02013R0347 — RO — 31.03.2020 — 006.001

---

Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

►B

REGULAMENTUL (UE) NR. 347/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (Text cu relevanță pentru SEE) (JO L 115 25.4.2013, p. 39)

Astfel cum a fost modificat prin:

		Jurnalul Oficial
		NR.	Pagina	Data
M1	REGULAMENTUL DELEGAT (UE) NR. 1391/2013 AL COMISIEI din 14 octombrie 2013	L 349	28	21.12.2013
M2	REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2016/89 AL COMISIEI din 18 noiembrie 2015	L 19	1	27.1.2016
M3	REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2018/540 AL COMISIEI din 23 noiembrie 2017	L 90	38	6.4.2018
►M4	REGULAMENTUL (UE) 2019/942 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 5 iunie 2019	L 158	22	14.6.2019
►M5	REGULAMENTUL (UE) 2019/943 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 5 iunie 2019	L 158	54	14.6.2019
►M6	REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2020/389 AL COMISIEI din 31 octombrie 2019	L 74	1	11.3.2020

---

▼B

REGULAMENTUL (UE) NR. 347/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 17 aprilie 2013

privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009

(Text cu relevanță pentru SEE)

CAPITOLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

(1)  Prezentul regulament stabilește linii directoare privind dezvoltarea și interoperabilitatea prompte a coridoarelor și domeniilor prioritare privind infrastructurile energetice transeuropene prevăzute în anexa I („coridoarele și domeniile prioritare privind infrastructura energetică”).

(2)  În special, prezentul regulament:

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, în afară de definițiile prevăzute în Directivele 2009/28/CE, 2009/72/CE și 2009/73/CE și în Regulamentele (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009, se aplică și definițiile următoare:

CAPITOLUL II

PROIECTELE DE INTERES COMUN

Articolul 3

Lista proiectelor de interes comun a Uniunii

(1)  Prezentul regulament stabilește douăsprezece grupuri regionale („grupuri”), prevăzute în secțiunea 1 din anexa III. Componența fiecărui grup are la bază fiecare coridor și domeniu prioritar și acoperirea geografică a acestora, în conformitate cu anexa I. Competențele decizionale în cadrul grupurilor sunt limitate numai la statele membre și la Comisie, desemnată ca organism decizional al grupurilor.

(2)  Fiecare grup își adoptă propriul regulament de procedură, cu respectarea prevederilor din anexa III.

(3)  Organismul decizional al fiecărui grup adoptă o listă regională de proiecte de interes comun propuse, elaborată conform procesului prevăzut în secțiunea 2 din anexa III, în funcție de contribuția fiecărui proiect la implementarea coridoarelor și domeniilor prioritare privind infrastructura energetică și în funcție de îndeplinirea criteriilor prevăzute la articolul 4.

Atunci când un grup își elaborează lista regională:

(4)  Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 16 care stabilește lista proiectelor de interes comun a Uniunii („lista Uniunii”), sub rezerva articolului 172 al doilea paragraf din TFUE. Lista Uniunii se prezintă sub forma unei anexe la prezentul regulament.

Atunci când își exercită competențele, Comisia ia măsuri pentru elaborarea la fiecare doi ani a listei Uniunii pe baza listelor regionale adoptate de organismele decizionale ale grupurilor, în conformitate cu secțiunea 1 punctul 2 din anexa III, cu respectarea procedurii stabilite la alineatul (3) din prezentul articol.

Prima listă a Uniunii se adoptă până la 30 septembrie 2013.

(5)  Atunci când adoptă lista Uniunii pe baza listelor regionale, Comisia:

(6)  Proiectele de interes comun incluse pe lista Uniunii în temeiul alineatului (4) din prezentul articol devin parte integrantă din planurile regionale de investiții relevante, în conformitate cu articolul 12 din Regulamentele (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009, precum și din planurile naționale relevante de dezvoltare a rețelei pentru zece ani, în conformitate cu articolul 22 din Directivele 2009/72/CE și 2009/73/CE și din alte planuri naționale privind infrastructura care ar putea fi vizate, după caz. Proiectele respective primesc cel mai înalt grad de prioritate posibil în cadrul fiecăruia dintre aceste planuri.

