This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 02014R0795-20210525
Regulation of the European Central Bank (EU) No 795/2014 of 3 July 2014 on oversight requirements for systemically important payment systems (ECB/2014/28)
Consolidated text: Regulamentul (UE) nr. 795/2014 al Băncii Centrale Europene din 3 iulie 2014 privind cerințele de monitorizare pentru sistemele de plăți de importanță sistemică (BCE/2014/28)
Regulamentul (UE) nr. 795/2014 al Băncii Centrale Europene din 3 iulie 2014 privind cerințele de monitorizare pentru sistemele de plăți de importanță sistemică (BCE/2014/28)
02014R0795 — RO — 25.05.2021 — 002.001
Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.
REGULAMENTUL (UE) NR. 795/2014 AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 3 iulie 2014 privind cerințele de monitorizare pentru sistemele de plăți de importanță sistemică (JO L 217 23.7.2014, p. 16) |
Astfel cum a fost modificat prin:
|
|
Jurnalul Oficial |
||
NR. |
Pagina |
Data |
||
REGULAMENTUL (UE) 2017/2094 AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 3 noiembrie 2017 |
L 299 |
11 |
16.11.2017 |
|
REGULAMENTUL (UE) 2021/728 AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 29 aprilie 2021 |
L 157 |
1 |
5.5.2021 |
REGULAMENTUL (UE) NR. 795/2014 AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE
din 3 iulie 2014
privind cerințele de monitorizare pentru sistemele de plăți de importanță sistemică
(BCE/2014/28)
Articolul 1
Obiectul și domeniul de aplicare
Un sistem de plăți este identificat drept SIPS dacă: (a) este eligibil să fie notificat ca un sistem în conformitate cu Directiva 98/26/CE de către un stat membru a cărui monedă este euro sau operatorul său este stabilit în zona euro, inclusiv prin intermediul unei sucursale, prin care sistemul este operat; și (b) pe durata unui an calendaristic sunt îndeplinite cel puțin două din următoarele condiții:
valoarea medie zilnică totală a plăților exprimate în euro procesate depășește 10 miliarde EUR;
plățile totale exprimate în euro procesate reprezintă cel puțin unul din următoarele:
activitatea sa transfrontalieră (respectiv, participanți stabiliți în altă țară decât cea a operatorului SIPS și/sau legături transfrontaliere cu alte sisteme de plăți) implică cinci sau mai multe țări și generează minimum 33 % din volumul total de plăți exprimate în euro procesate de acel SIPS;
este utilizat pentru decontarea obligațiilor stabilite în cadrul altor infrastructuri ale piețelor financiare (IPF).
Se desfășoară anual un exercițiu de identificare.
Fără a aduce atingere alineatului (3), Consiliul guvernatorilor, în urma unei analize atente și motivate, poate decide și în temeiul alineatului (2) ca un sistem de plăți să fie identificat drept SIPS în oricare dintre următoarele cazuri:
în cazul în care o astfel de decizie ar fi adecvată, ținând seama de natura, dimensiunea și complexitatea sistemului de plată; natura și importanța participanților la acesta; substituibilitatea sistemului de plată și disponibilitatea unor alternative față de acesta; și relația, interdependențele și alte interacțiuni ale sistemului cu sistemul financiar mai larg;
în cazul în care un sistem de plăți nu îndeplinește criteriile prevăzute la alineatul (3) doar pentru că criteriile prevăzute la alineatul (3) litera (b) sunt aplicabile pe o perioadă mai scurtă de un an calendaristic și este plauzibil ca sistemul de plată respectiv să continue să îndeplinească criteriile atunci când va fi evaluat în cadrul următoarei reexaminări de verificare.
O decizie adoptată în temeiul alineatului (2) rămâne în vigoare până la abrogarea sa. Reexaminările de verificare ale sistemelor de plăți care au fost identificate drept SIPS se efectuează anual pentru a se verifica dacă acestea continuă să îndeplinească criteriile pentru a fi identificate drept SIPS. O decizie adoptată în temeiul alineatului (2) se abrogă în cazul în care:
în cadrul a două reexaminări de verificare consecutive se confirmă că un SIPS nu a îndeplinit criteriile prevăzute la alineatul (3) și/sau la alineatul (3-a); sau
în cadrul unei reexaminări de verificare, se confirmă că un SIPS nu a îndeplinit criteriile prevăzute la alineatul (3) și/sau la alineatul (3-a), iar operatorul SIPS demonstrează, într-un mod considerat satisfăcător de Consiliul guvernatorilor, că este puțin probabil ca acel SIPS să îndeplinească criteriile respective înainte de următoarea reexaminare de verificare.
