This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 02018L2001-20181221
Directive (EU) 2018/2001 of the European Parliament and of the Council of 11 December 2018 on the promotion of the use of energy from renewable sources (recast) (Text with EEA relevance)Text with EEA relevance
Consolidated text: Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare) (Text cu relevanță pentru SEE)Text cu relevanță pentru SEE
Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare) (Text cu relevanță pentru SEE)Text cu relevanță pentru SEE
02018L2001 — RO — 21.12.2018 — 000.005
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
|
DIRECTIVA (UE) 2018/2001 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare) (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 328 21.12.2018, p. 82) |
Rectificată prin:
DIRECTIVA (UE) 2018/2001 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI
din 11 decembrie 2018
privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile
(reformare)
(Text cu relevanță pentru SEE)
Articolul 1
Obiect
Prezenta directivă stabilește un cadru comun pentru promovarea energiei din surse regenerabile. Ea stabilește un obiectiv al Uniunii obligatoriu privind ponderea globală a energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final brut de energie al Uniunii în 2030. De asemenea, directiva stabilește norme referitoare la sprijinul financiar pentru energia electrică din surse regenerabile, la autoconsumul acestui tip de energie electrică și la utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii și în cel al transporturilor, la cooperarea regională între statele membre, precum și între statele membre și țări terțe, la garanțiile de origine, la procedurile administrative și la informare și formare. De asemenea, prezenta directivă stabilește criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide și combustibilii din biomasă.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentei directive se aplică definițiile relevante din Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ).
De asemenea, se aplică definițiile următoare:
„energie din surse regenerabile” sau „energie regenerabilă” înseamnă energie din surse regenerabile nefosile, respectiv energie eoliană, solară (solară termică și solară fotovoltaică) și geotermală, energie ambientală, energia mareelor, a valurilor și alte tipuri de energie a oceanelor, energie hidroelectrică, biomasă, gaz de depozit, gaz provenit din instalațiile de epurare a apelor uzate și biogaz;
„energie ambientală” înseamnă energie termică prezentă în mod natural și energie acumulată în mediu în zone determinate, care poate fi stocată în aerul înconjurător, cu excepția aerului evacuat, sau în apele de suprafață ori reziduale;
„energie geotermală” înseamnă energia stocată sub formă de căldură sub stratul solid al suprafeței terestre;
„consum final brut de energie” înseamnă produsele energetice furnizate în scopuri energetice industriei, transporturilor, gospodăriilor, serviciilor, inclusiv serviciilor publice, agriculturii, silviculturii și pescuitului, consumul de energie electrică și termică din sectorul de producere a energiei electrice și termice și a combustibililor utilizați în transporturi, precum și pierderile de energie electrică și termică din distribuție și transport;
„schemă de sprijin” înseamnă orice instrument, schemă sau mecanism aplicat de un stat membru sau de un grup de state membre, care promovează utilizarea energiei din surse regenerabile prin reducerea costurilor acestei energii, prin creșterea prețului la care poate fi vândută sau prin mărirea, prin intermediul unor obligații referitoare la energia din surse regenerabile sau în alt mod, a volumului achiziționat de acest tip de energie, inclusiv, dar fără a se limita la: ajutoare pentru investiții, scutiri sau reduceri de impozite, rambursări de impozite, scheme de sprijin privind obligații referitoare la energia din surse regenerabile, inclusiv cele care utilizează certificate verzi, și scheme de sprijinire directă a prețurilor, inclusiv tarife fixe și prime variabile sau fixe;
„obligație referitoare la energia din surse regenerabile” înseamnă o schemă de sprijin care impune producătorilor de energie să includă în producția lor o anumită proporție de energie din surse regenerabile, care impune furnizorilor de energie să includă în furnizarea de energie o anumită proporție de energie din surse regenerabile sau care impune consumatorilor de energie să includă în consumul lor o anumită proporție de energie din surse regenerabile, inclusiv scheme în cadrul cărora astfel de cerințe pot fi îndeplinite prin utilizarea certificatelor verzi;
„instrumente financiare” înseamnă un instrument financiar astfel cum este definit la articolul 2 punctul 29 din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului ( 2 );
„IMM” înseamnă o microîntreprindere ori o întreprindere mică sau mijlocie, în sensul definiției de la articolul 2 din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei ( 3 );
„căldură și răcoare reziduală” înseamnă căldura sau răcoarea generată în mod inevitabil ca produs secundar în instalații industriale sau de producere a energiei electrice, ori în sectorul terțiar, și care, în lipsa accesului la un sistem de încălzire sau de răcire centralizată, s-ar disipa în aer sau în apă fără a fi utilizată, atunci când un proces de cogenerare a fost sau va fi utilizat sau atunci când nu se poate recurge la cogenerare;
„retehnologizare” înseamnă reînnoirea centralelor electrice care produc energie din surse regenerabile, inclusiv înlocuirea integrală sau parțială a instalațiilor sau a echipamentelor și sistemelor de operare, în scopul de a înlocui puterea sau de a spori eficiența sau puterea instalației;
„operator de distribuție” înseamnă un operator conform definiției de la articolul 2 punctul 6 din Directiva 2009/72/CE și de la articolul 2 punctul 6 din Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 4 );
„garanție de origine” înseamnă un document electronic care are rolul unic de a furniza unui client final dovada că o pondere sau o cantitate de energie dată a fost produsă din surse regenerabile;
„mix energetic rezidual” înseamnă mixul energetic anual total al unui stat membru, exceptând ponderea acoperită de garanțiile de origine anulate;
„autoconsumator de energie din surse regenerabile” înseamnă un client final care își desfășoară activitățile în spațiul propriu situat într-o zonă determinată sau, dacă statul membru permite acest lucru, în alte spații, care produce energie electrică din surse regenerabile pentru propriul consum și care poate stoca sau vinde energie electrică din surse regenerabile autoprodusă, cu condiția ca, în cazul unui autoconsumator necasnic de energie din surse regenerabile, aceste activități să nu constituie activitatea sa comercială sau profesională primară;
„autoconsumatori de energie din surse regenerabile care acționează în mod colectiv” înseamnă un grup de cel puțin doi autoconsumatori de energie din surse regenerabile în conformitate cu punctul 14, care acționează în mod colectiv și care locuiesc în aceeași clădire sau în același bloc de apartamente;
„comunitate de energie din surse regenerabile” înseamnă o entitate juridică:
care, în conformitate cu dreptul intern aplicabil, are la bază o participare deschisă și voluntară, este autonomă și este controlată efectiv de acționari sau membri situați în apropierea proiectelor privind sursele regenerabile de energie deținute și dezvoltate de respectiva entitate juridică;
ai cărei acționari sau membri sunt persoane fizice, IMM-uri sau autorități locale, inclusiv municipalități;
al cărei obiectiv principal este să ofere avantaje comunitare economice, sociale sau de mediu acționarilor ori membrilor săi sau zonelor locale în care își desfășoară activitatea, mai degrabă decât profituri financiare;
„contract de achiziție de energie electrică din surse regenerabile” înseamnă un contract prin care o persoană fizică sau juridică convine să achiziționeze energie electrică din surse regenerabile direct de la un producător de energie electrică;
„tranzacție inter pares” cu energie din surse regenerabile înseamnă vânzarea de energie din surse regenerabile între participanții la piață, pe baza unui contract cu condiții prestabilite care reglementează executarea și decontarea automate ale tranzacției fie direct, între participanții la piață, fie indirect, prin intermediul unui participant la piață terț autorizat, cum ar fi un intermediar. Dreptul de a încheia tranzacții inter pares nu aduce atingere drepturilor și obligațiilor părților implicate în calitate de clienți finali, producători, furnizori sau intermediari;
„încălzire centralizată” sau „răcire centralizată” înseamnă distribuția de energie termică sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite, de la surse centralizate sau descentralizate de producție, printr-o rețea, către mai multe clădiri sau amplasamente, în scopul utilizării pentru încălzirea sau răcirea spațiilor sau în procese de încălzire sau de răcire;
„sistem eficient de încălzire și răcire centralizată” înseamnă sistem eficient de încălzire și răcire centralizată în sensul definiției de la articolul 2 punctul 41 din Directiva 2012/27/UE;
„cogenerare de înaltă eficiență” înseamnă cogenerare de înaltă eficiență în sensul definiției de la articolul 2 punctul 34 din Directiva 2012/27/UE;
„certificat de performanță energetică” înseamnă certificat de performanță energetică în sensul definiției de la articolul 2 punctul 12 din Directiva 2010/31/UE;
„deșeuri” înseamnă deșeuri în sensul definiției de la articolul 3 punctul (1) din Directiva 2008/98/CE, excluzând substanțele care au fost modificate sau contaminate intenționat pentru a corespunde acestei definiții;
„biomasă” înseamnă fracțiunea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor de origine biologică din agricultură, inclusiv substanțe vegetale și animale, din silvicultură și din industriile conexe, inclusiv pescuitul și acvacultura, precum și fracțiunea biodegradabilă a deșeurilor, inclusiv deșeuri industriale și municipale de origine biologică;
„biomasă agricolă” înseamnă biomasă obținută din agricultură;
„biomasă forestieră” înseamnă biomasă obținută din silvicultură;
„combustibili din biomasă” înseamnă combustibili gazoși și solizi produși din biomasă;
„biogaz” înseamnă combustibili gazoși produși din biomasă;
„bio-deșeuri” înseamnă bio-deșeuri în sensul definiției de la articolul 3 punctul 4 din Directiva 2008/98/CE;
„zonă de aprovizionare” înseamnă zona geografică determinată din care provin materiile prime de biomasă forestieră, din care sunt disponibile informații fiabile și independente și în care condițiile sunt suficient de omogene pentru a se realiza o evaluare a riscului în materie de durabilitate și de legalitate aferent biomasei forestiere;
„regenerare forestieră” înseamnă restabilirea unui arboret prin mijloace naturale sau artificiale în urma îndepărtării arboretului anterior prin tăiere sau din cauze naturale, inclusiv incendiu sau furtună;
„biolichide” înseamnă combustibil lichid produs din biomasă, utilizat în alte scopuri energetice decât pentru transport, inclusiv pentru energie electrică și pentru încălzire și răcire;
„biocombustibili” înseamnă combustibil lichid pentru transporturi, produs din biomasă;
„biocombustibili avansați” înseamnă biocombustibili care sunt produși din materiile prime enumerate în anexa IX partea A;
„combustibili pe bază de carbon reciclat” înseamnă combustibili lichizi și gazoși care sunt produși din fluxuri de deșeuri lichide sau solide de origine neregenerabilă care nu pot face obiectul unor operațiuni de valorificare materială în conformitate cu articolul 4 din Directiva 2008/98/CE, sau din gazul de proces și gazul de evacuare reziduale de origine neregenerabilă produse ca o consecință inevitabilă și neintenționată a proceselor de producție din instalațiile industriale;
„combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi” înseamnă combustibili lichizi sau gazoși utilizați în sectorul transporturilor, alții decât biocombustibilii și biogazul, al căror conținut energetic provine din surse regenerabile, altele decât biomasa;
„biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor” înseamnă biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă ale căror materii prime au fost produse în cadrul unor sisteme care evită efectele de dislocare ale biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă produși din culturi alimentare și furajere, datorită unor practici agricole îmbunătățite, precum și datorită cultivării unor culturi în zone care nu se utilizau anterior în acest scop, și care au fost produse în conformitate cu criteriile de durabilitate pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă stabilite la articolul 29;
„furnizor de combustibil” înseamnă o entitate care furnizează combustibil pe piață și care este responsabilă pentru trecerea combustibilului printr-un punct de control al produselor supuse accizelor sau, în cazul energiei electrice sau dacă nu trebuie plătite accize ori dacă este justificat în mod corespunzător, orice altă entitate relevantă desemnată de un stat membru;
„culturi bogate în amidon” înseamnă culturi care cuprind mai ales cereale, indiferent dacă se utilizează semințele separat sau întreaga plantă, ca în cazul porumbului verde; tuberculi și rădăcinoase, precum, cartofi, topinambur, batate, cassava și igname; precum și culturi de bulbo-tuberculi, precum taro și taro polinezian;
„culturi alimentare și furajere” înseamnă culturi de plante bogate în amidon, de plante zaharoase sau de plante oleaginoase produse pe terenuri agricole drept cultură principală, cu excepția reziduurilor, a deșeurilor sau a materialelor ligno-celulozice și a culturilor intermediare, precum culturile intercalate și culturile de protecție, cu condiția ca utilizarea unor astfel de culturi intermediare să nu genereze o creștere a cererii de terenuri suplimentare;
„materiale ligno-celulozice” înseamnă materiale compuse din lignină, celuloză și hemiceluloză, precum biomasa obținută din păduri, culturile lemnoase energetice și reziduurile și deșeurile industriilor forestiere;
„materiale celulozice de origine nealimentară” înseamnă materii prime compuse mai ales din celuloză și hemiceluloză, care au un conținut de lignină mai scăzut decât materialele ligno-celulozice, inclusiv reziduurile de culturi alimentare și furajere, precum paiele, tulpinile de porumb, pleava și cojile; culturile ierboase energetice cu conținut scăzut de amidon, precum raigras, panicum virgatum, miscanthus, trestia de zahăr gigant; culturile de protecție anterioare și ulterioare culturilor principale; culturile alternative; reziduurile industriale, inclusiv cele provenite din culturi alimentare și furajere după ce s-au extras uleiuri vegetale, zaharuri, amidonuri și proteine; și materiale provenite din biodeșeuri; culturile alternative și de protecție trebuie înțelese ca fiind pășuni temporare, însămânțate pentru perioade de scurtă durată și pe care crește un amestec de ierburi și leguminoase cu conținut scăzut de amidon, în scopul obținerii de furaje pentru animale și al îmbunătățirii fertilității solului, astfel încât să crească productivitatea principalelor culturi arabile;
„reziduu” înseamnă o substanță care nu reprezintă produsul sau produsele finite vizat(e) în mod direct de un proces de producție; acesta nu constituie un obiectiv principal al procesului de producție și procesul nu a fost modificat în mod intenționat pentru a-l produce;
„reziduuri agricole, din acvacultură, pescuit și silvicultură” înseamnă reziduuri care sunt generate în mod direct din agricultură, din acvacultură, din pescuit și din silvicultură, fără ca această categorie de reziduuri să includă reziduurile din prelucrare sau din industriile conexe;
„valoarea efectivă” înseamnă reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră pentru unele sau pentru toate etapele unui proces specific de producție a biocombustibililor, a biolichidelor sau a combustibililor din biomasă, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în anexa V partea C sau în anexa VI partea B;
„valoare tipică” înseamnă o estimare a emisiilor și a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră pentru o anumită filieră de producție a biocombustibililor, a biolichidelor sau a combustibililor din biomasă, care este reprezentativă pentru consumul Uniunii;
„valoare implicită” înseamnă o valoare derivată dintr-o valoare tipică prin aplicarea unor factori predeterminați, care poate, în anumite condiții specificate de prezenta directivă, să fie utilizată în locul unei valori efective.
Articolul 3
Obiectivul general obligatoriu al Uniunii pentru 2030
Dacă, pe baza evaluării proiectelor de planuri naționale integrate privind energia și clima, prezentate în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (UE) 2018/1999, Comisia concluzionează că contribuțiile naționale ale statelor membre nu sunt suficiente pentru îndeplinirea colectivă a obiectivului general obligatoriu al Uniunii, aceasta aplică procedura stabilită la articolul 9 și la articolul 31 din regulamentul respectiv.
Comisia sprijină ambițiile mari ale statelor membre printr-un cadru favorabil care prevede o utilizare sporită a fondurilor Uniunii, inclusiv a fondurilor suplimentare pentru facilitarea unei tranziții echitabile a regiunilor care generează emisii ridicate de carbon către o pondere tot mai mare a energiei din surse regenerabile, mai ales a instrumentelor financiare, în special cu următoarele scopuri:
reducerea costului de capital pentru proiectele privind energia din surse regenerabile;
dezvoltarea de proiecte și programe vizând integrarea surselor regenerabile în sistemul energetic, sporirea flexibilității acestui sistem, menținerea stabilității rețelelor și gestionarea congestionărilor acestora;
dezvoltarea infrastructurii rețelei energetice de transport și de distribuție, a rețelelor inteligente, a instalațiilor de stocare și a interconexiunilor, cu obiectivul atingerii unui obiectiv de interconectare a rețelelor electrice de 15 % până în 2030, pentru a crește gradul de fezabilitate tehnică și accesibilitate economică a energiei din surse regenerabile din sistemul energetic;
consolidarea cooperării regionale între statele membre și între statele membre și țările terțe, prin proiecte comune, scheme de sprijin comune și prin deschiderea unor scheme de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile către producătorii care se află în alte state membre.
Articolul 4
Schemele de sprijin pentru energia din surse regenerabile
În acest scop, în ceea ce privește schemele de sprijinire directă a prețurilor, se acordă sprijin sub forma unei prime de piață, care ar putea fi, printre altele, variabilă sau fixă.
Statele membre pot excepta instalațiile de mici dimensiuni și proiectele demonstrative de la aplicarea prezentului alineat, fără a se aduce atingere dreptului aplicabil al Uniunii privind piața internă a energiei electrice.
Statele membre pot excepta instalațiile de mici dimensiuni și proiectele demonstrative de la procedurile de licitație.
De asemenea, statele membre pot lua în considerare stabilirea unor mecanisme care să asigure diversificarea regională a utilizării energiei electrice din surse regenerabile, în special pentru a asigura integrarea sistemelor într-un mod rentabil.
Statele membre pot limita procedurile de licitație la anumite tehnologii, atunci când deschiderea schemelor de sprijin tuturor producătorilor de energie electrică din surse regenerabile ar conduce la un rezultat nesatisfăcător, având în vedere:
potențialul pe termen lung al unei anumite tehnologii;
necesitatea de a se asigura diversificarea;
costurile de integrare în rețea;
constrângerile de rețea și stabilitatea rețelei;
în cazul biomasei, necesitatea de a se evita denaturările piețelor materiilor prime.
Atunci când se acordă sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile printr-o procedură de licitație, statele membre, pentru a asigura o rată ridicată de realizare a proiectelor:
stabilesc și publică criterii nediscriminatorii și transparente pentru calificarea la procedura de licitație și stabilesc termene și norme clare pentru livrarea proiectului;
publică informații despre procedurile de licitație anterioare, inclusiv despre ratele de realizare a proiectelor.
Până la 31 decembrie 2021 și, ulterior, la fiecare trei ani, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport privind performanțele sprijinului pentru energia electrică din surse regenerabile acordat prin proceduri de licitație în Uniune, analizând îndeosebi capacitatea procedurilor de licitație de:
a obține reducerea costurilor;
a aduce îmbunătățiri tehnologice;
a atinge rate ridicate de realizare a proiectelor;
a asigura participarea nediscriminatorie a micilor actori și, dacă este cazul, a autorităților locale;
a reduce impactul asupra mediului;
a asigura acceptarea proiectelor la nivel local;
a garanta siguranța alimentării cu energie și integrarea în rețea.
Articolul 5
Deschiderea schemelor de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile
Atunci când deschid accesul la schemele de sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile, statele membre pot prevedea ca sprijinul pentru o cotă orientativă din capacitatea nou-sprijinită sau din bugetul alocat acesteia să fie disponibil, în fiecare an, pentru producătorii situați în alte state membre.
Astfel de cote orientative pot, în fiecare an, să reprezinte cel puțin 5 % în perioada 2023-2026 și cel puțin 10 % în perioada 2027-2030 sau, dacă acestea au un nivel inferior, se pot situa la nivelul interconectivității statului membru în cauză în orice an dat.
Pentru a dobândi experiență suplimentară în materie de punere în aplicare, statele membre pot organiza unul sau mai multe proiecte-pilot de scheme de sprijin la care au acces producătorii situați în alte state membre.
Articolul 6
Stabilitatea sprijinului financiar
Articolul 7
Calcularea ponderii energiei din surse regenerabile
Consumul final brut de energie din surse regenerabile în fiecare stat membru se calculează ca suma următoarelor:
consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile;
consumul final brut de energie din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii; și
consumul final de energie din surse regenerabile în sectorul transporturilor.
În ceea ce privește litera (a), (b) sau (c) de la primul paragraf, gazul, energia electrică și hidrogenul din surse regenerabile se iau în considerare numai o dată la calcularea ponderii consumului final brut de energie din surse regenerabile.
Sub rezerva articolului 29 alineatul (1) al doilea paragraf, biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă care nu respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la articolul 29 alineatele (2)-(7) și la articolul 29 alineatul (10) nu se iau în considerare.
În cazul centralelor multicombustibil care utilizează surse regenerabile și neregenerabile, se ia în considerare numai acea parte din energia electrică care este produsă din surse regenerabile. În scopul acestor calcule, contribuția fiecărei surse de energie se calculează pe baza conținutului său energetic.
Energia electrică generată de energia hidroelectrică și eoliană se ia în considerare în conformitate cu formulele de normalizare prevăzute în anexa II.
În cazul centralelor multicombustibil care utilizează surse regenerabile și neregenerabile, se ia în considerare numai acea parte destinată încălzirii și răcirii care este produsă din surse regenerabile. În scopul acestor calcule, contribuția fiecărei surse de energie se calculează pe baza conținutului său energetic.
Energia ambientală și geotermală utilizată pentru încălzire și răcire prin intermediul pompelor de căldură și al sistemelor de răcire centralizată se ia în considerare în sensul alineatului (1) primul paragraf litera (b), cu condiția ca energia finală generată să depășească semnificativ intrarea de energie primară necesară funcționării pompelor de căldură. Cantitatea de căldură sau răcoare considerată drept energie din surse regenerabile în sensul prezentei directive se calculează în conformitate cu metodologia prevăzută în anexa VII și ia în considerare consumul de energie în toate sectoarele de utilizare finală.
Energia termică generată de sistemele energetice pasive, în care consumul scăzut de energie se realizează în mod pasiv prin modul de proiectare a clădirilor sau prin căldura produsă prin utilizarea energiei din surse neregenerabile, nu se ia în considerare în sensul aplicării alineatului (1) primul paragraf litera (b).
Până la 31 decembrie 2021, Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 35 pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unei metodologii de calculare a cantității de energie din surse regenerabile utilizată pentru răcire și pentru răcirea centralizată și pentru a modifica anexa VII.
Metodologia respectivă include factori de performanță sezonieră minimă pentru pompele de căldură care funcționează în sens invers.
În sensul alineatului (1) primul paragraf litera (c) se aplică următoarele cerințe:
consumul final de energie din surse regenerabile în sectorul transporturilor se calculează ca fiind suma tuturor biocombustibililor, combustibililor din biomasă și combustibililor lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi care au fost consumați în sectorul transporturilor. Cu toate acestea, combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi care sunt produși din energie electrică din surse regenerabile sunt luați în considerare în cadrul calculului conform alineatului (1) primul paragraf litera (a) doar atunci când se calculează cantitatea de energie electrică produsă într-un stat membru din surse regenerabile;
pentru calcularea consumului final de energie în sectorul transporturilor, se utilizează valorile privind conținutul energetic al combustibililor utilizați în transporturi stabilite în anexa III. Pentru stabilirea conținutului energetic al combustibililor utilizați în transporturi care nu sunt incluși în anexa III, statele membre utilizează standardele relevante ale Organizației de Standardizare Europeană (ESO) pentru a determina puterea calorică a combustibililor. În cazul în care ESO nu a adoptat niciun standard în acel scop, statele membre utilizează standardele Organizației Internaționale de Standardizare (ISO) relevante.
În sensul primului paragraf din prezentul alineat, suma menționată la primul paragraf al alineatului (1) din prezentul articol se ajustează în conformitate cu articolele 8, 10, 12 și 13.
La calcularea consumului final brut de energie al unui stat membru în scopul măsurării respectării de către acesta a obiectivelor și a traiectoriei orientative stabilite în prezenta directivă, cantitatea de energie consumată în sectorul aviației, ca proporție din consumul final brut de energie al statului membru în cauză, se consideră a nu fi mai mare de 6,18 %. Pentru Cipru și Malta, cantitatea de energie consumată în sectorul aviației, ca proporție din consumul final brut de energie al statelor membre în cauză, se consideră a nu fi mai mare de 4,12 %.
Statele membre asigură coerența informațiilor statistice utilizate în calculul acestor ponderi sectoriale și globale și a informațiilor statistice raportate Comisiei în temeiul regulamentului respectiv.
Articolul 8
Platforma Uniunii de dezvoltare a surselor regenerabile și transferurile statistice între statele membre
Statele membre pot conveni cu privire la transferul statistic al unei cantități specificate de energie din surse regenerabile de la un stat membru către un alt stat membru. Cantitatea transferată:
se scade din cantitatea de energie din surse regenerabile care este luată în considerare pentru calcularea ponderii de energie din surse regenerabile a statului membru care efectuează transferul în sensul prezentei directive; și
se adaugă la cantitatea de energie din surse regenerabile care este luată în considerare pentru calcularea ponderii de energie din surse regenerabile a statului membru care acceptă transferul în sensul prezentei directive.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 35 pentru a completa prezenta directivă prin instituirea URDP și stabilirea condițiilor de finalizare a transferurilor, astfel cum se menționează la alineatul (5) din prezentul articol.
Articolul 9
Proiecte comune între statele membre
Notificarea menționată la alineatul (2):
descrie instalația propusă sau identifică instalația modernizată;
specifică proporția sau cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire produsă de instalația respectivă care trebuie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a celuilalt stat membru;
identifică statul membru în favoarea căruia se realizează notificarea; și
specifică perioada, în ani calendaristici întregi, în care energia electrică, încălzirea sau răcirea produsă de instalație din surse regenerabile trebuie să fie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a celuilalt stat membru.
Articolul 10
Efectele proiectelor comune între statele membre
În termen de trei luni de la sfârșitul fiecărui an din cadrul perioadei menționate la articolul 9 alineatul (3) litera (d), statul membru care a făcut notificarea în temeiul articolului 9 transmite o scrisoare de notificare în care precizează:
cantitatea totală de energie electrică sau de încălzire sau răcire produsă în timpul anului respectiv din surse regenerabile de către instalația care a făcut obiectul notificării în temeiul articolului 9; și
cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire produsă în timpul anului respectiv din surse regenerabile de către instalația respectivă, care trebuie să fie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a altui stat membru, în conformitate cu termenii notificării.
În sensul prezentei directive, cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire din surse regenerabile notificată în conformitate cu alineatul (1) litera (b):
se scade din cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire din surse regenerabile care este luată în considerare pentru calcularea ponderii de energie din surse regenerabile a statului membru care transmite scrisoarea de notificare în temeiul alineatului (1); și
se adaugă la cantitatea de energie electrică sau de încălzire sau răcire din surse regenerabile care este luată în considerare pentru calcularea ponderii de energie din surse regenerabile a statului membru care primește scrisoarea de notificare în temeiul alineatului (2).
Articolul 11
Proiecte comune între statele membre și țări terțe
Energia electrică din surse regenerabile produsă într-o țară terță este luată în considerare în scopul calculării ponderilor de energie din surse regenerabile ale statelor membre numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
energia electrică este consumată în interiorul Uniunii, această cerință considerându-se a fi îndeplinită dacă:
o cantitate de energie electrică echivalentă cu cantitatea de energie electrică luată în considerare a fost afectată definitiv capacității de interconexiune alocate de către toți operatorii de transport și de sistem responsabili din țara de origine, din țara de destinație și, dacă este relevant, din fiecare țară terță de tranzit;
o cantitate de energie electrică echivalentă cu cantitatea de energie electrică luată în considerare a fost înregistrată definitiv în balanța de energie programată de către operatorul de transport și de sistem responsabil din partea aferentă Uniunii a liniei de interconexiune; și
puterea afectată și producția de energie electrică din surse regenerabile de către instalația menționată la litera (b) se referă la aceeași perioadă de timp;
energia electrică este produsă de o instalație care a fost pusă în funcțiune după 25 iunie 2009 sau prin puterea sporită a unei instalații care a fost modernizată după respectiva dată, în cadrul unui proiect comun, astfel cum se menționează la alineatul (1);
cantitatea de energie electrică produsă și exportată nu a primit alt sprijin din partea unei scheme de sprijin dintr-o țară terță în afară de ajutorul pentru investiție acordat instalației; și
energia electrică a fost produsă în conformitate cu dreptul internațional, într-o țară terță care este parte semnatară la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale a Consiliului Europei sau la alte convenții internaționale sau tratate privind drepturile omului.
În sensul alineatului (4), statele membre pot depune o cerere la Comisie în vederea luării în considerare a energiei electrice din surse regenerabile produsă și consumată într-o țară terță, în contextul construcției unei linii de interconexiune cu termen de execuție foarte lung între un stat membru și o țară terță, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
construcția liniei de interconexiune a început înainte de la 31 decembrie 2026;
nu este posibil ca linia de interconexiune să fie pusă în funcțiune până la 31 decembrie 2030;
este posibil ca linia de interconexiune să fie pusă în funcțiune până la 31 decembrie 2032;
după ce intră în funcțiune, linia de interconexiune va fi utilizată pentru exportul către Uniune, în conformitate cu alineatul (2), de energie electrică din surse regenerabile;
cererea se referă la un proiect comun care îndeplinește criteriile prevăzute la alineatul (2) literele (b) și (c) și care va utiliza linia de interconexiune după ce aceasta intră în funcțiune, la o cantitate de energie electrică care nu depășește cantitatea ce va fi exportată către Uniune după intrarea în funcțiune a liniei de interconexiune.
Notificarea menționată la alineatul (4):
descrie instalația propusă sau identifică instalația modernizată;
specifică proporția sau cantitatea de energie electrică produsă de instalație care trebuie să fie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a unui stat membru, precum și, sub rezerva cerințelor de confidențialitate, dispozițiile financiare corespunzătoare;
specifică perioada, în ani calendaristici întregi, în care energia electrică trebuie să fie considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a statului membru; și
cuprinde o confirmare scrisă a literelor (b) și (c) de către țara terță pe teritoriul căreia urmează să fie pusă în funcțiune instalația, precum și o indicare a proporției sau a cantității de energie electrică produsă de instalație care va fi folosită la nivel intern de către țara terță respectivă.
Articolul 12
Efectele proiectelor comune între statele membre și țări terțe
În termen de 12 luni de la sfârșitul fiecărui an din cadrul perioadei specificate la articolul 11 alineatul (5) litera (c), statul membru care efectuează notificarea transmite o scrisoare de notificare în care precizează:
cantitatea totală de energie electrică produsă în timpul anului respectiv din surse regenerabile de către instalația care a făcut obiectul notificării în temeiul articolului 11;
cantitatea de energie electrică produsă în timpul anului respectiv din surse regenerabile de către instalația respectivă, care trebuie să fie considerată ca fiind inclusă în ponderea sa de energie din surse regenerabile în conformitate cu termenii notificării în temeiul articolului 11; și
dovada respectării condițiilor stabilite la articolul 11 alineatul (2).
Articolul 13
Scheme de sprijin comune
Fără a aduce atingere obligațiilor care revin statelor membre în temeiul articolului 5, două sau mai multe state membre pot hotărî, pe bază voluntară, să pună în comun sau să își coordoneze parțial schemele naționale de sprijin. În asemenea cazuri, o anumită cantitate de energie din surse regenerabile produsă pe teritoriul unuia din statele membre participante poate fi considerată ca fiind inclusă în ponderea de energie din surse regenerabile a altui stat membru participant, cu condiția ca statele membre în cauză:
să efectueze un transfer statistic al cantităților specificate de energie din surse regenerabile de la un stat membru către alt stat membru în conformitate cu articolul 8; sau
să stabilească o regulă de distribuție convenită de statele membre participante prin care sunt alocate cantitățile de energie din surse regenerabile între statele membre participante.
Regula de distribuție menționată la litera (b) de la primul paragraf este notificată Comisiei cel târziu la trei luni de la sfârșitul primului an în care aceasta intră în vigoare.
