Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 02014R0795-20210525

Consolidated text: Regulamentul (UE) nr. 795/2014 al Băncii Centrale Europene din 3 iulie 2014 privind cerințele de monitorizare pentru sistemele de plăți de importanță sistemică (BCE/2014/28)

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2014/795/2021-05-25

02014R0795 — RO — 25.05.2021 — 002.001


Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

►B

REGULAMENTUL (UE) NR. 795/2014 AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 3 iulie 2014

privind cerințele de monitorizare pentru sistemele de plăți de importanță sistemică

(BCE/2014/28)

(JO L 217 23.7.2014, p. 16)

Astfel cum a fost modificat prin:

 

 

Jurnalul Oficial

  NR.

Pagina

Data

►M1

REGULAMENTUL (UE) 2017/2094 AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 3 noiembrie 2017

  L 299

11

16.11.2017

►M2

REGULAMENTUL (UE) 2021/728 AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE din 29 aprilie 2021

  L 157

1

5.5.2021




▼B

REGULAMENTUL (UE) NR. 795/2014 AL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 3 iulie 2014

privind cerințele de monitorizare pentru sistemele de plăți de importanță sistemică

(BCE/2014/28)



Articolul 1

Obiectul și domeniul de aplicare

(1)  
Prezentul regulament stabilește cerințele de monitorizare pentru SIPS.

▼M2

(2)  
Consiliul guvernatorilor adoptă o decizie motivată prin care identifică sistemele de plăți care fac obiectul prezentului regulament, operatorii corespunzători ai acestora și autoritățile competente relevante. Lista prevăzută în această decizie se publică pe website-ul BCE și se actualizează după fiecare modificare.

▼B

(3)  

Un sistem de plăți este identificat drept SIPS dacă: (a) este eligibil să fie notificat ca un sistem în conformitate cu Directiva 98/26/CE de către un stat membru a cărui monedă este euro sau operatorul său este stabilit în zona euro, inclusiv prin intermediul unei sucursale, prin care sistemul este operat; și (b) pe durata unui an calendaristic sunt îndeplinite cel puțin două din următoarele condiții:

(i) 

valoarea medie zilnică totală a plăților exprimate în euro procesate depășește 10 miliarde EUR;

▼M1

(ii) 

plățile totale exprimate în euro procesate reprezintă cel puțin unul din următoarele:

— 
15 % din volumul total de plăți exprimate în euro din Uniune;
— 
5 % din volumul total de plăți transfrontaliere exprimate în euro din Uniune;
— 
o cotă de piață de 75 % din volumul total de plăți exprimate în euro la nivelul unui stat membru a cărui monedă este euro;

▼B

(iii) 

activitatea sa transfrontalieră (respectiv, participanți stabiliți în altă țară decât cea a operatorului SIPS și/sau legături transfrontaliere cu alte sisteme de plăți) implică cinci sau mai multe țări și generează minimum 33 % din volumul total de plăți exprimate în euro procesate de acel SIPS;

(iv) 

este utilizat pentru decontarea obligațiilor stabilite în cadrul altor infrastructuri ale piețelor financiare (IPF).

▼M1

Se desfășoară anual un exercițiu de identificare.

▼M2

(3-a)  

Fără a aduce atingere alineatului (3), Consiliul guvernatorilor, în urma unei analize atente și motivate, poate decide și în temeiul alineatului (2) ca un sistem de plăți să fie identificat drept SIPS în oricare dintre următoarele cazuri:

(a) 

în cazul în care o astfel de decizie ar fi adecvată, ținând seama de natura, dimensiunea și complexitatea sistemului de plată; natura și importanța participanților la acesta; substituibilitatea sistemului de plată și disponibilitatea unor alternative față de acesta; și relația, interdependențele și alte interacțiuni ale sistemului cu sistemul financiar mai larg;

(b) 

în cazul în care un sistem de plăți nu îndeplinește criteriile prevăzute la alineatul (3) doar pentru că criteriile prevăzute la alineatul (3) litera (b) sunt aplicabile pe o perioadă mai scurtă de un an calendaristic și este plauzibil ca sistemul de plată respectiv să continue să îndeplinească criteriile atunci când va fi evaluat în cadrul următoarei reexaminări de verificare.

▼M2

(3a)  

O decizie adoptată în temeiul alineatului (2) rămâne în vigoare până la abrogarea sa. Reexaminările de verificare ale sistemelor de plăți care au fost identificate drept SIPS se efectuează anual pentru a se verifica dacă acestea continuă să îndeplinească criteriile pentru a fi identificate drept SIPS. O decizie adoptată în temeiul alineatului (2) se abrogă în cazul în care:

(a) 

în cadrul a două reexaminări de verificare consecutive se confirmă că un SIPS nu a îndeplinit criteriile prevăzute la alineatul (3) și/sau la alineatul (3-a); sau

(b) 

în cadrul unei reexaminări de verificare, se confirmă că un SIPS nu a îndeplinit criteriile prevăzute la alineatul (3) și/sau la alineatul (3-a), iar operatorul SIPS demonstrează, într-un mod considerat satisfăcător de Consiliul guvernatorilor, că este puțin probabil ca acel SIPS să îndeplinească criteriile respective înainte de următoarea reexaminare de verificare.

▼M2

(3b)  
Operatorul de sistem de plăți are dreptul de a solicita reexaminarea de către Consiliul guvernatorilor a deciziei prin care sistemul de plăți în cauză este identificat drept SIPS în termen de 30 de zile de la primirea deciziei respective. Solicitarea include toate informațiile justificative și este adresată în scris Consiliului guvernatorilor. Decizia motivată a Consiliului guvernatorilor ca răspuns la o astfel de solicitare se notifică în scris operatorului de sistem de plăți. Notificarea scrisă îl informează pe operatorul în cauză cu privire la dreptul său de exercitare a căilor de atac în conformitate cu tratatul. În cazul în care Consiliul guvernatorilor nu a luat nicio decizie în termen de două luni de la solicitare, se consideră că reexaminarea a fost respinsă.

▼M1

(4)  
Operatorii SIPS cooperează în mod continuu cu autoritatea competentă și asigură conformitatea SIPS pe care îl operează cu cerințele prevăzute la articolele 3-21, inclusiv în ceea ce privește eficacitatea generală a regulilor, procedurilor, proceselor și mecanismelor acestora. Operatorii SIPS cooperează cu autoritatea competentă și pentru a facilita obiectivul mai larg de promovare a bunei funcționări a sistemelor de plăți la nivel sistemic.

▼B

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament:

1. 

„sistem de plăți” înseamnă un aranjament formal între trei sau mai mulți participanți, fără a include posibile bănci de decontare, contrapărți centrale, case de compensare sau participanți indirecți, cu reguli comune și aranjamente standardizate pentru executarea ordinelor de transfer între participanți;

2. 

„ordin de transfer” are sensul stabilit la articolul 2 litera (i) prima liniuță din Directiva 98/26/CE;

3. 

„risc sistemic” înseamnă riscul ca un participant sau operatorul SIPS care nu-și îndeplinește obligațiile într-un SIPS să determine alți participanți și/sau operatorul SIPS să nu-și poată îndeplini obligațiile când devin scadente, eventual cu efecte de propagare care ar amenința stabilitatea sau încrederea în sistemul financiar;

4. 

„operator SIPS” înseamnă entitatea juridică responsabilă legal de operarea unui SIPS;

▼M2

5. 

„autoritate competentă” înseamnă:

(a) 

banca centrală națională din Eurosistem cu responsabilitatea principală de monitorizare identificată ca atare în conformitate cu articolul 1 alineatul (2); sau

(b) 

în legătură cu un sistem de plăți care este un SIPS care îndeplinește criteriile de la articolul 1 alineatul (3) punctul (iii), „autoritate competentă” înseamnă:

(i) 

BCE; sau

(ii) 

în cazul în care responsabilitatea principală de monitorizare a fost încredințată unei bănci centrale naționale din Eurosistem pentru o perioadă de cinci ani sau mai mulți chiar înainte de adoptarea deciziei menționate la articolul 1 alineatul (2), atât BCE, cât și banca centrală națională respectivă;

▼B

6. 

„SIPS din Eurosistem” înseamnă un SIPS deținut și operat de o bancă centrală din Eurosistem;

7. 

„risc juridic” înseamnă riscul care rezultă din aplicarea cadrului legal sau de reglementare, de obicei determinând o pierdere;

8. 

„risc de credit” înseamnă riscul ca o contraparte, indiferent dacă este participant sau altă entitate, să nu-și poată îndeplini în întregime obligațiile financiare atunci când acestea devin scadente sau oricând în viitor;

9. 