Articolul 4

Criterii aplicabile proiectelor de interes comun

(1)  Proiectele de interes comun îndeplinesc următoarele criterii generale:

(2)  În cazul proiectelor de interes comun care se încadrează în categoriile specifice de infrastructură energetică, se aplică următoarele criterii specifice:

(3)  În ceea ce privește proiectele care se încadrează în categoriile de infrastructură energetică stabilite la punctele 1-3 din anexa II, criteriile enumerate în prezentul articol se evaluează în conformitate cu indicatorii stabiliți la punctele 2-5 din anexa IV.

(4)  Pentru a facilita evaluarea tuturor proiectelor care ar putea fi eligibile ca proiecte de interes comun și ar putea fi incluse pe o listă regională, fiecare grup evaluează contribuția fiecărui proiect la implementarea aceluiași coridor sau domeniu prioritar în mod transparent și obiectiv. Fiecare grup își stabilește metoda de evaluare pe baza contribuției cumulate la criteriul menționat la alineatul (2); respectiva evaluare are ca rezultat un clasament al proiectelor pentru uzul intern al grupului. Nici lista regională, nici cea a Uniunii nu conțin clasamente, iar clasamentul menționat nu este folosit pentru niciun alt scop ulterior, cu excepția celui menționat în secțiunea 2 punctul 14 din anexa III.

Atunci când evaluează proiecte, fiecare grup acordă, de asemenea, atenția cuvenită următoarelor aspecte:

Pentru proiectele referitoare la rețele inteligente care intră în categoria de infrastructură energetică prevăzută la punctul 1 litera (e) din anexa II, clasificarea se realizează pentru proiectele care afectează aceleași două state membre și se acordă atenția cuvenită și numărului de utilizatori afectați de proiect, consumului anual de energie și cotei energiei generate din surse nedispecerizabile din zona unde se află acești utilizatori.

Articolul 5

Implementare și monitorizare

(1)  Inițiatorii proiectelor elaborează un plan de implementare pentru proiectele de interes comun care include un calendar privind:

(2)  OTS, operatorii sistemelor de distribuție și alți operatori cooperează în vederea facilitării dezvoltării proiectelor de interes comun din zona lor.

(3)  Agenția și grupurile implicate monitorizează progresele realizate în implementarea proiectelor de interes comun și, dacă este necesar, fac recomandări pentru a facilita implementarea proiectelor de interes comun. Grupurile pot solicita să fie furnizate informații suplimentare în conformitate cu alineatele (4), (5) și (6), pot convoca întâlniri cu părțile relevante și pot invita Comisia să verifice informațiile furnizate pe pagina web.

(4)  Până la data de 31 martie a fiecărui an care urmează anului includerii proiectului de interes comun pe lista Uniunii în conformitate cu articolul 3, inițiatorii proiectelor transmit autorității competente menționate la articolul 8 un raport anual pentru fiecare proiect din categoriile prevăzute la punctele 1 și 2 din anexa II, iar pentru proiectele din categoriile prevăzute la punctele 3 și 4 din anexa II transmit un raport anual fie agenției, fie grupului respectiv. Respectivul raport oferă detalii referitoare la:

(5)  În termen de trei luni de la primirea rapoartelor anuale menționate la alineatul (4) din prezentul articol, agenția transmite grupurilor un raport consolidat pentru proiectele de interes comun care se încadrează în categoriile prevăzute la punctele 1 și 2 din anexa II, evaluând progresele înregistrate și făcând, după caz, recomandări pentru depășirea întârzierilor și a dificultăților întâmpinate. Raportul consolidat evaluează, de asemenea, în conformitate cu dispozițiile articolului 6 alineatele (8) și (9) din Regulamentul (CE) nr. 713/2009, implementarea coerentă a planurilor de dezvoltare a rețelelor la nivelul Uniunii având în vedere coridoarele și domeniile prioritare de infrastructură.