Articolul 14
Creșteri de putere
În sensul articolului 9 alineatul (2) și al articolului 11 alineatul (2) litera (b), unitățile de energie din surse regenerabile rezultate în urma creșterii puterii unei instalații se consideră ca fiind produse de o instalație separată care a fost pusă în funcțiune la data la care a avut loc creșterea puterii.
Articolul 15
Proceduri administrative, reglementări și coduri
Statele membre iau măsurile adecvate pentru a se asigura, în special, că:
procedurile administrative sunt simplificate și accelerate la un nivel administrativ corespunzător și se stabilesc intervale de timp previzibile pentru procedurile menționate la primul paragraf;
normele referitoare la autorizare, certificare și acordarea de licențe sunt obiective, transparente și proporționale, nu fac discriminare între solicitanți și țin pe deplin seama de particularitățile fiecăreia dintre tehnologiile din domeniul energiei din surse regenerabile;
taxele administrative plătite de consumatori, de urbaniști, de arhitecți, de constructori și de instalatorii și furnizorii de echipamente și de sisteme sunt transparente și sunt stabilite în funcție de costuri; și
pentru instalațiile descentralizate și pentru producerea și stocarea energiei din surse regenerabile se stabilesc proceduri de autorizare simplificate și mai puțin împovărătoare, inclusiv printr-o procedură de notificare simplă.
La stabilirea acestor măsuri sau în cadrul schemelor lor de sprijin, statele membre pot lua în considerare, dacă este cazul, măsurile naționale cu privire la creșterea semnificativă a autoconsumului de energie din surse regenerabile, a stocării locale a energiei și a eficienței energetice, în materie de cogenerare și în materie de clădiri pasive sau cu consum de energie scăzut sau zero.
Statele membre solicită, în reglementările și codurile lor privind construcțiile sau prin alte măsuri cu efect similar, utilizarea unor niveluri minime de energie din surse regenerabile în clădirile noi și în cele existente care fac obiectul unei renovări majore, în măsura în care este fezabil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic, reflectând rezultatele calculării nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor, realizată în temeiul articolului 5 alineatul (2) din Directiva 2010/31/UE, și în măsura în care acest lucru nu afectează în mod negativ calitatea aerului din interiorul clădirilor. Statele membre permit ca atingerea respectivelor niveluri minime să fie realizată, printre altele, prin intermediul unei încălziri și răciri centralizate eficiente produse prin utilizarea unei proporții semnificative de energie din surse regenerabile și de căldură și răcoare reziduală.
Cerințele stabilite la primul paragraf se aplică forțelor armate numai în măsura în care aplicarea acestora nu este incompatibilă cu natura și cu obiectivul principal al activităților forțelor armate și cu excepția materialelor utilizate exclusiv în scop militar.
Statele membre descriu politicile și măsurile care facilitează optarea pentru contracte de achiziționare de energie electrică din surse regenerabile în planurile lor naționale integrate privind energia și clima și în rapoartele intermediare, în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999.
Articolul 16
Organizarea și durata procesului de acordare a autorizațiilor
Statele membre se asigură că solicitanții au acces facil la proceduri simple pentru soluționarea litigiilor privind procesul de acordare a autorizațiilor și de emitere a autorizațiilor de construcție și exploatare a centralelor electrice pe bază de surse regenerabile, inclusiv, acolo unde este cazul, la mecanisme alternative de soluționare a litigiilor.
Atunci când se justifică în mod corespunzător din motive legate de circumstanțe excepționale, de pildă din motive imperative de siguranță, când proiectul de retehnologizare are un impact major asupra rețelei sau asupra puterii dimensiunii sau performanței inițiale a instalației, acest termen de un an poate fi prelungit cu până la un an.
Dacă autoritatea relevantă decide că o notificare este suficientă, aceasta acordă în mod automat autorizația. Dacă autoritatea respectivă decide că notificarea nu este suficientă, este necesară depunerea unei noi cereri de acordare a unei autorizații, aplicându-se termenele menționate la alineatul (6).
Articolul 17
Procedura de notificare simplă pentru racordările la rețea
Într-un termen determinat de la notificare, operatorul de distribuție poate refuza racordarea la rețea solicitată sau poate propune un punct alternativ de racordare la rețea, din rațiuni justificate corespunzător de siguranță sau de incompatibilitate tehnică a componentelor sistemului. În cazul unei decizii pozitive a operatorului de distribuție sau în absența unei decizii din partea acestuia în termen de o lună de la notificare, instalația sau unitatea de producție agregată poate fi conectată.
Articolul 18
Informare și formare profesională
Articolul 19
Garanțiile de origine pentru energia din surse regenerabile
Statele membre se asigură că aceeași unitate de energie din surse regenerabile este luată în considerare o singură dată.
Statele membre se asigură că, atunci când un producător primește sprijin financiar din partea unei scheme de sprijin, valoarea de piață a garanției de origine aferente aceleiași producții este luată în considerare în mod adecvat în cadrul schemei de sprijin relevante.
Se presupune că valoarea de piață a garanției de origine a fost luată în considerare în mod adecvat în oricare dintre următoarele cazuri:
în cazul în care sprijinul financiar este acordat printr-o procedură de licitație sau printr-un sistem de certificate verzi tranzacționabile;
în cazul în care valoarea de piață a garanțiilor de origine este luată în considerare din punct de vedere administrativ la stabilirea nivelului sprijinului financiar; sau
în cazul în care garanțiile de origine nu sunt emise direct către producător, ci către un furnizor sau consumator care achiziționează energia din surse regenerabile fie în condiții competitive, fie în cadrul unui contract pe termen lung de achiziționare de energie electrică din surse regenerabile.
Pentru a lua în considerare valoarea de piață a garanției de origine, statele membre pot decide, printre altele, să emită o garanție de origine producătorului și să o anuleze imediat.
Garanția de origine nu îndeplinește nicio funcție în ceea ce privește respectarea de către un stat membru a dispozițiilor articolului 3. Transferurile de garanții de origine, separat sau împreună cu transferul fizic de energie, nu produc efecte asupra deciziei statelor membre de a utiliza transferuri statistice, proiecte comune sau scheme de sprijin comune pentru respectarea articolului 3 sau asupra calculării consumului final brut de energie din surse regenerabile în conformitate cu articolul 7.
O garanție de origine specifică cel puțin:
sursa de energie din care a fost produsă energia și data inițială și finală a producerii;
dacă garanția de origine se referă la:
energie electrică;
gaz, inclusiv hidrogen; sau
încălzire sau răcire;
identitatea, amplasarea, tipul și puterea instalației unde a fost produsă energia;
dacă instalația a beneficiat de un sprijin pentru investiții și dacă unitatea de energie a beneficiat în orice alt mod de o schemă de sprijin națională și dacă da, care este tipul schemei de sprijin;
data la care instalația a fost pusă în funcțiune; și
data și țara emiterii și un număr de identificare unic.
Pentru garanțiile de origine aferente instalațiilor sub 50 kW se pot specifica informații simplificate.
În cazul în care un furnizor de energie electrică trebuie să demonstreze ponderea sau cantitatea de energie din surse regenerabile utilizată în cadrul mixului său energetic în sensul articolului 3 alineatul (9) litera (a) din Directiva 2009/72/CE, el face acest lucru prin utilizarea garanțiilor de origine, mai puțin:
în ceea ce privește ponderea mixului său energetic care corespunde eventualelor oferte comerciale fără urmărire pentru care furnizorul poate utiliza mixul rezidual; sau
în cazul în care un stat membru decide să nu emită garanții de origine unui producător care primește sprijin financiar dintr-o schemă de sprijin.
În cazul în care statele membre au stabilit cadrul necesar pentru a dispune de garanții de origine pentru alte tipuri de energie, furnizorii utilizează pentru informare același tip de garanții de origine ca și energia furnizată. În mod similar, garanțiile de origine create în temeiul articolului 14 alineatul (10) din Directiva 2012/27/UE se pot utiliza pentru a îndeplini orice cerință de a demonstra cantitatea de energie electrică produse prin cogenerarea de înaltă eficiență. În sensul alineatului (2) din prezentul articol, în cazul în care energia electrică este produsă prin cogenerare de înaltă eficiență utilizând surse regenerabile, nu se poate emite decât o singură garanție de origine care să indice ambele caracteristici.
Articolul 20
Accesul la rețele și exploatarea acestora
Articolul 21
Autoconsumatorii de energie din surse regenerabile
Statele membre se asigură că, în mod individual sau prin intermediari, autoconsumatorii au dreptul:
să producă energie din surse regenerabile, inclusiv pentru consumul propriu, să stocheze și să vândă producția lor excedentară de energie electrică din surse regenerabile, inclusiv prin contracte de achiziție de energie electrică din surse regenerabile, prin intermediul furnizorilor de energie electrică și al acordurilor privind tranzacțiile inter pares, fără a face obiectul:
în legătură cu energia electrică pe care o consumă din rețea sau pe care o introduc în rețea, unor proceduri și taxe discriminatorii sau disproporționate și unor tarife de rețea care nu reflectă costurile;
în legătură cu energia electrică din surse regenerabile autoprodusă de aceștia, care rămâne în spațiile lor, unor proceduri discriminatorii sau disproporționate și oricărei taxe sau oricărui tarif;
să instaleze și să exploateze sisteme de stocare a energiei electrice combinate cu instalații de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum fără a trebui să plătească vreo taxă dublă, inclusiv taxe de rețea pentru energia electrică stocată care rămâne în spațiile lor;
să își mențină drepturile și obligațiile de consumatori finali;
să primească, inclusiv, după caz, prin intermediul schemelor de sprijin, pentru energia electrică din surse regenerabile autoprodusă pe care o introduc în rețea, o remunerație care reflectă valoarea de piață a energiei electrice respective și care poate lua în considerare valoarea pe termen lung a energiei electrice introduse pentru rețea, mediu și societate.
Statele membre pot aplica taxe și tarife nediscriminatorii și proporționale autoconsumatorilor de energie din surse regenerabile, în legătură cu energia electrică din surse regenerabile autoprodusă de aceștia care rămâne în spațiile lor într-unul sau mai multe din următoarele cazuri:
dacă energia electrică din surse regenerabile autoprodusă este sprijinită efectiv prin intermediul unor scheme de sprijin, numai în măsura în care nu sunt subminate viabilitatea economică a proiectului și efectul de stimulare a unui astfel de sprijin;
începând cu 1 decembrie 2026, dacă proporția globală de instalații de autoconsum depășește 8 % din puterea totală instalată de energie electrică a unui stat membru și dacă se demonstrează, prin intermediul unei analize costuri-beneficii efectuate de autoritatea națională de reglementare a respectivului stat membru printr-un proces deschis, transparent și participativ, că dispoziția prevăzută la alineatul (2) litera (a) punctul (ii) fie a avut drept rezultat o sarcină disproporționată semnificativă pentru sustenabilitatea financiară pe termen lung a sistemului electric, fie creează un stimulent care depășește ceea ce este necesar în mod obiectiv pentru a obține o utilizare rentabilă a energiei din surse regenerabile, precum și că o astfel de sarcină sau un astfel de stimulent nu ar putea fi minimizat prin întreprinderea altor acțiuni rezonabile; sau
dacă energia electrică din surse regenerabilă autoprodusă este produsă în instalații cu o putere totală instalată de energie electrică de peste 30 kW.
Statele membre instituie un cadru favorabil pentru promovarea și facilitarea dezvoltării autoconsumului de energie din surse regenerabile, pe baza unei evaluări a barierelor nejustificate existente în calea autoconsumului de energie din surse regenerabile și a unei evaluări a potențialului acestui autoconsum pe teritoriile lor și în cadrul rețelelor lor energetice. Printre altele, respectivul cadru favorabil:
abordează accesibilitatea autoconsumului de energie din surse regenerabile pentru toți clienții finali, inclusiv pentru cei din gospodării vulnerabile sau cu venituri mici;
abordează barierele nejustificate din calea finanțării proiectelor pe piață și măsurile în vederea facilitării accesului la finanțare;
abordează alte bariere de reglementare nejustificate din calea autoconsumului de energie din surse regenerabile, inclusiv pentru chiriași;
abordează stimulentele pentru proprietarii de clădiri pentru a crea posibilități de autoconsum, inclusiv pentru chiriași;
acordă autoconsumatorilor de energie din surse regenerabile, pentru energia electrică din surse regenerabile autoprodusă pe care o introduc în rețea, accesul nediscriminatoriu la schemele de sprijin relevante existente, precum și la toate segmentele pieței energiei electrice;
asigură faptul că autoconsumatorii de energie din surse regenerabile contribuie într-un mod adecvat și echilibrat la partajarea costurilor totale ale sistemului atunci când energia electrică este introdusă în rețea.
Statele membre includ un rezumat al politicilor și măsurilor adoptate în temeiul cadrului favorabil și, respectiv, o evaluare a punerii lor în aplicare în planurile lor naționale integrate privind energia și clima și în rapoartele intermediare în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999.
Articolul 22
Comunitățile de energie din surse regenerabile
Statele membre se asigură că comunitățile de energie din surse regenerabile au dreptul:
să producă, să consume, să stocheze și să vândă energie din surse regenerabile, inclusiv prin contracte de achiziție de energie electrică din surse regenerabile;
să folosească în comun, în interiorul comunității de energie din surse regenerabile, energia din surse regenerabile produsă de unitățile de producție deținute de comunitatea respectivă de energie din surse regenerabile, sub rezerva celorlalte cerințe stabilite în prezentul articol și cu menținerea drepturilor și obligațiilor membrilor comunității de energie din surse regenerabile în calitate de clienți;
să aibă acces la toate piețele adecvate de energie, atât direct, cât și prin intermediari, în mod nediscriminatoriu.
Statele membre asigură un cadru favorabil pentru promovarea și facilitarea dezvoltării de comunități de energie din surse regenerabile. Acest cadru asigură, printre altele, că:
barierele de reglementare și administrative nejustificate în calea comunităților de energie din surse regenerabile sunt eliminate;
comunitățile de energie din surse regenerabile care furnizează energie sau servicii de agregare ori alte servicii energetice comerciale intră sub incidența dispozițiilor relevante pentru astfel de activități;
operatorul de distribuție relevant cooperează cu comunitățile de energie din surse regenerabile pentru a facilita transferurile de energie în cadrul acestor comunități;
comunitățile de energie din surse regenerabile fac obiectul unor proceduri echitabile, proporționale și transparente, inclusiv proceduri privind înregistrarea și acordarea licențelor, și al unor taxe de rețea care reflectă costurile, precum și al unor taxe, tarife și impozite relevante, asigurându-se că acestea contribuie în mod adecvat, echitabil și echilibrat la partajarea costurilor totale ale sistemului în conformitate cu o analiză transparentă a costurilor și beneficiilor surselor de energie distribuite, elaborată de autoritățile naționale competente;
comunitățile de energie din surse regenerabile beneficiază de un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește activitățile, drepturile și obligațiile lor în calitate de clienți finali, de producători, de furnizori, de operatori de distribuție sau în calitate de alt tip de participanți pe piață;
participarea la comunități de energie din surse regenerabile este accesibilă pentru toți consumatorii, inclusiv pentru cei din gospodării vulnerabile sau cu venituri mici;
sunt disponibile instrumente pentru facilitarea accesului la finanțare și la informații;
autorităților publice li se acordă sprijin pentru reglementare și pentru consolidarea capacităților la înființarea și favorizarea comunităților de energie din surse regenerabile și în vederea ajutării autorităților să participe în mod direct;
există reguli pentru a asigura un tratament egal și nediscriminatoriu pentru consumatorii care participă la comunitatea de energie din surse regenerabile.
Articolul 23
Adoptarea pe scară largă a utilizării energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii
În sensul alineatului (1), atunci când își calculează ponderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii și creșterea medie anuală, în conformitate cu alineatul menționat, fiecare stat membru:
poate calcula căldura și răcoarea reziduală, sub rezerva unei limite de 40 % din creșterea medie anuală;
în cazul în care ponderea sa a energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii este de peste 60 %, statul membru poate considera că o astfel de pondere acoperă creșterea medie anuală; și
în cazul în care ponderea sa a energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii este de peste 50 % și până la 60 %, statul membru poate considera că o astfel de pondere acoperă jumătate din creșterea medie anuală.
Atunci când decid ce măsuri să adopte în vederea utilizării energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii, statele membre pot ține cont de raportul cost-eficacitate, care să reflecte barierele structurale create de ponderea ridicată a gazelor naturale sau a răcirii ori a unei structuri caracterizate de așezări umane dispersate cu o densitate redusă a populației.
În cazul în care aceste măsuri ar conduce la un nivel mai scăzut de creștere medie anuală decât cel menționat la alineatul (1) de la prezentul articol, statele membre fac public acest lucru, de exemplu prin intermediul rapoartelor lor naționale intermediare integrate privind energia și clima, în temeiul articolului 20 din Regulamentul (UE) 2018/1999, și oferă Comisiei o justificare, inclusiv a măsurilor alese, după cum se menționează la al doilea paragraf din prezentul alineat.
Statele membre pot pune în aplicare creșterea medie anuală menționată la alineatul (1), printre altele, printr-una sau mai multe din opțiunile următoare:
încorporarea fizică a energiei din surse regenerabile sau a căldurii și răcorii reziduale în energia și în combustibilii energetici furnizați pentru încălzire și răcire;
măsuri de atenuare directe, precum instalarea de sisteme de încălzire și răcire din surse regenerabile de înaltă eficiență în clădiri sau utilizarea energiei din surse regenerabile ori a căldurii și răcorii reziduale pentru procesele industriale de încălzire și de răcire;
măsuri de atenuare indirecte acoperite de certificate comercializabile care dovedesc respectarea obligației prevăzute la alineatul (1) prin sprijin acordat unor măsuri de atenuare indirecte, realizate de alt operator economic, precum un instalator independent de tehnologie în domeniul energiei din surse regenerabile sau o societate de servicii energetice care furnizează servicii de instalare în domeniul energiei din surse regenerabile;
alte măsuri de politică, cu un efect echivalent, pentru a realiza creșterea medie anuală menționată la alineatul (1), incluzând măsuri fiscale sau alte stimulente financiare.
Atunci când adoptă și pun în aplicare măsurile menționate la primul paragraf, statele membre urmăresc să asigure accesibilitatea măsurilor pentru toți consumatorii, în special pentru cei din gospodării vulnerabile sau cu venituri mici, care altfel nu ar dispune de suficient capital inițial pentru a beneficia de ele.
În cazul în care sunt desemnate entități în temeiul alineatului (3), statele membre se asigură de caracterul măsurabil și verificabil al contribuției acelor entități desemnate și de faptul că entitățile desemnate prezintă un raport anual privind:
cantitatea totală de energie furnizată pentru încălzire și răcire;
cantitatea totală de energie din surse regenerabile furnizată pentru încălzire și răcire;
cantitatea de căldură și răcoare reziduală furnizată pentru încălzire și răcire;
ponderea energiei din surse regenerabile și a căldurii și răcorii reziduale în cantitatea totală de energie furnizată pentru încălzire și răcire; și
tipul de sursă regenerabilă de energie.
Articolul 24
Încălzirea și răcirea centralizată
Atunci când rezilierea unui contract este legată de debranșarea fizică, o astfel de reziliere poate fi condiționată de plata unei compensații pentru costurile cauzate direct de debranșarea fizică și de partea neamortizată a activelor necesare pentru a furniza căldură și răcoare clientului respectiv.
Statele membre stabilesc măsurile necesare pentru a se asigura că sistemele de încălzire și de răcire centralizată contribuie la creșterea menționată la articolul 23 alineatul (1) din prezenta directivă prin punerea în aplicare a cel puțin uneia dintre următoarele două opțiuni:
depunerea de eforturi pentru a crește ponderea energiei din surse regenerabile și din căldură și răcoare reziduală în încălzirea și răcirea centralizată cu cel puțin un punct procentual, calculat ca medie anuală pentru perioada 2021-2025 și pentru perioada 2026-2030, pornind de la ponderea energiei din surse regenerabile și din căldura și răcoarea reziduală în încălzirea și răcirea centralizată în 2020, ponderea fiind exprimată ca parte din consumul de energie finală pentru încălzirea și răcirea centralizată, prin punerea în aplicare de măsuri care au potențialul să declanșeze această creștere medie anuală în anii cu condiții climatice normale.
Statele membre cu o pondere a energiei din surse regenerabile și din căldură și răcoare reziduală în încălzirea și răcirea centralizată de peste 60 % pot considera că o astfel de pondere acoperă creșterea medie anuală menționată la primul paragraf de la această literă.
Statele membre prevăd măsurile necesare pentru a pune în aplicare creșterea medie anuală menționată în primul paragraf de la această literă în planurile lor naționale integrate privind energia și clima în temeiul anexei I la Regulamentul (UE) 2018/1999;
asigurarea faptului că operatorii de sisteme de încălzire sau răcire centralizată au obligația de a racorda furnizorii de energie din surse regenerabile și din căldură și răcoare reziduală sau că au obligația de a se oferi să racordeze și să cumpere, de la furnizori-părți terțe, căldură și răcoare din surse regenerabile și din căldură sau răcoare reziduală, pe baza unor criterii nediscriminatorii stabilite de autoritatea competentă a statului membru în cauză, atunci când trebuie să realizeze una sau mai multe dintre următoarele:
să satisfacă cererea unor clienți noi;
să înlocuiască capacitățile existente de producere de căldură sau răcoare;
să extindă capacitățile existente de producere de căldură sau răcoare.
În cazul în care un stat membru își exercită opțiunea menționată la alineatul (4) litera (b), un operator de sistem de încălzire sau răcire centralizată poate refuza să racordeze și să cumpere căldură sau răcoare de la furnizori-părți terțe în cazul în care:
sistemul nu dispune de puterea necesară din cauza altor furnizări de căldură și răcoare reziduală, de căldură sau răcoare din surse regenerabile de energie sau de căldură sau răcoare produsă prin cogenerarea de înaltă eficiență;
căldura sau răcoarea de la furnizorul-parte terță nu respectă parametrii tehnici necesari pentru racordare și pentru asigurarea funcționării fiabile și sigure a sistemului de încălzire și răcire centralizată; sau
operatorul poate demonstra că furnizarea accesului ar duce la o creștere excesivă a costului căldurii sau răcirii pentru clienții finali în comparație cu costul aferent utilizării principalului furnizor local de căldură sau răcoare cu care ar concura furnizorul de energie din surse regenerabile și de căldură sau răcoare reziduală.
Statele membre se asigură că, în cazul în care un operator al sistemului de încălzire sau răcire centralizată refuză să racordeze un furnizor de încălzire sau de răcire în temeiul primului paragraf, operatorul respectiv pune la dispoziția autorității competente, în conformitate cu alineatul (9), informații cu privire la motivele refuzului, precum și cu privire la condițiile care trebuie îndeplinite și la măsurile care trebuie luate în sistem pentru a face posibilă racordarea.
În cazul în care un stat membru își exercită opțiunea menționată la alineatul (4) litera (b), acesta poate excepta de la aplicarea respectivei litere operatorii următoarelor sisteme de încălzire și răcire centralizată:
sistemele eficiente de încălzire și răcire centralizată;
încălzirea și răcirea centralizată eficientă care exploatează cogenerarea de înaltă eficiență;
încălzirea și răcirea centralizată care, pe baza unui plan aprobat de autoritatea competentă, devin încălzire sau răcire centralizată eficientă până la 31 decembrie 2025;
încălzirea și răcirea centralizată cu o putere termică instalată totală mai mică de 20 MW.
Un stat membru nu este obligat să aplice alineatele (2)-(9) din prezentul articol în cazul în care:
ponderea încălzirii și răcirii sale centralizate este mai mică sau egală cu 2 % din consumul global de energie pentru încălzire și răcire la 24 decembrie 2018;
ponderea încălzirii și răcirii sale centralizate crește peste pragul de 2 %, prin dezvoltarea unor sisteme noi eficiente de încălzire și răcire centralizată pe baza planului său național integrat privind energia și clima, în temeiul anexei I la Regulamentul (UE) 2018/1999, sau pe baza evaluării menționate la articolul 15 alineatul (7) din prezenta directivă; sau
ponderea sistemelor menționate la alineatul (6) din prezentul articol reprezintă peste 90 % din totalul vânzărilor sale de încălzire și răcire centralizată.
Articolul 25
Adoptarea pe scară largă a utilizării energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor
Statele membre pot acorda derogări sau pot face distincție în ceea ce privește diferiții furnizori de combustibil și diferiții vectori energetici atunci când stabilesc obligația furnizorilor de combustibil, asigurându-se că se ține cont de diversele stadii de maturitate ale diferitelor tehnologii și de costurile aferente acestora.
Pentru calculul ponderii minime menționate la primul paragraf, statele membre:
țin seama și de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi atunci când aceștia sunt utilizați drept produs intermediar pentru producerea de combustibili convenționali; și
pot ține seama de combustibilii pe bază de carbon reciclat.
În cadrul ponderii minime menționate la primul paragraf, contribuția biocombustibililor avansați și a biogazului produse din materiile prime enumerate în anexa IX partea A ca pondere din consumul final de energie în sectorul transporturilor este de cel puțin 0,2 % în 2022, cel puțin 1 % în 2025 și cel puțin 3,5 % în 2030.
Statele membre pot excepta furnizorii de combustibili care furnizează combustibil sub formă de energie electrică sau de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi de la cerința de a respecta, în legătură cu acești combustibili, ponderea minimă a biocombustibililor avansați și a biogazului produse din materiile prime enumerate în anexa IX partea A.
Atunci când stabilesc obligația menționată la primul și la al patrulea paragraf de a garanta atingerea ponderilor prevăzute de acestea, statele membre pot face acest lucru, printre altele, prin măsuri care vizează volumele, conținutul energetic sau emisiile de gaze cu efect de seră, cu condiția să fie demonstrat faptul că ponderile minime menționate la primul și la al patrulea paragraf sunt atinse.
Până la 1 ianuarie 2021, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 35 pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unor praguri minime adecvate pentru reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră generate de combustibilii pe bază de carbon reciclat, prin intermediul unei evaluări a duratei de viață, care ia în considerare particularitățile fiecărui combustibil.
Articolul 26
Norme specifice pentru biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă produși din culturi alimentare și furajere
Atunci când această pondere este sub 1 % într-un stat membru, aceasta poate fi crescută la un maximum de 2 % din consumul final de energie în sectorul transporturilor rutiere și sectorul transporturilor feroviare.
Statele membre pot stabili o limită mai joasă și pot face distincție, în sensul articolului 29 alineatul (1), între diferitele tipuri de biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă produși din culturi alimentare și furajere, ținând seama de cele mai bune dovezi disponibile privind impactul schimbării indirecte a destinației terenurilor. De exemplu, statele membre pot stabili o limită mai joasă pentru ponderea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă produși din culturi de plante oleaginoase.
În cazul în care ponderea biocombustibililor și a biolichidelor, precum și a combustibililor din biomasă consumați în transporturi, produși din culturi alimentare și furajere într-un stat membru este limitată la o pondere mai scăzută de 7 % sau un stat membru decide să limiteze ponderea și mai mult, respectivul stat membru poate reduce în consecință ponderea minimă menționată la articolul 25 alineatul (1) primul paragraf, cu maximum 7 puncte procentuale.
Începând cu 31 decembrie 2023 și cel târziu până la 2030, limita respectivă scade treptat până la 0 %.
Până la 1 februarie 2019, Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului un raport privind starea expansiunii producției de culturi alimentare și furajere relevante la nivel mondial.
Până la 1 februarie 2019, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 35 pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea criteriilor pentru certificarea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor și pentru determinarea materiilor prime cu risc crescut din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor, pentru care se observă o expansiune semnificativă a suprafeței de producție în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon. Raportul și actul delegat care îl însoțește se întemeiază pe cele mai fiabile date științifice disponibile.
Până la 1 septembrie 2023, Comisia revizuiește criteriile stabilite prin actul delegat menționat la al patrulea paragraf, pe baza celor mai fiabile date științifice disponibile, și adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 35 de modificare a acestor criterii, după caz, și de includere a unei traiectorii de scădere treptată a contribuției la obiectivul Uniunii stabilit la articolul 3 alineatul (1) și la ponderea minimă menționată la articolul 25 alineatul (1) primul paragraf a biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri crescute din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor, produși din materii prime pentru care se observă o expansiune semnificativă a producției în detrimentul terenurilor care stochează cantități ridicate de carbon.
Articolul 27
Reguli de calcul cu privire la ponderile minime ale energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor
Pentru calcularea ponderilor minime menționate la articolul 25 alineatul (1) primul și al patrulea paragraf, se aplică următoarele dispoziții:
pentru calcularea numitorului, și anume conținutul energetic al combustibililor pentru transportul rutier și transportul feroviar furnizați pentru consum sau pentru utilizare pe piață, se iau în considerare benzina, motorina, gazul natural, biocombustibilii, biogazul, combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi, combustibilii pe bază de carbon reciclat și energia electrică furnizate pentru sectorul transporturilor rutiere și sectorul transporturilor feroviare;
pentru calcularea numărătorului, și anume cantitatea de energie din surse regenerabile consumată în sectorul transporturilor în sensul articolul 25 alineatul (1) primul paragraf, se ia în considerare conținutul energetic al tuturor tipurilor de energie din surse regenerabile furnizată în toate sectoarele de transport, inclusiv energia electrică din surse regenerabile furnizată pentru sectorul transporturilor rutiere și sectorul transporturilor feroviare. Statele membre pot lua în considerare și combustibilii pe bază de carbon reciclat.
Pentru calcularea numărătorului, ponderea biocombustibililor și a biogazului produse din materiile prime enumerate în anexa IX partea B este limitată la 1,7 % din conținutul energetic al combustibililor utilizați în transporturi furnizați pentru consum sau pentru utilizare pe piață, mai puțin în cazul Ciprului și al Maltei. Dacă este justificat, statele membre pot modifica limita respectivă, ținând cont de disponibilitatea materiilor prime. Orice modificare face obiectul aprobării Comisiei.
pentru calcularea atât a numărătorului, cât și a numitorului, se utilizează valorile privind conținutul energetic al combustibililor utilizați în transporturi stabilite în anexa III. Pentru stabilirea conținutului energetic al combustibililor utilizați în transporturi care nu sunt incluși în anexa III, statele membre utilizează standardele relevante ale organizațiilor de standardizare europene pentru determinarea puterii calorice a combustibililor. În cazul în care nu a fost adoptat în acest sens niciun standard al unei organizații de standardizare europene, se utilizează standardele ISO relevante. Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 35 pentru a modifica prezenta directivă prin adaptarea conținutului energetic al combustibililor utilizați în transporturi, astfel cum este prevăzut în anexa III, în concordanță cu progresul științific și tehnic.
Pentru a demonstra respectarea ponderilor minime menționate la articolul 25 alineatul (1):
ponderea biocombustibililor și a biogazului pentru transporturi produse din materiile prime enumerate în anexa IX poate fi considerată a fi egală cu dublul conținutului său energetic;
ponderea energiei electrice din surse regenerabile este considerată a fi egală cu de patru ori conținutul său energetic atunci când este furnizată pentru vehicule rutiere și poate fi considerată a fi de 1,5 ori conținutul său energetic atunci când este furnizată pentru transportul feroviar;
cu excepția combustibililor produși din culturi alimentare sau furajere, ponderea combustibililor furnizați sectorului aviației și celui maritim este considerată a fi de 1,2 ori conținutul lor energetic.
Prin derogare de la primul paragraf din prezentul alineat, pentru a determina ponderea de energie electrică în sensul alineatului (1) din prezentul articol în cazul energiei electrice obținute prin racordarea directă la o instalație care produce energie electrică din surse regenerabile și furnizate vehiculelor rutiere, energia electrică respectivă se consideră a fi în totalitate din surse regenerabile.
Pentru a se garanta că creșterea preconizată a cererii de energie electrică în sectorul transporturilor, dincolo de actualul nivel de referință, este satisfăcută printr-o capacitate suplimentară de producere a energiei din surse regenerabile, Comisia elaborează un cadru privind adiționalitatea în sectorul transporturilor și elaborează diverse opțiuni în vederea determinării nivelului de referință al statelor membre și a măsurării adiționalității.