„risc de lichiditate” înseamnă riscul ca o contraparte, indiferent dacă este participant sau altă entitate, să nu aibă fonduri suficiente pentru a-și îndeplini obligațiile financiare atunci când acestea devin scadente, deși ar putea avea fonduri suficiente în acest sens în viitor;

10. 

„risc operațional” înseamnă riscul ca deficiențele sistemelor de informații sau ale proceselor interne, erorile umane, deficiențele în administrare sau perturbările provocate de evenimente externe sau servicii externalizate să conducă la reducerea, deteriorarea sau întreruperea serviciilor furnizate de un SIPS;

11. 

„risc de custodie” înseamnă riscul de a suporta o pierdere cu privire la activele deținute în custodie din cauza insolvenței, neglijenței, fraudei, administrării defectuoase sau evidenței necorespunzătoare ale custodelui sau subcustodelui;

12. 

„risc de investiție” înseamnă riscul de pierdere cu care se confruntă un operator SIPS sau un participant atunci când operatorul SIPS investește resursele proprii sau ale participanților, de exemplu, colateral;

13. 

„risc de piață” înseamnă riscul înregistrării de pierderi, în poziții bilanțiere și extrabilanțiere, care rezultă din variația prețurilor de pe piață;

▼M1

14. 

„sistem de decontare pe bază netă amânată” (deferred net settlement system) (sistem DNS) înseamnă un sistem în legătură cu care decontarea în banii băncii centrale are loc pe bază netă la sfârșitul unui ciclu de decontare predefinit, de exemplu, la sfârșitul sau în cursul zilei lucrătoare;

▼B

15. 

„colateral transfrontalier” înseamnă care, din perspectiva țării în care activele sunt acceptate drept colateral, au cel puțin unul din următoarele elemente de extraneitate: (a) moneda de denominare; (b) țara în care sunt situate activele; sau (c) țara în care este stabilit emitentul;

16. 

„plată transfrontalieră” înseamnă o plată între participanți stabiliți în țări diferite;

17. 

„infrastructură a piețelor financiare” (IPF) înseamnă un sistem multilateral între instituțiile participante, inclusiv operatorul de sistem, utilizat pentru compensarea, decontarea sau înregistrarea plăților, instrumentelor financiare, instrumentelor financiare derivate sau altor tranzacții financiare;

▼M1

18. 

„participant direct” înseamnă o entitate juridică care are o relație contractuală cu un operator SIPS, este ținută de normele SIPS relevant, are permisiunea să trimită ordine de transfer către acel sistem și este capabilă să primească ordine de transfer de la acesta;

▼M1

18a. 

„participant indirect” înseamnă o entitate juridică care nu are acces direct la serviciile unui SIPS și în mod normal nu este direct ținută de normele SIPS relevant, și ale cărei ordine de transfer sunt compensate, decontate și înregistrate de SIPS printr-un participant direct. Un participant indirect are o relație contractuală cu un participant direct. Entitățile juridice relevante sunt limitate la:

(i) 

instituții de credit, astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 1 );

(ii) 

întreprinderi de investiții (societăți de investiții), astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) punctul 1 din Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 2 );

(iii) 

orice întreprindere cu sediul social în afara Uniunii și ale cărei atribuții corespund cu cele ale instituțiilor de credit sau întreprinderilor de investiții din Uniune, astfel cum sunt definite la punctele (i) și (ii);

(iv) 

autorități publice și întreprinderi garantate public și parteneri centrali (contrapărți centrale), agenți de decontare, case de compensație și operatori de sistem, astfel cum sunt definiți la articolul 2 literele (c), (d), (e) și (p) din Directiva 98/26/CE;

(v) 

instituții de plată și instituții emitente de monedă electronică, astfel cum sunt definite la articolul 4 punctul 4 din Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului ( 3 ) și la articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului ( 4 );

▼B

19. 

„Consiliul” înseamnă consiliul de administrație sau consiliul de supraveghere al unui operator SIPS ori ambele, în conformitate cu legislația națională;

20. 

„conducerea” înseamnă directori executivi, respectiv membri ai unui consiliu unitar care sunt implicați în gestiunea zilnică a operatorului SIPS și membri ai unui directorat al operatorului SIPS într-un sistem dualist;

21. 

„părți interesate relevante” înseamnă participanți, IPF care au impact asupra riscurilor într-un SIPS și, de la caz la caz, alți actori afectați de pe piață;

22. 

„expunere la riscul de credit” înseamnă o sumă sau valoare expusă riscului ca un participant să nu o deconteze în întregime, atunci când este scadentă sau la orice moment ulterior;

23. 

„colateral” înseamnă un activ sau un angajament al unui terț care este utilizat de un furnizor de colateral pentru a garanta o obligație față de un beneficiar al colateralului. Colateralul acoperă atât colateral național, cât și colateral transfrontalier;

24. 

„furnizor de lichiditate” înseamnă un furnizor de numerar în temeiul articolului 5 alineatul (3), articolului 6 alineatul (5), articolului 8 alineatele (1), (9) și (11) sau de active în temeiul articolului 8 alineatul (4), inclusiv un participant SIPS sau o parte externă;

25. 

„condiții de piață extreme, dar plauzibile” înseamnă un set cuprinzător de condiții istorice și ipotetice, incluzând cele mai volatile perioade care au fost suportate de piețele deservite de SIPS;

26. 

„dată prevăzută pentru decontare” înseamnă data introdusă în SIPS ca dată de decontare de către expeditorul unui ordin de transfer;

27. 

„risc general de afaceri” înseamnă orice depreciere potențială a poziției financiare a SIPS ca întreprindere comercială ca urmare a unui declin al încasărilor sau a unei creșteri a cheltuielilor acestuia, astfel încât cheltuielile depășesc încasările și conduc la o pierdere care trebuie acoperită din capitalul propriu;

28. 

„plan de redresare” înseamnă un plan elaborat de un operator SIPS pentru restabilirea bunei funcționări a unui SIPS;

29. 

„plan de lichidare ordonată” înseamnă un plan elaborat de un operator SIPS pentru închiderea ordonată a unui SIPS;

30. 

„semnificativ” califică un risc, o dependență și/sau o schimbare ce poate afecta capacitatea unei entități de a funcționa sau de a furniza servicii conform așteptărilor;

31. 

„autorități relevante” înseamnă autorități care au un interes legitim în accesarea informațiilor de la un SIPS pentru îndeplinirea obligațiilor statutare ale acestora, de exemplu, autorități de rezoluție și autorități de supraveghere ale principalilor participanți;

32. 

„risc principal” înseamnă riscul ca o contraparte să piardă întreaga valoare implicată într-o tranzacție, de exemplu, fie riscul ca un vânzător al unui activ financiar să livreze activul în mod irevocabil, dar să nu primească plata, fie riscul ca un cumpărător al unui activ financiar să plătească pentru un activ în mod irevocabil, dar să nu îl primească;

33. 

„bancă custode” înseamnă o bancă ce păstrează și protejează activele financiare ale terților;

34. 

„bancă de decontare” înseamnă o bancă care deține conturi de plăți în care are loc stingerea obligațiilor care rezultă dintr-un sistem de plăți;

35. 

„agent nostro” înseamnă o bancă utilizată de participanții dintr-un SIPS pentru decontare;

36. 

„plată unilaterală” înseamnă o plată care implică un singur transfer de fonduri într-o singură monedă;

37. 

„plată bilaterală” înseamnă o plată care implică două transferuri de fonduri în monede diferite, într-un sistem de decontare prin schimb de valori;

38. 

„risc de corelare nefavorabilă” înseamnă riscul care decurge din expunerea față de un participant sau emitent atunci când colateralul furnizat de acel participant sau emis de acel emitent este puternic corelat cu riscul de credit al acestuia;

39. 

„zi lucrătoare” are sensul stabilit la articolul 2 litera (n) din Directiva 98/26/CE;

▼M1

40. 

„director independent” înseamnă un membru neexecutiv al Consiliului care nu are nicio relație de afaceri, familială sau de altă natură care creează un conflict de interese în legătură cu SIPS sau operatorul SIPS, acționarii majoritari ai acestora, conducerea acestora sau participanții la aceștia și care nu a avut astfel de relații în cei doi ani care precedă numirea sa în Consiliu;

41. 

„societate afiliată” înseamnă o societate care îl controlează pe participant sau care este controlată de acesta sau care se află sub același control ca participantul. Controlul unei societăți este definit drept: (a) deținerea în proprietate, controlul sau deținerea a cel puțin 20 % sau mai mult dintr-o clasă de acțiuni care dau drept de vot în cadrul societății; sau (b) consolidarea societății în scopul raportării financiare;

42. 