Articolul 2
Definiții
În sensul prezentului regulament:
„sistem de plăți” înseamnă un aranjament formal între trei sau mai mulți participanți, fără a include posibile bănci de decontare, contrapărți centrale, case de compensare sau participanți indirecți, cu reguli comune și aranjamente standardizate pentru executarea ordinelor de transfer între participanți;
„ordin de transfer” are sensul stabilit la articolul 2 litera (i) prima liniuță din Directiva 98/26/CE;
„risc sistemic” înseamnă riscul ca un participant sau operatorul SIPS care nu-și îndeplinește obligațiile într-un SIPS să determine alți participanți și/sau operatorul SIPS să nu-și poată îndeplini obligațiile când devin scadente, eventual cu efecte de propagare care ar amenința stabilitatea sau încrederea în sistemul financiar;
„operator SIPS” înseamnă entitatea juridică responsabilă legal de operarea unui SIPS;
„autoritate competentă” înseamnă:
banca centrală națională din Eurosistem cu responsabilitatea principală de monitorizare identificată ca atare în conformitate cu articolul 1 alineatul (2); sau
în legătură cu un sistem de plăți care este un SIPS care îndeplinește criteriile de la articolul 1 alineatul (3) punctul (iii), „autoritate competentă” înseamnă:
BCE; sau
în cazul în care responsabilitatea principală de monitorizare a fost încredințată unei bănci centrale naționale din Eurosistem pentru o perioadă de cinci ani sau mai mulți chiar înainte de adoptarea deciziei menționate la articolul 1 alineatul (2), atât BCE, cât și banca centrală națională respectivă;
„SIPS din Eurosistem” înseamnă un SIPS deținut și operat de o bancă centrală din Eurosistem;
„risc juridic” înseamnă riscul care rezultă din aplicarea cadrului legal sau de reglementare, de obicei determinând o pierdere;
„risc de credit” înseamnă riscul ca o contraparte, indiferent dacă este participant sau altă entitate, să nu-și poată îndeplini în întregime obligațiile financiare atunci când acestea devin scadente sau oricând în viitor;
„risc de lichiditate” înseamnă riscul ca o contraparte, indiferent dacă este participant sau altă entitate, să nu aibă fonduri suficiente pentru a-și îndeplini obligațiile financiare atunci când acestea devin scadente, deși ar putea avea fonduri suficiente în acest sens în viitor;
„risc operațional” înseamnă riscul ca deficiențele sistemelor de informații sau ale proceselor interne, erorile umane, deficiențele în administrare sau perturbările provocate de evenimente externe sau servicii externalizate să conducă la reducerea, deteriorarea sau întreruperea serviciilor furnizate de un SIPS;
„risc de custodie” înseamnă riscul de a suporta o pierdere cu privire la activele deținute în custodie din cauza insolvenței, neglijenței, fraudei, administrării defectuoase sau evidenței necorespunzătoare ale custodelui sau subcustodelui;
„risc de investiție” înseamnă riscul de pierdere cu care se confruntă un operator SIPS sau un participant atunci când operatorul SIPS investește resursele proprii sau ale participanților, de exemplu, colateral;
„risc de piață” înseamnă riscul înregistrării de pierderi, în poziții bilanțiere și extrabilanțiere, care rezultă din variația prețurilor de pe piață;
„sistem de decontare pe bază netă amânată” (deferred net settlement system) (sistem DNS) înseamnă un sistem în legătură cu care decontarea în banii băncii centrale are loc pe bază netă la sfârșitul unui ciclu de decontare predefinit, de exemplu, la sfârșitul sau în cursul zilei lucrătoare;
„colateral transfrontalier” înseamnă care, din perspectiva țării în care activele sunt acceptate drept colateral, au cel puțin unul din următoarele elemente de extraneitate: (a) moneda de denominare; (b) țara în care sunt situate activele; sau (c) țara în care este stabilit emitentul;
„plată transfrontalieră” înseamnă o plată între participanți stabiliți în țări diferite;
„infrastructură a piețelor financiare” (IPF) înseamnă un sistem multilateral între instituțiile participante, inclusiv operatorul de sistem, utilizat pentru compensarea, decontarea sau înregistrarea plăților, instrumentelor financiare, instrumentelor financiare derivate sau altor tranzacții financiare;
„participant direct” înseamnă o entitate juridică care are o relație contractuală cu un operator SIPS, este ținută de normele SIPS relevant, are permisiunea să trimită ordine de transfer către acel sistem și este capabilă să primească ordine de transfer de la acesta;