În sensul prezentului alineat, atunci când energia electrică este folosită la producția de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi, fie direct, fie pentru producția de produse intermediare, pentru a stabili ponderea energiei din surse regenerabile se utilizează ponderea medie a energiei electrice din surse regenerabile din țara de producție, măsurată cu doi ani înainte de anul vizat.
Cu toate acestea, energia electrică obținută prin racordarea directă la o instalație care produce energie electrică poate fi luată în considerare integral ca energie electrică din surse regenerabile, atunci când este utilizată pentru producția de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produs din surse regenerabile și utilizați în transporturi, cu condiția ca instalația:
să intre în funcțiune după sau în același timp cu instalația care produce combustibilul lichid și gazos de origine nebiologică produs din surse regenerabile și utilizat în transporturi; și
să nu fie racordată la rețea sau, dacă este racordată la rețea, să se poată furniza dovezi că energia electrică în cauză a fost furnizată fără a prelua energie electrică din rețea.
Energia electrică care a fost preluată din rețea poate fi considerată complet regenerabilă cu condiția ca aceasta să fie produsă exclusiv din surse regenerabile și caracteristicile regenerabile și alte criterii corespunzătoare să fi fost demonstrate, asigurându-se faptul că în ceea ce privește energia electrică în cauză caracteristicile regenerabile sunt revendicate o singură dată și într-un singur sector de utilizare finală.
Până la 31 decembrie 2021, Comisia adoptă un act delegat în conformitate cu articolul 35 pentru a completa prezenta directivă prin stabilirea unei metodologii a Uniunii care să stabilească norme detaliate pentru operatorii economici în vederea respectării cerințelor stabilite la al cincilea și al șaselea paragraf din prezentul alineat.
Articolul 28
Alte dispoziții privind energia din surse regenerabile în sectorul transporturilor
Furnizorii de combustibil introduc în baza de date relevantă informațiile necesare pentru verificarea respectării cerințelor stabilite în articolul 25 alineatul (1) primul și al patrulea paragraf.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 35 pentru a modifica lista materiilor prime stabilită în anexa IX părțile A și B, însă numai prin adăugarea de materii prime, iar nu și prin eliminarea acestora. Materiile prime care pot fi prelucrate numai cu ajutorul unor tehnologii avansate se adaugă în anexa IX partea A. Materiile prime care pot fi prelucrate în biocombustibili sau a biogazului pentru transporturi cu ajutorul tehnologiilor mature se adaugă în anexa IX partea B.
Aceste acte delegate se bazează pe o analiză a potențialului materiei de bază ca materie primă pentru producția de biocombustibili și a biogazului pentru transporturi, ținând seama de toate următoarele elemente:
principiile economiei circulare și ale ierarhiei deșeurilor stabilite în Directiva 2008/98/CE;
criteriile de durabilitate ale Uniunii stabilite la articolul 29 alineatele (2)-(7);
necesitatea de a evita efecte semnificative de denaturare a piețelor produselor și a produselor secundare, deșeurilor sau reziduurilor;
potențialul de a asigura reduceri substanțiale de emisii de gaze cu efect de seră în comparație cu combustibilii fosili, pe baza unei evaluări a ciclului de viață al emisiilor;
necesitatea de a evita efectele negative asupra mediului și a biodiversității;
necesitatea de a evita crearea unei cereri suplimentare de terenuri.
Dacă este cazul, Comisia prezintă o propunere de modificare a obligației referitoare la combustibilii avansați și la biogazul produse din materiile prime enumerate în anexa IX partea A prevăzute la articolul 25 alineatul (1) al patrulea paragraf.
Articolul 29
Criterii de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide și combustibilii din biomasă
Energia produsă din biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă este luată în considerare în scopurile menționate la literele (a), (b) și (c) de la prezentul paragraf numai în cazul în care sunt îndeplinite criteriile de durabilitate și criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alineatele (2)-(7) și la alineatul (10):
contribuția la obiectivul Uniunii stabilit la articolul 3 alineatul (1) și la ponderile de energie din surse regenerabile ale statelor membre;
măsurarea respectării obligațiilor referitoare la energia din surse regenerabile, inclusiv a obligației stabilite la articolul 25;
eligibilitatea privind sprijinul financiar pentru consumul de biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă.
Cu toate acestea, biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din deșeuri și din reziduuri, altele decât reziduurile din agricultură, acvacultură, pescuit și silvicultură, trebuie să îndeplinească numai criteriile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alineatul (10) pentru a fi luate în considerare în scopurile menționate la literele (a), (b) și (c) de la primul paragraf. Prezentul paragraf se aplică, de asemenea, deșeurilor și reziduurilor care sunt prelucrate întâi într-un produs înainte de a fi prelucrate ulterior în biocombustibili, biolichide și combustibili din biomasă.
Energia electrică, încălzirea și răcirea produse din deșeuri municipale solide nu fac obiectul criteriilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alineatul (10).
Combustibilii din biomasă îndeplinesc criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alineatele (2)-(7) și la alineatul (10) dacă sunt folosiți în instalații care produc energie electrică, încălzire și răcire sau combustibili, cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 20 MW în cazul combustibililor din biomasă solizi și cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 2 MW în cazul combustibililor din biomasă gazoși. Statele membre pot aplica criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în cazul instalațiilor cu o putere termică instalată totală mai mică.
Criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la alineatele (2)-(7) și la alineatul (10) se aplică indiferent de originea geografică a biomasei.
Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) și (c) nu se obțin din materii prime ce provin de pe terenuri bogate în biodiversitate, și anume de pe terenuri care în ianuarie 2008 sau după această dată dețineau unul din următoarele statute, indiferent dacă terenul mai deține acest statut sau nu:
păduri primare și alte terenuri împădurite, și anume pădurile și alte terenuri împădurite cu specii indigene, în care nu există indicii vizibile clare ale activității umane, iar procesele ecologice nu sunt afectate în mod semnificativ;
păduri foarte bogate în biodiversitate și alte terenuri împădurite care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate sau care au fost identificate ca fiind bogate în biodiversitate de autoritatea competentă relevantă, exceptând cazul în care se furnizează dovezi că producția respectivei materii prime nu a adus atingere acestor scopuri de protecție a naturii;
zone desemnate:
prin lege sau de autoritățile competente relevante ca zone protejate în scopuri de protecție a naturii; sau
ca zone protejate în scopuri de protecție a ecosistemelor sau a speciilor rare, amenințate sau pe cale de dispariție, care sunt recunoscute prin acorduri internaționale sau incluse pe listele elaborate de organizații interguvernamentale sau de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, sub rezerva recunoașterii lor în conformitate cu articolul 30 alineatul (4) primul paragraf,
exceptând cazul în care se furnizează dovezi conform cărora producția respectivei materii prime nu a adus atingere acestor scopuri de protecție a naturii;
pășuni foarte bogate în biodiversitate cu suprafața mai mare de un hectar care sunt:
pășuni naturale, și anume pășuni care ar continua să fie pășuni în lipsa intervenției omului și care mențin configurația naturală de specii, precum și caracteristicile și procesele ecologice; sau
pășuni care nu sunt naturale, și anume pășuni care ar înceta să fie pășuni în lipsa intervenției omului și care conțin o mare diversitate de specii și sunt nedegradate și care au fost identificate ca fiind foarte bogate în biodiversitate de autoritatea competentă relevantă, exceptând cazul în care se furnizează dovezi că recoltarea materiei prime este necesară pentru menținerea statutului lor de pășuni foarte bogate în biodiversitate.
Comisia poate adopta acte de punere în aplicare care să detalieze suplimentar criteriile de determinare a pășunilor care urmează să facă obiectul primului paragraf litera (d) de la prezentul alineat. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (3).
Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă agricolă care sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) și (c) nu se obțin din materii prime ce provin de pe terenuri cu stocuri mari de carbon, și anume de pe terenuri care în ianuarie 2008 aveau unul din următoarele statute și care nu mai dețin acest statut:
zone umede, și anume terenuri acoperite sau saturate cu apă în mod permanent sau pe o perioadă semnificativă din an;
suprafețe dens împădurite, și anume terenuri care acoperă mai mult de un hectar, cu copaci mai înalți de cinci metri și un coronament de peste 30 % sau cu copaci care pot atinge aceste praguri in situ;
terenuri care acoperă mai mult de un hectar, cu copaci mai înalți de cinci metri și un coronament între 10 % și 30 % sau cu copaci care pot atinge aceste praguri in situ, cu excepția cazului în care se furnizează dovezi că stocul de carbon al zonei înainte și după transformare ar permite îndeplinirea condițiilor prevăzute la alineatul (10) din prezentul articol, la aplicarea metodologiei prevăzute în anexa V partea C.
Prezentul alineat nu se aplică în cazul în care, la data la care a fost obținută materia primă, terenul deținea același statut ca în ianuarie 2008.
Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră care sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) și (c) îndeplinesc următoarele criterii pentru a reduce la minimum riscul de a utiliza biomasă forestieră obținută printr-un proces de producție nedurabil:
țara în care a fost recoltată biomasa forestieră dispune de legislație națională sau subnațională aplicabilă în domeniul recoltării, precum și de sisteme de monitorizare și de asigurare a respectării legislației, care asigură:
legalitatea operațiunilor de recoltare;
regenerarea forestieră a suprafețelor recoltate;
protejarea zonelor desemnate prin dreptul internațional sau intern sau de către autoritatea competentă relevantă ca zone protejate în scopuri de protecție a naturii, inclusiv în zone umede și turbării;
că recoltarea se desfășoară ținându-se seama de menținerea calității solului și a biodiversității în scopul reducerii la minimum a efectelor negative; și
că recoltarea menține sau îmbunătățește capacitatea de producție pe termen lung a pădurii;
atunci când dovezile menționate la litera (a) din prezentul alineat nu sunt disponibile, biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) și (c) dacă la nivel de zonă de aprovizionare forestieră sunt instituite sisteme de management care asigură:
legalitatea operațiunilor de recoltare;
regenerarea forestieră a suprafețelor recoltate;
protejarea zonelor desemnate prin dreptul internațional sau intern sau de către autoritatea competentă relevantă ca zone protejate în scopuri de protecție a naturii, inclusiv în zone umede și turbării, cu excepția cazului în care se furnizează dovezi potrivit cărora recoltarea materiilor prime în cauză nu aduce atingere acestor scopuri de protecție a naturii;
că recoltarea se desfășoară ținându-se seama de menținerea calității solului și a biodiversității în scopul minimizării efectelor negative; și
că recoltarea menține sau îmbunătățește capacitatea de producție pe termen lung a pădurii.
Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) și (c) îndeplinesc următoarele criterii referitoare la exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF):
țara sau organizația regională de integrare economică din care provine biomasa forestieră este parte la Acordul de la Paris și:
a transmis o contribuție stabilită la nivel național (CSN) către Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC), care acoperă emisiile și absorbțiile din agricultură, din silvicultură și din exploatarea terenurilor și asigură faptul că modificările stocului de carbon asociate recoltării biomasei sunt contabilizate pentru angajamentul țării de a reduce sau de a limita emisiile de gaze cu efect de seră specificat în CSN; sau
are instituite legi naționale sau subnaționale, în conformitate cu articolul 5 din Acordul de la Paris, care sunt aplicabile în domeniul recoltării, pentru a conserva și a consolida stocurile și absorbanții de carbon, și furnizează dovezi ale faptului că emisiile raportate ale sectorului LULUCF nu depășesc absorbțiile;
atunci când dovezile menționate la litera (a) din prezentul alineat nu sunt disponibile, biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produși din biomasă forestieră sunt luați în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) și (c) dacă la nivel de zonă de aprovizionare forestieră sunt instituite sisteme de management care să asigure faptul că nivelurile stocurilor și absorbanților de carbon din pădure sunt menținute sau consolidate pe termen lung.
Dacă este cazul, Comisia prezintă o propunere legislativă de modificare a criteriilor stabilite la alineatele (6) și (7) pentru perioada de după 2030.
Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră rezultând din utilizarea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care sunt luate în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) sunt:
de cel puțin 50 % pentru biocombustibilii, biogazul consumat în sectorul transporturilor și biolichidele produse în instalații aflate în funcțiune la 5 octombrie 2015 sau înainte de această dată;
de cel puțin 60 % pentru biocombustibilii, biogazul consumat în sectorul transporturilor și biolichidele produse în instalații care intră în funcțiune începând de la 6 octombrie 2015 și până la 31 decembrie 2020;
de cel puțin 65 % pentru biocombustibilii, biogazul consumat în sectorul transporturilor și biolichidele produse în instalații care intră în funcțiune începând cu 1 ianuarie 2021;
de cel puțin 70 % pentru producția de energie electrică și de încălzire și răcire pe bază de combustibili din biomasă utilizați în instalații care intră în funcțiune începând cu 1 ianuarie 2021 și până la 31 decembrie 2025 și de 80 % în cazul instalațiilor care intră în funcțiune începând cu 1 ianuarie 2026.
Se consideră că o instalație este în funcțiune odată ce a fost demarată producția fizică de biocombustibili, de biogaz consumat în sectorul transporturilor și de biolichide și producția fizică de încălzire și răcire și energie electrică pe bază de combustibili din biomasă.
Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră rezultând din utilizarea biocombustibililor, a biogazului consumat în sectorul transporturilor și a biolichidelor și a combustibililor din biomasă utilizați în instalații de producere a încălzirii, a răcirii și a energiei electrice se calculează în conformitate cu articolul 31 alineatul (1).
Energia electrică pe bază de combustibili din biomasă se ia în considerare în scopurile menționate la alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) și (c) numai dacă îndeplinește una sau mai multe dintre următoarele cerințe:
este produsă în instalații cu o putere termică instalată totală mai mică de 50 MW;
pentru instalațiile cu o putere termică instalată totală între 50 și 100 MW, este produsă aplicând tehnologie de cogenerare de înaltă eficiență, sau, pentru instalațiile care generează exclusiv energie electrică, respectând nivelurile de eficiență electrică asociate celor mai bune tehnici disponibile (BAT-AEEL), astfel cum sunt definite în Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1442 a Comisiei ( 5 );
pentru instalațiile cu o putere termică instalată totală peste 100 MW, este produsă aplicând tehnologie de cogenerare de înaltă eficiență sau, pentru instalațiile care generează exclusiv energie electrică, obținând un randament electric net de cel puțin 36 %;
este produsă aplicând captarea și stocarea CO2 provenit din biomasă.
În scopurile menționate la alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) și (c) din prezentul articol, instalațiile care generează exclusiv energie electrică se iau în considerare numai dacă nu utilizează combustibili fosili ca principal combustibili și numai dacă nu există un potențial de rentabilitate pentru aplicarea tehnologiei de cogenerare de înaltă eficiență potrivit evaluării realizate în conformitate cu articolul 14 din Directiva 2012/27/UE.
În scopurile menționate la alineatul (1) primul paragraf literele (a) și (b) din prezentul articol, prezentul alineat se aplică numai instalațiilor care intră în funcțiune sau care sunt transformate pentru a utiliza combustibili din biomasă după 25 decembrie 2021. În scopurile menționate la alineatul (1) primul paragraf litera (c) din prezentul articol, prezentul alineat nu aduce atingere sprijinului acordat în temeiul schemelor de sprijin în conformitate cu articolul 4 și aprobate până la 25 decembrie 2021.
Statele membre pot aplica cerințe mai stricte în materie de eficiență energetică decât cele menționate la primul paragraf în cazul instalațiilor cu o putere termică instalată totală mai mică.
Primul paragraf nu se aplică energiei electrice provenind de la instalații care fac obiectul unei notificări specifice transmise de un stat membru Comisiei pe baza existenței justificate în mod corespunzător a unor riscuri pentru siguranța alimentării cu energie electrică. După evaluarea notificării, Comisia adoptă o decizie ținând seama de elementele cuprinse în aceasta.
În scopul menționat la alineatul (1) primul paragraf litera (c) din prezentul articol, statele membre pot deroga, pe o perioadă limitată, de la criteriile stabilite la alineatele (2)-(7) și la alineatele (10) și (11) din prezentul articol, prin adoptarea unor criterii diferite pentru:
instalațiile situate într-o regiune ultraperiferică, în sensul articolului 349 din TFUE, în măsura în care astfel de instalații produc energie electrică ori încălzire sau răcire pe bază de combustibili din biomasă; și
combustibilii din biomasă folosiți în instalațiile menționate la litera (a), indiferent de locul de origine al biomasei în cauză, cu condiția ca astfel de criterii să fie justificate în mod obiectiv în scopul asigurării, pentru regiunea ultraperiferică respectivă, a unei treceri line la criteriile stabilite la alineatele (2)-(7), (10) și (11) din prezentul articol, stimulându-se în acest fel tranziția de la combustibilii fosili către combustibilii din biomasă durabili.
Diferitele criterii menționate la prezentul alineat sunt notificate special Comisiei de un stat membru relevant.
Până la 31 decembrie 2026, Comisia evaluează impactul unor astfel de criterii suplimentare asupra pieței interne, însoțind evaluarea, dacă este necesar, de o propunere pentru asigurarea armonizării acestora.
Articolul 30
Verificarea respectării criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră
În cazul în care biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă sau alți combustibili care sunt eligibili pentru a fi luați în considerare la calculul numărătorului menționat la articolul 27 alineatul (1) litera (b) urmează să fie luați în considerare în scopurile menționate la articolele 23 și 25 și la articolul 29 alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) și (c), statele membre impun operatorilor economici să demonstreze că au fost îndeplinite criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la articolul 29 alineatele (2)-(7) și alineatul (10). În acest sens, statele membre impun operatorilor economici să utilizeze un sistem de echilibrare a masei care:
permite ca loturile de materii prime sau de combustibili cu caracteristici diferite de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră să fie amestecate, de exemplu într-un recipient, într-o instalație de prelucrare sau logistică, într-o infrastructură de transport și de distribuție sau într-un amplasament de acest gen;
permite ca loturile de materii prime cu conținut energetic diferit să fie amestecate în scopul prelucrării ulterioare cu condiția ca dimensiunea loturilor să fie ajustată în funcție de conținutul lor energetic;
impune ca informațiile cu privire la caracteristicile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și la dimensiunea loturilor menționate la litera (a) să rămână asociate amestecului; și
prevede ca suma tuturor loturilor retrase din amestec să fie descrisă ca având aceleași caracteristici de durabilitate, în aceleași cantități, ca suma tuturor loturilor adăugate la amestec și impune ca acest echilibru să fie atins pe o perioadă adecvată.
Sistemul de echilibrare a masei asigură faptul că fiecare lot este luat în considerare o singură dată la articolul 7 alineatul (1) primul paragraf litera (a), (b) sau (c) în scopul calculării consumului final brut de energie din surse regenerabile și include informații din care să reiasă dacă producerea lotului respectiv a beneficiat de sprijin și, în caz afirmativ, care este tipul schemei de sprijin.
Atunci când un lot este prelucrat, informațiile referitoare la caracteristicile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră ale lotului se ajustează și se alocă rezultatelor producției în conformitate cu următoarele reguli:
atunci când prelucrarea unui lot de materii prime duce la obținerea unui singur rezultat al producției care este destinat producerii de biocombustibili, de biolichide sau de combustibili din biomasă, de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi sau de combustibili pe bază de carbon reciclat, dimensiunea lotului și cantitățile aferente ale caracteristicilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt ajustate prin aplicarea unui factor de conversie care reprezintă raportul dintre masa rezultatului producției care este destinat unei astfel de produceri și masa de materii prime care intră în proces;
atunci când prelucrarea unui lot de materii prime duce la obținerea mai multor rezultate ale producției care sunt destinate producerii de biocombustibili, de biolichide sau de combustibili din biomasă, de combustibili lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi sau de combustibili pe bază de carbon reciclat, pentru fiecare rezultat al producției în parte se aplică un factor de conversie separat și se folosește un bilanț masic separat.
Obligațiile prevăzute la prezentul alineat se aplică indiferent dacă biocombustibilii, biolichidele, combustibilii din biomasă, combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi sau combustibilii pe bază de carbon reciclat sunt produși în interiorul Uniunii sau importați. Informațiile privind originea geografică și tipul de materii prime ale biocombustibililor, ale biolichidelor și ale combustibililor din biomasă pentru fiecare furnizor de combustibil se pun la dispoziția consumatorilor pe site-urile internet ale operatorilor, ale furnizorilor sau ale autorităților competente relevante și se actualizează anual.
Statele membre prezintă Comisiei informațiile menționate la primul paragraf din prezentul alineat, în formă agregată. Comisia publică aceste informații în cadrul platformei de raportare electronică menționate la articolul 28 din Regulamentul (UE) 2018/1999, în formă sintetizată, păstrând confidențialitatea informațiilor sensibile din punct de vedere comercial.
Comisia poate decide ca aceste sisteme să conțină informații exacte cu privire la măsurile luate pentru protecția solurilor, a apelor și a aerului, pentru readucerea la starea inițială a solurilor degradate, pentru evitarea consumului excesiv de apă în zonele sărace în resurse de apă, precum și pentru certificarea biocombustibililor, a biolichidelor și a combustibililor din biomasă care prezintă riscuri reduse din perspectiva schimbării indirecte a destinației terenurilor.
Comisia impune ca fiecare sistem voluntar în privința căruia a fost adoptată o decizie în temeiul alineatului (4) să transmită anual Comisiei, până la 30 aprilie, un raport care să trateze fiecare dintre punctele ►C1 prevăzute în anexa XI la Regulamentul (UE) 2018/1999 ◄ . Raportul acoperă perioada anului calendaristic precedent. Cerința transmiterii unui raport se aplică numai sistemelor voluntare care au funcționat timp de cel puțin 12 luni.
Comisia face disponibile rapoartele elaborate de sistemele voluntare, în formă agregată sau integral, dacă este cazul, în cadrul platformei de raportare electronică menționate la articolul 28 din Regulamentul (UE) 2018/1999.
Un stat membru poate notifica un astfel de sistem național Comisiei. Comisia acordă prioritate evaluării acestui tip de sistem pentru a facilita recunoașterea reciprocă bilaterală și multilaterală a sistemelor, în vederea verificării respectării criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru biocombustibili, biolichide și combustibilii din biomasă și a pragurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru alți combustibili care sunt eligibili pentru a fi luați în considerare la calculul numărătorului menționat la articolul 27 alineatul (1) litera (b). Comisia poate decide, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, dacă un astfel de sistem național respectă condițiile stabilite prin prezenta directivă. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (3).
În cazul în care decizia este pozitivă, sistemele instituite în conformitate cu prezentul articol nu refuză recunoașterea reciprocă în raport cu sistemul statului membru respectiv în ceea ce privește verificarea respectării criteriilor de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la articolul 29 alineatele (2)-(7) și alineatul (10) și a pragurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră stabilite la și adoptate în temeiul articolului 25 alineatul (2).
Sistemele voluntare menționate la alineatul (4) publică cel puțin o dată pe an o listă a organismelor lor de certificare utilizate pentru auditul independent, indicând, pentru fiecare organism de certificare, entitatea sau autoritatea publică națională care l-a recunoscut și entitatea sau autoritatea publică națională care îl monitorizează.
În respectivele acte de punere în aplicare, Comisia acordă o atenție deosebită necesității de a reduce la minimum sarcina administrativă. Actele de punere în aplicare stabilesc un calendar în limitele căruia sistemele voluntare trebuie să pună în aplicare standardele. Comisia poate abroga deciziile de recunoaștere a unor sisteme voluntare în temeiul alineatului (4) în cazul în care sistemele respective nu pun în aplicare standardele respective în termenul prevăzut. În cazul în care un stat membru exprimă preocupări cu privire la faptul că un sistem voluntar nu funcționează în conformitate cu standardele de fiabilitate, de transparență și de audit independent care constituie baza pentru deciziile luate în temeiul alineatului (4), Comisia investighează chestiunea și ia măsuri corespunzătoare.
Autoritățile competente ale statelor membre supraveghează funcționarea organismelor de certificare care realizează audituri independente în cadrul unui sistem voluntar. Organismele de certificare furnizează, la cererea autorităților competente, toate informațiile relevante necesare pentru a supraveghea funcționarea acestora, inclusiv data exactă, ora și locul de desfășurare a auditurilor. În cazul în care statele membre constată probleme de neconformitate, ele informează sistemul voluntar fără întârziere.
În termen de șase luni de la primirea unei astfel de cereri și în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 34 alineatul (3), Comisia decide, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, dacă statul membru în cauză poate:
fie să ia în considerare biocombustibilii, biolichidele, combustibilii din biomasă și alți combustibili care sunt eligibili pentru a fi luați în considerare la calculul numărătorului menționat la articolul 27 alineatul (1) litera (b) din sursa respectivă în scopurile menționate la articolul 29 alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) și (c);
fie, prin derogare de la alineatul (9) din prezentul articol, să impună furnizorilor sursei de biocombustibili, de biolichide, de combustibili din biomasă și alți combustibili care sunt eligibili pentru a fi luați în considerare la calculul numărătorului menționat la articolul 27 alineatul (1) litera (b) să dea dovezi suplimentare ale respectării criteriilor respective de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și a pragurilor respective de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Articolul 31
Calcularea impactului biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă în ceea ce privește gazele cu efect de seră
În scopurile articolului 29 alineatul (10), reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră datorată utilizării biocombustibililor, biolichidelor și combustibililor din biomasă se calculează după cum urmează:
atunci când este stabilită o valoare implicită pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru filiera de producție, în anexa V partea A sau partea B pentru biocombustibili și biolichide și în anexa VI partea A pentru combustibilii din biomasă, atunci când valoarea el pentru biocombustibilii sau biolichidele în cauză, calculată în conformitate cu anexa V partea C punctul 7, și pentru combustibilii din biomasă în cauză, calculată în conformitate cu anexa VI partea B punctul 7, este egală cu sau mai mică decât zero, prin utilizarea acestei valori implicite;
prin utilizarea valorii efective, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în anexa V partea C pentru biocombustibili și biolichide și în anexa VI partea B pentru combustibilii din biomasă;
prin utilizarea unei valori calculate ca suma factorilor formulelor menționate în anexa V partea C punctul 1, caz în care valorile implicite detaliate din anexa V partea D sau partea E pot fi folosite pentru unii factori, iar valorile efective, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în anexa V partea C, se folosesc pentru toți ceilalți factori;
prin utilizarea unei valori calculate ca suma factorilor formulelor menționate în anexa VI partea B punctul 1, caz în care valorile implicite detaliate din anexa VI partea C pot fi folosite pentru unii factori, iar valorile efective, calculate în conformitate cu metodologia stabilită în anexa VI partea B, se folosesc folosite pentru toți ceilalți factori.
În temeiul unor astfel de decizii, datele respective pot fi folosite în locul valorilor implicite detaliate pentru cultivare stabilite în anexa V partea D sau E pentru biocombustibili și biolichide și în anexa VI partea C pentru combustibilii din biomasă.
Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în temeiul articolului 35 pentru a modifica, dacă este cazul, anexele V și VI prin adăugarea sau revizuirea valorilor implicite sau prin modificarea metodologiei.
În cazul oricărei adaptări sau adăugiri la lista valorilor implicite din anexele V și VI:
în cazul în care contribuția unui anume factor la emisiile globale este mică, în cazul în care există variații limitate sau în cazul în care este foarte costisitor sau dificil să se stabilească valorile reale, valorile implicite sunt cele tipice pentru procesele normale de producție;
în toate celelalte cazuri, valorile implicite se bazează pe un scenariu prudent în raport cu procesele normale de producție.
Articolul 32
Acte de punere în aplicare
Actele de punere în aplicare menționate la articolul 29 alineatul (3) al doilea paragraf, la articolul 29 alineatul (8), la articolul 30 alineatul (5) primul paragraf, articolul 30 alineatul (6) al doilea paragraf, articolul 30 alineatul (8) primul paragraf, articolul 31 alineatul (4) primul paragraf și articolul 31 alineatul (6) din prezenta directivă iau în considerare pe deplin dispozițiile referitoare la reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu articolul 7a din Directiva 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 7 ).
Articolul 33
Monitorizarea de către Comisie
Respectiva propunere ține seama de experiența punerii în aplicare a prezentei directive, inclusiv a criteriilor sale de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, și de progresele tehnologice din domeniul energiei din surse regenerabile.
Articolul 34
Procedura comitetului
În cazul în care comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.
Articolul 35
Exercitarea delegării de competențe
Articolul 36
Transpunere
Atunci când statele membre adoptă aceste acte, acestea conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Acestea conțin, de asemenea, o mențiune care precizează că trimiterile, în actele cu putere de lege și actele administrative în vigoare, la directiva abrogată prin prezenta directivă se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri și formularea acestei mențiuni.
Articolul 37
Abrogare
Directiva 2009/28/CE, astfel cum a fost modificată prin directivele enumerate în anexa X partea A, se abrogă cu efect de la 1 iulie 2021, fără a se aduce atingere obligațiilor statelor membre în ceea ce privește termenele de transpunere în dreptul intern a directivelor menționate în anexa X partea B și fără a se aduce atingere obligațiilor statelor membre pentru anul 2020, astfel cum sunt stabilite în articolul 3 alineatul (1) și cum sunt prevăzute în anexa I partea A la Directiva 2009/28/CE.
Trimiterile la directiva abrogată se interpretează ca trimiteri la prezenta directivă și se citesc în conformitate cu tabelul de corespondență din anexa XI.
Articolul 38
Intrarea în vigoare
Prezenta directivă intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Articolul 39
Destinatari
Prezenta directivă se adresează statelor membre.