„situație de urgență” înseamnă un eveniment, o situație sau o împrejurare care are capacitatea de a determina nefuncționarea sau perturbarea operațiunilor, serviciilor sau funcțiilor unui SIPS, inclusiv perturbarea sau împiedicarea decontării finale;

43. 

„obligații financiare” înseamnă obligațiile juridice care apar, în cadrul SIPS, între participanți sau între participanți și operatorul SIPS ca urmare a ordinelor de transfer introduse în acest SIPS;

44. 

„măsură corectivă” înseamnă o măsură sau acțiune specifică, indiferent de forma, durata sau gravitatea acesteia, care este impusă unui operator SIPS de către o autoritate competentă pentru a remedia sau a evita o repetare a neconformității cu cerințele prevăzute la articolele 3-21.

▼M2

Articolul 2a

Notificarea în scris a începerii procesului de identificare a unui sistem de plăți drept SIPS

BCE notifică operatorului unui sistem de plăți intenția sa de a iniția o procedură în temeiul articolului 1 în vederea identificării respectivului sistem de plăți drept SIPS. Notificarea scrisă menționează toate faptele materiale și temeiul juridic referitoare la o posibilă identificare a sistemului de plăți în cauză drept SIPS.

Articolul 2b

Dreptul de acces la documente în cursul procedurii de identificare a unui sistem de plăți drept SIPS

La primirea notificării scrise menționate la articolul 2a, operatorul unui sistem de plăți are dreptul de a accesa dosarele, documentele sau alte materiale ale BCE care servesc drept bază pentru identificarea respectivului sistem de plăți drept SIPS. Acest drept nu acoperă informațiile considerate confidențiale în raport cu BCE, cu o bancă centrală națională sau cu alte părți terțe, inclusiv cu alte instituții sau organisme ale Uniunii.

Articolul 2c

Dreptul de a fi audiat în cursul procedurii de identificare a unui sistem de plăți drept SIPS

(1)  
În notificarea scrisă trimisă de BCE în conformitate cu articolul 2a, operatorului sistemului de plăți i se acordă un termen fix în care poate exprima în scris orice obiecții, opinii și observații cu privire la faptele și temeiul juridic prezentate în notificarea scrisă. Acest termen nu poate fi mai scurt de 30 de zile lucrătoare de la primirea notificării scrise de către operatorul sistemului de plăți.
(2)  
BCE poate acorda operatorului sistemului de plăți, la cererea acestuia, posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere verbal în cadrul unei ședințe. Procesul-verbal al ședinței este pregătit și semnat de toate părțile. Câte o copie a procesului-verbal se pune la dispoziția tuturor părților.
(3)  
Fără a aduce atingere alineatului (2), BCE poate emite o decizie prin care un sistem de plăți este identificat drept SIPS fără a oferi operatorului sistemului de plăți posibilitatea de a-și exprima opiniile, obiecțiile sau observațiile cu privire la faptele și temeiul juridic prezentate în notificarea scrisă trimisă de BCE, cu condiția ca acest lucru să fie considerat necesar pentru a preveni producerea de prejudicii semnificative sistemului financiar.

Articolul 2d

Motivarea deciziei prin care un sistem de plăți este identificat drept SIPS

(1)  
Decizia BCE prin care un sistem de plăți este identificat drept SIPS este însoțită de o expunere a motivelor care au condus la decizia respectivă. Motivarea conține faptele materiale și temeiul juridic pe care se întemeiază decizia BCE.
(2)  
Sub rezerva articolului 2c alineatul (3), BCE își întemeiază decizia menționată la alineatul (1) din prezentul articol numai pe faptele și temeiul juridic cu privire la care operatorul sistemului de plăți a fost în măsură să prezinte observații.

▼B

Articolul 3

Siguranță juridică

(1)  
Operatorul SIPS evaluează măsura în care legislația aplicabilă în toate sistemele juridice relevante asigură un grad ridicat de certitudine și sprijină fiecare aspect semnificativ al activităților SIPS operat de acesta.
(2)  
Operatorul SIPS stabilește normele și procedurile SIPS și încheie contracte care sunt clare și în conformitate cu legislația aplicabilă în toate sistemele juridice relevante.
(3)  
Operatorul SIPS este capabil să comunice autorității competente, participanților și, dacă este cazul, clienților participanților, într-un mod clar și ușor de înțeles, legislația, normele, procedurile și contractele aplicabile pentru funcționarea unui SIPS.
(4)  
Operatorul SIPS ia măsurile necesare pentru a se asigura că normele, procedurile și contractele sale produc efecte juridice în toate sistemele juridice relevante, iar acțiunile pe care le ia în baza acestor norme, proceduri și contracte nu vor fi anulate, reversibile sau suspendate.
(5)  
Operatorul SIPS care își desfășoară activitatea în mai multe sisteme juridice identifică și diminuează riscurile care decurg din orice potențial conflict de legi.
(6)  
Operatorul SIPS depune toate eforturile pentru a asigura desemnarea SIPS în temeiul Directivei 98/26/CE.

Articolul 4

Guvernanță

(1)  
Operatorul SIPS are obiective documentate care acordă prioritate ridicată siguranței și eficienței SIPS. Obiectivele susțin în mod explicit stabilitatea financiară și alte considerente relevante de interes public, în special piețele financiare eficiente și deschise.

▼M1

(2)  
Operatorul SIPS deține mecanisme de guvernanță documentate și efective, care stabilesc ierarhii clare și directe de responsabilitate și răspundere. Aceste mecanisme sunt puse la dispoziția autorității competente, a deținătorilor și a participanților. Operatorul SIPS pune la dispoziția publicului versiuni prescurtate ale acestora.

▼B

(3)  

Rolurile și responsabilitățile Consiliului sunt clar definite. Rolurile și responsabilitățile Consiliului includ toate elementele următoare:

(a) 

stabilirea unor obiective strategice clare pentru SIPS;

(b) 

stabilirea unor proceduri documentate pentru funcționarea SIPS, inclusiv proceduri pentru identificarea, abordarea și gestionarea conflictelor de interese ale membrilor acestuia;

(c) 

cu excepția SIPS din Eurosistem, asigurarea eficacității selectării, monitorizării și, dacă este cazul, a îndepărtării din funcție a membrilor conducerii;

(d) 

cu excepția SIPS din Eurosistem, stabilirea unor politici de compensare corespunzătoare, în conformitate cu cele mai bune practici și bazate pe realizările pe termen lung.

(4)  
Cu excepția SIPS din Eurosistem, Consiliul își analizează cel puțin anual atât performanța de ansamblu, cât și performanța individuală a membrilor săi.

▼M1

(5)  
Componența Consiliului asigură integritatea și, cu excepția SIPS din Eurosistem, un mix adecvat de competențe tehnice, cunoștințe și experiență, atât în privința SIPS, cât și a pieței financiare în general, permițând Consiliului să-și îndeplinească rolurile și responsabilitățile. Componența ia în considerare, de asemenea, alocarea competențelor în conformitate cu legislația națională. Cu excepția SIPS din Eurosistem și în măsura permisă de legislația națională, Consiliul include membri neexecutivi, inclusiv cel puțin un director independent.

▼B

(6)  

Rolul, responsabilitățile și raporturile ierarhice ale conducerii sunt clar definite. Componența asigură integritatea și un mix adecvat de competențe tehnice, cunoștințe și experiență, atât în privința SIPS, cât și asupra pieței financiare în general, permițând conducerii să își îndeplinească responsabilitățile privind funcționarea și gestionarea riscurilor operatorului SIPS. Responsabilitățile conducerii includ, sub coordonarea Consiliului, asigurarea următoarelor:

(a) 

consecvența activităților operatorului SIPS cu obiectivele, strategia și toleranța la risc a acestuia;

(b) 

proiectarea, executarea și monitorizarea corespunzătoare a controalelor interne și a procedurilor aferente, pentru promovarea obiectivelor operatorului SIPS;

(c) 

evaluarea și testarea periodică a controalelor interne și a procedurilor aferente de către echipe de gestionare a riscului și audit intern bine pregătite și cu personal suficient;

(d) 

implicare activă în procesul de control al riscurilor;

(e) 

alocarea de resurse suficiente cadrului de gestionare a riscurilor al SIPS.

(7)  

Consiliul stabilește și monitorizează un cadru documentat de gestionare a riscurilor, care:

(a) 

include politica de toleranță la risc a operatorului SIPS;

(b) 

atribuie responsabilități și răspunderi pentru deciziile privind riscul;

(c) 

tratează procesul decizional în cursul situațiilor de criză și de urgență;

(d) 

tratează funcțiile de control intern.

▼M1

Consiliul se asigură că există trei linii de apărare clare și eficace (operațiuni, gestionarea riscurilor și audit intern), care sunt separate una de cealaltă și care beneficiază de suficientă autoritate, independență, resurse și acces la Consiliu.