„participant indirect” înseamnă o entitate juridică care nu are acces direct la serviciile unui SIPS și în mod normal nu este direct ținută de normele SIPS relevant, și ale cărei ordine de transfer sunt compensate, decontate și înregistrate de SIPS printr-un participant direct. Un participant indirect are o relație contractuală cu un participant direct. Entitățile juridice relevante sunt limitate la:
instituții de credit, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 );
întreprinderi de investiții (societăți de investiții), astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 2 );
orice întreprindere cu sediul social în afara Uniunii și ale cărei atribuții corespund cu cele ale instituțiilor de credit sau întreprinderilor de investiții din Uniune, astfel cum sunt definite la punctele (i) și (ii);
autorități publice și întreprinderi garantate public și parteneri centrali (contrapărți centrale), agenți de decontare, case de compensație și operatori de sistem, astfel cum sunt definiți la articolul 2 literele (c), (d), (e) și (p) din Directiva 98/26/CE;
instituții de plată și instituții emitente de monedă electronică, astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 4 din Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului ( 3 ) și la articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 4 );
„Consiliul” înseamnă consiliul de administrație sau consiliul de supraveghere al unui operator SIPS ori ambele, în conformitate cu legislația națională;
„conducerea” înseamnă directori executivi, respectiv membri ai unui consiliu unitar care sunt implicați în gestiunea zilnică a operatorului SIPS și membri ai unui directorat al operatorului SIPS într-un sistem dualist;
„părți interesate relevante” înseamnă participanți, IPF care au impact asupra riscurilor într-un SIPS și, de la caz la caz, alți actori afectați de pe piață;
„expunere la riscul de credit” înseamnă o sumă sau valoare expusă riscului ca un participant să nu o deconteze în întregime, atunci când este scadentă sau la orice moment ulterior;
„colateral” înseamnă un activ sau un angajament al unui terț care este utilizat de un furnizor de colateral pentru a garanta o obligație față de un beneficiar al colateralului. Colateralul acoperă atât colateral național, cât și colateral transfrontalier;
„furnizor de lichiditate” înseamnă un furnizor de numerar în temeiul articolului 5 alineatul (3), articolului 6 alineatul (5), articolului 8 alineatele (1), (9) și (11) sau de active în temeiul articolului 8 alineatul (4), inclusiv un participant SIPS sau o parte externă;
„condiții de piață extreme, dar plauzibile” înseamnă un set cuprinzător de condiții istorice și ipotetice, incluzând cele mai volatile perioade care au fost suportate de piețele deservite de SIPS;
„dată prevăzută pentru decontare” înseamnă data introdusă în SIPS ca dată de decontare de către expeditorul unui ordin de transfer;
„risc general de afaceri” înseamnă orice depreciere potențială a poziției financiare a SIPS ca întreprindere comercială ca urmare a unui declin al încasărilor sau a unei creșteri a cheltuielilor acestuia, astfel încât cheltuielile depășesc încasările și conduc la o pierdere care trebuie acoperită din capitalul propriu;
„plan de redresare” înseamnă un plan elaborat de un operator SIPS pentru restabilirea bunei funcționări a unui SIPS;
„plan de lichidare ordonată” înseamnă un plan elaborat de un operator SIPS pentru închiderea ordonată a unui SIPS;
„semnificativ” califică un risc, o dependență și/sau o schimbare ce poate afecta capacitatea unei entități de a funcționa sau de a furniza servicii conform așteptărilor;
„autorități relevante” înseamnă autorități care au un interes legitim în accesarea informațiilor de la un SIPS pentru îndeplinirea obligațiilor statutare ale acestora, de exemplu, autorități de rezoluție și autorități de supraveghere ale principalilor participanți;
„risc principal” înseamnă riscul ca o contraparte să piardă întreaga valoare implicată într-o tranzacție, de exemplu, fie riscul ca un vânzător al unui activ financiar să livreze activul în mod irevocabil, dar să nu primească plata, fie riscul ca un cumpărător al unui activ financiar să plătească pentru un activ în mod irevocabil, dar să nu îl primească;