ANEXA I
OBIECTIVELE NAȚIONALE GLOBALE PRIVIND PONDEREA ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE ÎN CONSUMUL FINAL BRUT DE ENERGIE DIN 2020 ( 8 )
A. Obiective naționale globale
|
|
Ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, 2005 (S2005) |
Obiectivul privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, 2020 (S2020) |
|
Belgia |
2,2 % |
13 % |
|
Bulgaria |
9,4 % |
16 % |
|
Cehia |
6,1 % |
13 % |
|
Danemarca |
17,0 % |
30 % |
|
Germania |
5,8 % |
18 % |
|
Estonia |
18,0 % |
25 % |
|
Irlanda |
3,1 % |
16 % |
|
Grecia |
6,9 % |
18 % |
|
Spania |
8,7 % |
20 % |
|
Franța |
10,3 % |
23 % |
|
Croația |
12,6 % |
20 % |
|
Italia |
5,2 % |
17 % |
|
Cipru |
2,9 % |
13 % |
|
Letonia |
32,6 % |
40 % |
|
Lituania |
15,0 % |
23 % |
|
Luxemburg |
0,9 % |
11 % |
|
Ungaria |
4,3 % |
13 % |
|
Malta |
0,0 % |
10 % |
|
Țările de Jos |
2,4 % |
14 % |
|
Austria |
23,3 % |
34 % |
|
Polonia |
7,2 % |
15 % |
|
Portugalia |
20,5 % |
31 % |
|
România |
17,8 % |
24 % |
|
Slovenia |
16,0 % |
25 % |
|
Republica Slovacă |
6,7 % |
14 % |
|
Finlanda |
28,5 % |
38 % |
|
Suedia |
39,8 % |
49 % |
|
Regatul Unit |
1,3 % |
15 % |
ANEXA II
FORMULA DE NORMALIZARE PENTRU CALCULUL ENERGIEI ELECTRICE PRODUSE DE ENERGIA HIDROELECTRICĂ ȘI EOLIANĂ
Pentru calculul energiei electrice produse de energia hidroelectrică într-un stat membru dat se aplică următoarea formulă:
►C1
◄ unde:
|
N |
= |
anul de referință; |
|
QN(norm) |
= |
cantitatea standardizată de energie electrică produsă de toate centralele hidroelectrice din statul membru respectiv în anul N, în scopul efectuării de calcule; |
|
Qi |
= |
cantitatea de energie electrică produsă efectiv în anul i de către toate centralele hidroelectrice din statul membru respectiv măsurată în GWh, excluzând producția din unitățile de stocare cu pompe pe bază de apă pompată anterior în sens ascendent; |
|
Ci |
= |
puterea totală instalată, fără acumularea prin pompare, a tuturor centralelor hidroelectrice din statul membru respectiv înregistrată la sfârșitul anului i, măsurată în MW. |
Pentru calculul energiei electrice produse de energia eoliană pe uscat într-un stat membru dat se aplică următoarea formulă:
►C1
◄ unde:
|
N |
= |
anul de referință; |
|
QN(norm) |
= |
cantitatea standardizată de energie electrică produsă de toate centralele eoliene pe uscat din statul membru respectiv în anul N, în scopul efectuării de calcule; |
|
Qi |
= |
cantitatea de energie electrică produsă efectiv în anul i de către toate centralele eoliene pe uscat din statul membru respectiv măsurată în GWh; |
|
Cj |
= |
puterea totală instalată a tuturor centralelor eoliene pe uscat din statul membru respectiv înregistrată la sfârșitul anului j, măsurată în MW; |
|
n |
= |
4 sau numărul de ani care precedă anul N pentru care sunt disponibile date privind capacitatea și producția pentru statul membru respectiv, luându-se în considerare cea mai joasă dintre cele două valori. |
Pentru calculul energiei electrice produse de energia eoliană în larg într-un stat membru dat se aplică următoarea formulă:
►C1
◄ unde:
|
N |
= |
anul de referință; |
|
QN(norm) |
= |
cantitatea standardizată de energie electrică produsă de toate centralele eoliene în larg din statul membru respectiv în anul N, în scopul efectuării de calcule; |
|
Qi |
= |
cantitatea de energie electrică produsă efectiv în anul i de către toate centralele eoliene în larg din statul membru respectiv măsurată în GWh; |
|
Cj |
= |
puterea totală instalată a tuturor centralelor eoliene în larg din statul membru respectiv înregistrată la sfârșitul anului j, măsurată în MW; |
|
n |
= |
4 sau numărul de ani care precedă anul N pentru care sunt disponibile date privind capacitatea și producția pentru statul membru respectiv, luându-se în considerare cea mai joasă dintre cele două valori. |
ANEXA III
CONȚINUTUL DE ENERGIE PENTRU COMBUSTIBILI
|
Combustibil |
Conținut masic de energie (putere calorifică inferioară, MJ/kg) |
Conținut volumic de energie (putere calorifică inferioară, MJ/l) |
|
COMBUSTIBILI PROVENIȚI DIN BIOMASĂ ȘI/SAU DIN OPERAȚIUNI DE PRELUCRARE A BIOMASEI |
||
|
Biopropan |
46 |
24 |
|
Ulei vegetal pur (ulei produs din plante oleaginoase prin presare, extracție sau procedee comparabile, brut sau rafinat, dar nemodificat chimic) |
37 |
34 |
|
Biomotorină – ester metilic al acizilor grași (ester metilic produs din ulei produs din biomasă) |
37 |
33 |
|
Biomotorină – ester etilic al acizilor grași (ester etilic produs din ulei produs din biomasă) |
38 |
34 |
|
Biogaz care se poate purifica pentru a obține calitatea gazelor naturale |
50 |
— |
|
Ulei hidrotratat (tratat termochimic cu hidrogen) produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea motorinei |
44 |
34 |
|
Ulei hidrotratat (tratat termochimic cu hidrogen) produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea benzinei |
45 |
30 |
|
Ulei hidrotratat (tratat termochimic cu hidrogen) produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea combustibilului pentru avioane |
44 |
34 |
|
Ulei hidrotratat (tratat termochimic cu hidrogen) produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea gazului petrolier lichefiat |
46 |
24 |
|
Ulei coprelucrat (prelucrat într-o rafinărie simultan cu combustibili fosili) produs din biomasă sau biomasă supusă pirolizei, destinat a fi folosit la înlocuirea motorinei |
43 |
36 |
|
Ulei coprelucrat (prelucrat într-o rafinărie simultan cu combustibili fosili) produs din biomasă sau biomasă supusă pirolizei, destinat a fi folosit la înlocuirea benzinei |
44 |
32 |
|
Ulei coprelucrat (prelucrat într-o rafinărie simultan cu combustibili fosili) produs din biomasă sau biomasă supusă pirolizei, destinat a fi folosit la înlocuirea combustibilului pentru avioane |
43 |
33 |
|
Ulei coprelucrat (prelucrat într-o rafinărie simultan cu combustibili fosili) produs din biomasă sau biomasă supusă pirolizei, destinat a fi folosit la înlocuirea gazului petrolier lichefiat |
46 |
23 |
|
COMBUSTIBILI DIN SURSE REGENERABILE CARE POT FI PRODUȘI DIN DIFERITE SURSE REGENERABILE, INCLUSIV BIOMASĂ |
||
|
Metanol din surse regenerabile |
20 |
16 |
|
Etanol din surse regenerabile |
27 |
21 |
|
Propanol din surse regenerabile |
31 |
25 |
|
Butanol din surse regenerabile |
33 |
27 |
|
Motorină Fischer-Tropsch (hidrocarbură sintetică sau amestec de hidrocarburi sintetice destinat a fi folosit la înlocuirea motorinei) |
44 |
34 |
|
Benzină Fischer-Tropsch (hidrocarbură sintetică sau amestec de hidrocarburi sintetice produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea benzinei) |
44 |
33 |
|
Combustibil pentru avioane Fischer-Tropsch (hidrocarbură sintetică sau amestec de hidrocarburi sintetice produs din biomasă, destinat a fi folosit la înlocuirea combustibilului pentru avioane) |
44 |
33 |
|
Gaz petrolier lichefiat Fischer-Tropsch (hidrocarbură sintetică sau amestec de hidrocarburi sintetice destinat a fi folosit la înlocuirea gazului petrolier lichefiat) |
46 |
24 |
|
DME (dimetileter) |
28 |
19 |
|
Hidrogen din surse regenerabile |
120 |
— |
|
ETBE (etil-terț-butil-eter produs pe bază de etanol) |
36 (din care 37 % din surse regenerabile) |
27 (din care 37 % din surse regenerabile) |
|
MTBE (metil-terț-butil-eter produs pe bază de metanol) |
35 (din care 22 % din surse regenerabile) |
26 (din care 22 % din surse regenerabile) |
|
TAEE (terțiar-amil-etil-eter produs pe bază de etanol) |
38 (din care 29 % din surse regenerabile) |
29 (din care 29 % din surse regenerabile) |
|
TAME (terțiar-amil-metil-eter produs pe bază de metanol) |
36 (din care 18 % din surse regenerabile) |
28 (din care 18 % din surse regenerabile) |
|
THxEE (terțiar-hexil-etil-eter produs pe bază de etanol) |
38 (din care 25 % din surse regenerabile) |
30 (din care 25 % din surse regenerabile) |
|
THxME (terțiar-hexil-metil-eter produs pe bază de metanol) |
38 (din care 14 % din surse regenerabile) |
30 (din care 14 % din surse regenerabile) |
|
COMBUSTIBILI FOSILI |
||
|
Benzină |
43 |
32 |
|
Motorină |
43 |
36 |
ANEXA IV
CERTIFICAREA INSTALATORILOR
Sistemele de certificare sau sistemele de calificare echivalente menționate la articolul 18 alineatul (3) au la bază următoarele criterii:
Procesul de certificare sau de calificare trebuie să fie transparent și definit în mod clar de statele membre sau de organismul administrativ desemnat de acestea.
Instalatorii pentru pompe de căldură, pentru instalațiile energetice pe bază de biomasă, pentru instalațiile energetice geotermale de mică adâncime, cele fotovoltaice solare și termice solare sunt certificați printr-un program de formare acreditat sau de către un organism de formare acreditat.
Acreditarea programului sau a organismului de formare se realizează de către statele membre sau de către organismul administrativ desemnat de acestea. Organismul de acreditare se asigură că programul de formare oferit de organismul de formare prezintă continuitate și acoperire regională ori națională. Organismul de formare deține dotări tehnice specifice pentru a oferi formare practică, inclusiv anumite echipamente de laborator sau facilități corespunzătoare pentru a asigura formarea practică. De asemenea, organismul de formare trebuie să ofere, pe lângă formarea de bază, cursuri scurte de perfecționare privind aspecte tematice, inclusiv noile tehnologii, pentru a permite perfecționarea continuă în domeniul instalațiilor. Pot avea calitatea de organism de formare producătorul instalației sau al sistemului, institute sau asociații.
Formarea care se încheie cu certificarea sau calificarea instalatorului include atât o parte teoretică, cât și una practică. La finalul formării, instalatorul trebuie să dețină calificările necesare pentru instalarea echipamentelor și sistemelor relevante în scopul de a îndeplini cerințele de performanță și fiabilitate ale clientului, de a utiliza competențe la un înalt nivel de calitate și de a respecta toate codurile și standardele aplicabile, inclusiv cele referitoare la etichetarea energetică și ecologică.
Cursul de formare se încheie cu un examen pentru obținerea unui certificat sau a unei calificări. Examenul include o probă practică de instalare corectă a cazanelor sau a cuptoarelor de biomasă, a pompelor de căldură, a instalațiilor geotermale de mică adâncime, a celor fotovoltaice solare sau a celor termice solare.
Sistemele de certificare sau sistemele de calificare echivalente menționate la articolul 18 alineatul (3) iau în considerare următoarele orientări:
Programele de formare acreditate ar trebui oferite instalatorilor cu experiență profesională care au urmat sau urmează tipurile de formare menționate în continuare:
în cazul instalatorilor de cazane și cuptoare de biomasă: se cere formarea prealabilă ca instalator de apă și canal, instalator de țevi și conducte, instalator de instalații termice sau tehnician de echipamente sanitare și de încălzire sau de răcire;
în cazul instalatorilor de pompe de căldură: se cere formarea prealabilă ca instalator de apă și canal sau inginer de instalații frigorifice și deținerea de competențe de bază ca electrician și instalator de apă și canal (tăierea țevilor, sudarea manșoanelor de țeavă, lipirea manșoanelor de țeavă, izolarea, etanșarea garniturilor, verificarea scurgerilor și instalarea sistemelor de încălzire sau de răcire);
în cazul instalatorilor de instalații fotovoltaice solare sau termice solare: se cere formarea prealabilă ca instalator de apă și canal sau electrician și deținerea de competențe de bază ca instalator de apă și canal, ca electrician și pentru lucrări de aplicare a învelișurilor în construcții, inclusiv cunoștințe de sudare a manșoanelor de țeavă, lipire a manșoanelor de țeavă, izolații, etanșare a garniturilor, verificare a scurgerilor la lucrările de apă și canal, capacitate de a conecta fire electrice, familiarizare cu materialele de bază pentru învelișuri în construcții metodele de descărcare în arc și de sudare; sau
un program de formare profesională care să îi ofere unui instalator competențele specifice, echivalente cu trei ani de instruire în competențele menționate la litera (a), (b) sau (c), inclusiv învățare în sala de clasă și la locul de muncă.
Partea teoretică a formării instalatorilor pentru cuptoare și cazane de biomasă ar trebui să ofere o privire de ansamblu a situației pieței de biomasă și să cuprindă aspecte ecologice, combustibili din biomasă, logistică, protecția împotriva incendiilor, subvențiile aferente, tehnici de ardere, sisteme de aprindere, soluții hidraulice optime, compararea costurilor și a profitabilității, precum și proiectarea, instalarea și întreținerea cazanelor și cuptoarelor de biomasă. Formarea ar trebui să asigure, de asemenea, o bună cunoaștere a oricăror standarde europene în domeniul tehnologiei și combustibililor din biomasă, de tipul peletelor, precum și a dreptului intern și al Uniunii referitor la biomasă.
Partea teoretică a formării instalatorilor de pompe de căldură ar trebui să ofere o privire de ansamblu a situației pieței de pompe de căldură și să acopere resursele geotermale și temperaturile surselor subterane din diferite regiuni, identificarea conductibilității termice a solurilor și a rocilor, reglementări privind utilizarea resurselor geotermale, fezabilitatea utilizării pompelor de căldură în construcții și determinarea celui mai potrivit sistem de pompe de căldură, precum și cunoștințe privind cerințele tehnice, siguranța, filtrarea aerului, racordarea la sursa de căldură și planul sistemului. Formarea ar trebui să asigure, de asemenea, o bună cunoaștere a oricăror standarde europene pentru pompe de căldură, precum și a dreptului intern și al Uniunii relevant. Instalatorul ar trebui să demonstreze că deține următoarele competențe esențiale:
înțelegere de bază a principiilor fizice și de funcționare a pompei de căldură, inclusiv a caracteristicilor circuitului pompei de căldură: contextul dintre temperaturile joase ale mediului absorbant de căldură, temperaturile ridicate ale sursei de căldură și eficiența sistemului, determinarea coeficientului de performanță și a factorului de performanță sezonieră (FPS);
înțelegere a componentelor și a funcționării lor în cadrul circuitului pompei de căldură, cum ar fi compresorul, ventilul de destindere, evaporatorul, condensorul, armăturile și garniturile, uleiul de ungere, refrigerentul, supraîncălzirea și subrăcirea și posibilitățile de răcire în cazul pompelor de căldură; și
capacitate de a alege și de a dimensiona componentele în situații tipice de instalare, inclusiv de a determina valorile tipice ale sarcinii termice pentru diferite clădiri și pentru producerea de apă caldă pe baza consumului de energie, de a determina capacitatea pompei de căldură privind sarcina termică pentru producerea de apă caldă, privind masa de stocare a clădirii și privind furnizarea neîntreruptă de curent; determinarea componentei rezervor-tampon și a volumului acesteia, precum și integrarea unui al doilea sistem de încălzire.
Partea teoretică a formării instalatorilor pentru instalațiile termice solare și cele fotovoltaice solare ar trebui să ofere o privire de ansamblu a situației pieței de produse solare și comparații între cost și profitabilitate și să cuprindă aspecte ecologice, componentele, caracteristicile și dimensionarea sistemelor care utilizează energie solară, selectarea de sisteme precise și dimensionarea componentelor, determinarea necesarului de căldură, protecția împotriva incendiilor, subvențiile aferente, precum și proiectarea, instalarea și întreținerea instalațiilor fotovoltaice solare și a celor termice solare. Formarea ar trebui să asigure, de asemenea, cunoașterea oricăror standarde europene privind tehnologia și certificarea, cum ar fi Solar Keymark, precum și a dreptului intern și al Uniunii aferent. Instalatorul ar trebui să demonstreze că deține următoarele competențe esențiale:
capacitatea de a lucra în condiții de siguranță, utilizând echipamentul și uneltele necesare și punând în aplicare codurile și standardele de siguranță, și de a identifica pericolele legate de lucrările de energie electrică, apă și canal, precum și pericolele de altă natură asociate instalațiilor solare;
capacitatea de a identifica sistemele și componentele specifice pentru sistemele active și pasive, inclusiv proiectarea lor mecanică, și de a determina amplasarea componentelor, planul și configurația sistemului;
capacitatea de a determina suprafața necesară pentru instalare, orientarea și înclinarea încălzitorului de apă solar și ale celui fotovoltaic solar, ținând cont de umbră, de accesul solar, de integritatea structurală, de oportunitatea instalării din punct de vedere al clădirii sau climei și de a identifica diferitele metode de instalare potrivite pentru tipurile de acoperiș și proporția echipamentelor necesare pentru instalare în cadrul sistemului; și
în special pentru sistemele fotovoltaice solare, capacitate de adaptare a schemei electrice, inclusiv determinarea curenților nominali proiectați, selectarea tipurilor corespunzătoare de conductori și a valorilor nominale corespunzătoare pentru fiecare circuit electric, determinarea dimensiunii corespunzătoare, a valorilor nominale și a locațiilor pentru echipamentele și subsistemele aferente și selectarea unui punct corespunzător de interconectare.
Certificarea instalatorilor ar trebui să fie limitată în timp, astfel încât să fie necesar un seminar sau un curs de perfecționare pentru a se asigura continuitatea certificării.
ANEXA V
NORME PENTRU CALCULAREA IMPACTULUI BIOCOMBUSTIBILILOR, AL BIOLICHIDELOR ȘI AL OMOLOGILOR LOR COMBUSTIBILI FOSILI ÎN CEEA CE PRIVEȘTE GAZELE CU EFECT DE SERĂ
A. VALORI TIPICE ȘI IMPLICITE PENTRU BIOCOMBUSTIBILII PRODUȘI FĂRĂ EMISII NETE DE CARBON REZULTATE ÎN URMA SCHIMBĂRII DESTINAȚIEI TERENULUI
|
Filieră de producție a biocombustibililor |
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică |
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită |
|
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) |
67 % |
59 % |
|
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) |
77 % |
73 % |
|
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) |
73 % |
68 % |
|
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) |
79 % |
76 % |
|
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) |
58 % |
47 % |
|
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) |
71 % |
64 % |
|
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) |
48 % |
40 % |
|
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) |
55 % |
48 % |
|
etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) |
40 % |
28 % |
|
etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) |
69 % |
68 % |
|
etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) |
47 % |
38 % |
|
etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) |
53 % |
46 % |
|
etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) |
37 % |
24 % |
|
etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*)) |
67 % |
67 % |
|
etanol din trestie de zahăr |
70 % |
70 % |
|
partea de etil-terț-butil-eter (ETBE) din surse regenerabile |
egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului |
|
|
partea de terțiar-amil-etil-eter (TAEE) din surse regenerabile |
egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului |
|
|
biomotorină din semințe de rapiță |
52 % |
47 % |
|
biomotorină din floarea soarelui |
57 % |
52 % |
|
biomotorină din semințe de soia |
55 % |
50 % |
|
biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) |
33 % |
20 % |
|
biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) |
51 % |
45 % |
|
biomotorină din ulei de gătit uzat |
88 % |
84 % |
|
biomotorină din grăsime animală topită (**) |
84 % |
78 % |
|
ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat |
51 % |
47 % |
|
ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat |
58 % |
54 % |
|
ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat |
55 % |
51 % |
|
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis) |
34 % |
22 % |
|
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) |
53 % |
49 % |
|
ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat |
87 % |
83 % |
|
ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (**) |
83 % |
77 % |
|
ulei vegetal pur din semințe de rapiță |
59 % |
57 % |
|
ulei vegetal pur din floarea soarelui |
65 % |
64 % |
|
ulei vegetal pur din semințe de soia |
63 % |
61 % |
|
ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) |
40 % |
30 % |
|
ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) |
59 % |
57 % |
|
ulei pur din ulei de gătit uzat |
98 % |
98 % |
|
(*) Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare. (**) Se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (1), în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare. |
||
|
(1)
Regulamentul (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală și produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală) (JO L 300, 14.11.2009, p. 1). |
||
B. ESTIMĂRI ALE VALORILOR TIPICE ȘI IMPLICITE AFERENTE VIITORILOR BIOCOMBUSTIBILI INEXISTENȚI SAU CARE SE AFLAU DOAR ÎN CANTITĂȚI NEGLIJABILE PE PIAȚĂ ÎN 2016, DACĂ ACEȘTIA SUNT PRODUȘI FĂRĂ EMISII NETE DE CARBON REZULTATE ÎN URMA SCHIMBĂRII DESTINAȚIEI TERENULUI
|
Filieră de producție a biocombustibililor |
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică |
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită |
|
etanol din paie de grâu |
85 % |
83 % |
|
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
83 % |
83 % |
|
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
82 % |
82 % |
|
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
83 % |
83 % |
|
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
82 % |
82 % |
|
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
84 % |
84 % |
|
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
83 % |
83 % |
|
metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
84 % |
84 % |
|
metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
83 % |
83 % |
|
motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
89 % |
89 % |
|
benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
89 % |
89 % |
|
dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
89 % |
89 % |
|
metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
89 % |
89 % |
|
partea de metil-terț-butil-eter (MTBE) din surse regenerabile |
egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului |
|
C. METODOLOGIE
1. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili pentru transporturi, biocombustibili și biolichide se calculează prin formula următoare:
emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de biocombustibili se calculează prin formula următoare:
E = eec + el + ep + etd + eu – esca – eccs – eccr,
unde
|
E |
= |
emisiile totale provenite din utilizarea combustibilului; |
|
eec |
= |
emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime; |
|
el |
= |
emisiile anuale provenite din variația cantității de carbon provocată de schimbarea destinației terenului; |
|
ep |
= |
emisii provenite din prelucrare; |
|
etd |
= |
emisii provenite din transport și distribuție; |
|
eu |
= |
emisii provenite de la combustibilul utilizat; |
|
esca |
= |
reducerea emisiilor prin acumularea carbonului în sol printr-o gestionare agricolă îmbunătățită; |
|
eccs |
= |
reducerile emisiilor prin captarea și stocarea geologică a CO2; și |
|
eccr |
= |
reducerile emisiilor prin captarea și înlocuirea CO2. |
Emisiile rezultate din producția de mașini și echipamente nu se iau în considerare;
emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de biolichide se calculează prin formula pentru biocombustibili (E), dar cu extensia necesară pentru a include conversia energiei în energie electrică și/sau încălzire și răcire produsă, după cum urmează:
pentru instalațiile energetice care produc numai energie termică:
pentru instalațiile energetice care produc numai energie electrică:
unde
|
ECh,el |
= |
totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final. |
|
E |
= |
totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale biolichidului înainte de conversia finală. |
|
ηel |
= |
randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la contribuția anuală a biolichidului pe baza conținutului său energetic. |
|
ηh |
= |
randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la contribuția anuală a biolichidului pe baza conținutului său energetic. |
pentru energia electrică sau mecanică produsă de instalațiile energetice care produc energie termică utilă pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică:
pentru energia termică utilă produsă de instalațiile energetice care produc energie termică pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică:
unde:
|
ECh,el |
= |
totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final. |
|
E |
= |
totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale biolichidului înainte de conversia finală. |
|
ηel |
= |
randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic. |
|
ηh |
= |
randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic. |
|
Cel |
= |
fracțiunea exergetică din energia electrică și/sau energia mecanică, stabilită la 100 % (Cel = 1). |
|
Ch |
= |
randamentul ciclului Carnot (fracțiunea exergetică din cadrul energiei termice utile). |
Randamentul ciclului Carnot, Ch, pentru energia termică utilă la diferite temperaturi, este definit după cum urmează:
unde
|
Th |
= |
temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la punctul de furnizare. |
|
T0 |
= |
temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0 °C) |
Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150 °C (423,15 grade Kelvin), Ch poate fi definit după cum urmează:
|
Ch |
= |
randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546 |
În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții:
„cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice;
„energie termică utilă” înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică pentru încălzire și răcire;
„cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței.
2. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biocombustibili și biolichide se exprimă după cum urmează:
emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biocombustibili, E, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ.
emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la biolichide, EC, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de produs energetic final (energie termică sau electrică), g CO2eq/MJ.
În cazul în care încălzirea și răcirea sunt cogenerate cu energie electrică, emisiile se alocă între energia electrică și cea termică [astfel cum este prevăzut la punctul 1 litera (b)], indiferent dacă energia termică este utilizată pentru încălzire sau pentru răcire ( 9 ).
În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime eec sunt exprimate în g CO2eq/tonă de substanță uscată de materii prime, conversia în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ, se calculează după cum urmează ( 10 ):
unde
Emisiile pe tonă de substanță uscată de materii prime se calculează după cum urmează:
3. Reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră de la biocombustibili și biolichide se calculează prin formula următoare:
reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorată utilizării biocombustibililor:
REDUCERE = (EF(t) – EB)/EF(t),
unde
|
EB |
= |
emisiile totale provenite de la biocombustibil; și |
|
EF(t) |
= |
emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru transport |
reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorate încălzirii, răcirii și energiei electrice produse din biolichide:
REDUCERE = (ECF(h&c,el) – ECB(h&c,el))/ECF(h&c,el),
unde
|
ECB(h&c,el) |
= |
emisiile totale rezultate din energia termică sau electrică; și |
|
ECF(h&c,el) |
= |
emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru energie termică utilă sau energie electrică. |
4. Gazele cu efect de seră luate în considerare în sensul punctului 1 sunt CO2, N2O și CH4. Pentru calcularea echivalenței în CO2, aceste gaze se evaluează după cum urmează:
|
CO2 |
: |
1 |
|
N2O |
: |
298 |
|
CH4 |
: |
25 |
5. Emisiile provenite din extracția sau cultivarea de materii prime, eec, includ emisii provenite din însuși procesul de extracție sau cultivare; din colectarea, uscarea și depozitarea de materii prime; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe chimice sau produse utilizate în procesul de extracție sau de cultivare. Se exclude captarea de CO2 în cadrul cultivării de materii prime. Se pot obține estimări ale emisiilor rezultate din cultivarea biomasei agricole folosindu-se mediile regionale pentru emisiile provenite din cultivare incluse în rapoartele menționate la articolul 31 alineatul (4) sau din informații cu privire la valorile implicite detaliate privind emisiile provenite din cultivare incluse în prezenta anexă, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. În absența unor informații relevante în rapoartele respective, este permis să se calculeze valori medii bazate pe practici agricole locale, de exemplu pe baza unor date provenite de la un grup de exploatații, ca alternativă la utilizarea valorilor efective.
6. Pentru scopurile calculului menționat la punctul 1 litera (a), reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din îmbunătățirea gestionării în agricultură, esca, cum ar fi trecerea la aratul de conservare sau la semănarea direct în miriște, îmbunătățirea sistemului de rotație, utilizarea culturilor de protecție, inclusiv gestionarea reziduurilor de culturi, precum și utilizarea unui ameliorator organic de soluri (de exemplu compost, digestat fermentat din gunoi de grajd), se ia în considerare doar în cazul în care sunt furnizate dovezi solide și verificabile cu privire la creșterea cantității de carbon din sol sau dacă se poate presupune în mod rezonabil că aceasta a crescut în perioada în care au fost cultivate materiile prime respective, ținând seama, în același timp, de emisiile existente acolo unde astfel de practici presupun utilizarea la scară crescută de îngrășăminte și erbicide ( 11 ).
7. Emisiile anuale rezultate din variațiile stocurilor de carbon provocate de schimbarea destinației terenurilor, el, se calculează prin distribuirea în mod egal a emisiilor totale pe o perioadă de 20 de ani. La calcularea emisiilor respective se aplică formula următoare:
el = (CSR – CSA) × 3,664 × 1/20 × 1/P – eB ( 12 )
unde
|
el |
= |
emisiile anuale de gaze cu efect de seră rezultate din variația stocului de carbon provocată de schimbarea destinației terenurilor [măsurată ca masă (grame) de echivalent CO2 per unitate energetică produsă de biocombustibili sau de biolichide (megajouli)]. „Terenuri cultivate” (1) și „terenuri cu cultură perenă” (2) sunt considerate ca reprezentând o singură categorie de destinație a terenurilor; |
|
CSR |
= |
stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației de referință a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. Destinația de referință a terenului reprezintă destinația terenului în ianuarie 2008 sau cu 20 de ani înainte de obținerea materiei prime, în funcție de care dată este mai recentă; |
|
CSA |
= |
stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației efective a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. În cazurile în care stocul de carbon se acumulează pe o perioadă mai mare de un an, valoarea atribuită CSA este stocul estimat per unitate de suprafață după 20 de ani sau atunci când cultura ajunge la maturitate, în funcție de care dintre momente survine primul; |
|
P |
= |
productivitatea culturii (măsurată ca energie produsă de biocombustibili sau biolichide per unitate de suprafață per an); și |
|
eB |
= |
bonus de biolichid sau de biocombustibil de 29 g CO2eq/MJ, dacă biomasa este obținută din teren degradat reabilitat, în condițiile stabilite la punctul 8. |
|
(1)
„Terenuri cultivate” astfel cum sunt definite de IPCC.
(2)
Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei. |
||
8. Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se atribuie dacă se furnizează dovezi care să ateste că terenul în chestiune:
nu era folosit pentru activități agricole sau de orice altă natură în ianuarie 2008; și
este teren sever degradat, inclusiv terenurile exploatate în trecut în scopuri agricole.
Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se aplică pentru o perioadă de până la 20 de ani, începând cu data transformării terenurilor în exploatații agricole, cu condiția asigurării unei creșteri regulate a stocului de carbon, precum și a unei reduceri semnificative a eroziunii, în cazul terenurilor din categoria (b).
9. „Teren sever degradat” înseamnă un teren care, pe o perioadă importantă de timp, fie a fost salinizat într-o proporție importantă, fie a prezentat un conținut în materii organice deosebit de scăzut și a fost grav erodat.
10. Comisia revizuiește, până la 31 decembrie 2020, orientări pentru calcularea stocurilor de carbon din sol ( 13 ) pe baza Orientărilor IPCC din 2006 pentru inventarele naționale privind gazele cu efect de seră – volumul 4 și în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 525/2013 și cu Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului ( 14 ). Orientările Comisiei servesc drept bază de calcul pentru stocurile de carbon din sol în sensul prezentei directive.
11. Emisiile rezultate în urma prelucrării, ep, includ emisii provenite din însuși procesul de prelucrare; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe sau produse chimice utilizate în procesul de prelucrare, inclusiv emisiile de CO2 care corespund conținutului de carbon al materiilor prime fosile, indiferent dacă au fost sau nu arse efectiv în acest proces.
La calculul consumului de energie electrică care nu se produce în instalația de producție a combustibilului, se consideră că intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră care caracterizează producerea și distribuția energiei electrice respective este egală cu intensitatea medie a emisiilor la producerea și distribuția de energie electrică într-o regiune definită. Prin derogare de la această regulă, producătorii pot utiliza o valoare medie pentru a calcula energia electrică produsă de o instalație individuală de producere a energiei electrice, în cazul în care instalația nu este conectată la rețeaua electrică.
Emisiile rezultate în urma prelucrării includ emisii provenite din uscarea produselor și materialelor intermediare, atunci când este relevant.
12. Emisiile provenite din transport și distribuție, etd, includ emisii rezultate din transportul de materii prime și materiale semifinite și din stocarea și distribuția de materiale finite. Emisiile provenite din transport și distribuție care sunt luate în considerare în temeiul punctului 5 nu sunt acoperite de prezentul punct.
13. Emisiile combustibilului utilizat, eu, se consideră ca având valoarea zero pentru biocombustibili și biolichide.
Emisiile de alte gaze cu efect de seră decât CO2 (N2O și CH4) ale combustibilului utilizat se includ în factorul eu pentru biolichide.
14. Reducerile emisiilor prin captarea și stocarea geologică a CO2, eccs, care nu au fost deja luate în calcul pentru ep, se limitează la emisiile evitate prin captarea și stocarea de CO2 emis în legătură directă cu extracția, transportul, prelucrarea și distribuția combustibilului din biomasă dacă este stocat în conformitate cu Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 15 ).
15. Reducerea emisiilor prin captarea și înlocuirea CO2, eccr, este direct legată de producția de biocombustibili sau de biolichide cărora li se datorează și se limitează la emisiile evitate prin captarea de CO2 al cărui carbon provine din biomasă și care se utilizează pentru înlocuirea CO2 de origine fosilă în producția de produse și servicii comerciale.
16. În cazul în care o unitate de cogenerare – care furnizează energie termică și/sau energie electrică unui proces de producție a combustibililor pentru care se calculează emisiile – produce un surplus de energie electrică și/sau de energie termică utilă, emisiile de gaze cu efect de seră se împart între energia electrică și energia termică utilă conform temperaturii agentului termic (care reflectă utilitatea energiei termice). Partea utilă a energiei termice se calculează prin înmulțirea conținutului său energetic cu randamentul ciclului Carnot, Ch, calculat după cum urmează:
unde
|
Th |
= |
temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la punctul de furnizare. |
|
T0 |
= |
temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0 °C) |
Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150 °C (423,15 grade Kelvin), Ch poate fi definit după cum urmează:
|
Ch |
= |
randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546 |
În scopul acestui calcul, se utilizează randamentele efective, definite ca producția anuală de energie mecanică, energie electrică și energie termică, fiecare împărțită la intrarea anuală de energie.