▼M1

(7a)  
Aprobarea Consiliului este necesară pentru deciziile care au un impact semnificativ asupra profilului de risc al SIPS și pentru documentele cheie privind riscul care reglementează operațiunile SIPS. Ca o cerință minimă, Consiliul aprobă și reexaminează anual cadrul cuprinzător de gestionare a riscurilor menționat la articolul 5 alineatul (1), cadrul privind riscul operațional și planul aferent de continuitate a activității menționate la articolul 15 alineatul (1) și, respectiv, la articolul 15 alineatul (5), planul de redresare și lichidare ordonată și planul privind capitalul menționate la articolul 5 alineatul (4) și, respectiv, la articolul 13 alineatul (6), cadrele privind riscul de credit și riscul de lichiditate menționate la articolul 6 alineatul (1) și, respectiv, articolul 8 alineatul (1), cadrul privind colateralul care reglementează gestionarea riscurilor prevăzut la articolul 7, strategia de investiții a SIPS menționată la articolul 14 alineatul (4), precum și cadrul de reziliență cibernetică menționat la articolul 15 alineatul (4a).

▼B

(8)  
Consiliul se asigură că deciziile majore care afectează structura tehnică și funcțională a SIPS, regulile și strategia de ansamblu, în special în ceea ce privește alegerea unui mecanism de compensare și decontare, structura de operare, gama de produse compensate sau decontate și utilizarea tehnologiei și procedurilor, reflectă în mod corespunzător interesele legitime ale părților interesate relevante ale SIPS. Părțile interesate relevante și, după caz, publicul, sunt consultați într-un interval de timp rezonabil înainte de aceste decizii.

Articolul 5

Cadru pentru gestionarea cuprinzătoare a riscurilor

(1)  

Operatorul SIPS stabilește și menține un cadru solid de gestionare a riscurilor, pentru a identifica, măsura, monitoriza și gestiona în mod cuprinzător gama de riscuri care apar în SIPS sau sunt suportate de către acesta. Operatorul SIPS revizuiește cel puțin anual cadrul de gestionare a riscurilor. Cadrul de gestionare a riscurilor:

(a) 

include politica de toleranță la risc a operatorului SIPS și instrumente corespunzătoare de gestionare a riscurilor;

(b) 

atribuie responsabilități și răspunderi pentru deciziile privind riscul;

(c) 

tratează procesul decizional în situații de urgență legate de un SIPS, inclusiv evoluțiile de pe piețele financiare care pot avea un efect advers asupra lichidității pieței și asupra stabilității sistemului financiar în orice stat membru a cărui monedă este euro în care este stabilit operatorul SIPS sau unul dintre participanți.

(2)  
Operatorul SIPS oferă stimulente participanților și, dacă este cazul, clienților acestora, pentru a gestiona și limita riscurile pe care le induc SIPS și pe care le suportă din partea acestuia. În ceea ce privește participanții, aceste stimulente includ un regim de sancțiuni pecuniare eficace, proporționale și descurajante, acorduri de împărțire a pierderilor sau ambele.
(3)  
Operatorul SIPS revizuiește, cel puțin anual, riscurile semnificative pe care SIPS le suportă din partea altor entități și cele pe care le induc altor entități, inclusiv, printre altele, IPF, bănci de decontare, furnizori de lichiditate și prestatori de servicii, ca urmare a interdependențelor. Operatorul SIPS elaborează instrumente de gestionare a riscurilor care sunt robuste și proporționale cu nivelul identificat de risc.

▼M1

(4)  
Operatorul SIPS definește operațiunile și serviciile critice ale SIPS. Totodată, acesta identifică scenarii specifice care-l pot împiedica să poată furniza aceste operațiuni și servicii critice drept preocupări permanente și evaluează eficacitatea tuturor opțiunilor de redresare și, cu excepția SIPS din Eurosistem, lichidare ordonată. Operatorul SIPS reexaminează cel puțin anual operațiunile și serviciile critice ale SIPS. În baza acestei evaluări,operatorul SIPS pregătește un plan viabil de redresare a SIPS și, cu excepția SIPS din Eurosistem, lichidare ordonată. Planul de redresare și lichidare ordonată cuprinde, printre altele, un rezumat cuprinzător al principalelor strategii de redresare și lichidare ordonată, o reiterare a operațiunilor și serviciilor critice ale SIPS, precum și o descriere a măsurilor necesare pentru a pune în aplicare strategiile cheie. Operatorul SIPS, dacă este cazul, transmite autorităților relevante informațiile necesare în vederea planificării rezoluției.

Articolul 6

Riscul de credit

(1)  
Operatorul SIPS stabilește un cadru robust de măsurare, monitorizare și gestionare a expunerilor sale la riscul de credit față de participanții acestuia și a expunerilor la riscul de credit între participanți, care decurg din procesele de plată, compensare și decontare ale SIPS.
(2)  
Operatorul SIPS identifică toate sursele de risc de credit. Măsurarea și monitorizarea expunerilor la riscul de credit au loc pe întreaga durată a zilei, utilizând informații actualizate și instrumente corespunzătoare de gestionare a riscurilor.
(2a)  

Operatorul SIPS care operează un sistem DNS se asigură că:

(a) 

obligațiile financiare sunt stabilite cel târziu în momentul în care un ordin de transfer este inclus în calcularea pozițiilor de decontare netă accesibile fiecărui participant; și

(b) 

sunt deținute suficiente resurse pentru a acoperi expunerile la riscul de credit rezultate în conformitate cu alineatele (3) și (4) cel târziu în momentul menționat la litera (a).

(3)  
Operatorul SIPS, inclusiv cel care operează un sistem DNS cu garantarea decontării, care în cursul operațiunilor SIPS suportă expuneri la riscul de credit față de participanții săi, își acoperă expunerea la riscul de credit față de fiecare participant utilizând colateral, fonduri de garantare, capital propriu (după deducerea sumei dedicate acoperirii riscului general de afaceri) sau alte resurse financiare echivalente.
(4)  
Operatorul SIPS, inclusiv cel care operează un sistem DNS fără garantarea decontării, dar în care participanții se confruntă cu expuneri la riscul de credit care rezultă din procesele de plată, compensare și decontare ale SIPS, dispune de norme sau acorduri contractuale cu acești participanți. Normele sau acordurile contractuale asigură că participanții furnizează suficiente resurse, astfel cum sunt menționate la alineatul (3), pentru a acoperi expunerile la riscul de credit care rezultă din procesele de plată, compensare și decontare ale SIPS în raport cu cei doi participanți care, împreună cu societățile afiliate ale acestora, au cea mai mare expunere agregată la riscul de credit.
(5)  
Operatorul SIPS stabilește reguli și proceduri pentru gestionarea pierderilor care rezultă direct din neîndeplinirea obligațiilor față de SIPS de către unul sau mai mulți participanți. Aceste reguli și proceduri abordează alocarea pierderilor potențial neacoperite, inclusiv rambursarea oricăror fonduri pe care un operator SIPS le poate împrumuta de la furnizorii de lichiditate. Acestea includ regulile și procedurile operatorului SIPS privind reconstituirea, la nivelul prevăzut la alineatele (3) și (4), a oricăror resurse financiare utilizate de SIPS în cursul unui eveniment de criză.

▼B

Articolul 7

Colateral

(1)  

Operatorul SIPS acceptă numai următoarele active drept colateral: (a) fonduri bănești; și (b) active cu riscuri scăzute de credit, lichiditate și piață, respectiv active pentru care operatorul SIPS poate demonstra autorității competente, în baza unei evaluări interne adecvate, că îndeplinesc toate condițiile următoare:

(i) 

au fost emise de un emitent cu risc scăzut de credit;

(ii) 

sunt liber transferabile fără a fi afectate de nicio constrângere juridică sau creanțe ale terților;

(iii) 

sunt exprimate într-o monedă al cărei risc este gestionat de operatorul SIPS;

(iv) 

au date fiabile privind prețurile, publicate în mod periodic;

(v) 

nu fac altfel obiectul unor riscuri semnificative de corelare nefavorabilă;

(vi) 

nu sunt emise de participantul care furnizează colateralul sau de o entitate care face parte din același grup ca respectivul participant, cu excepția cazului unei obligațiuni garantate și numai atunci când activele din fondul de acoperire sunt separate în mod corespunzător într-un cadru juridic robust și îndeplinesc cerințele prevăzute la punctele (i)-(v).

La îndeplinirea evaluării interne de la punctele (i)-(vi), operatorul SIPS definește, documentează și aplică o metodologie obiectivă.