„bancă custode” înseamnă o bancă ce păstrează și protejează activele financiare ale terților;
„bancă de decontare” înseamnă o bancă care deține conturi de plăți în care are loc stingerea obligațiilor care rezultă dintr-un sistem de plăți;
„agent nostro” înseamnă o bancă utilizată de participanții dintr-un SIPS pentru decontare;
„plată unilaterală” înseamnă o plată care implică un singur transfer de fonduri într-o singură monedă;
„plată bilaterală” înseamnă o plată care implică două transferuri de fonduri în monede diferite, într-un sistem de decontare prin schimb de valori;
„risc de corelare nefavorabilă” înseamnă riscul care decurge din expunerea față de un participant sau emitent atunci când colateralul furnizat de acel participant sau emis de acel emitent este puternic corelat cu riscul de credit al acestuia;
„zi lucrătoare” are sensul stabilit la articolul 2 litera (n) din Directiva 98/26/CE;
„director independent” înseamnă un membru neexecutiv al Consiliului care nu are nicio relație de afaceri, familială sau de altă natură care creează un conflict de interese în legătură cu SIPS sau operatorul SIPS, acționarii majoritari ai acestora, conducerea acestora sau participanții la aceștia și care nu a avut astfel de relații în cei doi ani care precedă numirea sa în Consiliu;
„societate afiliată” înseamnă o societate care îl controlează pe participant sau care este controlată de acesta sau care se află sub același control ca participantul. Controlul unei societăți este definit drept: (a) deținerea în proprietate, controlul sau deținerea a cel puțin 20 % sau mai mult dintr-o clasă de acțiuni care dau drept de vot în cadrul societății; sau (b) consolidarea societății în scopul raportării financiare;
„situație de urgență” înseamnă un eveniment, o situație sau o împrejurare care are capacitatea de a determina nefuncționarea sau perturbarea operațiunilor, serviciilor sau funcțiilor unui SIPS, inclusiv perturbarea sau împiedicarea decontării finale;
„obligații financiare” înseamnă obligațiile juridice care apar, în cadrul SIPS, între participanți sau între participanți și operatorul SIPS ca urmare a ordinelor de transfer introduse în acest SIPS;
„măsură corectivă” înseamnă o măsură sau acțiune specifică, indiferent de forma, durata sau gravitatea acesteia, care este impusă unui operator SIPS de către o autoritate competentă pentru a remedia sau a evita o repetare a neconformității cu cerințele prevăzute la articolele 3-21.
Articolul 2a
Notificarea în scris a începerii procesului de identificare a unui sistem de plăți drept SIPS
BCE notifică operatorului unui sistem de plăți intenția sa de a iniția o procedură în temeiul articolului 1 în vederea identificării respectivului sistem de plăți drept SIPS. Notificarea scrisă menționează toate faptele materiale și temeiul juridic referitoare la o posibilă identificare a sistemului de plăți în cauză drept SIPS.
Articolul 2b
Dreptul de acces la documente în cursul procedurii de identificare a unui sistem de plăți drept SIPS
La primirea notificării scrise menționate la articolul 2a, operatorul unui sistem de plăți are dreptul de a accesa dosarele, documentele sau alte materiale ale BCE care servesc drept bază pentru identificarea respectivului sistem de plăți drept SIPS. Acest drept nu acoperă informațiile considerate confidențiale în raport cu BCE, cu o bancă centrală națională sau cu alte părți terțe, inclusiv cu alte instituții sau organisme ale Uniunii.
Articolul 2c
Dreptul de a fi audiat în cursul procedurii de identificare a unui sistem de plăți drept SIPS
Articolul 2d
Motivarea deciziei prin care un sistem de plăți este identificat drept SIPS
Articolul 3
Siguranță juridică
Articolul 4
Guvernanță
Rolurile și responsabilitățile Consiliului sunt clar definite. Rolurile și responsabilitățile Consiliului includ toate elementele următoare:
stabilirea unor obiective strategice clare pentru SIPS;
stabilirea unor proceduri documentate pentru funcționarea SIPS, inclusiv proceduri pentru identificarea, abordarea și gestionarea conflictelor de interese ale membrilor acestuia;
cu excepția SIPS din Eurosistem, asigurarea eficacității selectării, monitorizării și, dacă este cazul, a îndepărtării din funcție a membrilor conducerii;
cu excepția SIPS din Eurosistem, stabilirea unor politici de compensare corespunzătoare, în conformitate cu cele mai bune practici și bazate pe realizările pe termen lung.