(6)  În fiecare an, autoritățile competente interesate, menționate la articolul 8, prezintă un raport grupului respectiv cu privire la progresele și, dacă este cazul, întârzierile în implementarea proiectelor de interes comun situate pe teritoriul lor, cu privire la procedura de autorizare, precum și motivele unor astfel de întârzieri.

(7)  Dacă punerea în funcțiune a unui proiect de interes comun este întârziată față de planul de implementare din alte motive decât din motive imperative independente de voința inițiatorului proiectului:

(8)  Un proiect de interes comun poate fi eliminat de pe lista Uniunii în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 3 alineatul (4) dacă includerea sa pe lista respectivă s-a făcut pe baza unor informații incorecte care au reprezentat factorul determinant pentru includerea respectivă sau dacă proiectul nu respectă dreptul Uniunii.

(9)  Proiectele care nu se mai află pe lista Uniunii își pierd toate drepturile și obligațiile legate de statutul de proiect de interes comun care le revin în temeiul prezentului regulament.

Cu toate acestea, un proiect care nu se mai află pe lista Uniunii, dar pentru care a fost acceptat un dosar de candidatură spre examinare de către autoritatea competentă își menține drepturile și obligațiile care rezultă în temeiul prevederilor capitolului III, cu excepția cazului în care proiectul nu se mai află pe listă din motivele prevăzute la alineatul (8).

(10)  Prezentul articol nu aduce atingere niciunei forme de asistență financiară acordată oricărui proiect de interes comun de către Uniune înainte de decizia de eliminare a proiectului de pe lista Uniunii.

Articolul 6

Coordonatorii europeni

(1)  Atunci când un proiect de interes comun se confruntă cu dificultăți semnificative legate de implementare, Comisia poate desemna, în acord cu statul membru implicat, un coordonator european pentru o perioadă de până la un an, care poate fi prelungită de două ori.

(2)  Coordonatorul european:

(3)  Coordonatorul european este ales pe baza experienței sale legate de sarcinile specifice cu care este însărcinat pentru proiectele respective.

(4)  În decizia prin care este desemnat un coordonator european se specifică caietul de sarcini care detaliază durata mandatului, sarcinile specifice și termenele corespunzătoare, precum și metodologia care trebuie urmată. Efortul de coordonare va fi proporțional cu complexitatea și cu costurile estimate ale proiectelor.

(5)  Statele membre interesate cooperează pe deplin cu coordonatorul european în executarea sarcinilor prevăzute la alineatele (2) și (4).

CAPITOLUL III

AUTORIZARE ȘI PARTICIPAREA PUBLICULUI

Articolul 7

„Statutul prioritar” al proiectelor de interes comun

(1)  Adoptarea listei Uniunii consacră, în sensul oricăror decizii apărute în procedura de autorizare, necesitatea proiectelor respective din perspectiva politicii energetice, fără a aduce atingere locației exacte, rutei sau tehnologiei proiectului.

(2)  Pentru a asigura o prelucrare administrativă eficientă a dosarelor de candidatură privind proiectele de interes comun, inițiatorii proiectelor și toate autoritățile implicate se asigură că dosarelor li se acordă cel mai rapid tratament din punct de vedere legal.

(3)  Atunci când un astfel de statut există în legislația națională, proiectele de interes comun primesc statutul de proiecte de cea mai mare importanță națională posibilă și sunt tratate în consecință în cadrul procedurilor de autorizare – și, dacă legislația națională o prevede, inclusiv în amenajarea teritoriului –, inclusiv procedurile privind evaluarea de mediu, în cazul în care se prevede astfel în legislația națională aplicabilă tipului corespunzător de infrastructură energetică și în conformitate cu dispozițiile acesteia.