În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții:
„cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice;
„energie termică utilă” înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică, pentru încălzire sau răcire;
„cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței.
17. În cazul în care, printr-un proces de producție a combustibilului, se obține, în combinație, combustibilul pentru care se calculează emisiile și unul sau mai multe alte produse (coproduse), emisiile de gaze cu efect de seră se împart între combustibil sau produsul său intermediar și coproduse, proporțional cu conținutul lor energetic (determinat de puterea de încălzire inferioară în cazul unor coproduse altele decât energia electrică și termică). Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de surplusul de energie electrică sau de energie termică utilă este aceeași cu intensitatea gazelor cu efect de seră generate de energia electrică sau termică livrată procesului de producție a combustibilului și se determină prin calcularea intensității gazelor cu efect de seră la toate intrările și emisiile, inclusiv emisiile provenite de la materiile prime și emisiile de CH4 și N2O, către și dinspre unitatea de cogenerare, cazane sau alte aparate care furnizează energie termică sau electrică pentru procesul de producție a combustibililor. În cazul cogenerării de energie electrică și termică, calculul se efectuează în conformitate cu punctul 16.
18. Pentru calculul menționat la punctul 17, emisiile care trebuie împărțite sunt eec + el + esca + acele fracții ale ep, etd, eccs și eccr care au loc până la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. În cazul în care s-a alocat vreo valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viață, fracțiunea din emisiile atribuite produsului combustibil intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor.
În cazul biocombustibililor și al biolichidelor, toate coprodusele se iau în considerare în sensul acestui calcul. Nu se alocă emisii pentru deșeuri și reziduuri. În scopul calculului respectiv, se atribuie un conținut energetic egal cu zero coproduselor cu un conținut energetic negativ.
Deșeurile și reziduurile, inclusiv coroanele și crengile arborilor, paiele, pielițele, știuleții, cojile de nuci, precum și reziduurile provenite din prelucrare, inclusiv glicerina brută (glicerină care nu este rafinată) și reziduuri rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr, au o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viață până în momentul procesului de colectare a acestora, indiferent dacă acestea sunt prelucrate în produse intermediare înainte de a fi transformate în produsul final.
În cazul combustibililor produși în rafinării, altele decât combinațiile de instalații de prelucrare cu cazane sau unități de cogenerare care furnizează energie termică și/sau energie electrică instalației de prelucrare, unitatea de analiză în scopurile calculului menționat la punctul 17 este rafinăria.
19. În cazul biocombustibililor, pentru calculul menționat la punctul 3, omologul combustibil fosil EF(t) este 94 g CO2eq/MJ.
În cazul biolichidelor utilizate în producerea de energie electrică, pentru calculul menționat la punctul 3, omologul combustibil fosil ECF(e) este 183 g CO2eq/MJ.
În cazul biolichidelor utilizate în producerea de energie termică utilă, precum și pentru producerea de încălzire și/sau răcire, pentru calculul menționat la punctul 3, omologul combustibil fosil ECF(h&c) este 80 g CO2eq/MJ.
D. VALORI IMPLICITE DETALIATE PENTRU BIOCOMBUSTIBILI ȘI BIOLICHIDE
Valori implicite detaliate pentru cultivare: „eec” conform definiției din partea C din prezenta anexă, inclusiv emisiile de N2O din sol
|
Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
|
etanol din sfeclă de zahăr |
9,6 |
9,6 |
|
etanol din porumb |
25,5 |
25,5 |
|
etanol din alte cereale, exceptând etanolul din porumb |
27,0 |
27,0 |
|
etanol din trestie de zahăr |
17,1 |
17,1 |
|
partea de ETBE din surse regenerabile |
egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului |
|
|
partea de TAEE din surse regenerabile |
egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului |
|
|
biomotorină din semințe de rapiță |
32,0 |
32,0 |
|
biomotorină din floarea soarelui |
26,1 |
26,1 |
|
biomotorină din semințe de soia |
21,2 |
21,2 |
|
biomotorină din ulei de palmier |
26,0 |
26,0 |
|
biomotorină din ulei de gătit uzat |
0 |
0 |
|
biomotorină din grăsime animală topită (*1) |
0 |
0 |
|
ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat |
33,4 |
33,4 |
|
ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat |
26,9 |
26,9 |
|
ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat |
22,1 |
22,1 |
|
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat |
27,3 |
27,3 |
|
ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat |
0 |
0 |
|
ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (*1) |
0 |
0 |
|
ulei vegetal pur din semințe de rapiță |
33,4 |
33,4 |
|
ulei vegetal pur din floarea soarelui |
27,2 |
27,2 |
|
ulei vegetal pur din semințe de soia |
22,2 |
22,2 |
|
ulei vegetal pur din ulei de palmier |
27,1 |
27,1 |
|
ulei pur din ulei de gătit uzat |
0 |
0 |
|
(*1)
Se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare. |
||
Valori implicite detaliate pentru cultivare: „eec” – numai pentru emisiile de N2O din sol (acestea sunt deja incluse în valorile detaliate pentru emisiile provenite din cultivare în tabelul „eec”)
|
Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
|
etanol din sfeclă de zahăr |
4,9 |
4,9 |
|
etanol din porumb |
13,7 |
13,7 |
|
etanol din alte cereale, exceptând etanolul din porumb |
14,1 |
14,1 |
|
etanol din trestie de zahăr |
2,1 |
2,1 |
|
partea de ETBE din surse regenerabile |
egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului |
|
|
partea de TAEE din surse regenerabile |
egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului |
|
|
biomotorină din semințe de rapiță |
17,6 |
17,6 |
|
biomotorină din floarea soarelui |
12,2 |
12,2 |
|
biomotorină din semințe de soia |
13,4 |
13,4 |
|
biomotorină din ulei de palmier |
16,5 |
16,5 |
|
biomotorină din ulei de gătit uzat |
0 |
0 |
|
biomotorină din grăsime animală topită (*1) |
0 |
0 |
|
ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat |
18,0 |
18,0 |
|
ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat |
12,5 |
12,5 |
|
ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat |
13,7 |
13,7 |
|
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat |
16,9 |
16,9 |
|
ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat |
0 |
0 |
|
ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (*1) |
0 |
0 |
|
ulei vegetal pur din semințe de rapiță |
17,6 |
17,6 |
|
ulei vegetal pur din floarea soarelui |
12,2 |
12,2 |
|
ulei vegetal pur din semințe de soia |
13,4 |
13,4 |
|
ulei vegetal pur din ulei de palmier |
16,5 |
16,5 |
|
ulei pur din ulei de gătit uzat |
0 |
0 |
|
(*1)
Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare. |
||
Valori implicite detaliate pentru prelucrare: „ep” conform definiției din partea C din prezenta anexă
|
Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
|
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) |
18,8 |
26,3 |
|
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) |
9,7 |
13,6 |
|
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
13,2 |
18,5 |
|
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
7,6 |
10,6 |
|
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
27,4 |
38,3 |
|
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
15,7 |
22,0 |
|
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) |
20,8 |
29,1 |
|
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
14,8 |
20,8 |
|
etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
28,6 |
40,1 |
|
etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
1,8 |
2,6 |
|
etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) |
21,0 |
29,3 |
|
etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
15,1 |
21,1 |
|
etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
30,3 |
42,5 |
|
etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
1,5 |
2,2 |
|
etanol din trestie de zahăr |
1,3 |
1,8 |
|
partea de ETBE din surse regenerabile |
egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului |
|
|
partea de TAEE din surse regenerabile |
egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului |
|
|
biomotorină din semințe de rapiță |
11,7 |
16,3 |
|
biomotorină din floarea soarelui |
11,8 |
16,5 |
|
biomotorină din semințe de soia |
12,1 |
16,9 |
|
biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) |
30,4 |
42,6 |
|
biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) |
13,2 |
18,5 |
|
biomotorină din ulei de gătit uzat |
9,3 |
13,0 |
|
biomotorină din grăsime animală topită (*2) |
13,6 |
19,1 |
|
ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat |
10,7 |
15,0 |
|
ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat |
10,5 |
14,7 |
|
ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat |
10,9 |
15,2 |
|
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis) |
27,8 |
38,9 |
|
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) |
9,7 |
13,6 |
|
ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat |
10,2 |
14,3 |
|
ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (*2) |
14,5 |
20,3 |
|
ulei vegetal pur din semințe de rapiță |
3,7 |
5,2 |
|
ulei vegetal pur din floarea soarelui |
3,8 |
5,4 |
|
ulei vegetal pur din semințe de soia |
4,2 |
5,9 |
|
ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) |
22,6 |
31,7 |
|
ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) |
4,7 |
6,5 |
|
ulei pur din ulei de gătit uzat |
0,6 |
0,8 |
|
(*1)
Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare.
(*2)
Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare. |
||
Valori implicite detaliate doar pentru extracția de ulei (acestea sunt deja incluse în valorile detaliate pentru emisiile de prelucrare în tabelul „ep”)
|
Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
|
biomotorină din semințe de rapiță |
3,0 |
4,2 |
|
biomotorină din floarea soarelui |
2,9 |
4,0 |
|
biomotorină din semințe de soia |
3,2 |
4,4 |
|
biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) |
20,9 |
29,2 |
|
biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) |
3,7 |
5,1 |
|
biomotorină din ulei de gătit uzat |
0 |
0 |
|
biomotorină din grăsime animală topită (*1) |
4,3 |
6,1 |
|
ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat |
3,1 |
4,4 |
|
ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat |
3,0 |
4,1 |
|
ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat |
3,3 |
4,6 |
|
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis) |
21,9 |
30,7 |
|
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) |
3,8 |
5,4 |
|
ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat |
0 |
0 |
|
ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (*1) |
4,3 |
6,0 |
|
ulei vegetal pur din semințe de rapiță |
3,1 |
4,4 |
|
ulei vegetal pur din floarea soarelui |
3,0 |
4,2 |
|
ulei vegetal pur din semințe de soia |
3,4 |
4,7 |
|
ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) |
21,8 |
30,5 |
|
ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) |
3,8 |
5,3 |
|
ulei pur din ulei de gătit uzat |
0 |
0 |
|
(*1)
Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare. |
||
Valori implicite detaliate pentru transport și distribuție: „etd” conform definiției din partea C din prezenta anexă
|
Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
|
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) |
2,3 |
2,3 |
|
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) |
2,3 |
2,3 |
|
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
2,3 |
2,3 |
|
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
2,3 |
2,3 |
|
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
2,3 |
2,3 |
|
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
2,3 |
2,3 |
|
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
2,2 |
2,2 |
|
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) |
2,2 |
2,2 |
|
etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
2,2 |
2,2 |
|
etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
2,2 |
2,2 |
|
etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) |
2,2 |
2,2 |
|
etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
2,2 |
2,2 |
|
etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
2,2 |
2,2 |
|
etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
2,2 |
2,2 |
|
etanol din trestie de zahăr |
9,7 |
9,7 |
|
partea de ETBE din surse regenerabile |
egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului |
|
|
partea de TAEE din surse regenerabile |
egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului |
|
|
biomotorină din semințe de rapiță |
1,8 |
1,8 |
|
biomotorină din floarea soarelui |
2,1 |
2,1 |
|
biomotorină din semințe de soia |
8,9 |
8,9 |
|
biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) |
6,9 |
6,9 |
|
biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) |
6,9 |
6,9 |
|
biomotorină din ulei de gătit uzat |
1,9 |
1,9 |
|
biomotorină din grăsime animală topită (*1) |
1,6 |
1,6 |
|
ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat |
1,7 |
1,7 |
|
ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat |
2,0 |
2,0 |
|
ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat |
9,2 |
9,2 |
|
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis) |
7,0 |
7,0 |
|
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) |
7,0 |
7,0 |
|
ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat |
1,7 |
1,7 |
|
ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (*2) |
1,5 |
1,5 |
|
ulei vegetal pur din semințe de rapiță |
1,4 |
1,4 |
|
ulei vegetal pur din floarea soarelui |
1,7 |
1,7 |
|
ulei vegetal pur din semințe de soia |
8,8 |
8,8 |
|
ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) |
6,7 |
6,7 |
|
ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) |
6,7 |
6,7 |
|
ulei pur din ulei de gătit uzat |
1,4 |
1,4 |
|
(*1)
Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare.
(*2)
Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare. |
||
Valori implicite detaliate doar pentru transportul și distribuția combustibilului final. Acestea sunt deja incluse în tabelul „emisii din transport și distribuție etd”, conform definiției din partea C din prezenta anexă, însă valorile următoare sunt utile în cazul în care un operator economic dorește să declare emisiile reale din transport doar pentru transportul recoltei sau al uleiului.
|
Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
|
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) |
1,6 |
1,6 |
|
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) |
1,6 |
1,6 |
|
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
1,6 |
1,6 |
|
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
1,6 |
1,6 |
|
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
1,6 |
1,6 |
|
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
1,6 |
1,6 |
|
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) |
1,6 |
1,6 |
|
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
1,6 |
1,6 |
|
etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
1,6 |
1,6 |
|
etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
1,6 |
1,6 |
|
etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) |
1,6 |
1,6 |
|
etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
1,6 |
1,6 |
|
etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
1,6 |
1,6 |
|
etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
1,6 |
1,6 |
|
etanol din trestie de zahăr |
6,0 |
6,0 |
|
partea de etil-terț-butil-eter (ETBE) din surse regenerabile de etanol |
Se consideră egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului |
|
|
partea de terțiar-amil-etil-eter (TAEE) din surse regenerabile de etanol |
Se consideră egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului |
|
|
biomotorină din semințe de rapiță |
1,3 |
1,3 |
|
biomotorină din floarea soarelui |
1,3 |
1,3 |
|
biomotorină din semințe de soia |
1,3 |
1,3 |
|
biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) |
1,3 |
1,3 |
|
biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) |
1,3 |
1,3 |
|
biomotorină din ulei de gătit uzat |
1,3 |
1,3 |
|
biomotorină din grăsime animală topită (*2) |
1,3 |
1,3 |
|
ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat |
1,2 |
1,2 |
|
ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat |
1,2 |
1,2 |
|
ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat |
1,2 |
1,2 |
|
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis) |
1,2 |
1,2 |
|
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) |
1,2 |
1,2 |
|
ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat |
1,2 |
1,2 |
|
ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (*2) |
1,2 |
1,2 |
|
ulei vegetal pur din semințe de rapiță |
0,8 |
0,8 |
|
ulei vegetal pur din floarea soarelui |
0,8 |
0,8 |
|
ulei vegetal pur din semințe de soia |
0,8 |
0,8 |
|
ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) |
0,8 |
0,8 |
|
ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) |
0,8 |
0,8 |
|
ulei pur din ulei de gătit uzat |
0,8 |
0,8 |
|
(*1)
Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare.
(*2)
Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare. |
||
Total pentru cultivare, prelucrare, transport și distribuție
|
Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor |
Emisii tipice de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) |
Emisii implicite de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
|
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) |
30,7 |
38,2 |
|
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) |
21,6 |
25,5 |
|
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
25,1 |
30,4 |
|
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
19,5 |
22,5 |
|
etanol din sfeclă de zahăr (fără biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
39,3 |
50,2 |
|
etanol din sfeclă de zahăr (cu biogaz din tancul de deversare, lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
27,6 |
33,9 |
|
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) |
48,5 |
56,8 |
|
etanol din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
42,5 |
48,5 |
|
etanol din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
56,3 |
67,8 |
|
etanol din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
29,5 |
30,3 |
|
etanol din alte cereale, cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în cazane convenționale) |
50,2 |
58,5 |
|
etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (gaz natural utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
44,3 |
50,3 |
|
etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (lignit utilizat drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
59,5 |
71,7 |
|
etanol din alte cereale cu excepția etanolului din porumb (reziduuri forestiere utilizate drept combustibil de prelucrare în instalații de cogenerare (*1)) |
30,7 |
31,4 |
|
etanol din trestie de zahăr |
28,1 |
28,6 |
|
partea de ETBE din surse regenerabile |
Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului |
|
|
partea de TAEE din surse regenerabile |
Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția etanolului |
|
|
biomotorină din semințe de rapiță |
45,5 |
50,1 |
|
biomotorină din floarea soarelui |
40,0 |
44,7 |
|
biomotorină din semințe de soia |
42,2 |
47,0 |
|
biomotorină din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) |
63,3 |
75,5 |
|
biomotorină din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) |
46,1 |
51,4 |
|
biomotorină din ulei de gătit uzat |
11,2 |
14,9 |
|
biomotorină din grăsime animală topită (*2) |
15,2 |
20,7 |
|
ulei vegetal din semințe de rapiță, hidrotratat |
45,8 |
50,1 |
|
ulei vegetal din floarea soarelui, hidrotratat |
39,4 |
43,6 |
|
ulei vegetal din semințe de soia, hidrotratat |
42,2 |
46,5 |
|
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (bazin de efluenți deschis) |
62,1 |
73,2 |
|
ulei vegetal din ulei de palmier, hidrotratat (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) |
44,0 |
47,9 |
|
ulei din ulei de gătit uzat, hidrotratat |
11,9 |
16,0 |
|
ulei din grăsime animală topită, hidrotratat (*2) |
16,0 |
21,8 |
|
ulei vegetal pur din semințe de rapiță |
38,5 |
40,0 |
|
ulei vegetal pur din floarea soarelui |
32,7 |
34,3 |
|
ulei vegetal pur din semințe de soia |
35,2 |
36,9 |
|
ulei vegetal pur din ulei de palmier (bazin de efluenți deschis) |
56,4 |
65,5 |
|
ulei vegetal pur din ulei de palmier (procedeu cu captură de metan la presa de ulei) |
38,5 |
40,3 |
|
ulei pur din ulei de gătit uzat |
2,0 |
2,2 |
|
(*1)
Valorile implicite pentru procesele care utilizează cogenerare sunt valabile numai în cazul în care toată căldura de proces este furnizată de cogenerare.
(*2)
Notă: se aplică numai biocombustibililor produși din subproduse de origine animală clasificate ca material de categoria 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009, în cazul cărora emisiile legate de igienizare ca parte a procesului de neutralizare nu sunt luate în considerare. |
||
E. ESTIMĂRI ALE VALORILOR IMPLICITE DETALIATE AFERENTE VIITORILOR BIOCOMBUSTIBILI ȘI BIOLICHIDE, INEXISTENȚI SAU CARE SE AFLAU DOAR ÎN CANTITĂȚI NEGLIJABILE PE PIAȚĂ ÎN 2016
Valori implicite detaliate pentru cultivare: „eec” conform definiției din partea C din prezenta anexă, inclusiv emisiile de N2O din sol (inclusiv stocarea deșeurilor lemnoase sau a deșeurilor lemnoase din păduri cultivate)
|
Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
|
etanol din paie de grâu |
1,8 |
1,8 |
|
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
3,3 |
3,3 |
|
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
8,2 |
8,2 |
|
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
3,3 |
3,3 |
|
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
8,2 |
8,2 |
|
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
3,1 |
3,1 |
|
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
7,6 |
7,6 |
|
metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
3,1 |
3,1 |
|
metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
7,6 |
7,6 |
|
motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
2,5 |
2,5 |
|
benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
2,5 |
2,5 |
|
dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
2,5 |
2,5 |
|
metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
2,5 |
2,5 |
|
partea de MTBE din surse regenerabile |
Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului |
|
Valori implicite detaliate pentru emisiile de N2O din sol (incluse în valorile implicite detaliate pentru emisiile provenite din cultivare din tabelul „eec”)
|
Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
|
etanol din paie de grâu |
0 |
0 |
|
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
0 |
0 |
|
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
4,4 |
4,4 |
|
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
0 |
0 |
|
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
4,4 |
4,4 |
|
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
0 |
0 |
|
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
4,1 |
4,1 |
|
metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
0 |
0 |
|
metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
4,1 |
4,1 |
|
motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
0 |
0 |
|
benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
0 |
0 |
|
dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
0 |
0 |
|
metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
0 |
0 |
|
partea de MTBE din surse regenerabile |
Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului |
|
Valori implicite detaliate pentru prelucrare: „ep” conform definiției din partea C din prezenta anexă
|
Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
|
etanol din paie de grâu |
4,8 |
6,8 |
|
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
0,1 |
0,1 |
|
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
0,1 |
0,1 |
|
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
0,1 |
0,1 |
|
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
0,1 |
0,1 |
|
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
0 |
0 |
|
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
0 |
0 |
|
metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
0 |
0 |
|
metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
0 |
0 |
|
motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
0 |
0 |
|
benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
0 |
0 |
|
dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
0 |
0 |
|
metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
0 |
0 |
|
partea de MTBE din surse regenerabile |
Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului |
|
Valori implicite detaliate pentru transport și distribuție: „etd” conform definiției din partea C din prezenta anexă
|
Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
|
etanol din paie de grâu |
7,1 |
7,1 |
|
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
12,2 |
12,2 |
|
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
8,4 |
8,4 |
|
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
12,2 |
12,2 |
|
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
8,4 |
8,4 |
|
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
12,1 |
12,1 |
|
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
8,6 |
8,6 |
|
metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
12,1 |
12,1 |
|
metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
8,6 |
8,6 |
|
motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
7,7 |
7,7 |
|
benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
7,9 |
7,9 |
|
dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
7,7 |
7,7 |
|
metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
7,9 |
7,9 |
|
partea de MTBE din surse regenerabile |
Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului |
|
Valori implicite detaliate doar pentru transportul și distribuția combustibilului final. Acestea sunt deja incluse în tabelul „emisii din transport și distribuție etd”, conform definiției din partea C din prezenta anexă, însă valorile următoare sunt utile în cazul în care un operator economic dorește să declare emisiile reale din transport doar pentru transportul materiilor prime.
|
Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
|
etanol din paie de grâu |
1,6 |
1,6 |
|
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
1,2 |
1,2 |
|
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
1,2 |
1,2 |
|
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
1,2 |
1,2 |
|
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
1,2 |
1,2 |
|
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
2,0 |
2,0 |
|
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
2,0 |
2,0 |
|
metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
2,0 |
2,0 |
|
metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
2,0 |
2,0 |
|
motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
2,0 |
2,0 |
|
benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
2,0 |
2,0 |
|
dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
2,0 |
2,0 |
|
metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
2,0 |
2,0 |
|
partea de MTBE din surse regenerabile |
Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului |
|
Total pentru cultivare, prelucrare, transport și distribuție
|
Filiera de producție a biocombustibililor și a biolichidelor |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
|
etanol din paie de grâu |
13,7 |
15,7 |
|
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
15,6 |
15,6 |
|
motorină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
16,7 |
16,7 |
|
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
15,6 |
15,6 |
|
benzină Fischer-Tropsch din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
16,7 |
16,7 |
|
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
15,2 |
15,2 |
|
dimetileter (DME) din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
16,2 |
16,2 |
|
metanol din deșeuri lemnoase, în instalație de sine stătătoare |
15,2 |
15,2 |
|
metanol din deșeuri lemnoase provenite din pădure cultivată, în instalație de sine stătătoare |
16,2 |
16,2 |
|
motorină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
10,2 |
10,2 |
|
benzină Fischer-Tropsch din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
10,4 |
10,4 |
|
dimetileter (DME) din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
10,2 |
10,2 |
|
metanol din gazificarea leșiei negre integrată în fabrici de celuloză |
10,4 |
10,4 |
|
partea de MTBE din surse regenerabile |
Egală cu cea din filiera utilizată pentru producția metanolului |
|
ANEXA VI
REGULI PENTRU CALCULAREA IMPACTULUI ASUPRA FORMĂRII GAZELOR CU EFECT DE SERĂ PENTRU COMBUSTIBILII DIN BIOMASĂ ȘI OMOLOGII LOR COMBUSTIBILI FOSILI
A. VALORI TIPICE ȘI IMPLICITE PENTRU REDUCERILE EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ PROVENITE DIN COMBUSTIBILI DIN BIOMASĂ ÎN CAZUL ÎN CARE ACEȘTIA SUNT PRODUȘI FĂRĂ EMISII NETE DE CARBON GENERATE DE SCHIMBAREA DESTINAȚIEI TERENURILOR
|
AȘCHII DE LEMN |
|||||
|
Sistemul de producție a combustibililor din biomasă |
Distanța de transport |
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică |
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită |
||
|
Căldură |
Energie electrică |
Căldură |
Energie electrică |
||
|
Așchii de lemn din reziduuri forestiere |
1-500 km |
93 % |
89 % |
91 % |
87 % |
|
500-2 500 km |
89 % |
84 % |
87 % |
81 % |
|
|
2 500 -10 000 km |
82 % |
73 % |
78 % |
67 % |
|
|
Peste 10 000 km |
67 % |
51 % |
60 % |
41 % |
|
|
Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt) |
2 500 -10 000 km |
77 % |
65 % |
73 % |
60 % |
|
Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fertilizat) |
1-500 km |
89 % |
83 % |
87 % |
81 % |
|
500-2 500 km |
85 % |
78 % |
84 % |
76 % |
|
|
2 500 -10 000 km |
78 % |
67 % |
74 % |
62 % |
|
|
Peste 10 000 km |
63 % |
45 % |
57 % |
35 % |
|
|
Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fără fertilizare) |
1-500 km |
91 % |
87 % |
90 % |
85 % |
|
500-2 500 km |
88 % |
82 % |
86 % |
79 % |
|
|
2 500 -10 000 km |
80 % |
70 % |
77 % |
65 % |
|
|
Peste 10 000 km |
65 % |
48 % |
59 % |
39 % |
|
|
Așchii de lemn din lemn comercializabil |
1-500 km |
93 % |
89 % |
92 % |
88 % |
|
500-2 500 km |
90 % |
85 % |
88 % |
82 % |
|
|
2 500 -10 000 km |
82 % |
73 % |
79 % |
68 % |
|
|
Peste 10 000 km |
67 % |
51 % |
61 % |
42 % |
|
|
Așchii de lemn din reziduuri industriale |
1-500 km |
94 % |
92 % |
93 % |
90 % |
|
500-2 500 km |
91 % |
87 % |
90 % |
85 % |
|
|
2 500 -10 000 km |
83 % |
75 % |
80 % |
71 % |
|
|
Peste 10 000 km |
69 % |
54 % |
63 % |
44 % |
|
|
PELETE DE LEMN (*1) |
||||||
|
Sistemul de producție a combustibililor din biomasă |
Distanța de transport |
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică |
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită |
|||
|
Căldură |
Energie electrică |
Căldură |
Energie electrică |
|||
|
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere |
Cazul 1 |
1-500 km |
58 % |
37 % |
49 % |
24 % |
|
500-2 500 km |
58 % |
37 % |
49 % |
25 % |
||
|
2 500 -10 000 km |
55 % |
34 % |
47 % |
21 % |
||
|
Peste 10 000 km |
50 % |
26 % |
40 % |
11 % |
||
|
Cazul 2a |
1-500 km |
77 % |
66 % |
72 % |
59 % |
|
|
500-2 500 km |
77 % |
66 % |
72 % |
59 % |
||
|
2 500 -10 000 km |
75 % |
62 % |
70 % |
55 % |
||
|
Peste 10 000 km |
69 % |
54 % |
63 % |
45 % |
||
|
Cazul 3a |
1-500 km |
92 % |
88 % |
90 % |
85 % |
|
|
500-2 500 km |
92 % |
88 % |
90 % |
86 % |
||
|
2 500 -10 000 km |
90 % |
85 % |
88 % |
81 % |
||
|
Peste 10 000 km |
84 % |
76 % |
81 % |
72 % |
||
|
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt) |
Cazul 1 |
2 500 -10 000 km |
52 % |
28 % |
43 % |
15 % |
|
Cazul 2a |
2 500 -10 000 km |
70 % |
56 % |
66 % |
49 % |
|
|
Cazul 3a |
2 500 -10 000 km |
85 % |
78 % |
83 % |
75 % |
|
|
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fertilizat) |
Cazul 1 |
1-500 km |
54 % |
32 % |
46 % |
20 % |
|
500-10 000 km |
52 % |
29 % |
44 % |
16 % |
||
|
Peste 10 000 km |
47 % |
21 % |
37 % |
7 % |
||
|
Cazul 2a |
1-500 km |
73 % |
60 % |
69 % |
54 % |
|
|
500-10 000 km |
71 % |
57 % |
67 % |
50 % |
||
|
Peste 10 000 km |
66 % |
49 % |
60 % |
41 % |
||
|
Cazul 3a |
1-500 km |
88 % |
82 % |
87 % |
81 % |
|
|
500-10 000 km |
86 % |
79 % |
84 % |
77 % |
||
|
Peste 10 000 km |
80 % |
71 % |
78 % |
67 % |
||
|
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fără fertilizare) |
Cazul 1 |
1-500 km |
56 % |
35 % |
48 % |
23 % |
|
500-10 000 km |
54 % |
32 % |
46 % |
20 % |
||
|
Peste 10 000 km |
49 % |
24 % |
40 % |
10 % |
||
|
Cazul 2a |
1-500 km |
76 % |
64 % |
72 % |
58 % |
|
|
500-10 000 km |
74 % |
61 % |
69 % |
54 % |
||
|
Peste 10 000 km |
68 % |
53 % |
63 % |
45 % |
||
|
Cazul 3a |
1-500 km |
91 % |
86 % |
90 % |
85 % |
|
|
500-10 000 km |
89 % |
83 % |
87 % |
81 % |
||
|
Peste 10 000 km |
83 % |
75 % |
81 % |
71 % |
||
|
Lemn comercializabil |
Cazul 1 |
1-500 km |
57 % |
37 % |
49 % |
24 % |
|
500-2 500 km |
58 % |
37 % |
49 % |
25 % |
||
|
2 500 -10 000 km |
55 % |
34 % |
47 % |
21 % |
||
|
Peste 10 000 km |
50 % |
26 % |
40 % |
11 % |
||
|
Cazul 2a |
1-500 km |
77 % |
66 % |
73 % |
60 % |
|
|
500-2 500 km |
77 % |
66 % |
73 % |
60 % |
||
|
2 500 -10 000 km |
75 % |
63 % |
70 % |
56 % |
||
|
Peste 10 000 km |
70 % |
55 % |
64 % |
46 % |
||
|
Cazul 3a |
1-500 km |
92 % |
88 % |
91 % |
86 % |
|
|
500-2 500 km |
92 % |
88 % |
91 % |
87 % |
||
|
2 500 -10 000 km |
90 % |
85 % |
88 % |
83 % |
||
|
Peste 10 000 km |
84 % |
77 % |
82 % |
73 % |
||
|
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului |
Cazul 1 |
1-500 km |
75 % |
62 % |
69 % |
55 % |
|
500-2 500 km |
75 % |
62 % |
70 % |
55 % |
||
|
2 500 -10 000 km |
72 % |
59 % |
67 % |
51 % |
||
|
Peste 10 000 km |
67 % |
51 % |
61 % |
42 % |
||
|
Cazul 2a |
1-500 km |
87 % |
80 % |
84 % |
76 % |
|
|
500-2 500 km |
87 % |
80 % |
84 % |
77 % |
||
|
2 500 -10 000 km |
85 % |
77 % |
82 % |
73 % |
||
|
Peste 10 000 km |
79 % |
69 % |
75 % |
63 % |
||
|
Cazul 3a |
1-500 km |
95 % |
93 % |
94 % |
91 % |
|
|
500-2 500 km |
95 % |
93 % |
94 % |
92 % |
||
|
2 500 -10 000 km |
93 % |
90 % |
92 % |
88 % |
||
|
Peste 10 000 km |
88 % |
82 % |
85 % |
78 % |
||
|
(*1)
Cazul 1 se referă la procesele în care este utilizat un cazan cu gaz natural pentru a furniza căldură de proces morii de pelete. Energia electrică a morii de pelete este furnizată de la rețea; Cazul 2a se referă la procesele în care este utilizat un cazan cu așchii de lemn, alimentat cu așchii uscate în prealabil, pentru a furniza căldura de proces. Energia electrică a morii de pelete este furnizată de la rețea; Cazul 3a se referă la procesele în care este utilizată o instalație de cogenerare, alimentată cu așchii uscate în prealabil, pentru a furniza energie electrică și căldură morii de pelete. |
||||||
|
FILIERE AGRICOLE |
|||||
|
Sistemul de producție a combustibililor din biomasă |
Distanța de transport |
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică |
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită |
||
|
Căldură |
Energie electrică |
Căldură |
Energie electrică |
||
|
Reziduuri agricole cu o densitate < 0,2 t/m3 (*1) |
1- 500 km |
95 % |
92 % |
93 % |
90 % |
|
500-2 500 km |
89 % |
83 % |
86 % |
80 % |
|
|
2 500 -10 000 km |
77 % |
66 % |
73 % |
60 % |
|
|
Peste 10 000 km |
57 % |
36 % |
48 % |
23 % |
|
|
Reziduuri agricole cu o densitate > 0,2 t/m3 (*2) |
1-500 km |
95 % |
92 % |
93 % |
90 % |
|
500-2 500 km |
93 % |
89 % |
92 % |
87 % |
|
|
2 500 -10 000 km |
88 % |
82 % |
85 % |
78 % |
|
|
Peste 10 000 km |
78 % |
68 % |
74 % |
61 % |
|
|
Pelete din paie |
1-500 km |
88 % |
82 % |
85 % |
78 % |
|
500-10 000 km |
86 % |
79 % |
83 % |
74 % |
|
|
Peste 10 000 km |
80 % |
70 % |
76 % |
64 % |
|
|
Brichete rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr |
500-10 000 km |
93 % |
89 % |
91 % |
87 % |
|
Peste 10 000 km |
87 % |
81 % |
85 % |
77 % |
|
|
Făină de sâmburi de palmier |
Peste 10 000 km |
20 % |
-18 % |
11 % |
-33 % |
|
Făină de sâmburi de palmier (fără emisii de CH4 de la presa de ulei) |
Peste 10 000 km |
46 % |
20 % |
42 % |
14 % |
|
(*1)
Acest grup de materiale include reziduurile agricole cu o densitate în vrac scăzută și materiale precum baloturi de paie, pleavă de ovăz, coji de orez și baloturi de resturi rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr (listă neexhaustivă).