Rolul, responsabilitățile și raporturile ierarhice ale conducerii sunt clar definite. Componența asigură integritatea și un mix adecvat de competențe tehnice, cunoștințe și experiență, atât în privința SIPS, cât și asupra pieței financiare în general, permițând conducerii să își îndeplinească responsabilitățile privind funcționarea și gestionarea riscurilor operatorului SIPS. Responsabilitățile conducerii includ, sub coordonarea Consiliului, asigurarea următoarelor:
consecvența activităților operatorului SIPS cu obiectivele, strategia și toleranța la risc a acestuia;
proiectarea, executarea și monitorizarea corespunzătoare a controalelor interne și a procedurilor aferente, pentru promovarea obiectivelor operatorului SIPS;
evaluarea și testarea periodică a controalelor interne și a procedurilor aferente de către echipe de gestionare a riscului și audit intern bine pregătite și cu personal suficient;
implicare activă în procesul de control al riscurilor;
alocarea de resurse suficiente cadrului de gestionare a riscurilor al SIPS.
Consiliul stabilește și monitorizează un cadru documentat de gestionare a riscurilor, care:
include politica de toleranță la risc a operatorului SIPS;
atribuie responsabilități și răspunderi pentru deciziile privind riscul;
tratează procesul decizional în cursul situațiilor de criză și de urgență;
tratează funcțiile de control intern.
Consiliul se asigură că există trei linii de apărare clare și eficace (operațiuni, gestionarea riscurilor și audit intern), care sunt separate una de cealaltă și care beneficiază de suficientă autoritate, independență, resurse și acces la Consiliu.
Articolul 5
Cadru pentru gestionarea cuprinzătoare a riscurilor
Operatorul SIPS stabilește și menține un cadru solid de gestionare a riscurilor, pentru a identifica, măsura, monitoriza și gestiona în mod cuprinzător gama de riscuri care apar în SIPS sau sunt suportate de către acesta. Operatorul SIPS revizuiește cel puțin anual cadrul de gestionare a riscurilor. Cadrul de gestionare a riscurilor:
include politica de toleranță la risc a operatorului SIPS și instrumente corespunzătoare de gestionare a riscurilor;
atribuie responsabilități și răspunderi pentru deciziile privind riscul;
tratează procesul decizional în situații de urgență legate de un SIPS, inclusiv evoluțiile de pe piețele financiare care pot avea un efect advers asupra lichidității pieței și asupra stabilității sistemului financiar în orice stat membru a cărui monedă este euro în care este stabilit operatorul SIPS sau unul dintre participanți.
Articolul 6
Riscul de credit
Operatorul SIPS care operează un sistem DNS se asigură că:
obligațiile financiare sunt stabilite cel târziu în momentul în care un ordin de transfer este inclus în calcularea pozițiilor de decontare netă accesibile fiecărui participant; și
sunt deținute suficiente resurse pentru a acoperi expunerile la riscul de credit rezultate în conformitate cu alineatele (3) și (4) cel târziu în momentul menționat la litera (a).
Articolul 7
Colateral
Operatorul SIPS acceptă numai următoarele active drept colateral: (a) fonduri bănești; și (b) active cu riscuri scăzute de credit, lichiditate și piață, respectiv active pentru care operatorul SIPS poate demonstra autorității competente, în baza unei evaluări interne adecvate, că îndeplinesc toate condițiile următoare:
au fost emise de un emitent cu risc scăzut de credit;
sunt liber transferabile fără a fi afectate de nicio constrângere juridică sau creanțe ale terților;
sunt exprimate într-o monedă al cărei risc este gestionat de operatorul SIPS;
au date fiabile privind prețurile, publicate în mod periodic;
nu fac altfel obiectul unor riscuri semnificative de corelare nefavorabilă;
nu sunt emise de participantul care furnizează colateralul sau de o entitate care face parte din același grup ca respectivul participant, cu excepția cazului unei obligațiuni garantate și numai atunci când activele din fondul de acoperire sunt separate în mod corespunzător într-un cadru juridic robust și îndeplinesc cerințele prevăzute la punctele (i)-(v).
