlă din sticlă cu gât scurt, cu corp bombat, dar cu formă aplatizată; baza și secțiunea transversală a sticlei în punctul de maximă convexitate sunt elipsoidale:

—

raportul dintre axa lungă și axa scurtă a secțiunii elipsoidale = 2:1;

—

raportul dintre înălțimea corpului convex și gâtul cilindric al sticlei = 2,5:1;

(b)

vinurile pentru care este rezervat acest tip de sticlă:

(i)

vinurile germane cu următoarele denumiri de origine protejate:

—

Franken,

—

Baden:

—

provenite din Taubertal și Schüpfergrund,

—

provenite din următoarele zone ale regiunii administrative locale Baden-Baden: Neuweier, Steinbach, Umweg și Varnhalt;

(ii)

vinurile italiene cu următoarele denumiri de origine protejate:

—

Santa Maddalena (St. Magdalener),

—

Valle Isarco (Eisacktaler), obținute din soiurile Sylvaner și Müller-Thurgau,

—

Terlaner, obținute din soiul Pinot bianco,

—

Bozner Leiten,

—

Alto Adige (Südtiroler), obținute din soiurile Riesling, Müller-Thurgau, Pinot nero, Moscato giallo, Sylvaner, Lagrein, Pinot blanco (Weissburgunder) și Moscato rosa (Rosenmuskateller),

—

Greco di Bianco,

—

Trentino, obținute din soiul Moscato;

(iii)

vinurile grecești:

—

Agioritiko,

—

Rombola Kephalonias,

—

vinuri din Insula Kefalonia,

—

vinuri din Insula Paros,

—

vinuri cu indicație geografică protejată din Peloponez;

(iv)

vinurile portugheze:

—

vinurile roze și alte vinuri cu denumiri de origine protejate și indicații geografice protejate în cazul cărora se poate dovedi că au fost deja prezentate corect și tradițional în sticle tip „cantil” anterior clasificării lor ca vinuri cu denumiri de origine protejate și indicații geografice protejate.

3. „Clavelin”:

(a)

tip: o sticlă din sticlă cu gât scurt, cu capacitate de 0,62 l, care constă într-un corp cilindric cu „umeri” lați ce dă sticlei un aspect turtit, respectând aproximativ următoarele proporții:

—

înălțimea totală/diametrul la bază = 2,75;

—

înălțimea părții cilindrice = înălțimea totală/2;

(b)

vinurile pentru care este rezervat acest tip de sticlă:

—

vinurile franțuzești cu următoarele denumiri de origine protejate:

—

Côte du Jura,

—

Arbois,

—

L'Etoile,

—

Château Chalon.

4. „Tokaj”:

(a)

tip: sticlă din sticlă dreaptă, cu gâtul lung, incoloră, constând într-un corp cilindric cu următoarele proporții:

—

înălțimea corpului cilindric/înălțimea totală = 1:2,7;

—

înălțimea totală/diametrul la bază = 1:3,6;

—

capacitate: 500 ml; 375 ml, 250 ml, 100 ml sau 187,5 ml (în cazul exportului către o țară terță);

—

pe sticlă se poate aplica un sigiliu din materialul sticlei care face referire la regiunea viticolă sau la producător;

(b)

vinurile pentru care este rezervat acest tip de sticlă:

vinurile ungurești și slovace cu următoarele denumiri de origine protejate:

—

Tokaj,

—

Vinohradnícka oblasť Tokaj,

completate de una dintre următoarele mențiuni tradiționale protejate:

—

aszú/výber,

—

aszúeszencia/výberová esencia,

—

eszencia/esencia,

—

máslas/mášláš,

—

fordítás/forditáš,

—

szamorodni/samorodné.

Totuși, restricțiile cu privire la utilizarea sticlelor de acest tip se aplică numai vinurilor produse din struguri recoltați pe teritoriul Ungariei sau Slovaciei.

( 1 ) Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (JO L 299, 8.11.2008, p. 25).

( 2 ) Directiva (UE) 2015/2436 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2015 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (reformare) (JO L 336, 23.12.2015, p. 1).

( 3 ) Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene (JO L 154, 16.6.2017, p. 1).

( 4 ) Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO L 269, 10.10.2013, p. 1).

( 5 ) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/274 al Comisiei din 11 decembrie 2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește sistemul de autorizații pentru plantările de viță-de-vie, certificarea, registrul de intrări și de ieșiri, declarațiile obligatorii și notificările, de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește controalele relevante și de abrogare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/561 al Comisiei (JO L 58, 28.2.2018, p. 60).

( 6 ) Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al Consiliului din 28 iunie 2007 privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice, precum și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2092/91 (JO L 189, 20.7.2007, p. 1).

( 7 ) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/34 al Comisiei din 17 octombrie 2018 de stabilire a normelor de aplicare atât a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce privește cererile de protecție a denumirilor de origine, a indicațiilor geografice și a mențiunilor tradiționale din sectorul vitivinicol, procedura de opoziție, modificările caietelor de sarcini ale produselor, înregistrarea denumirilor protejate, anularea protecției și utilizarea simbolurilor, cât și a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce privește un sistem de controale adecvat (JO L 9, 11.1.2019, p. 46).

( 8 )

Top