(2)  
Operatorul SIPS stabilește și pune în aplicare politici și proceduri de monitorizare a calității creditului, a lichidității pieței și a volatilității prețurilor pentru fiecare activ acceptat drept colateral. Operatorul SIPS monitorizează periodic, cel puțin anual, caracterul adecvat al politicilor și procedurilor sale de evaluare. De asemenea, această reexaminare este realizată de fiecare dată când are loc o schimbare semnificativă ce afectează expunerea la risc a SIPS. Operatorul SIPS evaluează colateralul la prețul pieței, cel puțin zilnic.
(3)  
Operatorul SIPS stabilește marje de ajustare a valorii stabile și conservatoare, le testează cel puțin anual și ține seama de condițiile de piață tensionate. Procedurile de ajustare a valorii sunt validate de alt personal decât cel care a creat și aplicat procedurile de ajustare a valorii, cel puțin anual.
(4)  
Operatorul SIPS ia măsuri de evitare a concentrării deținerilor de anumite active, atunci când acest lucru ar afecta semnificativ capacitatea de a lichida rapid aceste active, fără efecte adverse semnificative asupra prețului.
(5)  
Operatorul SIPS care acceptă colateral transfrontalier identifică și diminuează riscurile asociate utilizării acestuia și se asigură că respectivul colateral transfrontalier poate fi utilizat în timp util.
(6)  
Operatorul SIPS utilizează un sistem eficace și flexibil din punct de vedere operațional de gestionare a colateralului.
(7)  
Alineatul (1) nu se aplică SIPS din Eurosistem.

▼M1

Articolul 8

Riscul de lichiditate

(1)  
Operatorul SIPS stabilește un cadru cuprinzător de gestionare a riscurilor de lichiditate generate de participanții SIPS, băncile de decontare, agenții nostro, băncile custode, furnizorii de lichiditate și alte entități relevante. Acesta le furnizează participanților instrumente adecvate pentru a-și administra eficient lichiditatea și monitorizează și facilitează fluxul normal de lichiditate în sistem.
(2)  
Operatorul SIPS stabilește instrumente operaționale și analitice care îi permit să identifice, să măsoare și să monitorizeze fluxurile de decontare și finanțare, inclusiv utilizarea de lichiditate pe parcursul zilei, în mod permanent și în timp util.
(2a)  

Operatorul SIPS care operează un sistem DNS se asigură că:

(a) 

obligațiile financiare sunt stabilite cel târziu în momentul în care un ordin de transfer este inclus în calcularea pozițiilor de decontare netă accesibile fiecărui participant; și

(b) 

sunt deținute suficiente resurse lichide în conformitate cu alineatele (3)-(6) cel târziu în momentul menționat la litera (a).

(3)  
Operatorul SIPS deține sau se asigură că participanții dețin în mod permanent suficiente resurse lichide din momentul stabilirii obligațiilor financiare, în toate monedele în care operează, pentru a efectua decontarea în aceeași zi a obligațiilor financiare într-o gamă largă de potențiale scenarii de criză. Dacă este cazul, aici va fi inclusă decontarea pe parcursul zilei sau pe durata mai multor zile. Scenariile de criză includ: (a) o neîndeplinire a obligațiilor, în condiții de piață extreme, dar plauzibile, de către participantul care, împreună cu societățile afiliate ale acestuia, are cea mai mare obligație financiară agregată; și (b) alte scenarii în conformitate cu alineatul (11).
(4)  

Operatorul SIPS care decontează plăți unilaterale în euro deține sau se asigură că participanții dețin resurse lichide suficiente, în conformitate cu alineatul (3), pentru efectuarea unei decontări în timp util a obligațiilor financiare în cazul unei neîndepliniri a obligațiilor participantului care, împreună cu societățile afiliate ale acestuia, are cea mai mare obligație financiară agregată, astfel cum se determină la alineatul (3) litera (a), în oricare din modalitățile următoare:

(a) 

în numerar la Eurosistem; sau

(b) 

în colateral eligibil, astfel cum îl definește cadrul Eurosistemului privind colateralul stabilit în Orientarea (UE) 2015/510 a Băncii Centrale Europene (BCE/2014/60) ( 5 ) și Orientarea BCE/2014/31 a Băncii Centrale Europene ( 6 ), cu condiția ca operatorul SIPS să poată demonstra că un astfel de colateral este imediat disponibil și convertibil în numerar în aceeași zi, utilizând acorduri de finanțare prestabilite și foarte sigure, chiar în condiții de piață tensionate.

(5)  

Operatorul SIPS care decontează plăți unilaterale în euro deține sau se asigură că participanții dețin resurse lichide suplimentare, în conformitate cu alineatul (3) litera (b), în modalitățile menționate la alineatul (4) sau la o bancă comercială solvabilă, într-unul sau mai multe din următoarele instrumente:

(a) 

linii de credit angajate;

(b) 

swapuri valutare angajate;

(c) 

contracte de report angajate;

(d) 

active care îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 7 alineatul (1), care sunt deținute de un custode;

(e) 

investiții.

Toate aceste instrumente trebuie să permită punerea la dispoziție a numerarului într-un interval de timp care face posibilă decontarea în aceeași zi. În special, operatorul SIPS trebuie să poată demonstra că instrumentele, altele decât numerarul, sunt imediat disponibile și convertibile în numerar în aceeași zi, utilizând acorduri de finanțare prestabilite și foarte sigure, chiar în condiții de piață tensionate.

Operatorul SIPS este pregătit să demonstreze autorității competente, în baza unei evaluări interne adecvate, faptul că banca comercială este solvabilă.

(6)  
Operatorul SIPS care decontează plăți bilaterale sau plăți unilaterale în alte monede decât euro deține sau se asigură că participanții dețin resurse lichide suficiente, în conformitate cu alineatul (3), în modalitățile menționate la alineatul (5).
(7)  
Atunci când operatorul SIPS suplimentează resursele prevăzute la alineatul (3) cu alte active, acestea sunt de natură a fi tranzacționabile sau acceptabile drept colateral (pentru, de exemplu, linii de credit, swapuri sau contracte de report), ad-hoc în urma unei neîndepliniri a obligațiilor, chiar dacă acest lucru nu poate fi stabilit în prealabil sau garantat în condiții de piață extreme, dar plauzibile. Atunci când un participant suplimentează resursele prevăzute la alineatul (3) cu alte active, operatorul SIPS se asigură că aceste alte active îndeplinesc cerințele prevăzute în prima teză a prezentului alineat. Se prezumă că activele sunt de natură a fi tranzacționabile sau acceptabile drept colateral în cazul în care operatorul SIPS a ținut seama de regulile și practicile băncii centrale relevante privind eligibilitatea colateralului.
(8)  
Operatorul SIPS nu prezumă că va fi disponibil credit de urgență din partea băncii centrale.
(9)  
Operatorul SIPS depune diligența necesară pentru a verifica faptul că fiecare furnizor al resurselor lichide ale SIPS menționate la alineatul (3) are: (a) informații suficiente și la zi pentru a înțelege și gestiona riscurile de lichiditate asociate furnizării de numerar sau active; și (b) capacitatea de a furniza numerar sau active, după caz. Operatorul SIPS reexaminează cel puțin anual conformitatea sa cu obligația de a depune diligența necesară. Numai entitățile cu acces la credit de la banca centrală de emisiune sunt acceptate ca furnizori de lichiditate. Operatorul SIPS testează periodic procedurile SIPS de accesare a resurselor sale lichide.
(10)  
Operatorul SIPS cu acces la conturile, serviciile de plăți sau serviciile aferente instrumentelor financiare ale băncilor centrale utilizează aceste servicii, acolo unde este practicabil.
(11)  
Operatorul SIPS, prin simulări riguroase de testare la stres, determină nivelul și testează în mod periodic dacă dispune de resurse lichide suficiente pentru a îndeplini cerințele de la alineatele (3) și (4). La efectuarea simulărilor de testare la stres, operatorul SIPS ia în considerare o gamă largă de scenarii relevante, inclusiv una sau mai multe situații de neîndeplinire a obligațiilor de către participanți în aceeași zi și în două sau mai multe zile ulterioare.

Atunci când sunt avute în vedere astfel de scenarii, sunt luate în considerare proiectarea și funcționarea SIPS și sunt examinate toate entitățile care ar putea genera riscuri de lichiditate semnificative la adresa SIPS, inclusiv bănci de decontare, agenți nostro, bănci custode, furnizori de lichiditate, precum și IPF conectate. După caz, scenariile acoperă o perioadă de mai multe zile.