La îndeplinirea evaluării interne de la punctele (i)-(vi), operatorul SIPS definește, documentează și aplică o metodologie obiectivă.
Articolul 8
Riscul de lichiditate
Operatorul SIPS care operează un sistem DNS se asigură că:
obligațiile financiare sunt stabilite cel târziu în momentul în care un ordin de transfer este inclus în calcularea pozițiilor de decontare netă accesibile fiecărui participant; și
sunt deținute suficiente resurse lichide în conformitate cu alineatele (3)-(6) cel târziu în momentul menționat la litera (a).
Operatorul SIPS care decontează plăți unilaterale în euro deține sau se asigură că participanții dețin resurse lichide suficiente, în conformitate cu alineatul (3), pentru efectuarea unei decontări în timp util a obligațiilor financiare în cazul unei neîndepliniri a obligațiilor participantului care, împreună cu societățile afiliate ale acestuia, are cea mai mare obligație financiară agregată, astfel cum se determină la alineatul (3) litera (a), în oricare din modalitățile următoare:
în numerar la Eurosistem; sau
în colateral eligibil, astfel cum îl definește cadrul Eurosistemului privind colateralul stabilit în Orientarea (UE) 2015/510 a Băncii Centrale Europene (BCE/2014/60) ( 5 ) și Orientarea BCE/2014/31 a Băncii Centrale Europene ( 6 ), cu condiția ca operatorul SIPS să poată demonstra că un astfel de colateral este imediat disponibil și convertibil în numerar în aceeași zi, utilizând acorduri de finanțare prestabilite și foarte sigure, chiar în condiții de piață tensionate.
Operatorul SIPS care decontează plăți unilaterale în euro deține sau se asigură că participanții dețin resurse lichide suplimentare, în conformitate cu alineatul (3) litera (b), în modalitățile menționate la alineatul (4) sau la o bancă comercială solvabilă, într-unul sau mai multe din următoarele instrumente:
linii de credit angajate;
swapuri valutare angajate;
contracte de report angajate;
active care îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 7 alineatul (1), care sunt deținute de un custode;
investiții.
Toate aceste instrumente trebuie să permită punerea la dispoziție a numerarului într-un interval de timp care face posibilă decontarea în aceeași zi. În special, operatorul SIPS trebuie să poată demonstra că instrumentele, altele decât numerarul, sunt imediat disponibile și convertibile în numerar în aceeași zi, utilizând acorduri de finanțare prestabilite și foarte sigure, chiar în condiții de piață tensionate.
Operatorul SIPS este pregătit să demonstreze autorității competente, în baza unei evaluări interne adecvate, faptul că banca comercială este solvabilă.
Atunci când sunt avute în vedere astfel de scenarii, sunt luate în considerare proiectarea și funcționarea SIPS și sunt examinate toate entitățile care ar putea genera riscuri de lichiditate semnificative la adresa SIPS, inclusiv bănci de decontare, agenți nostro, bănci custode, furnizori de lichiditate, precum și IPF conectate. După caz, scenariile acoperă o perioadă de mai multe zile.
Operatorul SIPS stabilește reguli și proceduri clare care permit SIPS să efectueze decontarea în aceeași zi și, dacă este cazul, decontarea în timp util pe parcursul aceleiași zile și pe durata mai multor zile a obligațiilor financiare în urma neîndeplinirii obligațiilor unuia sau mai multor participanți. Aceste reguli și proceduri:
abordează deficite de lichiditate neprevăzute și potențial neacoperite;
urmăresc să evite anularea, revocarea sau întârzierea decontării în aceeași zi a obligațiilor financiare;
indică modul de reconstituire a numerarului și a altor active utilizate de SIPS în cursul unui eveniment de criză, la nivelul prevăzut la alineatele (3)-(5).
Articolul 9
Decontare finală
Operatorul SIPS stabilește reguli și proceduri care permit efectuarea decontării finale cel mai târziu la sfârșitul datei prevăzute pentru decontare.