(*2)
Grupul de reziduuri agricole cu densitate în vrac mai mare include materiale precum știuleți de porumb, coji de nuci, coji de semințe de soia, coji de sâmburi de palmier (listă neexhaustivă). |
|||||
|
BIOGAZ PENTRU ENERGIE ELECTRICĂ (*1) |
||||
|
Sistemul de producție a biogazului |
Opțiunea tehnologică |
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică |
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită |
|
|
Gunoi de grajd umed (1) |
Cazul 1 |
Digestat în mediu deschis (2) |
146 % |
94 % |
|
Digestat în mediu închis (3) |
246 % |
240 % |
||
|
Cazul 2 |
Digestat în mediu deschis |
136 % |
85 % |
|
|
Digestat în mediu închis |
227 % |
219 % |
||
|
Cazul 3 |
Digestat în mediu deschis |
142 % |
86 % |
|
|
Digestat în mediu închis |
243 % |
235 % |
||
|
Plantă de porumb întreagă (4) |
Cazul 1 |
Digestat în mediu deschis |
36 % |
21 % |
|
Digestat în mediu închis |
59 % |
53 % |
||
|
Cazul 2 |
Digestat în mediu deschis |
34 % |
18 % |
|
|
Digestat în mediu închis |
55 % |
47 % |
||
|
Cazul 3 |
Digestat în mediu deschis |
28 % |
10 % |
|
|
Digestat în mediu închis |
52 % |
43 % |
||
|
Deșeuri biologice |
Cazul 1 |
Digestat în mediu deschis |
47 % |
26 % |
|
Digestat în mediu închis |
84 % |
78 % |
||
|
Cazul 2 |
Digestat în mediu deschis |
43 % |
21 % |
|
|
Digestat în mediu închis |
77 % |
68 % |
||
|
Cazul 3 |
Digestat în mediu deschis |
38 % |
14 % |
|
|
Digestat în mediu închis |
76 % |
66 % |
||
|
(*1)
Cazul 1 se referă la filiere în care energia electrică și căldura necesare în acest proces sunt furnizate chiar de către motorul instalației de cogenerare. Cazul 2 se referă la filiere în care energia electrică necesară în acest proces este preluată din rețea și căldura de proces este furnizată chiar de către motorul instalației de cogenerare. În unele state membre, operatorii nu au dreptul să solicite subvenții pentru producția brută și cazul 1 reprezintă configurația cea mai probabilă. Cazul 3 se referă la filiere în care energia electrică necesară în acest proces este preluată din rețea și căldura de proces este furnizată de un cazan cu biogaz. Această procedură se aplică pentru anumite instalații de cogenerare în care motorul nu se află la fața locului și biogazul este vândut (dar nu transformat în biometan).
(1)
Valorile pentru producția de biogaz din gunoi de grajd includ emisii negative pentru emisiile reduse ca urmare a gestionării gunoiului de grajd. Valoarea esca luată în considerare este egală cu – 45 g CO2eq/MJ gunoi de grajd, folosit în digestia anaerobă.
(2)
Depozitarea în mediu deschis a digestatului duce la emisii suplimentare de CH4 și N2O. Amploarea acestor emisii variază în funcție de condițiile ambientale, de tipurile de substraturi și de eficiența digestiei.
(3)
Depozitarea în mediu închis înseamnă că digestatul care rezultă din procesul de digestie este stocat într-un rezervor etanș la gaz și că biogazul suplimentar eliberat în timpul depozitării se poate recupera pentru producția de energie electrică suplimentară sau biometan. Emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt incluse în respectivul proces.
(4)
Planta de porumb întreagă înseamnă porumb recoltat ca furaj și însilozat pentru păstrare. |
||||
|
BIOGAZ PENTRU ENERGIE ELECTRICĂ – AMESTECURI DE GUNOI DE GRAJD ȘI PORUMB |
||||
|
Sistemul de producție a biogazului |
Opțiunea tehnologică |
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică |
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită |
|
|
Gunoi de grajd – Porumb 80 %–20 % |
Cazul 1 |
Digestat în mediu deschis |
72 % |
45 % |
|
Digestat în mediu închis |
120 % |
114 % |
||
|
Cazul 2 |
Digestat în mediu deschis |
67 % |
40 % |
|
|
Digestat în mediu închis |
111 % |
103 % |
||
|
Cazul 3 |
Digestat în mediu deschis |
65 % |
35 % |
|
|
Digestat în mediu închis |
114 % |
106 % |
||
|
Gunoi de grajd – Porumb 70 %–30 % |
Cazul 1 |
Digestat în mediu deschis |
60 % |
37 % |
|
Digestat în mediu închis |
100 % |
94 % |
||
|
Cazul 2 |
Digestat în mediu deschis |
57 % |
32 % |
|
|
Digestat în mediu închis |
93 % |
85 % |
||
|
Cazul 3 |
Digestat în mediu deschis |
53 % |
27 % |
|
|
Digestat în mediu închis |
94 % |
85 % |
||
|
Gunoi de grajd – Porumb 60 %–40 % |
Cazul 1 |
Digestat în mediu deschis |
53 % |
32 % |
|
Digestat în mediu închis |
88 % |
82 % |
||
|
Cazul 2 |
Digestat în mediu deschis |
50 % |
28 % |
|
|
Digestat în mediu închis |
82 % |
73 % |
||
|
Cazul 3 |
Digestat în mediu deschis |
46 % |
22 % |
|
|
Digestat în mediu închis |
81 % |
72 % |
||
|
BIOMETAN PENTRU TRANSPORT (*1) |
|||
|
Sistemul de producție a biometanului |
Opțiuni tehnologice |
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică |
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită |
|
Gunoi de grajd umed |
Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși |
117 % |
72 % |
|
Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși |
133 % |
94 % |
|
|
Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși |
190 % |
179 % |
|
|
Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși |
206 % |
202 % |
|
|
Plantă de porumb întreagă |
Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși |
35 % |
17 % |
|
Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși |
51 % |
39 % |
|
|
Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși |
52 % |
41 % |
|
|
Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși |
68 % |
63 % |
|
|
Deșeuri biologice |
Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși |
43 % |
20 % |
|
Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși |
59 % |
42 % |
|
|
Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși |
70 % |
58 % |
|
|
Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși |
86 % |
80 % |
|
|
(*1)
Reducerile de emisii de gaze cu efect de seră legate de biometan de referă doar la biometan comprimat în raport cu omologul combustibil fosil pentru transport de 94 g CO2eq/MJ. |
|||
|
BIOMETAN – AMESTECURI DE GUNOI DE GRAJD ȘI PORUMB (*1) |
|||
|
Sistemul de producție a biometanului |
Opțiuni tehnologice |
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică |
Reduceri de emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită |
|
Gunoi de grajd – Porumb 80 %-20 % |
Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși (1) |
62 % |
35 % |
|
Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși (2) |
78 % |
57 % |
|
|
Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși |
97 % |
86 % |
|
|
Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși |
113 % |
108 % |
|
|
Gunoi de grajd – Porumb 70 %-30 % |
Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși |
53 % |
29 % |
|
Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși |
69 % |
51 % |
|
|
Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși |
83 % |
71 % |
|
|
Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși |
99 % |
94 % |
|
|
Gunoi de grajd – Porumb 60 %-40 % |
Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși |
48 % |
25 % |
|
Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși |
64 % |
48 % |
|
|
Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși |
74 % |
62 % |
|
|
Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși |
90 % |
84 % |
|
|
(*1)
Reducerile de emisii de gaze cu efect de seră legate de biometan se referă doar la biometan comprimat în raport cu omologul combustibil fosil pentru transport de 94 g CO2eq/MJ.
(1)
Această categorie include următoarele categorii de tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: Adsorbție cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curățare cu apă sub presiune (Pressure Water Scrubbing) (PWS), membrane, curățare criogenică și curățare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS). Aceasta include emisii de 0,03 MJ CH4/MJ biometan pentru emisiile de metan în efluenții gazoși.
(2)
Această categorie include următoarele categorii de tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: Curățare cu apă sub presiune (Pressure Water Scrubbing) (PWS) atunci când apa este reciclată, adsorbție cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curățare chimică (Chemical Scrubbing), curățare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS), membrane și îmbunătățire criogenică. Nu sunt luate în considerare emisiile de metan pentru această categorie (metanul din efluenții gazoși este ars, dacă este cazul). |
|||
B. METODOLOGIE
1. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili din biomasă se calculează prin formula următoare:
Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea de combustibili din biomasă înainte de conversia în energie electrică, încălzire și răcire se calculează prin formula următoare:
E = eec + el + ep + etd + eu – esca – eccs – eccr,
unde
|
E |
= |
volumul total al emisiilor rezultate din producția de combustibil înainte de conversia energetică; |
|
eec |
= |
emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime; |
|
el |
= |
emisiile anuale provenite din variația cantității de carbon provocată de schimbarea destinației terenului; |
|
ep |
= |
emisii provenite din prelucrare; |
|
etd |
= |
emisii provenite din transport și distribuție; |
|
eu |
= |
emisii provenite de la combustibilul utilizat; |
|
esca |
= |
reducerile emisiilor prin acumularea CO2 în sol printr-o gestionare agricolă îmbunătățită; |
|
eccs |
= |
reducerile emisiilor prin captarea și stocarea geologică a CO2; și |
|
eccr |
= |
reducerile emisiilor prin captarea și înlocuirea carbonului. |
Emisiile rezultate din producția de mașini și echipamente nu se iau în considerare.
În cazul codigestiei diferitelor substraturi într-o instalație de biogaz, pentru producția de biogaz sau biometan, valorile tipice și implicite ale emisiilor de gaze cu efect de seră se calculează după cum urmează:
unde
|
E |
= |
emisiile de gaze cu efect de seră per MJ de biogaz sau biometan produs prin codigestia amestecului stabilit de substraturi |
|
Sn |
= |
ponderea materiilor prime n în conținutul energetic |
|
En |
= |
emisiile în g CO2/MJ pentru filiera n astfel cum se prevede în partea D din prezenta anexă (*) |
unde
|
Pn |
= |
randamentul energetic [MJ] per kilogram de materie primă folosită umedă n (**) |
|
Wn |
= |
factorul de ponderare a substratului n definit după cum urmează: |
unde:
|
In |
= |
contribuția anuală la fierbătorul de substrat n [tone de substanță proaspătă] |
|
AMn |
= |
umiditatea medie anuală a substratului n [kg de apă/kg de substanță proaspătă] |
|
SMn |
= |
umiditatea standard a substratului n (***). |
(*) Pentru gunoiul de grajd utilizat ca substrat, se adaugă un bonus de 45 g CO2eq/MJ de gunoi de grajd (-54 kg CO2eq/t substanță proaspătă) pentru o mai bună gestionare agricolă și a gunoiului de grajd.
(**) Următoarele valori ale lui Pn se folosesc pentru calculul valorilor tipice și implicite:
(***) Se utilizează următoarele valori ale umidității standard pentru substratul SMn:
În cazul codigestiei substraturilor n într-o instalație de biogaz, pentru producția de biogaz sau biometan, valorile efective ale emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la biogaz și biometan se calculează după cum urmează:
unde
|
E |
= |
volumul total al emisiilor rezultate din producția de biogaz sau biometan înainte de conversia energiei; |
|
Sn |
= |
ponderea materiilor prime n, în fracțiune a intrării în digestor; |
|
eec,n |
= |
emisiile provenite din extracția sau cultivarea materiilor prime n; |
|
etd,materiiprime,n |
= |
emisiile provenite din transportul materiilor prime n către digestor; |
|
el,n |
= |
emisiile anualizate provenite din variațiile stocului de carbon provocate de schimbarea destinației terenurilor, pentru materiile prime n; |
|
esca |
= |
reducerile de emisii datorate unei gestionări agricole mai bune a materiilor prime n (*); |
|
ep |
= |
emisii provenite din prelucrare; |
|
etd,produs |
= |
emisii provenite din transportul și distribuția de biogaz și/sau biometan; |
|
eu |
= |
emisiile produse de combustibilul folosit, și anume gaze cu efect de seră emise pe parcursul procesului de ardere; |
|
eccs |
= |
reducerile emisiilor prin captarea și stocarea geologică a CO2; și |
|
eccr |
= |
reducerile emisiilor prin captarea și înlocuirea CO2. |
(*) Pentru esca se atribuie un bonus de 45 g CO2eq/MJ de gunoi de grajd pentru o mai bună gestionare agricolă și a gunoiului de grajd în cazul în care gunoiul de grajd este utilizat ca substrat pentru producția de biogaz și biometan.
Emisiile de gaze cu efect de seră provenite din utilizarea de combustibili din biomasă pentru producerea energiei electrice, a încălzirii și a răcirii, inclusiv conversia energiei în energie electrică și/sau încălzire sau răcire, se calculează după cum urmează:
Pentru instalațiile energetice care produc numai energie termică:
Pentru instalațiile energetice care produc numai energie electrică:
unde
|
ECh,el |
= |
totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final. |
|
E |
= |
totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale combustibilului înainte de conversia finală. |
|
ηel |
= |
randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic. |
|
ηh |
= |
randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de combustibil pe baza conținutului său energetic. |
pentru energia electrică sau mecanică produsă de instalațiile energetice care produc energie termică utilă pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică:
pentru energia termică utilă produsă de instalațiile energetice care produc energie termică pe lângă energie electrică și/sau energie mecanică:
unde:
|
ECh,el |
= |
totalul emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din produsul energetic final. |
|
E |
= |
totalul emisiilor de gaze cu efect de seră ale combustibilului înainte de conversia finală. |
|
ηel |
= |
randamentul electric, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie electrică la intrarea anuală de energie pe baza conținutului său energetic. |
|
ηh |
= |
randamentul termic, definit ca rezultat al împărțirii producției anuale de energie termică utilă la intrarea anuală de energie pe baza conținutului său energetic. |
|
Cel |
= |
fracțiunea exergetică din energia electrică și/sau energia mecanică, stabilită la 100 % (Cel = 1). |
|
Ch |
= |
randamentul ciclului Carnot (fracțiunea exergetică din cadrul energiei termice utile). |
Randamentul ciclului Carnot, Ch, pentru energia termică utilă la diferite temperaturi, este definit după cum urmează:
unde:
|
Th |
= |
temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la punctul de furnizare. |
|
T0 |
= |
temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0 °C) |
Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150 °C (423,15 grade Kelvin), Ch poate fi definit după cum urmează:
|
Ch |
= |
randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546 |
În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții:
„cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice;
„energie termică utilă” înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică, pentru încălzire sau răcire;
„cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței.
2. Emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă se exprimă după cum urmează:
emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă, E, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ.
emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la încălzire sau energie electrică produsă pe bază de combustibili din biomasă, EC, se exprimă în grame de echivalent CO2 per MJ de produs energetic final (energie termică sau energie electrică), g CO2eq/MJ.
În cazul în care încălzirea și răcirea sunt cogenerate cu energie electrică, emisiile se alocă între energia electrică și cea termică [astfel cum sunt prevăzute la punctul 1 litera (d)], indiferent dacă energia termică este utilizată pentru încălzire sau pentru răcire ( 16 ).
În cazul în care emisiile de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime eec sunt exprimate în g CO2eq/tonă de substanță uscată de materii prime, conversia în grame de echivalent CO2 per MJ de combustibil, g CO2eq/MJ, se calculează după cum urmează ( 17 ):
unde
Emisiile pe tonă de substanță uscată de materii prime se calculează după cum urmează:
3. Reducerile de emisii de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă se calculează după cum urmează:
reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră provenite de la combustibilii din biomasă utilizați în transporturi:
REDUCERE = (EF(t) – EB)/EF(t)
unde
|
EB |
= |
emisiile totale provenite de la combustibili din biomasă utilizați în transporturi; și |
|
EF(t) |
= |
emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru transport |
reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră datorate producerii de încălzire și răcire și de energie electrică pe bază de combustibili din biomasă:
REDUCERE = (ECF(h&c,el) – ECB(h&c,el)/ECF(h&c,el),
unde
|
ECB(h&c,el) |
= |
emisiile totale rezultate din energia termică sau electrică, |
|
ECF(h&c,el) |
= |
emisiile totale provenite de la omologul combustibil fosil pentru energie termică utilă sau energie electrică. |
4. Gazele cu efect de seră luate în considerare în sensul punctului 1 sunt CO2, N2O și CH4. Pentru calcularea echivalenței în CO2, aceste gaze se evaluează după cum urmează:
5. Emisiile provenite din extracția, recoltarea sau cultivarea de materii prime, eec, includ emisii provenite din însuși procesul de extracție, recoltare sau cultivare; din colectarea, uscarea și depozitarea de materii prime; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe chimice sau produse utilizate în procesul de extracție sau de cultivare. Se exclude captarea de CO2 în cadrul cultivării de materii prime. Se pot obține estimări ale emisiilor rezultate din cultivarea biomasei agricole pe baza mediilor regionale pentru emisiile provenite din cultivare incluse în rapoartele menționate la articolul 31 alineatul (4) din prezenta directivă sau din informații cu privire la valorile implicite detaliate privind emisiile provenite din cultivare incluse în prezenta anexă, ca alternativă la utilizarea valorilor efective. În absența unor informații relevante în rapoartele respective, este permis să se calculeze valori medii bazate pe practici agricole locale, de exemplu pe baza unor date provenite de la un grup de exploatații, ca alternativă la utilizarea valorilor efective.
Se pot obține estimări ale emisiilor provenite din activitatea de cultivare și de recoltare a biomasei forestiere prin utilizarea valorilor medii pentru emisiile provenite din cultivare și recoltare calculate pentru zone geografice la nivel național, ca alternativă la utilizarea valorilor efective.
6. Pentru scopurile calculului menționat la punctul 1 litera (a), reducerile emisiilor provenite din îmbunătățirea gestionării în agricultură, esca, cum ar fi trecerea la aratul de conservare sau la semănarea direct în miriște, îmbunătățirea sistemului de rotație, utilizarea culturilor de protecție, inclusiv gestionarea reziduurilor de culturi, precum și utilizarea unui ameliorator organic de soluri (de exemplu compost, digestat fermentat din gunoi de grajd), se ia în considerare doar în cazul în care sunt furnizate dovezi solide și verificabile cu privire la creșterea cantității de carbon din sol sau dacă se poate presupune în mod rezonabil că aceasta a crescut în perioada în care au fost cultivate materiile prime respective, ținând seama, în același timp, de emisiile existente acolo unde astfel de practici presupun utilizarea la scară crescută de îngrășăminte și erbicide ( 18 ).
7. Emisiile anuale rezultate din variațiile stocurilor de carbon provocate de schimbarea destinației terenurilor, el, se calculează prin distribuirea în mod egal a emisiilor totale pe o perioadă de 20 de ani. La calcularea emisiilor respective se aplică formula următoare:
el = (CSR – CSA) × 3,664 × 1/20 × 1/P – eB ( 19 )
unde
|
el |
= |
emisiile anuale de gaze cu efect de seră rezultate din variația stocului de carbon provocată de schimbarea destinației terenurilor [măsurată ca masă de echivalent CO2 per unitate energetică produsă pe bază de combustibil din biomasă]. „Terenuri cultivate” ( 20 ) și „terenuri cu cultură perenă” ( 21 ) sunt considerate ca reprezentând o singură categorie de destinație a terenurilor; |
|
CSR |
= |
stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației de referință a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. Destinația de referință a terenului reprezintă destinația terenului în ianuarie 2008 sau cu 20 de ani înainte de obținerea materiei prime, luându-se în considerare data cea mai recentă; |
|
CSA |
= |
stocul de carbon per unitate de suprafață asociat destinației de referință efective a terenului [măsurat ca masă (tone) de carbon per unitate de suprafață, cuprinzând atât solul, cât și vegetația]. În cazurile în care stocul de carbon se acumulează pe o perioadă mai mare de un an, valoarea atribuită CSA este stocul estimat per unitate de suprafață după 20 de ani sau atunci când cultura ajunge la maturitate, în funcție de care dintre momente survine primul; |
|
P |
= |
productivitatea culturii (măsurată ca energie produsă de combustibilii din biomasă per unitate de suprafață per an); și |
|
eB |
= |
bonus de 29 g CO2eq/MJ de combustibil din biomasă, dacă biomasa este obținută din teren degradat reabilitat, în condițiile stabilite la punctul 8. |
8. Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se atribuie dacă se furnizează dovezi care să ateste că terenul în chestiune:
nu era folosit pentru activități agricole în ianuarie 2008 sau pentru oricare altă activitate; și
este teren sever degradat, inclusiv terenurile exploatate în trecut în scopuri agricole.
Bonusul de 29 g CO2eq/MJ se aplică pentru o perioadă de până la 20 ani, începând cu data transformării terenurilor în exploatații agricole, cu condiția asigurării unei creșteri regulate a stocului de carbon, precum și a unei reduceri semnificative a eroziunii, în cazul terenurilor din categoria (b).
9. „Teren sever degradat” înseamnă un teren care, pe o perioadă importantă de timp, a fost fie salinizat într-o proporție importantă, fie a prezentat un conținut în materii organice deosebit de scăzut și care a fost grav erodat.
10. În conformitate cu partea C punctul 10 din anexa V la prezenta directivă, Decizia 2010/335/UE a Comisiei ( 22 ), care prevede orientări pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în legătură cu prezenta directivă, pe baza Orientărilor IPCC din 2006 pentru inventarele naționale privind gazele cu efect de seră – volumul 4 și în conformitate cu Regulamentele (UE) nr. 525/2013 și (UE) 2018/841 servește drept bază pentru calcularea stocurilor de carbon din sol.
11. Emisiile rezultate în urma prelucrării, ep, includ emisii provenite din însuși procesul de prelucrare; din deșeuri și scurgeri; precum și din producerea de substanțe sau produse chimice utilizate în procesul de prelucrare, inclusiv emisiile de CO2 care corespund conținutului de carbon al materiilor prime fosile, indiferent dacă au fost sau nu arse efectiv în acest proces.
La calculul consumului de energie electrică ce nu se produce în instalația de producție a combustibilului din biomasă solidă sau gazoasă, se consideră că intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră care caracterizează producerea și distribuția energiei electrice respective este egală cu intensitatea medie a emisiilor la producerea și distribuția de energie electrică într-o regiune definită. Ca o excepție de la această regulă, producătorii pot utiliza o valoare medie pentru a calcula energia electrică produsă de o instalație individuală de producere a energiei electrice, în cazul în care instalația nu este conectată la rețeaua electrică.
Emisiile rezultate în urma prelucrării includ emisii provenite din uscarea produselor și materialelor intermediare, atunci când este relevant.
12. Emisiile provenite din transport și distribuție, etd, includ emisii rezultate din transportul de materii prime și materiale semifinite și din stocarea și distribuția de materiale finite. Emisiile provenite din transport și distribuție care sunt luate în considerare în temeiul punctului 5 nu sunt acoperite de prezentul punct.
13. Emisiile de CO2 provenite de la combustibilul utilizat, eu, se consideră ca având valoarea zero pentru combustibilii din biomasă. Emisiile de alte gaze cu efect de seră decât CO2 (CH4 și N2O) provenite de la combustibilul utilizat se includ în factorul eu.
14. Reducerile emisiilor prin captarea și stocarea geologică a CO2, eccs, care nu au fost deja luate în calcul pentru ep, se limitează la emisiile evitate prin captarea și stocarea de CO2 emis în legătură directă cu extracția, transportul, prelucrarea și distribuția combustibilului din biomasă dacă este stocat în conformitate cu Directiva 2009/31/CE.
15. Reducerile emisiilor prin captarea și înlocuirea CO2, eccr, este direct legată de producția de combustibili din biomasă cărora li se datorează și se limitează la emisiile evitate prin captarea de CO2 al cărui carbon provine din biomasă și care se utilizează pentru înlocuirea CO2 de origine fosilă în producția de produse și servicii comerciale.
16. În cazul în care o unitate de cogenerare – care furnizează energie termică și/sau energie electrică unui proces de producție a combustibililor din biomasă pentru care se calculează emisiile – produce un surplus de energie electrică și/sau de energie termică utilă, emisiile de gaze cu efect de seră se împart între energia electrică și energia termică utilă conform temperaturii agentului termic (care reflectă utilitatea energiei termice). Partea utilă a energiei termice se calculează prin înmulțirea conținutului său energetic cu randamentul ciclului Carnot, Ch, calculat după cum urmează:
unde
|
Th |
= |
temperatura, măsurată ca temperatură absolută (în grade Kelvin), a energiei termice utile la punctul de furnizare. |
|
T0 |
= |
temperatura mediului ambiant, stabilită la 273,15 grade Kelvin (echivalent cu 0 °C) |
Alternativ, în cazul în care surplusul de căldură se exportă pentru încălzirea clădirilor, la o temperatură mai mică de 150 °C (423,15 grade Kelvin), Ch poate fi definit după cum urmează:
|
Ch |
= |
randamentul ciclului Carnot pentru energia termică la 150 °C (423,15 grade Kelvin), ceea ce înseamnă: 0,3546 |
În scopul calcului respectiv, se utilizează randamentele efective, definite ca producția anuală de energie mecanică, energie electrică și energie termică, fiecare împărțită la intrarea anuală de energie.
În scopul acestui calcul, se aplică următoarele definiții:
„cogenerare” înseamnă producerea simultană, prin același proces, a energiei termice și a energiei electrice și/sau a energiei mecanice;
„energie termică utilă” înseamnă energia termică produsă în vederea satisfacerii unei cereri justificate din punct de vedere economic de energie termică, pentru încălzire sau răcire;
„cerere justificată din punct de vedere economic” înseamnă cererea care nu depășește necesarul de încălzire sau răcire și care altfel ar putea fi satisfăcută în condițiile pieței.
17. În cazul în care, printr-un proces de producție a combustibilului din biomasă, se obține, în combinație, combustibilul pentru care se calculează emisiile și unul sau mai multe alte produse („coproduse”), emisiile de gaze cu efect de seră se împart între combustibil sau produsul său intermediar și coproduse, proporțional cu conținutul lor energetic (determinat de puterea calorifică inferioară în cazul unor coproduse altele decât energia electrică și termică). Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de surplusul de energie electrică sau de energie termică utilă este aceeași cu intensitatea gazelor cu efect de seră generate de energia electrică sau termică livrată procesului de producție a combustibilului din biomasă și se determină prin calcularea intensității gazelor cu efect de seră la toate intrările și emisiile, inclusiv emisiile provenite de la materiile prime și emisiile de CH4 și N2O, către și dinspre unitatea de cogenerare, cazane sau alte aparate care furnizează energie termică sau electrică pentru procesul de producție a combustibililor din biomasă. În cazul cogenerării de energie electrică și termică, calculul se efectuează în conformitate cu punctul 16.
18. Pentru calculele menționate la punctul 17, emisiile care trebuie împărțite sunt eec + el + esca + acele fracții ale ep, etd, eccs și eccr care au loc până la faza în care se produce un coprodus, inclusiv faza respectivă. În cazul în care s-a alocat vreo valoare coproduselor într-o etapă de prelucrare anterioară din ciclul de viață, fracția din emisiile atribuite produsului combustibil intermediar în ultima etapă a prelucrării respective se utilizează în acest scop în locul valorii totale a emisiilor.
►C1 În cazul biogazului și al biometanului, toate coprodusele se iau în considerare în scopul acestui calcul. ◄ Nu se alocă emisii pentru deșeuri și reziduuri. În scopul calculului respectiv, se atribuie un conținut energetic egal cu zero coproduselor cu conținut energetic negativ.
Deșeurile și reziduurile, inclusiv coroanele și crengile arborilor, paiele, pielițele, știuleții, cojile de nuci, precum și reziduurile provenite din prelucrare, inclusiv glicerina brută (glicerină care nu este rafinată) și reziduuri rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr se consideră a avea o valoare a emisiilor de gaze cu efect de seră egală cu zero în decursul ciclului lor de viață până în momentul procesului de colectare a materialelor respective, indiferent dacă acestea sunt prelucrate în produse intermediare înainte de a fi transformate în produsul final.
În cazul combustibililor din biomasă produși în rafinării, altele decât combinațiile de instalații de prelucrare cu cazane sau unități de cogenerare care furnizează energie termică și/sau energie electrică instalației de prelucrare, unitatea de analiză în scopurile calculului menționat la punctul 17 este rafinăria.
19. În cazul combustibililor din biomasă utilizați la producerea de energie electrică, pentru calculul menționat la punctul 3, omologul combustibil fosil ECF(el) este 183 g CO2eq/MJ de energie electrică sau 212 g CO2eq/MJ de energie electrică pentru regiunile ultraperiferice.
În cazul combustibililor din biomasă utilizați la producerea de energie termică utilă, precum și la producerea de încălzire și/sau de răcire, pentru calculul menționat la punctul 3, omologul combustibil fosil ECF(h) este 80 g CO2eq/MJ de energie termică.
În cazul combustibililor din biomasă utilizați la producerea de energie termică utilă, în cazul căreia se poate demonstra o înlocuire fizică directă a cărbunelui, pentru calculul menționat la punctul 3, omologul combustibil fosil ECF(h) este 124 g CO2eq/MJ de energie termică.
În cazul combustibililor din biomasă utilizați pe post de combustibili pentru transport, pentru calculul menționat la punctul 3, omologul combustibil fosil EF(t) este 94 g CO2eq/MJ.