(4)  Până la 16 august 2013, Comisia emite linii directoare fără caracter obligatoriu pentru a ajuta statele membre să definească măsuri adecvate și măsuri fără caracter legislativ pentru a fluidiza procedurile de evaluare a impactului asupra mediului și a asigura aplicarea coerentă a procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului obligatorii în temeiul dreptului Uniunii privind proiectele de interes comun.

(5)  Statele membre evaluează, ținând seama de liniile directoare menționate la alineatul (4), care sunt măsurile de fluidizare a procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului și de asigurare a aplicării coerente a acestora și informează Comisia cu privire la rezultate.

(6)  În termen de nouă luni de la emiterea liniilor directoare menționate la alineatul (4), statele membre iau măsurile fără caracter legislativ pe care le-au identificat în conformitate cu alineatul (5).

(7)  În termen de 24 de luni de la emiterea liniilor directoare menționate la alineatul (4), statele membre iau măsurile legislative pe care le-au identificat în conformitate cu alineatul (5). Aceste măsuri nu aduc atingere obligațiilor care rezultă din dreptul Uniunii.

(8)  Cu privire la impactul asupra mediului abordat la articolul 6 alineatul (4) din Directiva 92/43/CEE și la articolul 4 alineatul (7) din Directiva 2000/60/CE, proiectele de interes comun sunt considerate în interes public din perspectiva politicii energetice și pot fi considerate ca fiind „în interes public superior” dacă sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute în directivele menționate.

Dacă este necesar avizul Comisiei în conformitate cu Directiva 92/43/CEE, Comisia și autoritatea competentă menționată la articolul 9 din prezentul regulament se asigură că decizia privind „interesul public superior” este luată în termenul stabilit la articolul 10 alineatul (1) din prezentul regulament.

Articolul 8

Organizarea procedurii de autorizare

(1)  Până la 16 noiembrie 2013, fiecare stat membru desemnează o autoritate națională competentă responsabilă cu facilitarea și coordonarea procedurii de autorizare a proiectelor de interes comun.

(2)  Responsabilitatea autorității competente menționate la alineatul (1) și/sau atribuțiile acesteia pot fi delegate către sau executate de către o altă autoritate, pentru fiecare proiect de interes comun sau pentru fiecare categorie specifică de proiecte de interes comun, cu condiția ca:

Autoritatea competentă își poate rezerva responsabilitatea de a stabili termene, fără a aduce atingere termenelor stabilite în conformitate cu articolul 10.

(3)  Autoritatea competentă întreprinde acțiuni, fără a aduce atingere cerințelor aplicabile în temeiul dreptului internațional și al dreptului Uniunii, pentru a facilita emiterea deciziei exhaustive. Decizia exhaustivă se emite în termenul prevăzut la articolul 10 alineatele (1) și (2) în conformitate cu unul dintre următoarele sisteme:

(a)

sistemul integrat : decizia exhaustivă este emisă de către autoritatea competentă și reprezintă singura decizie obligatorie din punct de vedere juridic care rezultă din procedura legală de autorizare. Atunci când în proiect sunt implicate alte autorități, acestea pot emite, în conformitate cu legislația națională, un aviz care poate fi utilizat drept contribuție la procedură, fiind luat în considerare de către autoritatea competentă;