Articolul 10
Decontări de fonduri
În cazul în care o decontare se efectuează în banii băncii comerciale, acordurile juridice ale unui operator SIPS cu orice bănci comerciale de decontare precizează în mod clar:
când se anticipează transferuri în conturile băncilor de decontare individuale;
că transferurile sunt definitive atunci când sunt efectuate;
că fondurile primite sunt transferabile imediat ce este posibil, cel târziu până la sfârșitul zilei.
Articolul 11
Plată-contra-plată
Un operator SIPS care utilizează un mecanism plată-contra-plată elimină riscul principal prin asigurarea decontării finale a unei obligații dacă și numai dacă are loc și decontarea finală a obligației conexe. Această regulă este urmată indiferent dacă decontarea are loc pe bază brută sau netă și indiferent de momentul în care decontarea devine definitivă.
Articolul 12
Reguli și proceduri privind neîndeplinirea obligațiilor de către un participant
Operatorul SIPS are stabilite reguli și proceduri privind neîndeplinirea obligațiilor care îi permit să continue să își îndeplinească obligațiile în cazul neîndeplinirii obligațiilor de către un participant, aceste reguli și proceduri vizând reconstituirea resurselor în urma unei neîndepliniri a obligațiilor. Regulile și procedurile definesc cel puțin următoarele aspecte:
măsurile pe care le poate lua operatorul SIPS atunci când are loc o neîndeplinire a obligațiilor;
dacă aceste măsuri se iau automat sau în mod discreționar și mijlocul prin care este exercitată această putere discreționară;
modificări potențiale ale practicilor normale de decontare ale unui operator SIPS, pentru asigurarea unei decontări în timp util;
gestionarea plăților în diferite etape de prelucrare;
secvențialitatea probabilă a acțiunilor;
rolurile, obligațiile și responsabilitățile părților relevante, inclusiv ale participanților care nu sunt într-o situație de neîndeplinire a obligațiilor;
alte mecanisme care trebuie activate pentru a limita impactul unei neîndepliniri a obligațiilor.
Operatorul SIPS face publice aspectele cheie ale regulilor și procedurilor descrise la alineatul (2), incluzând cel puțin următoarele aspecte:
circumstanțele în care se iau măsuri;
cine ia respectivele măsuri;
sfera măsurilor care urmează a fi luate;
mecanismele care vizează obligațiile unui operator SIPS față de participanții care nu sunt într-o situație de neîndeplinire a obligațiilor.
Articolul 13
Riscul general de afaceri
Articolul 14
Riscuri de custodie și de investiție
Articolul 15
Risc operațional
Articolul 16
Criterii de acces și participare
Articolul 17
Acorduri de participare pe niveluri
În scopul gestionării riscurilor, operatorul SIPS se asigură că regulile, procedurile și acordurile contractuale ale SIPS îi permit colectarea de informații privind participarea indirectă, pentru a identifica, monitoriza și gestiona orice riscuri semnificative la adresa SIPS care decurg din participare. Aceste informații includ cel puțin următoarele aspecte:
activitatea pe care participanții direcți o desfășoară în nume propriu și în numele participanților indirecți ca pondere în activitatea la nivelul sistemului;
numărul de participanți indirecți care decontează prin intermediul participanților direcți individuali;
volumele și valorile plăților din SIPS care provin de la fiecare participant indirect;
volumele și valorile plăților menționate la litera (c) ca pondere în cele ale participantului direct prin care participantul indirect accesează SIPS.
Articolul 18
Eficiență și eficacitate
Operatorul SIPS dispune de mecanisme de identificare și îndeplinire a nevoilor piețelor deservite de SIPS, în special cu privire la:
alegerea unui mecanism de compensare și decontare;
structura de operare;
sfera produselor compensate sau decontate;
utilizarea tehnologiei și a procedurilor.
Articolul 19
Proceduri și standarde de comunicare
Operatorul SIPS utilizează sau adaptează proceduri și standarde de comunicare acceptate și relevante la nivel internațional, pentru a facilita plăți, compensări, decontări și înregistrări eficiente.