C. VALORI IMPLICITE DETALIATE PENTRU COMBUSTIBILII DIN BIOMASĂ
Brichete sau pelete de lemn
|
Sistemul de producție a combustibililor din biomasă |
Distanța de transport |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
||||||
|
Cultivare |
Prelucrare |
Transport |
Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat |
Cultivare |
Prelucrare |
Transport |
Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat |
||
|
Așchii de lemn din reziduuri forestiere |
1-500 km |
0,0 |
1,6 |
3,0 |
0,4 |
0,0 |
1,9 |
3,6 |
0,5 |
|
500-2 500 km |
0,0 |
1,6 |
5,2 |
0,4 |
0,0 |
1,9 |
6,2 |
0,5 |
|
|
2 500 -10 000 km |
0,0 |
1,6 |
10,5 |
0,4 |
0,0 |
1,9 |
12,6 |
0,5 |
|
|
Peste 10 000 km |
0,0 |
1,6 |
20,5 |
0,4 |
0,0 |
1,9 |
24,6 |
0,5 |
|
|
Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt) |
2 500 -10 000 km |
4,4 |
0,0 |
11,0 |
0,4 |
4,4 |
0,0 |
13,2 |
0,5 |
|
Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fertilizat) |
1-500 km |
3,9 |
0,0 |
3,5 |
0,4 |
3,9 |
0,0 |
4,2 |
0,5 |
|
500-2 500 km |
3,9 |
0,0 |
5,6 |
0,4 |
3,9 |
0,0 |
6,8 |
0,5 |
|
|
2 500 -10 000 km |
3,9 |
0,0 |
11,0 |
0,4 |
3,9 |
0,0 |
13,2 |
0,5 |
|
|
Peste 10 000 km |
3,9 |
0,0 |
21,0 |
0,4 |
3,9 |
0,0 |
25,2 |
0,5 |
|
|
Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fără fertilizare) |
1-500 km |
2,2 |
0,0 |
3,5 |
0,4 |
2,2 |
0,0 |
4,2 |
0,5 |
|
500-2 500 km |
2,2 |
0,0 |
5,6 |
0,4 |
2,2 |
0,0 |
6,8 |
0,5 |
|
|
2 500 -10 000 km |
2,2 |
0,0 |
11,0 |
0,4 |
2,2 |
0,0 |
13,2 |
0,5 |
|
|
Peste 10 000 km |
2,2 |
0,0 |
21,0 |
0,4 |
2,2 |
0,0 |
25,2 |
0,5 |
|
|
Așchii de lemn din lemn comercializabil |
1-500 km |
1,1 |
0,3 |
3,0 |
0,4 |
1,1 |
0,4 |
3,6 |
0,5 |
|
500-2 500 km |
1,1 |
0,3 |
5,2 |
0,4 |
1,1 |
0,4 |
6,2 |
0,5 |
|
|
2 500 -10 000 km |
1,1 |
0,3 |
10,5 |
0,4 |
1,1 |
0,4 |
12,6 |
0,5 |
|
|
Peste 10 000 km |
1,1 |
0,3 |
20,5 |
0,4 |
1,1 |
0,4 |
24,6 |
0,5 |
|
|
Așchii de lemn din reziduuri din industria lemnului |
1-500 km |
0,0 |
0,3 |
3,0 |
0,4 |
0,0 |
0,4 |
3,6 |
0,5 |
|
500-2 500 km |
0,0 |
0,3 |
5,2 |
0,4 |
0,0 |
0,4 |
6,2 |
0,5 |
|
|
2 500 -10 000 km |
0,0 |
0,3 |
10,5 |
0,4 |
0,0 |
0,4 |
12,6 |
0,5 |
|
|
Peste 10 000 km |
0,0 |
0,3 |
20,5 |
0,4 |
0,0 |
0,4 |
24,6 |
0,5 |
|
Brichete sau pelete de lemn
|
Sistemul de producție a combustibililor din biomasă |
Distanța de transport |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
||||||
|
|
|
Cultivare |
Prelucrare |
Transport și distribuție |
Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat |
Cultivare |
Prelucrare |
Transport și distribuție |
Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat |
|
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 1) |
1-500 km |
0,0 |
25,8 |
2,9 |
0,3 |
0,0 |
30,9 |
3,5 |
0,3 |
|
500-2 500 km |
0,0 |
25,8 |
2,8 |
0,3 |
0,0 |
30,9 |
3,3 |
0,3 |
|
|
2 500 -10 000 km |
0,0 |
25,8 |
4,3 |
0,3 |
0,0 |
30,9 |
5,2 |
0,3 |
|
|
Peste 10 000 km |
0,0 |
25,8 |
7,9 |
0,3 |
0,0 |
30,9 |
9,5 |
0,3 |
|
|
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 2a) |
1-500 km |
0,0 |
12,5 |
3,0 |
0,3 |
0,0 |
15,0 |
3,6 |
0,3 |
|
500-2 500 km |
0,0 |
12,5 |
2,9 |
0,3 |
0,0 |
15,0 |
3,5 |
0,3 |
|
|
2 500 -10 000 km |
0,0 |
12,5 |
4,4 |
0,3 |
0,0 |
15,0 |
5,3 |
0,3 |
|
|
Peste 10 000 km |
0,0 |
12,5 |
8,1 |
0,3 |
0,0 |
15,0 |
9,8 |
0,3 |
|
|
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 3a) |
1-500 km |
0,0 |
2,4 |
3,0 |
0,3 |
0,0 |
2,8 |
3,6 |
0,3 |
|
500-2 500 km |
0,0 |
2,4 |
2,9 |
0,3 |
0,0 |
2,8 |
3,5 |
0,3 |
|
|
2 500 -10 000 km |
0,0 |
2,4 |
4,4 |
0,3 |
0,0 |
2,8 |
5,3 |
0,3 |
|
|
Peste 10 000 km |
0,0 |
2,4 |
8,2 |
0,3 |
0,0 |
2,8 |
9,8 |
0,3 |
|
|
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt – cazul 1) |
2 500 -10 000 km |
3,9 |
24,5 |
4,3 |
0,3 |
3,9 |
29,4 |
5,2 |
0,3 |
|
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt – cazul 2a) |
2 500 -10 000 km |
5,0 |
10,6 |
4,4 |
0,3 |
5,0 |
12,7 |
5,3 |
0,3 |
|
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt – cazul 3a) |
2 500 -10 000 km |
5,3 |
0,3 |
4,4 |
0,3 |
5,3 |
0,4 |
5,3 |
0,3 |
|
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fertilizat – cazul 1) |
1-500 km |
3,4 |
24,5 |
2,9 |
0,3 |
3,4 |
29,4 |
3,5 |
0,3 |
|
500-10 000 km |
3,4 |
24,5 |
4,3 |
0,3 |
3,4 |
29,4 |
5,2 |
0,3 |
|
|
Peste 10 000 km |
3,4 |
24,5 |
7,9 |
0,3 |
3,4 |
29,4 |
9,5 |
0,3 |
|
|
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fertilizat – cazul 2a) |
1-500 km |
4,4 |
10,6 |
3,0 |
0,3 |
4,4 |
12,7 |
3,6 |
0,3 |
|
500-10 000 km |
4,4 |
10,6 |
4,4 |
0,3 |
4,4 |
12,7 |
5,3 |
0,3 |
|
|
Peste 10 000 km |
4,4 |
10,6 |
8,1 |
0,3 |
4,4 |
12,7 |
9,8 |
0,3 |
|
|
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fertilizat – cazul 3a) |
1-500 km |
4,6 |
0,3 |
3,0 |
0,3 |
4,6 |
0,4 |
3,6 |
0,3 |
|
500-10 000 km |
4,6 |
0,3 |
4,4 |
0,3 |
4,6 |
0,4 |
5,3 |
0,3 |
|
|
Peste 10 000 km |
4,6 |
0,3 |
8,2 |
0,3 |
4,6 |
0,4 |
9,8 |
0,3 |
|
|
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fără fertilizare – cazul 1) |
1-500 km |
2,0 |
24,5 |
2,9 |
0,3 |
2,0 |
29,4 |
3,5 |
0,3 |
|
500-2 500 km |
2,0 |
24,5 |
4,3 |
0,3 |
2,0 |
29,4 |
5,2 |
0,3 |
|
|
2 500 -10 000 km |
2,0 |
24,5 |
7,9 |
0,3 |
2,0 |
29,4 |
9,5 |
0,3 |
|
|
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fără fertilizare – cazul 2a) |
1-500 km |
2,5 |
10,6 |
3,0 |
0,3 |
2,5 |
12,7 |
3,6 |
0,3 |
|
500-10 000 km |
2,5 |
10,6 |
4,4 |
0,3 |
2,5 |
12,7 |
5,3 |
0,3 |
|
|
Peste 10 000 km |
2,5 |
10,6 |
8,1 |
0,3 |
2,5 |
12,7 |
9,8 |
0,3 |
|
|
Brichete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fără fertilizare – cazul 3a) |
1-500 km |
2,6 |
0,3 |
3,0 |
0,3 |
2,6 |
0,4 |
3,6 |
0,3 |
|
500-10 000 km |
2,6 |
0,3 |
4,4 |
0,3 |
2,6 |
0,4 |
5,3 |
0,3 |
|
|
Peste 10 000 km |
2,6 |
0,3 |
8,2 |
0,3 |
2,6 |
0,4 |
9,8 |
0,3 |
|
|
Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 1) |
1-500 km |
1,1 |
24,8 |
2,9 |
0,3 |
1,1 |
29,8 |
3,5 |
0,3 |
|
500-2 500 km |
1,1 |
24,8 |
2,8 |
0,3 |
1,1 |
29,8 |
3,3 |
0,3 |
|
|
2 500 -10 000 km |
1,1 |
24,8 |
4,3 |
0,3 |
1,1 |
29,8 |
5,2 |
0,3 |
|
|
Peste 10 000 km |
1,1 |
24,8 |
7,9 |
0,3 |
1,1 |
29,8 |
9,5 |
0,3 |
|
|
Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 2a) |
1-500 km |
1,4 |
11,0 |
3,0 |
0,3 |
1,4 |
13,2 |
3,6 |
0,3 |
|
500-2 500 km |
1,4 |
11,0 |
2,9 |
0,3 |
1,4 |
13,2 |
3,5 |
0,3 |
|
|
2 500 -10 000 km |
1,4 |
11,0 |
4,4 |
0,3 |
1,4 |
13,2 |
5,3 |
0,3 |
|
|
Peste 10 000 km |
1,4 |
11,0 |
8,1 |
0,3 |
1,4 |
13,2 |
9,8 |
0,3 |
|
|
Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 3a) |
1-500 km |
1,4 |
0,8 |
3,0 |
0,3 |
1,4 |
0,9 |
3,6 |
0,3 |
|
500-2 500 km |
1,4 |
0,8 |
2,9 |
0,3 |
1,4 |
0,9 |
3,5 |
0,3 |
|
|
2 500 -10 000 km |
1,4 |
0,8 |
4,4 |
0,3 |
1,4 |
0,9 |
5,3 |
0,3 |
|
|
Peste 10 000 km |
1,4 |
0,8 |
8,2 |
0,3 |
1,4 |
0,9 |
9,8 |
0,3 |
|
|
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 1) |
1-500 km |
0,0 |
14,3 |
2,8 |
0,3 |
0,0 |
17,2 |
3,3 |
0,3 |
|
500-2 500 km |
0,0 |
14,3 |
2,7 |
0,3 |
0,0 |
17,2 |
3,2 |
0,3 |
|
|
2 500 -10 000 km |
0,0 |
14,3 |
4,2 |
0,3 |
0,0 |
17,2 |
5,0 |
0,3 |
|
|
Peste 10 000 km |
0,0 |
14,3 |
7,7 |
0,3 |
0,0 |
17,2 |
9,2 |
0,3 |
|
|
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 2a) |
1-500 km |
0,0 |
6,0 |
2,8 |
0,3 |
0,0 |
7,2 |
3,4 |
0,3 |
|
500-2 500 km |
0,0 |
6,0 |
2,7 |
0,3 |
0,0 |
7,2 |
3,3 |
0,3 |
|
|
2 500 10 000 km |
0,0 |
6,0 |
4,2 |
0,3 |
0,0 |
7,2 |
5,1 |
0,3 |
|
|
Peste 10 000 km |
0,0 |
6,0 |
7,8 |
0,3 |
0,0 |
7,2 |
9,3 |
0,3 |
|
|
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 3a) |
1-500 km |
0,0 |
0,2 |
2,8 |
0,3 |
0,0 |
0,3 |
3,4 |
0,3 |
|
500-2 500 km |
0,0 |
0,2 |
2,7 |
0,3 |
0,0 |
0,3 |
3,3 |
0,3 |
|
|
2 500 -10 000 km |
0,0 |
0,2 |
4,2 |
0,3 |
0,0 |
0,3 |
5,1 |
0,3 |
|
|
Peste 10 000 km |
0,0 |
0,2 |
7,8 |
0,3 |
0,0 |
0,3 |
9,3 |
0,3 |
|
Filiere agricole
|
Sistemul de producție a combustibililor din biomasă |
Distanța de transport |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eqq/MJ) |
||||||
|
|
|
Cultivare |
Prelucrare |
Transport și distribuție |
Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat |
Cultivare |
Prelucrare |
Transport și distribuție |
Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat |
|
Reziduuri agricole cu o densitate <0,2 t/m3 |
1-500 km |
0,0 |
0,9 |
2,6 |
0,2 |
0,0 |
1,1 |
3,1 |
0,3 |
|
500-2 500 km |
0,0 |
0,9 |
6,5 |
0,2 |
0,0 |
1,1 |
7,8 |
0,3 |
|
|
2 500 -10 000 km |
0,0 |
0,9 |
14,2 |
0,2 |
0,0 |
1,1 |
17,0 |
0,3 |
|
|
Peste 10 000 km |
0,0 |
0,9 |
28,3 |
0,2 |
0,0 |
1,1 |
34,0 |
0,3 |
|
|
Reziduuri agricole cu o densitate > 0,2 t/m3 |
1-500 km |
0,0 |
0,9 |
2,6 |
0,2 |
0,0 |
1,1 |
3,1 |
0,3 |
|
500-2 500 km |
0,0 |
0,9 |
3,6 |
0,2 |
0,0 |
1,1 |
4,4 |
0,3 |
|
|
2 500 -10 000 km |
0,0 |
0,9 |
7,1 |
0,2 |
0,0 |
1,1 |
8,5 |
0,3 |
|
|
Peste 10 000 km |
0,0 |
0,9 |
13,6 |
0,2 |
0,0 |
1,1 |
16,3 |
0,3 |
|
|
Pelete din paie |
1-500 km |
0,0 |
5,0 |
3,0 |
0,2 |
0,0 |
6,0 |
3,6 |
0,3 |
|
500-10 000 km |
0,0 |
5,0 |
4,6 |
0,2 |
0,0 |
6,0 |
5,5 |
0,3 |
|
|
Peste 10 000 km |
0,0 |
5,0 |
8,3 |
0,2 |
0,0 |
6,0 |
10,0 |
0,3 |
|
|
Brichete rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr |
500-10 000 km |
0,0 |
0,3 |
4,3 |
0,4 |
0,0 |
0,4 |
5,2 |
0,5 |
|
Peste 10 000 km |
0,0 |
0,3 |
8,0 |
0,4 |
0,0 |
0,4 |
9,5 |
0,5 |
|
|
Făină de sâmburi de palmier |
Peste 10 000 km |
21,6 |
21,1 |
11,2 |
0,2 |
21,6 |
25,4 |
13,5 |
0,3 |
|
Făină de sâmburi de palmier (fără emisii de CH4 de la presa de ulei) |
Peste 10 000 km |
21,6 |
3,5 |
11,2 |
0,2 |
21,6 |
4,2 |
13,5 |
0,3 |
Valori implicite detaliate legate de biogazul pentru producerea de energie electrică
|
Sistemul de producție a combustibililor din biomasă |
Tehnologie |
VALOARE TIPICĂ [g CO2eq/MJ] |
VALOARE IMPLICITĂ [g CO2eq/MJ] |
|||||||||
|
Cultivare |
Prelucrare |
Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat |
Transport |
Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd |
Cultivare |
Prelucrare |
Alte emisii decât cele de CO2 provenite de la combustibilul utilizat |
Transport |
Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd |
|||
|
Gunoi de grajd umed (1) |
Cazul 1 |
Digestat în mediu deschis |
0,0 |
69,6 |
8,9 |
0,8 |
– 107,3 |
0,0 |
97,4 |
12,5 |
0,8 |
– 107,3 |
|
Digestat în mediu închis |
0,0 |
0,0 |
8,9 |
0,8 |
– 97,6 |
0,0 |
0,0 |
12,5 |
0,8 |
– 97,6 |
||
|
Cazul 2 |
Digestat în mediu deschis |
0,0 |
74,1 |
8,9 |
0,8 |
– 107,3 |
0,0 |
103,7 |
12,5 |
0,8 |
– 107,3 |
|
|
Digestat în mediu închis |
0,0 |
4,2 |
8,9 |
0,8 |
– 97,6 |
0,0 |
5,9 |
12,5 |
0,8 |
– 97,6 |
||
|
Cazul 3 |
Digestat în mediu deschis |
0,0 |
83,2 |
8,9 |
0,9 |
– 120,7 |
0,0 |
116,4 |
12,5 |
0,9 |
– 120,7 |
|
|
Digestat în mediu închis |
0,0 |
4,6 |
8,9 |
0,8 |
– 108,5 |
0,0 |
6,4 |
12,5 |
0,8 |
– 108,5 |
||
|
Plantă de porumb întreagă (2) |
Cazul 1 |
Digestat în mediu deschis |
15,6 |
13,5 |
8,9 |
0,0 (3) |
— |
15,6 |
18,9 |
12,5 |
0,0 |
— |
|
Digestat în mediu închis |
15,2 |
0,0 |
8,9 |
0,0 |
— |
15,2 |
0,0 |
12,5 |
0,0 |
— |
||
|
Cazul 2 |
Digestat în mediu deschis |
15,6 |
18,8 |
8,9 |
0,0 |
— |
15,6 |
26,3 |
12,5 |
0,0 |
— |
|
|
Digestat în mediu închis |
15,2 |
5,2 |
8,9 |
0,0 |
— |
15,2 |
7,2 |
12,5 |
0,0 |
— |
||
|
Cazul 3 |
Digestat în mediu deschis |
17,5 |
21,0 |
8,9 |
0,0 |
— |
17,5 |
29,3 |
12,5 |
0,0 |
— |
|
|
Digestat în mediu închis |
17,1 |
5,7 |
8,9 |
0,0 |
— |
17,1 |
7,9 |
12,5 |
0,0 |
— |
||
|
Deșeuri biologice |
Cazul 1 |
Digestat în mediu deschis |
0,0 |
21,8 |
8,9 |
0,5 |
— |
0,0 |
30,6 |
12,5 |
0,5 |
— |
|
Digestat în mediu închis |
0,0 |
0,0 |
8,9 |
0,5 |
— |
0,0 |
0,0 |
12,5 |
0,5 |
— |
||
|
Cazul 2 |
Digestat în mediu deschis |
0,0 |
27,9 |
8,9 |
0,5 |
— |
0,0 |
39,0 |
12,5 |
0,5 |
— |
|
|
Digestat în mediu închis |
0,0 |
5,9 |
8,9 |
0,5 |
— |
0,0 |
8,3 |
12,5 |
0,5 |
— |
||
|
Cazul 3 |
Digestat în mediu deschis |
0,0 |
31,2 |
8,9 |
0,5 |
— |
0,0 |
43,7 |
12,5 |
0,5 |
— |
|
|
Digestat în mediu închis |
0,0 |
6,5 |
8,9 |
0,5 |
— |
0,0 |
9,1 |
12,5 |
0,5 |
— |
||
|
(1)
Valorile pentru producția de biogaz din gunoi de grajd includ emisii negative pentru emisiile reduse ca urmare a gestionării gunoiului de grajd. Valoarea esca luată în considerare este egală cu – 45 g CO2eq/MJ gunoi de grajd, folosit în digestia anaerobă.
(2)
Planta de porumb întreagă înseamnă porumb recoltat ca furaj și însilozat pentru păstrare.
(3)
Conform metodologiei prevăzute în raportul Comisiei din 25 februarie 2010 privind cerințele de durabilitate pentru utilizarea surselor de biomasă solidă și gazoasă pentru producerea energiei electrice, încălzire și răcire, transportul de materii prime agricole către unitatea de transformare este inclus în valoarea din rubrica „cultivare”. Valoarea pentru transportul de porumb însilozat reprezintă 0,4 g CO2eq/MJ biogaz. |
||||||||||||
Valori implicite detaliate pentru biometan
|
Sistemul de producție a biometanului |
Opțiunea tehnologică |
VALOARE TIPICĂ [g CO2eq/MJ] |
VALOARE IMPLICITĂ [g CO2eq/MJ] |
|||||||||||
|
Cultivare |
Prelucrare |
Îmbunătățire |
Transport |
Comprimare la stațiile de alimentare |
Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd |
Cultivare |
Prelucrare |
Îmbunătățire |
Transport |
Comprimare la stațiile de alimentare |
Credite legate de utilizarea gunoiului de grajd |
|||
|
Gunoi de grajd umed |
Digestat în mediu deschis |
fără arderea efluenților gazoși |
0,0 |
84,2 |
19,5 |
1,0 |
3,3 |
– 124,4 |
0,0 |
117,9 |
27,3 |
1,0 |
4,6 |
– 124,4 |
|
cu arderea efluenților gazoși |
0,0 |
84,2 |
4,5 |
1,0 |
3,3 |
– 124,4 |
0,0 |
117,9 |
6,3 |
1,0 |
4,6 |
– 124,4 |
||
|
Digestat în mediu închis |
fără arderea efluenților gazoși |
0,0 |
3,2 |
19,5 |
0,9 |
3,3 |
– 111,9 |
0,0 |
4,4 |
27,3 |
0,9 |
4,6 |
– 111,9 |
|
|
cu arderea efluenților gazoși |
0,0 |
3,2 |
4,5 |
0,9 |
3,3 |
– 111,9 |
0,0 |
4,4 |
6,3 |
0,9 |
4,6 |
– 111,9 |
||
|
Plantă de porumb întreagă |
Digestat în mediu deschis |
fără arderea efluenților gazoși |
18,1 |
20,1 |
19,5 |
0,0 |
3,3 |
— |
18,1 |
28,1 |
27,3 |
0,0 |
4,6 |
— |
|
cu arderea efluenților gazoși |
18,1 |
20,1 |
4,5 |
0,0 |
3,3 |
— |
18,1 |
28,1 |
6,3 |
0,0 |
4,6 |
— |
||
|
Digestat în mediu închis |
fără arderea efluenților gazoși |
17,6 |
4,3 |
19,5 |
0,0 |
3,3 |
— |
17,6 |
6,0 |
27,3 |
0,0 |
4,6 |
— |
|
|
cu arderea efluenților gazoși |
17,6 |
4,3 |
4,5 |
0,0 |
3,3 |
— |
17,6 |
6,0 |
6,3 |
0,0 |
4,6 |
— |
||
|
Deșeuri biologice |
Digestat în mediu deschis |
fără arderea efluenților gazoși |
0,0 |
30,6 |
19,5 |
0,6 |
3,3 |
— |
0,0 |
42,8 |
27,3 |
0,6 |
4,6 |
— |
|
cu arderea efluenților gazoși |
0,0 |
30,6 |
4,5 |
0,6 |
3,3 |
— |
0,0 |
42,8 |
6,3 |
0,6 |
4,6 |
— |
||
|
Digestat în mediu închis |
fără arderea efluenților gazoși |
0,0 |
5,1 |
19,5 |
0,5 |
3,3 |
— |
0,0 |
7,2 |
27,3 |
0,5 |
4,6 |
— |
|
|
cu arderea efluenților gazoși |
0,0 |
5,1 |
4,5 |
0,5 |
3,3 |
— |
0,0 |
7,2 |
6,3 |
0,5 |
4,6 |
— |
||
D. VALORI TIPICE ȘI IMPLICITE TOTALE PENTRU FILIERELE DE COMBUSTIBILI DIN BIOMASĂ
|
Sistemul de producție a combustibililor din biomasă |
Distanța de transport |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) |
Emisii implicite de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
|
Așchii de lemn din reziduuri forestiere |
1-500 km |
5 |
6 |
|
500-2 500 km |
7 |
9 |
|
|
2 500 -10 000 km |
12 |
15 |
|
|
Peste 10 000 km |
22 |
27 |
|
|
Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt) |
2 500 -10 000 km |
16 |
18 |
|
Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fertilizat) |
1-500 km |
8 |
9 |
|
500-2 500 km |
10 |
11 |
|
|
2 500 -10 000 km |
15 |
18 |
|
|
Peste 10 000 km |
25 |
30 |
|
|
Așchii de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fără fertilizare) |
1-500 km |
6 |
7 |
|
500-2 500 km |
8 |
10 |
|
|
2 500 -10 000 km |
14 |
16 |
|
|
Peste 10 000 km |
24 |
28 |
|
|
Așchii de lemn din lemn comercializabil |
1-500 km |
5 |
6 |
|
500-2 500 km |
7 |
8 |
|
|
2 500 -10 000 km |
12 |
15 |
|
|
Peste10 000 km |
22 |
27 |
|
|
Așchii de lemn din reziduuri industriale |
1-500 km |
4 |
5 |
|
500-2 500 km |
6 |
7 |
|
|
2 500 -10 000 km |
11 |
13 |
|
|
Peste 10 000 km |
21 |
25 |
|
|
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 1) |
1-500 km |
29 |
35 |
|
500-2 500 km |
29 |
35 |
|
|
2 500 -10 000 km |
30 |
36 |
|
|
Peste 10 000 km |
34 |
41 |
|
|
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 2a) |
1-500 km |
16 |
19 |
|
500-2 500 km |
16 |
19 |
|
|
2 500 -10 000 km |
17 |
21 |
|
|
Peste 10 000 km |
21 |
25 |
|
|
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri forestiere (cazul 3a) |
1-500 km |
6 |
7 |
|
500-2 500 km |
6 |
7 |
|
|
2 500 -10 000 km |
7 |
8 |
|
|
Peste 10 000 km |
11 |
13 |
|
|
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt – cazul 1) |
2 500 -10 000 km |
33 |
39 |
|
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt – cazul 2a) |
2 500 -10 000 km |
20 |
23 |
|
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (eucalipt – cazul 3a) |
2 500 -10 000 km |
10 |
11 |
|
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – cu fertilizare – cazul 1) |
1-500 km |
31 |
37 |
|
500-10 000 km |
32 |
38 |
|
|
Peste 10 000 km |
36 |
43 |
|
|
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – cu fertilizare – cazul 2a) |
1-500 km |
18 |
21 |
|
500-10 000 km |
20 |
23 |
|
|
Peste 10 000 km |
23 |
27 |
|
|
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – cu fertilizare – cazul 3a) |
1-500 km |
8 |
9 |
|
500-10 000 km |
10 |
11 |
|
|
Peste 10 000 km |
13 |
15 |
|
|
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fără fertilizare – cazul 1) |
1-500 km |
30 |
35 |
|
500-10 000 km |
31 |
37 |
|
|
Peste 10 000 km |
35 |
41 |
|
|
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fără fertilizare – cazul 2a) |
1-500 km |
16 |
19 |
|
500-10 000 km |
18 |
21 |
|
|
Peste 10 000 km |
21 |
25 |
|
|
Brichete sau pelete de lemn din specii forestiere cu ciclu de producție scurt (plop – fără fertilizare – cazul 3a) |
1-500 km |
6 |
7 |
|
500-10 000 km |
8 |
9 |
|
|
Peste 10 000 km |
11 |
13 |
|
|
Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 1) |
1-500 km |
29 |
35 |
|
500-2 500 km |
29 |
34 |
|
|
2 500 -10 000 km |
30 |
36 |
|
|
Peste 10 000 km |
34 |
41 |
|
|
Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 2a) |
1-500 km |
16 |
18 |
|
500-2 500 km |
15 |
18 |
|
|
2 500 -10 000 km |
17 |
20 |
|
|
Peste 10 000 km |
21 |
25 |
|
|
Brichete sau pelete de lemn din lemn comercializabil (cazul 3a) |
1-500 km |
5 |
6 |
|
500-2 500 km |
5 |
6 |
|
|
2 500 - 0 000 km |
7 |
8 |
|
|
Peste 10 000 km |
11 |
12 |
|
|
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 1) |
1-500 km |
17 |
21 |
|
500-2 500 km |
17 |
21 |
|
|
2 500 -10 000 km |
19 |
23 |
|
|
Peste 10 000 km |
22 |
27 |
|
|
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 2a) |
1-500 km |
9 |
11 |
|
500-2 500 km |
9 |
11 |
|
|
2 500 -10 000 km |
10 |
13 |
|
|
Peste 10 000 km |
14 |
17 |
|
|
Brichete sau pelete de lemn din reziduuri din industria lemnului (cazul 3a) |
1-500 km |
3 |
4 |
|
500-2 500 km |
3 |
4 |
|
|
2 500 -10 000 km |
5 |
6 |
|
|
Peste 10 000 km |
8 |
10 |
Cazul 1 se referă la procesele în care este utilizat un cazan cu gaz natural pentru a furniza căldură de proces morii de pelete. Energia electrică de proces este achiziționată din rețea.
Cazul 2a se referă la procesele în care este utilizat un cazan alimentat cu așchii de lemn pentru a furniza căldură de proces morii de pelete. Energia electrică de proces este achiziționată din rețea.
Cazul 3a se referă la procesele în care este utilizată o instalație de cogenerare alimentată cu așchii de lemn pentru a furniza căldură și energie electrică morii de pelete.
|
Sistemul de producție a combustibililor din biomasă |
Distanța de transport |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
|
Reziduuri agricole cu o densitate <0,2 t/m3 (1) |
1-500 km |
4 |
4 |
|
500-2 500 km |
8 |
9 |
|
|
2 500 -10 000 km |
15 |
18 |
|
|
Peste 10 000 km |
29 |
35 |
|
|
Reziduuri agricole cu o densitate > 0,2 t/m3 (2) |
1-500 km |
4 |
4 |
|
500-2 500 km |
5 |
6 |
|
|
2 500 -10 000 km |
8 |
10 |
|
|
Peste 10 000 km |
15 |
18 |
|
|
Pelete din paie |
1-500 km |
8 |
10 |
|
500-10 000 km |
10 |
12 |
|
|
Peste 10 000 km |
14 |
16 |
|
|
Brichete rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr |
500-10 000 km |
5 |
6 |
|
Peste 10 000 km |
9 |
10 |
|
|
Făină de sâmburi de palmier |
Peste 10 000 km |
54 |
61 |
|
Făină de sâmburi de palmier (fără emisii de CH4 de la presa de ulei) |
Peste 10 000 km |
37 |
40 |
|
(1)
Acest grup de materiale include reziduurile agricole cu o densitate în vrac scăzută și materiale precum baloturi de paie, pleavă de ovăz, coji de orez și baloturi de resturi rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr (listă neexhaustivă).
(2)
Grupul de reziduuri agricole cu densitate în vrac mai mare include materiale precum știuleți de porumb, coji de nuci, coji de semințe de soia, coji de sâmburi de palmier (listă neexhaustivă). |
|||
Valori tipice și implicite – biogaz pentru energie electrică
|
Sistemul de producție a biogazului |
Opțiunea tehnologică |
Valoare tipică |
Valoare implicită |
|
|
Emisii de gaze cu efect de seră (g CO2eq/MJ) |
Emisii de gaze cu efect de seră (g CO2eq/MJ) |
|||
|
Biogaz pentru energie electrică din gunoi de grajd umed |
Cazul 1 |
Digestat în mediu deschis (1) |
– 28 |
3 |
|
Digestat în mediu închis (2) |
– 88 |
– 84 |
||
|
Cazul 2 |
Digestat în mediu deschis |
– 23 |
10 |
|
|
Digestat în mediu închis |
– 84 |
– 78 |
||
|
Cazul 3 |
Digestat în mediu deschis |
– 28 |
9 |
|
|
Digestat în mediu închis |
– 94 |
– 89 |
||
|
Biogaz pentru energie electrică din plantă de porumb întreagă |
Cazul 1 |
Digestat în mediu deschis |
38 |
47 |
|
Digestat în mediu închis |
24 |
28 |
||
|
Cazul 2 |
Digestat în mediu deschis |
43 |
54 |
|
|
Digestat în mediu închis |
29 |
35 |
||
|
Cazul 3 |
Digestat în mediu deschis |
47 |
59 |
|
|
Digestat în mediu închis |
32 |
38 |
||
|
Biogaz pentru energie electrică din deșeuri biologice |
Cazul 1 |
Digestat în mediu deschis |
31 |
44 |
|
Digestat în mediu închis |
9 |
13 |
||
|
Cazul 2 |
Digestat în mediu deschis |
37 |
52 |
|
|
Digestat în mediu închis |
15 |
21 |
||
|
Cazul 3 |
Digestat în mediu deschis |
41 |
57 |
|
|
Digestat în mediu închis |
16 |
22 |
||
|
(1)
Depozitarea deschisă a digestatului presupune emisii suplimentare de metan, care variază în funcție de condițiile meteorologice, substratul și eficiența digestiei. În aceste calcule, valorile se consideră a fi egale cu 0,05 MJ CH4/MJ biogaz pentru gunoiul de grajd, 0,035 MJ CH4/MJ biogaz pentru porumb și 0,01 MJ CH4/MJ biogaz pentru deșeurile biologice.