(b)

sistemul coordonat : decizia exhaustivă cuprinde mai multe decizii individuale, obligatorii din punct de vedere juridic, emise de mai multe autorități, care sunt coordonate de autoritatea competentă. Autoritatea competentă poate constitui un grup de lucru, în care sunt reprezentate toate autoritățile implicate, pentru a stabili un program de autorizare, în conformitate cu articolul 10 alineatul (4) litera (b), precum și pentru a monitoriza și coordona implementarea respectivului program. Autoritatea competentă, în consultare cu celelalte autorități implicate și, atunci când este cazul, în conformitate cu legislația națională și fără a aduce atingere termenelor stabilite în conformitate cu articolul 10, stabilește de la caz la caz un termen rezonabil pentru emiterea deciziilor individuale. Autoritatea competentă poate lua o decizie individuală în numele unei alte autorități naționale implicate, dacă decizia autorității respective nu este prezentată în termenul stabilit și dacă întârzierea nu are o justificare adecvată; sau atunci când există prevederi în acest sens în legislația națională și atât timp cât acestea sunt compatibile cu dreptul Uniunii, autoritatea competentă poate considera că o altă autoritate națională implicată și-a dat acordul sau a respins proiectul dacă decizia autorității respective nu este emisă la termen. Atunci când există prevederi în acest sens în legislația națională, autoritatea competentă poate să nu țină seama de o decizie individuală a unei alte autorități naționale implicate, dacă consideră că decizia respectivă nu este argumentată suficient în ceea ce privește elementele de probă pe baza cărora autoritatea națională în cauză a luat decizia; acționând astfel, autoritatea competentă se asigură că cerințele aplicabile în temeiul dreptului Uniunii și al celui internațional sunt respectate și își justifică decizia în mod corespunzător;

(c)

sistemul colaborativ : decizia exhaustivă este coordonată de autoritatea competentă. Autoritatea competentă, în consultare cu celelalte autorități implicate și, atunci când este cazul, în conformitate cu legislația națională și fără a aduce atingere termenelor stabilite în conformitate cu articolul 10, stabilește de la caz la caz un termen rezonabil pentru emiterea deciziilor individuale. Aceasta va monitoriza respectarea termenelor de către autoritățile implicate.

Dacă se anticipează că decizia individuală a autorității implicate nu va fi prezentată în termenul stabilit, autoritatea respectivă informează imediat autoritatea competentă și include o justificare a acestei întârzieri. Ulterior, autoritatea competentă va stabili un nou termen pentru emiterea deciziei individuale, respectând în același timp termenele generale stabilite în conformitate cu articolul 10.

Recunoscând caracteristicile naționale în procedurile de amenajare și de autorizare, statele membre pot alege între cele trei sisteme menționate la literele (a), (b) și (c) de la primul paragraf pentru a facilita și coordona procedurile lor și optează pentru implementarea celui mai eficient sistem. Atunci când un stat membru alege un sistem colaborativ, acesta informează Comisia cu privire la motivele sale în acest sens. Comisia realizează o evaluare a eficienței sistemelor în raportul prevăzut la articolul 17.

(4)  Statele membre pot aplica sisteme diferite în conformitate cu alineatul (3) pentru proiectele „onshore” și „offshore” de interes comun.

(5)  Dacă un proiect de interes comun prevede luarea unor decizii în două sau mai multe state membre, autoritățile competente respective iau măsurile necesare pentru cooperarea și coordonarea eficientă și eficace dintre acestea, inclusiv în ceea ce privește prevederile menționate la articolul 10 alineatul (4). Statele membre fac tot posibilul pentru a asigura proceduri comune, în special cu privire la evaluarea impactului asupra mediului.

Articolul 9

Transparența și participarea publicului

(1)  Până la 16 mai 2014, statul membru sau autoritatea competentă publică, după caz, în colaborare cu alte autorități implicate, un manual de procedură privind procedura de autorizare aplicabil proiectelor de interes comun. Manualul trebuie actualizat după caz și pus la dispoziția publicului. Manualul include cel puțin informațiile specificate la punctul 1 din anexa VI. Manualul nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, dar poate face referire la sau poate cita dispoziții juridice relevante.

(2)  Fără a aduce atingere cerințelor din Convențiile de la Aarhus și de la Espoo și prevederilor aplicabile din dreptul Uniunii, toate părțile implicate în procedura de autorizare respectă principiile privind participarea publicului stabilite la punctul 3 din anexa VI.