(12)  
Operatorul SIPS documentează motivele deținerii numerarului și a altor active păstrate de acesta sau de participanți și are mecanisme de guvernanță corespunzătoare în acest sens. Acesta stabilește proceduri clare pentru raportarea rezultatelor testărilor la stres către Consiliu și utilizează rezultatele pentru a evalua adecvarea cadrului său de gestionare a riscurilor de lichiditate și pentru a efectua ajustări ale acestuia.
(13)  

Operatorul SIPS stabilește reguli și proceduri clare care permit SIPS să efectueze decontarea în aceeași zi și, dacă este cazul, decontarea în timp util pe parcursul aceleiași zile și pe durata mai multor zile a obligațiilor financiare în urma neîndeplinirii obligațiilor unuia sau mai multor participanți. Aceste reguli și proceduri:

(a) 

abordează deficite de lichiditate neprevăzute și potențial neacoperite;

(b) 

urmăresc să evite anularea, revocarea sau întârzierea decontării în aceeași zi a obligațiilor financiare;

(c) 

indică modul de reconstituire a numerarului și a altor active utilizate de SIPS în cursul unui eveniment de criză, la nivelul prevăzut la alineatele (3)-(5).

▼B

Articolul 9

Decontare finală

Operatorul SIPS stabilește reguli și proceduri care permit efectuarea decontării finale cel mai târziu la sfârșitul datei prevăzute pentru decontare.

Articolul 10

Decontări de fonduri

▼M1

(1)  
Operatorul SIPS care decontează plăți unilaterale în euro se asigură că decontarea finală se efectuează în banii băncii centrale. Operatorul SIPS care decontează plăți pentru alte SIPS depune eforturi pentru a permite acestora să efectueze decontări chiar în situații de urgență.

▼B

(2)  
Operatorul SIPS care decontează plăți bilaterale sau plăți unilaterale în alte monede decât euro se asigură că decontarea finală se efectuează în banii băncii centrale, dacă acest lucru este practic și disponibil.
(3)  
În cazul în care nu sunt utilizați banii băncii centrale, operatorul SIPS se asigură că decontările de fonduri au loc utilizând un activ de decontare cu risc de credit și de lichiditate redus sau care nu presupune risc de credit sau de lichiditate.
(4)  
În cazul în care o decontare se efectuează în banii băncii comerciale, operatorul SIPS monitorizează, gestionează și limitează riscurile de credit și de lichiditate care provin de la băncile comerciale de decontare. În special, operatorul SIPS stabilește criterii stricte pentru băncile sale de decontare și monitorizează respectarea lor, criteriile luând în considerare, printre altele, reglementarea și supravegherea acestora, solvabilitatea, capitalizarea, accesul la lichiditate și siguranța operațională. De asemenea, operatorul SIPS monitorizează și gestionează concentrarea expunerilor la riscul de credit și lichiditate față de băncile comerciale de decontare ale SIPS.
(5)  
În cazul în care un operator SIPS efectuează decontări în bani în propriile registre, acesta își minimizează și controlează strict riscurile de credit și de lichiditate.
(6)  

În cazul în care o decontare se efectuează în banii băncii comerciale, acordurile juridice ale unui operator SIPS cu orice bănci comerciale de decontare precizează în mod clar:

(a) 

când se anticipează transferuri în conturile băncilor de decontare individuale;

(b) 

că transferurile sunt definitive atunci când sunt efectuate;

(c) 

că fondurile primite sunt transferabile imediat ce este posibil, cel târziu până la sfârșitul zilei.

Articolul 11

Plată-contra-plată

Un operator SIPS care utilizează un mecanism plată-contra-plată elimină riscul principal prin asigurarea decontării finale a unei obligații dacă și numai dacă are loc și decontarea finală a obligației conexe. Această regulă este urmată indiferent dacă decontarea are loc pe bază brută sau netă și indiferent de momentul în care decontarea devine definitivă.

Articolul 12

Reguli și proceduri privind neîndeplinirea obligațiilor de către un participant

(1)  
Operatorul SIPS definește o situație de neîndeplinire a obligațiilor de către un participant în regulile și procedurile SIPS, care include, cel puțin, neîndeplinirea de către un participant a obligațiilor sale financiare atunci când acestea sunt scadente, printre altele, ca urmare a unor cauze operaționale, încălcări ale acordurilor sau deschiderii procedurilor de insolvență împotriva unui asemenea participant. Operatorul SIPS distinge între situații automate și discreționare de neîndeplinire a obligațiilor. În cazul situației discreționare de neîndeplinire a obligațiilor, operatorul SIPS precizează entitatea care exercită această putere discreționară. Acesta reexaminează respectiva definiție cel puțin anual.
(2)  

Operatorul SIPS are stabilite reguli și proceduri privind neîndeplinirea obligațiilor care îi permit să continue să își îndeplinească obligațiile în cazul neîndeplinirii obligațiilor de către un participant, aceste reguli și proceduri vizând reconstituirea resurselor în urma unei neîndepliniri a obligațiilor. Regulile și procedurile definesc cel puțin următoarele aspecte:

(a) 

măsurile pe care le poate lua operatorul SIPS atunci când are loc o neîndeplinire a obligațiilor;

(b) 

dacă aceste măsuri se iau automat sau în mod discreționar și mijlocul prin care este exercitată această putere discreționară;

(c) 

modificări potențiale ale practicilor normale de decontare ale unui operator SIPS, pentru asigurarea unei decontări în timp util;

(d) 

gestionarea plăților în diferite etape de prelucrare;

(e) 

secvențialitatea probabilă a acțiunilor;

(f) 

rolurile, obligațiile și responsabilitățile părților relevante, inclusiv ale participanților care nu sunt într-o situație de neîndeplinire a obligațiilor;

(g) 

alte mecanisme care trebuie activate pentru a limita impactul unei neîndepliniri a obligațiilor.

(3)  
Operatorul SIPS este pregătit să-și pună în aplicare regulile și procedurile privind neîndeplinirea obligațiilor, inclusiv orice proceduri discreționare prevăzute în regulile sale. Operatorul SIPS se asigură, printre altele, că: (a) are capacitatea operațională, inclusiv suficient personal bine pregătit, pentru a pune în aplicare în timp util procedurile descrise la alineatul (2); și (b) regulile și procedurile SIPS abordează nevoile de documentare, informare și comunicare, precum și de coordonare, atunci când sunt implicate mai multe IPF sau autorități.
(4)  

Operatorul SIPS face publice aspectele cheie ale regulilor și procedurilor descrise la alineatul (2), incluzând cel puțin următoarele aspecte:

(a) 

circumstanțele în care se iau măsuri;

(b) 

cine ia respectivele măsuri;

(c) 

sfera măsurilor care urmează a fi luate;

(d) 

mecanismele care vizează obligațiile unui operator SIPS față de participanții care nu sunt într-o situație de neîndeplinire a obligațiilor.

(5)  
Operatorul SIPS testează și reexaminează regulile și procedurile SIPS descrise la alineatul (2) cel puțin anual sau după orice schimbări semnificative ale SIPS care afectează aceste reguli și proceduri. Operatorul SIPS implică participanții la SIPS și părțile interesate relevante la aceste testări și reexaminări.

▼M1

Articolul 13

Riscul general de afaceri

(1)  
Operatorul SIPS stabilește sisteme robuste de gestionare și control pentru a identifica, monitoriza și gestiona riscurile generale de afaceri, inclusiv pierderile care rezultă din executarea defectuoasă a strategiei de afaceri, fluxuri negative de numerar sau cheltuieli de exploatare neașteptate sau excesiv de mari.
(2)  
Operatorul SIPS dispune de un plan viabil de redresare și, cu excepția SIPS din Eurosistem, lichidare ordonată, astfel cum prevede articolul 5 alineatul (4).
(3)  
Operatorul SIPS determină, pe baza profilului riscului general de afaceri al acestuia și a intervalului de timp necesar pentru a realiza o redresare și/sau o lichidare ordonată a operațiunilor și serviciilor sale critice, valoarea activelor necesare pentru punerea în aplicare a planului prevăzut la alineatul (2). Această valoare nu este mai mică decât cea reprezentată de cheltuielile de exploatare curente pentru cel puțin șase luni.
(4)  
Pentru a acoperi valoarea prevăzută la alineatul (3), operatorul SIPS deține active nete lichide finanțate prin capital propriu, de exemplu, acțiuni ordinare, rezerve publicate sau alte rezultate reportate, astfel încât să poată asigura continuitatea operațiunilor și a serviciilor. Aceste active se adaugă resurselor deținute pentru a acoperi neîndeplinirea obligațiilor participanților sau alte riscuri vizate la articolele 6 și 8. Capitalul propriu deținut în baza unor standarde internaționale de capital în funcție de gradul de risc poate fi inclus pentru a evita duplicarea cerințelor de capital.
(5)  
Activele menționate la alineatul (4) deținute pentru acoperirea riscului general de afaceri au o lichiditate și o calitate suficient de ridicate pentru a fi disponibile în timp util și sunt separate de activele operatorului SIPS utilizate pentru operațiunile zilnice. Operatorul SIPS este capabil să execute activele deținute pentru acoperirea riscului general de afaceri fără efecte adverse sau cu efecte adverse mici asupra prețurilor, astfel încât să poată asigura continuitatea operațiunilor și a serviciilor dacă înregistrează pierderi comerciale generale.
(6)  
Operatorul SIPS stabilește un plan viabil privind capitalul pentru atragerea de capital suplimentar, în cazul în care capitalul propriu al acestuia se apropie de suma prevăzută la alineatul (3) sau scade sub nivelul acesteia.
(7)  
Alineatele (3)-(6) nu se aplică SIPS din Eurosistem.