(2)
Depozitarea în mediu închis înseamnă că digestatul care rezultă din procesul de digestie este stocat într-un rezervor etanș la gaz și că biogazul suplimentar eliberat în timpul depozitării este considerat a fi recuperat pentru producția de energie electrică suplimentară sau biometan. |
||||
Valori tipice și implicite pentru biometan
|
Sistemul de producție a biometanului |
Opțiunea tehnologică |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
|
Biometan din gunoi de grajd umed |
Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși (1) |
– 20 |
22 |
|
Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși (2) |
– 35 |
1 |
|
|
Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși |
– 88 |
– 79 |
|
|
Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși |
– 103 |
– 100 |
|
|
Biometan din plantă de porumb întreagă |
Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși |
58 |
73 |
|
Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși |
43 |
52 |
|
|
Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși |
41 |
51 |
|
|
Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși |
26 |
30 |
|
|
Biometan din deșeuri biologice |
Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși |
51 |
71 |
|
Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși |
36 |
50 |
|
|
Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși |
25 |
35 |
|
|
Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși |
10 |
14 |
|
|
(1)
Această categorie include următoarele categorii de tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: Adsorbție cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curățare cu apă sub presiune (Pressure Water Scrubbing) (PWS), membrane, curățare criogenică și curățare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS). Aceasta include emisii de 0,03 MJ CH4/MJ biometan pentru emisiile de metan în efluenții gazoși.
(2)
Această categorie include următoarele categorii de tehnologii pentru transformarea biogazului în biometan: Curățare cu apă sub presiune (Pressure Water Scrubbing) (PWS) atunci când apa este reciclată, adsorbție cu inversiune de presiune (Pressure Swing Adsorption) (PSA), curățare chimică (Chemical Scrubbing), curățare fizică organică (Organic Physical Scrubbing) (OPS), membrane și îmbunătățire criogenică. Nu sunt luate în considerare emisiile de metan pentru această categorie (metanul din efluenții gazoși este ars, dacă este cazul). |
|||
Valori tipice și implicite – biogaz pentru energie electrică – amestecuri de gunoi de grajd și porumb: emisii de gaze cu efect de seră cu ponderi atribuite pe baza masei proaspete
|
Sistemul de producție a biogazului |
Opțiuni tehnologice |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare tipică (g CO2eq/MJ) |
Emisii de gaze cu efect de seră – valoare implicită (g CO2eq/MJ) |
|
|
Gunoi de grajd – Porumb 80 %-20 % |
Cazul 1 |
Digestat în mediu deschis |
17 |
33 |
|
Digestat în mediu închis |
– 12 |
– 9 |
||
|
Cazul 2 |
Digestat în mediu deschis |
22 |
40 |
|
|
Digestat în mediu închis |
– 7 |
– 2 |
||
|
Cazul 3 |
Digestat în mediu deschis |
23 |
43 |
|
|
Digestat în mediu închis |
– 9 |
– 4 |
||
|
Gunoi de grajd – Porumb 70 %-30 % |
Cazul 1 |
Digestat în mediu deschis |
24 |
37 |
|
Digestat în mediu închis |
0 |
3 |
||
|
Cazul 2 |
Digestat în mediu deschis |
29 |
45 |
|
|
Digestat în mediu închis |
4 |
10 |
||
|
Cazul 3 |
Digestat în mediu deschis |
31 |
48 |
|
|
Digestat în mediu închis |
4 |
10 |
||
|
Gunoi de grajd – Porumb 60 %-40 % |
Cazul 1 |
Digestat în mediu deschis |
28 |
40 |
|
Digestat în mediu închis |
7 |
11 |
||
|
Cazul 2 |
Digestat în mediu deschis |
33 |
47 |
|
|
Digestat în mediu închis |
12 |
18 |
||
|
Cazul 3 |
Digestat în mediu deschis |
36 |
52 |
|
|
Digestat în mediu închis |
12 |
18 |
||
Observații
Cazul 1 se referă la filiere în care energia electrică și căldura necesare în acest proces sunt furnizate chiar de către motorul instalației de cogenerare.
Cazul 2 se referă la filiere în care energia electrică necesară în acest proces este preluată din rețea și căldura de proces este furnizată chiar de către motorul instalației de cogenerare. În unele state membre, operatorii nu au dreptul să solicite subvenții pentru producția brută și cazul 1 reprezintă configurația cea mai probabilă.
Cazul 3 se referă la filiere în care energia electrică necesară în acest proces este preluată din rețea și căldura de proces este furnizată de un cazan cu biogaz. Această procedură se aplică pentru anumite instalații de cogenerare în care motorul nu se află la fața locului și biogazul este vândut (dar nu transformat în biometan).
Valori tipice și implicite – biometan – amestecuri de gunoi de grajd și porumb: emisii de gaze cu efect de seră cu ponderi atribuite pe baza masei proaspete
|
Sistemul de producție a biometanului |
Opțiuni tehnologice |
Valoare tipică |
Valoare implicită |
|
(g CO2eq/MJ) |
(g CO2eq/MJ) |
||
|
Gunoi de grajd – Porumb 80 %-20 % |
Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși |
32 |
57 |
|
Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși |
17 |
36 |
|
|
Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși |
– 1 |
9 |
|
|
Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși |
– 16 |
– 12 |
|
|
Gunoi de grajd – Porumb 70 %-30 % |
Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși |
41 |
62 |
|
Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși |
26 |
41 |
|
|
Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși |
13 |
22 |
|
|
Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși |
– 2 |
1 |
|
|
Gunoi de grajd – Porumb 60 %-40 % |
Digestat în mediu deschis, fără ardere a efluenților gazoși |
46 |
66 |
|
Digestat în mediu deschis, cu ardere a efluenților gazoși |
31 |
45 |
|
|
Digestat în mediu închis, fără ardere a efluenților gazoși |
22 |
31 |
|
|
Digestat în mediu închis, cu ardere a efluenților gazoși |
7 |
10 |
În cazul biometanului care este utilizat ca biometan comprimat drept combustibil pentru transport, trebuie adăugată o valoare de 3,3 g CO2eq/MJ biometan la valorile tipice și o valoare de 4,6 g CO2eq/MJ biometan la valorile implicite.
ANEXA VII
CONTABILIZAREA ENERGIEI DIN POMPELE DE CĂLDURĂ
Cantitatea de energie aerotermală, geotermală sau hidrotermală capturată de pompele de căldură care trebuie considerată drept energie din surse regenerabile în sensul prezentei directive, ERES, se calculează în conformitate cu următoarea formulă:
ERES = Qutilizabil * (1 – 1/SPF)
unde
|
— |
Qutilizabil= totalul estimat al căldurii utilizabile generate de pompele de căldură care îndeplinesc criteriile menționate la articolul 7 alineatul (4), pus în aplicare după cum urmează: doar pompele de căldură pentru care SPF > 1,15 * 1/η sunt luate în considerare, |
|
— |
SPF= media estimată a factorului de performanță sezonieră pentru aceste pompe de căldură, |
|
— |
η= proporția între producția totală brută de energie electrică și consumul de energie primară pentru producerea de energie electrică și se calculează ca medie la nivelul UE pe baza datelor Eurostat. |
ANEXA VIII
PARTEA A. EMISII ESTIMATE PROVIZORII ÎN LEGĂTURĂ CU SCHIMBAREA INDIRECTĂ A DESTINAȚIEI TERENURILOR, GENERATE DE MATERIILE PRIME PENTRU BIOCOMBUSTIBILI, BIOLICHIDE ȘI COMBUSTIBILI DIN BIOMASĂ (g CO2eq/MJ) ( 23 )
|
Grup de materii prime |
Media (1) |
Intervalul dintre percentile derivat din analiza sensibilității (2) |
|
Culturi de cereale și alte culturi bogate în amidon |
12 |
8-16 |
|
Culturi de plante zaharoase |
13 |
4-17 |
|
Culturi de plante oleaginoase |
55 |
33-66 |
|
(1)
Valorile medii prevăzute aici reprezintă o medie ponderată a valorilor materiilor prime modelate individual.
(2)
Intervalul prevăzut aici reflectă 90 % dintre rezultate, utilizând valorile celei de a cincea și a nouăzeci și cincea percentile care rezultă din analiză. Cea de a cincea percentilă sugerează o valoare sub care au fost identificate 5 % dintre observații (și anume 5 % din datele totale utilizate au arătat rezultate sub 8, 4 și 33 g CO2eq/MJ). Cea de a nouăzeci și cincea percentilă sugerează o valoare sub care au fost identificate 95 % dintre observații (și anume 5 % din datele totale utilizate au arătat rezultate peste 16, 17 și 66 g CO2eq/MJ). |
||
PARTEA B. BIOCOMBUSTIBILI, BIOLICHIDE ȘI COMBUSTIBILI DIN BIOMASĂ PENTRU CARE EMISIILE ESTIMATE ÎN LEGĂTURĂ CU SCHIMBAREA INDIRECTĂ A DESTINAȚIEI TERENURILOR SUNT CONSIDERATE A FI EGALE CU ZERO
Biocombustibilii, biolichidele și combustibilii din biomasă produse din următoarele categorii de materii prime vor fi considerate ca având emisii estimate în legătură cu schimbarea indirectă a destinației terenurilor egale cu zero:
materii prime care nu sunt enumerate în partea A din prezenta anexă.
materii prime a căror producție a condus la schimbarea directă a destinației terenurilor, și anume o schimbare de la una dintre următoarele categorii utilizate de IPCC: terenuri forestiere, pășuni, zone umede, așezări sau alte tipuri de terenuri, la terenuri cultivate sau terenuri cu culturi perene ( 24 ). În acest caz, o valoare a emisiilor în legătură cu schimbarea directă a destinației terenurilor (el) ar fi trebuit calculată în conformitate cu anexa V partea C punctul 7.
ANEXA IX
Partea A. Materii prime pentru producția de biogaz pentru transporturi și de biocombustibili avansați, a căror contribuție la realizarea ponderilor minime menționate la articolul 25 alineatul (1) primul și al patrulea paragraf poate fi considerată a fi egală cu dublul conținutului lor energetic:
alge, dacă sunt cultivate pe pământ în heleșteie sau fotobioreactoare;
fracțiunea de biomasă din deșeurile municipale mixte, însă nu din deșeurile menajere triate vizate de obiectivele în materie de reciclare prevăzute la articolul 11 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2008/98/CE;
biodeșeuri, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 4 din Directiva 2008/98/CE, provenite din gospodării private care fac obiectul colectării separate, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 11 din directiva respectivă;
fracțiunea de biomasă din deșeurile industriale care nu poate fi folosită în lanțul alimentar sau furajer, inclusiv materiale provenite din industria cu amănuntul și cu ridicata și din industria agroalimentară, precum și din industria pescuitului și acvaculturii și excluzând materiile prime enumerate în partea B din prezenta anexă;
paie;
gunoi de grajd și nămol de epurare;
efluenți proveniți de la presele de ulei de palmier și ciorchini de fructe de palmier goale;
smoală de ulei de tal;
glicerină brută;
deșeuri rezultate din prelucrarea trestiei de zahăr (bagasă);
tescovină de struguri și drojdie de vin;
coji de nucă;
pleavă;
știuleți curățați de boabe de porumb;
fracțiunea de biomasă din deșeurile și reziduurile din silvicultură și din industriile forestiere, și anume scoarța, ramurile, reziduurile anterioare comercializării, frunzele, acele, coroanele arborilor, rumegușul, așchiile, leșia neagră, leșia cu sulfit, fibra de nămol, lignina și uleiul de tal;
alte materiale celulozice de origine nealimentară;
alte materiale ligno-celulozice, cu excepția buștenilor de gater și a buștenilor de furnir.
Partea B. Materii prime pentru producția de biocombustibili și de biogaz pentru transporturi a căror contribuție la realizarea ponderii minime stabilite la articolul 25 alineatul (1) primul paragraf este limitată și poate fi considerată a fi egală cu dublul conținutului lor energetic:
ulei de gătit uzat;
grăsimi animale clasificate în categoriile 1 și 2 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1069/2009.
ANEXA X
PARTEA A
Directiva abrogată și lista modificărilor succesive ale acesteia (menționate la articolul 37)
|
Directiva 2009/28/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 140, 5.6.2009, p. 16) |
|
|
Directiva 2013/18/UE a Consiliului (JO L 158, 10.6.2013, p. 230) |
|
|
Directiva (UE) 2015/1513 a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 239, 15.9.2015, p. 1) |
Doar articolul 2 |
PARTEA B
Termene de transpunere în dreptul intern
(menționate la articolul 36)
|
Directiva |
Termen de transpunere |
|
2009/28/CE |
25 iunie 2009 |
|
2013/18/UE |
1 iulie 2013 |
|
(UE) 2015/1513 |
10 septembrie 2017 |
ANEXA XI
Tabel de corespondență
|
Directiva 2009/28/CE |
Prezenta directivă |
|
Articolul 1 |
Articolul 1 |
|
Articolul 2 primul paragraf |
Articolul 2 primul paragraf |
|
Articolul 2 al doilea paragraf teza introductivă |
Articolul 2 al doilea paragraf teza introductivă |
|
Articolul 2 al doilea paragraf litera (a) |
Articolul 2 al doilea paragraf punctul 1 |
|
Articolul 2 al doilea paragraf litera (b) |
— |
|
— |
Articolul 2 al doilea paragraf punctul 2 |
|
Articolul 2 al doilea paragraf litera (c) |
Articolul 2 al doilea paragraf punctul 3 |
|
Articolul 2 al doilea paragraf litera (c) |
— |
|
Articolul 2 al doilea paragraf literele (e), (f), (g), (h), (i), (j), (k), (l), (m), (n), (o), (p), (q), (r), (s), (t), (u), (v) și (w) |
Articolul 2 al doilea paragraf punctele 24, 4, 19, 32, 33, 12, 5, 6, 45, 46, 47, 23, 39, 41, 42, 43, 36, 44 și 37 |
|
— |
Articolul 2 al doilea paragraf punctele 7, 8, 9, 10, 11, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 20, 21, 22, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 34, 35, 38 și 40 |
|
Articolul 3 |
— |
|
— |
Articolul 3 |
|
Articolul 4 |
— |
|
— |
Articolul 4 |
|
— |
Articolul 5 |
|
— |
Articolul 6 |
|
Articolul 5 alineatul (1) |
Articolul 7 alineatul (1) |
|
Articolul 5 alineatul (2) |
— |
|
Articolul 5 alineatul (3) |
Articolul 7 alineatul (2) |
|
Articolul 5 alineatul (4) primul, al doilea, al treilea și al patrulea paragraf |
Articolul 7 alineatul (3) primul, al doilea, al treilea și al patrulea paragraf |
|
— |
Articolul 7 alineatul (3) al cincilea și al șaselea paragraf |
|
— |
Articolul 7 alineatul (4) |
|
Articolul 5 alineatul (5) |
Articolul 27 alineatul (1) primul paragraf litera (c) |
|
Articolul 5 alineatele (6) și (7) |
Articolul 7 alineatele (5) și (6) |
|
Articolul 6 alineatul (1) |
Articolul 8 alineatul (1) |
|
— |
Articolul 8 alineatele (2) și (3) |
|
Articolul 6 alineatele (2) și (3) |
Articolul 8 alineatele (4) și (5) |
|
Articolul 7 alineatele (1), (2), (3), (4) și (5) |
Articolul 9 alineatele (1), (2), (3), (4) și (5) |
|
— |
Articolul 9 alineatul (6) |
|
Articolul 8 |
Articolul 10 |
|
Articolul 9 alineatul (1) |
Articolul 11 alineatul (1) |
|
Articolul 9 alineatul (2) primul paragraf literele (a), (b) și (c) |
Articolul 11 alineatul (2) primul paragraf literele (a), (b) și (c) |
|
— |
Articolul 11 alineatul (2) primul paragraf litera (d) |
|
Articolul 10 |
Articolul 12 |
|
Articolul 11 alineatele (1), (2) și (3) |
Articolul 13 alineatele (1), (2) și (3) |
|
— |
Articolul 13 alineatul (4) |
|
Articolul 12 |
Articolul 14 |
|
Articolul 13 alineatul (1) primul paragraf |
Articolul 15 alineatul (1) primul paragraf |
|
Articolul 13 alineatul (1) al doilea paragraf |
Articolul 15 alineatul (1) al doilea paragraf |
|
Articolul 13 alineatul (1) al doilea paragraf literele (a) și (b) |
— |
|
Articolul 13 alineatul (1) al doilea paragraf literele (c), (d), (e) și (f) |
Articolul 15 alineatul (1) al doilea paragraf literele (a), (b), (c) și (d) |
|
Articolul 13 alineatele (2), (3), (4) și (5) |
Articolul 15 alineatele (2), (3), (4) și (5) |
|
Articolul 13 alineatul (6) primul paragraf |
Articolul 15 alineatul (6) primul paragraf |
|
Articolul 13 alineatul (6) al doilea, al treilea, al patrulea și al cincilea paragraf |
— |
|
— |
Articolul 15 alineatele (7) și (8) |
|
— |
Articolul 16 |
|
— |
Articolul 17 |
|
Articolul 14 |
Articolul 18 |
|
Articolul 15 alineatul (1) |
Articolul 19 alineatul (1) |
|
Articolul 15 alineatul (2) primul, al doilea și al treilea paragraf |
Articolul 19 alineatul (2) primul, al doilea și al treilea paragraf |
|
— |
Articolul 19 alineatul (2) al patrulea și al cincilea paragraf |
|
Articolul 15 alineatul (2) al patrulea paragraf |
Articolul 19 alineatul (2) al șaselea paragraf |
|
Articolul 15 alineatul (3) |
— |
|
— |
Articolul 19 alineatele (3) și (4) |
|
Articolul 15 alineatele (4) și (5) |
Articolul 19 alineatele (5) și (6) |
|
Articolul 15 alineatul (6) primul paragraf litera (a) |
Articolul 19 alineatul (7) primul paragraf litera (a) |
|
Articolul 15 alineatul (6) primul paragraf litera (b) punctul (i) |
Articolul 19 alineatul (7) primul paragraf litera (b) punctul (i) |
|
— |
Articolul 19 alineatul (7) primul paragraf litera (b) punctul (ii) |
|
Articolul 15 alineatul (6) primul paragraf litera (b) punctul (ii) |
Articolul 19 alineatul (7) primul paragraf litera (b) punctul (iii) |
|
Articolul 15 alineatul (6) primul paragraf literele (c), (d), (e) și (f) |
Articolul 19 alineatul (7) primul paragraf literele (c), (d), (e) și (f) |
|
— |
Articolul 19 alineatul (7) al doilea paragraf |
|
Articolul 15 alineatul (7) |
Articolul 19 alineatul (8) |
|
Articolul 15 alineatul (8) |
— |
|
Articolul 15 alineatele (9) și (10) |
Articolul 19 alineatele (9) și (10) |
|
— |
Articolul 19 alineatul (11) |
|
Articolul 15 alineatul (11) |
Articolul 19 alineatul (12) |
|
Articolul 15 alineatul (12) |
— |
|
— |
Articolul 19 alineatul (13) |
|
Articolul 16 alineatele (1), (2), (3), (4), (5), (6), (7) și (8) |
— |
|
Articolul 16 alineatele (9), (10) și (11) |
Articolul 20 alineatele (1), (2) și (3) |
|
— |
Articolul 21 |
|
— |
Articolul 22 |
|
— |
Articolul 23 |
|
— |
Articolul 24 |
|
— |
Articolul 25 |
|
— |
Articolul 26 |
|
— |
Articolul 27 |
|
— |
Articolul 28 |
|
Articolul 17 alineatul (1) primul și al doilea paragraf |
Articolul 29 alineatul (1) primul și al doilea paragraf |
|
— |
Articolul 29 alineatul (1) al treilea, al patrulea și al cincilea paragraf |
|
— |
Articolul 29 alineatul (2) |
|
Articolul 17 alineatul (2) primul și al doilea paragraf |
— |
|
Articolul 17 alineatul (2) al treilea paragraf |
Articolul 29 alineatul (10) al treilea paragraf |
|
Articolul 17 alineatul (3) primul paragraf litera (a) |
Articolul 29 alineatul (3) primul paragraf litera (a) |
|
— |
Articolul 29 alineatul (3) primul paragraf litera (b) |
|
Articolul 17 alineatul (3) primul paragraf literele (b) și (c) |
Articolul 29 alineatul (3) primul paragraf literele (c) și (d) |
|
— |
Articolul 29 alineatul (3) al doilea paragraf |
|
Articolul 17 alineatul (4) |
Articolul 29 alineatul (4) |
|
Articolul 17 alineatul (5) |
Articolul 29 alineatul (5) |
|
Articolul 17 alineatele (6) și (7) |
— |
|
— |
Articolul 29 alineatele (6), (7), (8), (9), (10) și (11) |
|
Articolul 17 alineatul (8) |
Articolul 29 alineatul (12) |
|
Articolul 17 alineatul (9) |
— |
|
— |
Articolul 29 alineatele (13) și (14) |
|
Articolul 18 alineatul (1) primul paragraf |
Articolul 30 alineatul (1) primul paragraf |
|
Articolul 18 alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) și (c) |
Articolul 30 alineatul (1) primul paragraf literele (a), (c) și (d) |
|
— |
Articolul 30 alineatul (1) primul paragraf litera (b) |
|
— |
Articolul 30 alineatul (1) al doilea paragraf |
|
Articolul 18 alineatul (2) |
— |
|
— |
Articolul 30 alineatul (2) |
|
Articolul 18 alineatul (3) primul paragraf |
Articolul 30 alineatul (3) primul paragraf |
|
Articolul 18 alineatul (3) al doilea și al treilea paragraf |
— |
|
Articolul 18 alineatul (3) al patrulea și al cincilea paragraf |
Articolul 30 alineatul (3) al doilea și al treilea paragraf |
|
Articolul 18 alineatul (4) primul paragraf |
— |
|
Articolul 18 alineatul (4) al doilea și al treilea paragraf |
Articolul 30 alineatul (4) primul și al doilea paragraf |
|
Articolul 18 alineatul (4) al patrulea paragraf |
— |
|
Articolul 18 alineatul (5) primul și al doilea paragraf |
Articolul 30 alineatul (7) primul și al doilea paragraf |
|
Articolul 18 alineatul (5) al treilea paragraf |
Articolul 30 alineatul (8) primul și al doilea paragraf |
|
Articolul 18 alineatul (5) al patrulea paragraf |
Articolul 30 alineatul (5) al treilea paragraf |
|
— |
Articolul 30 alineatul (6) primul paragraf |
|
Articolul 18 alineatul (5) al cincilea paragraf |
Articolul 30 alineatul (6) al doilea paragraf |
|
Articolul 18 alineatul (6) primul și al doilea paragraf |
Articolul 30 alineatul (5) primul și al doilea paragraf |
|
Articolul 18 alineatul (6) al treilea paragraf |
— |
|
Articolul 18 alineatul (6) al patrulea paragraf |
Articolul 30 alineatul (6) al treilea paragraf |
|
— |
Articolul 30 alineatul (6) al patrulea paragraf |
|
Articolul 18 alineatul (6) al cincilea paragraf |
Articolul 30 alineatul (6) al cincilea paragraf |
|
Articolul 18 alineatul (7) |
Articolul 30 alineatul (9) primul paragraf |
|
— |
Articolul 30 alineatul (9) al doilea paragraf |
|
Articolul 18 alineatele (8) și (9) |
— |
|
— |
Articolul 30 alineatul (10) |
|
Articolul 19 alineatul (1) primul paragraf |
Articolul 31 alineatul (1) primul paragraf |
|
Articolul 19 alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) și (c) |
Articolul 31 alineatul (1) primul paragraf literele (a), (b) și (c) |
|
— |
Articolul 31 alineatul (1) primul paragraf litera (d) |
|
Articolul 19 alineatele (2), (3) și (4) |
Articolul 31 alineatele (2), (3) și (4) |
|
Articolul 19 alineatul (5) |
— |
|
Articolul 19 alineatul (7) primul paragraf |
Articolul 31 alineatul (5) primul paragraf |
|
Articolul 19 alineatul (7) primul paragraf prima, a doua, a treia și a patra liniuță |
— |
|
Articolul 19 alineatul (7) al doilea si al treilea paragraf |
Articolul 31 alineatul (5) al doilea și al treilea paragraf |
|
Articolul 19 alineatul (8) |
Articolul 31 alineatul (6) |
|
Articolul 20 |
Articolul 32 |
|
Articolul 22 |
— |
|
Articolul 23 alineatele (1) și (2) |
Articolul 33 alineatele (1) și (2) |
|
Articolul 23 alineatele (3), (4), (5), (6), (7) și (8) |
— |
|
Articolul 23 alineatul (9) |
Articolul 33 alineatul (3) |
|
Articolul 23 alineatul (10) |
Articolul 33 alineatul (4) |
|
Articolul 24 |
— |
|
Articolul 25 alineatul (1) |
Articolul 34 alineatul (1) |
|
Articolul 25 alineatul (2) |
Articolul 34 alineatul (2) |
|
Articolul 25 alineatul (3) |
Articolul 34 alineatul (3) |
|
Articolul 25a alineatul (1) |
Articolul 35 alineatul (1) |
|
Articolul 25a alineatul (2) |
Articolul 35 alineatele (2) și (3) |
|
Articolul 25a alineatul (3) |
Articolul 35 alineatul (4) |
|
— |
Articolul 35 alineatul (5) |
|
Articolul 25a alineatele (4) și (5) |
Articolul 35 alineatele (6) și (7) |
|
Articolul 26 |
— |
|
Articolul 27 |
Articolul 36 |
|
— |
Articolul 37 |
|
Articolul 28 |
Articolul 38 |
|
Articolul 29 |
Articolul 39 |
|
Anexa I |
Anexa I |
|
Anexa II |
Anexa II |
|
Anexa III |
Anexa III |
|
Anexa IV |
Anexa IV |
|
Anexa V |
Anexa V |
|
Anexa VI |
— |
|
— |
Anexa VI |
|
Anexa VII |
Anexa VII |
|
Anexa VIII |
Anexa VIII |
|
Anexa IX |
Anexa IX |
|
— |
Anexa X |
|
— |
Anexa XI |
( 1 ) Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE (JO L 211, 14.8.2009, p. 55).
( 2 ) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).
( 3 ) Recomandarea Comisiei 2003/361/CE din 6 mai 2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (JO L 124, 20.5.2003, p. 36).
( 4 ) Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/55/CE (JO L 211, 14.8.2009, p. 94).
( 5 ) Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1442 a Comisiei din 31 iulie 2017 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru instalațiile de ardere de dimensiuni mari, în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 212, 17.8.2017, p. 1).
( 6 ) Regulamentul (CE) nr. 1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003 privind instituirea unui nomenclator comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) (JO L 154, 21.6.2003, p. 1).
( 7 ) Directiva 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei și a motorinei și de modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului (JO L 350, 28.12.1998, p. 58).
( 8 ) În vederea realizării obiectivelor naționale stabilite în prezenta anexă, este evidențiat faptul că orientările pentru ajutoarele de stat în favoarea protecției mediului recunosc necesitatea continuă a mecanismelor naționale de sprijin pentru promovarea energiei din surse regenerabile.
( 9 ) Căldura sau căldura reziduală este utilizată pentru producerea de răcire (aer răcit sau apă răcită) prin intermediul unor răcitoare cu absorbție. Prin urmare, este necesar să se calculeze numai emisiile asociate cu energia termică produsă per MJ de energie termică, indiferent dacă utilizarea finală a căldurii este încălzirea sau răcirea prin intermediul unor răcitoare cu absorbție.
( 10 ) Formula pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime eec descrie cazurile în care materiile prime sunt transformate în biocombustibili într-o singură etapă. Pentru lanțuri de aprovizionare mai complexe, sunt necesare ajustări pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime eec pentru produse intermediare.
( 11 ) Măsurarea carbonului din sol poate constitui o astfel de dovadă, de exemplu printr-o primă măsurătoare premergătoare cultivării și prin măsurători ulterioare la intervale regulate de câțiva ani. În acest caz, înainte ca cea de-a doua măsurătoare să fie disponibilă, creșterea carbonului din sol ar urma să fie estimată pe baza unor experimente sau a unor modele ale solului reprezentative. După cea de-a doua măsurătoare, măsurătorile ar urma să constituie baza pentru determinarea existenței unei creșteri a cantității carbonului din sol și a amplorii acestei creșteri.
( 12 ) Coeficientul obținut prin împărțirea masei moleculare a CO2 (44,010 g/mol) la masa moleculară a carbonului (12,011 g/mol) este de 3,664.
( 13 ) Decizia 2010/335/UE a Comisiei din 10 iunie 2010 privind orientările pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în sensul anexei V la Directiva 2009/28/CE (JO L 151, 17.6.2010, p. 19).
( 14 ) Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO L 156, 19.6.2018, p. 1).
( 15 ) Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum și a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 140, 5.6.2009, p. 114).
( 16 ) Căldura sau căldura reziduală este utilizată pentru producerea de răcire (aer răcit sau apă răcită) prin intermediul unor răcitoare cu absorbție. Prin urmare, este necesar să se calculeze numai emisiile asociate cu energia termică produsă, per MJ de energie termică, indiferent dacă utilizarea finală a energiei termice este încălzirea sau răcirea prin intermediul unor răcitoare cu absorbție.
( 17 ) Formula pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime eec descrie cazurile în care materiile prime sunt transformate în biocombustibili într-o singură etapă. Pentru lanțuri de aprovizionare mai complexe, sunt necesare ajustări pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din extracția sau cultivarea de materii prime eec pentru produse intermediare.
( 18 ) Măsurarea carbonului din sol poate constitui o astfel de dovadă, de exemplu printr-o primă măsurătoare premergătoare cultivării și prin măsurători ulterioare la intervale regulate de câțiva ani. În acest caz, înainte ca cea de-a doua măsurătoare să fie disponibilă, creșterea carbonului din sol ar urma să fie estimată pe baza unor experimente sau a unor modele ale solului reprezentative. După cea de-a doua măsurătoare, măsurătorile ar urma să constituie baza pentru determinarea existenței unei creșteri a cantității carbonului din sol și a amplorii acestei creșteri.
( 19 ) Coeficientul obținut prin împărțirea masei moleculare a CO2 (44,010 g/mol) la masa moleculară a carbonului (12,011 g/mol) este de 3,664.
( 20 ) „Terenuri cultivate” astfel cum sunt definite de IPCC.
( 21 ) Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei.
( 22 ) Decizia 2010/335/UE a Comisiei din 10 iunie 2010 privind orientările pentru calcularea stocurilor de carbon din sol în sensul anexei V la Directiva 2009/28/CE (JO L 151, 17.6.2010, p. 19).
( 23 ) Valorile medii prevăzute aici reprezintă o medie ponderată a valorilor materiilor prime modelate individual. Cuantumul valorilor din anexă depinde de gama de ipoteze (precum tratarea coproduselor, evoluțiile producției, stocurile de carbon și dislocarea altor produse) folosite în cadrul modelelor economice dezvoltate pentru estimarea lor. Prin urmare, deși nu este posibil să se caracterizeze pe deplin intervalul de incertitudine asociat cu astfel de estimări, a fost efectuată o analiză a sensibilității cu privire la aceste rezultate pe baza variației aleatorii a parametrilor-cheie, așa-numita „analiză Monte Carlo”.
( 24 ) Culturile perene înseamnă culturi multianuale a căror tulpină nu este, în general, recoltată anual, cum este cazul crângurilor cu rotație rapidă și al palmierilor de ulei.