Articolul 20
Comunicarea regulilor, procedurilor esențiale și a datelor de piață
Articolul 21
Atribuțiile autorității competente
Autoritatea competentă are competența:
de a obține, oricând, de la un operator SIPS toate informațiile și documentele necesare pentru a evalua conformitatea cu cerințele stabilite în temeiul prezentului regulament sau pentru a promova buna funcționare a sistemelor de plăți la nivel sistemic. Operatorul SIPS raportează autorității competente fără întârzieri nejustificate informațiile relevante;
de a solicita operatorului SIPS să desemneze un expert independent pentru a efectua o investigație sau un control independent al funcționării SIPS. Autoritatea competentă poate să impună cerințe privind tipul de expert care urmează a fi desemnat, conținutul și domeniul de aplicare al raportului care urmează a fi întocmit, regimul raportului, inclusiv comunicarea și publicarea anumitor elemente și calendarul pentru producerea raportului. Operatorul SIPS informează autoritatea competentă cu privire la modul în care au fost îndeplinite cerințele impuse;
efectuează inspecții la fața locului sau deleagă efectuarea inspecțiilor la fața locului. În cazul în care efectuarea corespunzătoare și eficiența unei inspecții o impun, autoritatea competentă o poate realiza fără a o anunța în prealabil.
Articolul 21a
Organizarea activității de monitorizare
Autoritatea competentă poate desfășura activități continue sau ad hoc de monitorizare pentru a evalua gradul de respectare de către operatorul SIPS a cerințelor prevăzute la articolele 3-21 sau pentru a promova buna funcționare a sistemelor de plăți la nivel sistemic.
Articolul 21b
Confidențialitate
Informațiile transmise de operatorul SIPS autorității competente în mod confidențial pot fi distribuite în cadrul Sistemului european al băncilor centrale (SEBC). Astfel de informații sunt tratate drept confidențiale de către membrii SEBC, în conformitate cu obligația păstrării secretului profesional prevăzută la articolul 37.1 din Statutul SEBC.
Articolul 22
Măsuri corective
Atunci când un operator SIPS nu s-a conformat prezentului regulament sau atunci când există motive întemeiate pentru a suspecta că un operator SIPS nu s-a conformat prezentului regulament, autoritatea competentă:
transmite o notificare scrisă operatorului SIPS cu privire la natura neconformității sau a suspiciunii de neconformitate; și
acordă operatorului SIPS ocazia de a fi audiat și de a oferi explicații.
Articolul 23
Sancțiuni
În cazul încălcării prezentului regulament, BCE poate impune sancțiuni. Aceste sancțiuni sunt în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2532/98 și cu Regulamentul (CE) nr. 2157/1999 al Băncii Centrale Europene (BCE/1999/4) ( 8 ). BCE adoptă o decizie privind metodologia de calculare a nivelului sancțiunilor.
Articolul 24
Reexaminare
Consiliul guvernatorilor reexaminează aplicarea generală a prezentului regulament în cel mult doi ani de la data intrării acestuia în vigoare, iar ulterior la fiecare trei ani, și evaluează dacă este necesară modificarea acestuia.
Articolul 25
Dispoziții finale
( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).
( 2 ) Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului (JO L 145, 30.4.2004, p. 1).
( 3 ) Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, și de abrogare a Directivei 2007/64/CE (JO L 337, 23.12.2015, p. 35).
( 4 ) Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind accesul la activitate, desfășurarea și supravegherea prudențială a activității instituțiilor emitente de monedă electronică, de modificare a Directivelor 2005/60/CE și 2006/48/CE și de abrogare a Directivei 2000/46/CE (JO L 267, 10.10.2009, p. 7).
( 5 ) Orientarea (UE) 2015/510 a Băncii Centrale Europene din 19 decembrie 2014 privind punerea în aplicare a cadrului de politică monetară a Eurosistemului (BCE/2014/60) (JO L 91, 2.4.2015, p. 3).
( 6 ) Orientarea BCE/2014/31 a Băncii Centrale Europene din 9 iulie 2014 privind măsuri suplimentare temporare legate de operațiunile de refinanțare din Eurosistem și eligibilitatea colateralului și de modificare a Orientării BCE/2007/9 (JO L 240, 13.8.2014, p. 28).
( 7 ) Regulamentul (CE) nr. 2532/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 cu privire la atribuțiile Băncii Centrale Europene în materie de sancțiuni (JO L 318, 27.11.1998, p. 4).
( 8 ) Regulamentul (CE) nr. 2157/99 al Băncii Centrale Europene din 23 septembrie 1999 privind competența Băncii Centrale Europene de a impune sancțiuni (BCE/1999/4) (JO L 264, 12.10.1999, p. 21).