▼B

Articolul 14

Riscuri de custodie și de investiție

(1)  
Operatorul SIPS păstrează activele proprii și ale participanților la entități supravegheate și reglementate (denumite în continuare „custozi”) care au practici contabile, proceduri de păstrare în siguranță și controale interne care protejează pe deplin aceste active împotriva riscului de pierdere în cazul insolvenței, neglijenței, fraudei, administrării defectuoase sau evidenței necorespunzătoare ale unui custode sau subcustode.
(2)  
Operatorul SIPS are acces în timp util la activele sale și la activele furnizate de către participanți.
(3)  
Operatorul SIPS evaluează și înțelege expunerile proprii față de băncile custode ale acestuia, ținând seama de întreaga sferă a relațiilor sale cu fiecare dintre acestea.
(4)  
Operatorul SIPS își stabilește strategia de investiții, care este în conformitate cu strategia generală a acestuia de gestionare a riscului, și o comunică în întregime participanților. Acesta reexaminează strategia de investiții cel puțin anual.
(5)  
Investițiile unui operator SIPS în cadrul strategiei sale de investiții sunt garantate de debitori cu solvabilitate ridicată sau sunt creanțe asupra unor asemenea debitori. Operatorul SIPS definește criteriile pentru debitorii de calitate înaltă. Investițiile sunt în instrumente cu riscuri minime de credit, de piață și de lichiditate.
(6)  
Alineatele (3)-(5) nu se aplică SIPS din Eurosistem.

Articolul 15

Risc operațional

(1)  
Operatorul SIPS stabilește un cadru robust cu sisteme, politici, proceduri și controale adecvate pentru a identifica, monitoriza și gestiona riscul operațional.

▼M1

(1a)  
Operatorul SIPS reexaminează, auditează și testează, în mod periodic și după modificări semnificative, sisteme, politici operaționale, proceduri și controale.

▼B

(2)  
Operatorul SIPS stabilește obiectivele privind nivelurile serviciilor și fiabilitatea operațională, precum și politicile destinate să atingă aceste obiective. Acesta reexaminează obiectivele și politicile cel puțin anual.
(3)  
Operatorul SIPS se asigură că un SIPS are permanent posibilitatea de a ajusta capacitatea de procesare pentru a face față creșterilor volumelor de plăți care apar din cauza evenimentelor de criză și că își poate atinge obiectivele privind nivelurile serviciilor.
(4)  
Operatorul SIPS stabilește politici cuprinzătoare de securitate fizică și a informațiilor care identifică, evaluează și gestionează în mod adecvat toate vulnerabilitățile și amenințările potențiale. Acesta reexaminează politicile cel puțin anual.

▼M1

(4a)  
Operatorul SIPS stabilește un cadru eficace de reziliență cibernetică, care cuprinde măsuri corespunzătoare de guvernanță pentru gestionarea riscului cibernetic. Operatorul SIPS își identifică operațiunile și activele conexe critice și ia măsurile corespunzătoare pentru a le proteja de atacuri cibernetice, precum și pentru a detecta astfel de atacuri, a le răspunde și a se redresa în urma acestora. Aceste măsuri sunt testate în mod periodic. Operatorul SIPS se asigură că dispune de un nivel solid de conștientizare a situației în ceea ce privește amenințările cibernetice. Operatorul SIPS asigură existența unui proces de învățare și evoluție continuă care să îi permită să își adapteze, în timp util, oricând este necesar, cadrul de reziliență cibernetică la natura dinamică a riscurilor cibernetice.

▼B

(5)  
Operatorul SIPS stabilește un plan de continuitate a activității care abordează evenimente care determină un risc semnificativ de perturbare a operațiunilor SIPS. Planul include utilizarea unui sediu secundar și este proiectat să asigure reluarea operațiunilor sistemelor informatice critice în termen de două ore de la producerea acestor evenimente. Planul este conceput astfel încât SIPS este întotdeauna capabil să deconteze toate plățile scadente până la sfârșitul zilei lucrătoare în care are loc perturbarea. Operatorul SIPS testează și reexaminează planul cel puțin anual.
(6)  
Operatorul SIPS identifică participanții critici în special pe baza volumelor și valorilor plăților și a impactului potențial al acestora asupra altor participanți și asupra SIPS în ansamblu, în cazul unei probleme operaționale semnificative cu care s-ar confrunta acești participanți.
(7)  
Operatorul SIPS identifică, monitorizează și gestionează riscurile pe care participanții critici, alte IPF, precum și furnizorii de servicii și utilități le-ar putea genera pentru operațiunile SIPS.

▼M1

Articolul 16

Criterii de acces și participare

(1)  
Operatorul SIPS stabilește și face publice criterii nediscriminatorii de acces și participare la serviciile SIPS pentru participanții direcți și, dacă este cazul, pentru participanții indirecți și pentru alte IPF. Acesta reexaminează criteriile cel puțin anual.
(2)  
Criteriile de acces și participare menționate la alineatul (1) sunt justificate în raport cu siguranța și eficiența SIPS și a piețelor pe care acesta le deservește și sunt adaptate și proporționale cu riscurile specifice ale SIPS. În conformitate cu principiul proporționalității, operatorul SIPS stabilește cerințe care limitează accesul în cea mai mică măsură posibilă. În cazul în care operatorul SIPS refuză accesul unei entități solicitante, acesta motivează în scris acest lucru, în baza unei analize cuprinzătoare a riscului.
(3)  
Operatorul SIPS monitorizează în mod permanent conformitatea participanților cu criteriile de acces și participare ale SIPS. Acesta stabilește proceduri nediscriminatorii de facilitare a suspendării și încetării ordonate a dreptului de participare al unui participant atunci când participantul nu respectă criteriile și face publice aspectele cheie relevante ale unor astfel de proceduri. Acesta reexaminează procedurile cel puțin anual.

▼B

Articolul 17

Acorduri de participare pe niveluri

▼M1

(1)  

În scopul gestionării riscurilor, operatorul SIPS se asigură că regulile, procedurile și acordurile contractuale ale SIPS îi permit colectarea de informații privind participarea indirectă, pentru a identifica, monitoriza și gestiona orice riscuri semnificative la adresa SIPS care decurg din participare. Aceste informații includ cel puțin următoarele aspecte:

(a) 

activitatea pe care participanții direcți o desfășoară în nume propriu și în numele participanților indirecți ca pondere în activitatea la nivelul sistemului;

(b) 

numărul de participanți indirecți care decontează prin intermediul participanților direcți individuali;

(c) 

volumele și valorile plăților din SIPS care provin de la fiecare participant indirect;

(d) 

volumele și valorile plăților menționate la litera (c) ca pondere în cele ale participantului direct prin care participantul indirect accesează SIPS.

(2)  
Operatorul SIPS identifică dependențe semnificative între participanții direcți și indirecți care pot afecta SIPS, luând în considerare informațiile prevăzute la alineatul (1).

▼B

(3)  
Operatorul SIPS identifică participanții indirecți care generează riscuri semnificative pentru SIPS și participanții direcți prin care aceștia accesează SIPS, în vederea gestionării acestor riscuri.
(4)  
Operatorul SIPS reexaminează cel puțin anual riscurile care rezultă din acordurile de participare pe niveluri. Acesta ia măsuri de diminuare atunci când este necesar, pentru a se asigura că riscurile sunt gestionate în mod corespunzător.

Articolul 18

Eficiență și eficacitate

(1)  

Operatorul SIPS dispune de mecanisme de identificare și îndeplinire a nevoilor piețelor deservite de SIPS, în special cu privire la:

(a) 

alegerea unui mecanism de compensare și decontare;

(b) 

structura de operare;

(c) 

sfera produselor compensate sau decontate;

(d) 

utilizarea tehnologiei și a procedurilor.

(2)  
Operatorul SIPS are scopuri și obiective clar definite care sunt măsurabile și realizabile, cum ar fi cele referitoare la nivelurile minime ale serviciilor, așteptările în privința gestionării riscurilor și prioritățile de afaceri.
(3)  
Operatorul SIPS dispune de mecanisme pentru reexaminarea periodică, cel puțin anuală, a cerințelor prevăzute la alineatele (1) și (2).

Articolul 19

Proceduri și standarde de comunicare

Operatorul SIPS utilizează sau adaptează proceduri și standarde de comunicare acceptate și relevante la nivel internațional, pentru a facilita plăți, compensări, decontări și înregistrări eficiente.

Articolul 20

Comunicarea regulilor, procedurilor esențiale și a datelor de piață

(1)  
Operatorul SIPS adoptă reguli și proceduri clare și cuprinzătoare care sunt comunicate în întregime participanților. De asemenea, regulile relevante și procedurile esențiale sunt comunicate public.
(2)  
Operatorul SIPS comunică descrieri clare ale arhitecturii și operațiunilor sistemului, precum și ale drepturilor și obligațiilor operatorului SIPS și ale participanților, astfel încât participanții să poată evalua riscurile pe care le-ar suporta prin participarea la SIPS.
(3)  
Operatorul SIPS oferă toată documentația și formarea necesare și corespunzătoare pentru a facilita înțelegerea de către participanți a regulilor și procedurilor SIPS și a riscurilor cu care aceștia se confruntă prin participarea la SIPS.
(4)  
Operatorul SIPS face publice comisioanele SIPS la nivelul serviciilor individuale pe care le oferă, precum și politicile sale de reduceri. Operatorul furnizează descrieri clare ale serviciilor tarifate, din rațiuni de comparabilitate.
(5)  
Operatorul SIPS completează și face publice răspunsurile aferente Chestionarului elaborat de CPSS-IOSCO pentru infrastructurile piețelor financiare. Acesta își actualizează răspunsurile în urma unor modificări semnificative ale sistemului sau mediului în care operează, însă cel puțin la fiecare doi ani. De asemenea, operatorul SIPS comunică cel puțin date de bază privind volumele și valorile tranzacțiilor.

▼M1

Articolul 21

Atribuțiile autorității competente

(1)  

Autoritatea competentă are competența:

(a) 

de a obține, oricând, de la un operator SIPS toate informațiile și documentele necesare pentru a evalua conformitatea cu cerințele stabilite în temeiul prezentului regulament sau pentru a promova buna funcționare a sistemelor de plăți la nivel sistemic. Operatorul SIPS raportează autorității competente fără întârzieri nejustificate informațiile relevante;

(b) 

de a solicita operatorului SIPS să desemneze un expert independent pentru a efectua o investigație sau un control independent al funcționării SIPS. Autoritatea competentă poate să impună cerințe privind tipul de expert care urmează a fi desemnat, conținutul și domeniul de aplicare al raportului care urmează a fi întocmit, regimul raportului, inclusiv comunicarea și publicarea anumitor elemente și calendarul pentru producerea raportului. Operatorul SIPS informează autoritatea competentă cu privire la modul în care au fost îndeplinite cerințele impuse;

(c) 

efectuează inspecții la fața locului sau deleagă efectuarea inspecțiilor la fața locului. În cazul în care efectuarea corespunzătoare și eficiența unei inspecții o impun, autoritatea competentă o poate realiza fără a o anunța în prealabil.

▼M2

(2)  
BCE adoptă o decizie cu privire la procedura și condițiile pentru exercitarea competențelor prevăzute la alineatul (1). Decizia stabilește clar modul în care aceste competențe trebuie exercitate și aspectele procedurale care trebuie respectate în cazul în care autoritatea competentă este atât BCE, cât și o bancă centrală națională în temeiul articolului 2 alineatul (5) litera (b) punctul (ii).

▼M1

Articolul 21a

Organizarea activității de monitorizare

Autoritatea competentă poate desfășura activități continue sau ad hoc de monitorizare pentru a evalua gradul de respectare de către operatorul SIPS a cerințelor prevăzute la articolele 3-21 sau pentru a promova buna funcționare a sistemelor de plăți la nivel sistemic.

Articolul 21b

Confidențialitate

Informațiile transmise de operatorul SIPS autorității competente în mod confidențial pot fi distribuite în cadrul Sistemului european al băncilor centrale (SEBC). Astfel de informații sunt tratate drept confidențiale de către membrii SEBC, în conformitate cu obligația păstrării secretului profesional prevăzută la articolul 37.1 din Statutul SEBC.

▼M1

Articolul 22

Măsuri corective

(1)  

Atunci când un operator SIPS nu s-a conformat prezentului regulament sau atunci când există motive întemeiate pentru a suspecta că un operator SIPS nu s-a conformat prezentului regulament, autoritatea competentă:

(a) 

transmite o notificare scrisă operatorului SIPS cu privire la natura neconformității sau a suspiciunii de neconformitate; și

(b) 

acordă operatorului SIPS ocazia de a fi audiat și de a oferi explicații.

(2)  
Luând în considerare informațiile furnizate de operatorul SIPS, autoritatea competentă poate impune măsuri corective operatorului SIPS pentru a remedia neconformitatea și/sau pentru a evita repetarea acesteia.
(3)  
Autoritatea competentă poate impune imediat măsuri corective dacă identifică faptul că neconformitatea este suficient de gravă pentru a necesita măsuri imediate. Autoritatea competentă își motivează decizia.
(4)  
O autoritate competentă, alta decât BCE, informează BCE fără întârzieri nejustificate cu privire la intenția sa de a impune măsuri corective unui operator SIPS.
(5)  
Măsurile corective pot fi impuse în mod independent sau în paralel cu sancțiunile aplicate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2532/98 al Consiliului ( 7 ).

▼M2

(6)  
BCE adoptă o decizie cu privire la procedura care trebuie urmată în cazul impunerii unor măsuri corective. Decizia stabilește clar modul în care această procedură trebuie respectată în cazul în care autoritatea competentă este atât BCE, cât și o bancă centrală națională în temeiul articolului 2 alineatul (5) litera (b) punctul (ii).

▼M1

Articolul 23

Sancțiuni

În cazul încălcării prezentului regulament, BCE poate impune sancțiuni. Aceste sancțiuni sunt în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2532/98 și cu Regulamentul (CE) nr. 2157/1999 al Băncii Centrale Europene (BCE/1999/4) ( 8 ). BCE adoptă o decizie privind metodologia de calculare a nivelului sancțiunilor.

Articolul 24

Reexaminare

Consiliul guvernatorilor reexaminează aplicarea generală a prezentului regulament în cel mult doi ani de la data intrării acestuia în vigoare, iar ulterior la fiecare trei ani, și evaluează dacă este necesară modificarea acestuia.

▼B

Articolul 25

Dispoziții finale

(1)  
Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(2)  
Operatorii SIPS dispun de un an de la data la care a fost notificată decizia Consiliului guvernatorilor în conformitate cu articolul 1 alineatul (2) pentru a se conforma cerințelor stabilite în prezentul regulament.
(3)  
Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.



( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 (JO L 176, 27.6.2013, p. 1).

( 2 ) Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de modificare a Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 93/22/CEE a Consiliului (JO L 145, 30.4.2004, p. 1).

( 3 ) Directiva (UE) 2015/2366 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, și de abrogare a Directivei 2007/64/CE (JO L 337, 23.12.2015, p. 35).

( 4 ) Directiva 2009/110/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind accesul la activitate, desfășurarea și supravegherea prudențială a activității instituțiilor emitente de monedă electronică, de modificare a Directivelor 2005/60/CE și 2006/48/CE și de abrogare a Directivei 2000/46/CE (JO L 267, 10.10.2009, p. 7).

( 5 ) Orientarea (UE) 2015/510 a Băncii Centrale Europene din 19 decembrie 2014 privind punerea în aplicare a cadrului de politică monetară a Eurosistemului (BCE/2014/60) (JO L 91, 2.4.2015, p. 3).

( 6 ) Orientarea BCE/2014/31 a Băncii Centrale Europene din 9 iulie 2014 privind măsuri suplimentare temporare legate de operațiunile de refinanțare din Eurosistem și eligibilitatea colateralului și de modificare a Orientării BCE/2007/9 (JO L 240, 13.8.2014, p. 28).

( 7 ) Regulamentul (CE) nr. 2532/98 al Consiliului din 23 noiembrie 1998 cu privire la atribuțiile Băncii Centrale Europene în materie de sancțiuni (JO L 318, 27.11.1998, p. 4).

( 8 ) Regulamentul (CE) nr. 2157/99 al Băncii Centrale Europene din 23 septembrie 1999 privind competența Băncii Centrale Europene de a impune sancțiuni (BCE/1999/4) (JO L 264, 12.10.1999, p. 21).

Top