(3)  Într-un termen cu caracter orientativ de trei luni de la inițierea procedurii de autorizare în temeiul articolului 10 alineatul (1) litera (a), inițiatorul proiectului elaborează și prezintă autorității competente un concept privind participarea publicului, respectând procedura definită în manualul menționat la alineatul (1) și în conformitate cu liniile directoare stabilite în anexa VI. Autoritatea competentă solicită modificări sau aprobă conceptul privind participarea publicului în termen de trei luni; acționând astfel, autoritatea competentă ia în considerare orice formă de participare și consultare a publicului care a avut loc înainte de demararea procedurii de autorizare, cu condiția ca participarea și consultarea publice respective să fi îndeplinit cerințele din prezentul articol.

Atunci când inițiatorul proiectului are intenția de a modifica semnificativ un concept aprobat, acesta informează autoritatea competentă în acest sens. În acest caz, autoritatea competentă poate solicita modificări.

(4)  Înainte de transmiterea dosarului de candidatură final și complet la autoritatea competentă în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (a), inițiatorul proiectului sau, dacă legislația națională prevede astfel, autoritatea competentă desfășoară cel puțin o consultare publică. Dispoziția menționată nu aduce atingere oricărei consultări publice organizate după transmiterea solicitării acordului, în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva 2011/92/UE. Consultarea publică oferă informații privind proiectul părților interesate menționate la punctul 3 litera (a) din anexa VI, într-un stadiu incipient, și contribuie la identificarea celui mai potrivit loc și a celui mai potrivit traseu, precum și a subiectelor relevante de abordat în cadrul dosarului de candidatură. Cerințele minime privind consultarea publică sunt precizate la punctul 5 din anexa VI.

Anterior depunerii dosarului de autorizare, inițiatorul proiectului trebuie să pregătească un raport care sintetizează rezultatele activităților legate de participarea publicului, inclusiv activitățile care au avut loc înainte de demararea procedurii de autorizare. Inițiatorul proiectului prezintă raportul împreună cu dosarul de autorizare autorității competente. Se acordă atenția cuvenită acestor rezultate la luarea deciziei exhaustive.

(5)  Pentru proiectele care traversează frontierele a două sau mai multe state membre, consultările publice organizate în conformitate cu alineatul (4) în fiecare stat membru implicat au loc în termen de cel mult două luni de la data la care a început prima consultare publică.

(6)  Pentru proiectele care ar putea avea efecte transfrontaliere adverse semnificative în unul sau mai multe state membre învecinate și care intră sub incidența articolului 7 din Directiva 2011/92/UE și a Convenției de la Espoo, informațiile relevante sunt puse la dispoziția autorității competente a statelor membre învecinate. Autoritatea competentă a statelor membre învecinate indică, în notificarea privind procesul, după caz, dacă respectiva autoritate sau orice altă autoritate implicată dorește să participe la procedurile relevante de consultare publică.

(7)  Inițiatorul proiectului sau, în cazul în care legislația națională prevede astfel, autoritatea competentă creează și actualizează regulat o pagină web conținând informații relevante despre proiectul de interes comun și un link către pagina web a Comisiei și respectând cerințele specificate la punctul 6 din anexa VI. Informațiile sensibile din punct de vedere comercial nu sunt divulgate.

De asemenea, inițiatorul proiectului publică informațiile relevante prin intermediul altor mijloace adecvate de informare la care are acces publicul.

Articolul 10

Durata și organizarea procedurii de autorizare

(1)  Procedura de autorizare este alcătuită din două proceduri:

(2)  Durata combinată a celor două proceduri menționate la alineatul (1) nu depășește durata de trei ani și șase luni. Cu toate acestea, dacă autoritatea competentă consideră că o procedură sau ambele proceduri din cadrul procedurii de autorizare nu vor fi finalizate înainte de termenele stabilite la alineatul (1), aceasta poate decide, înainte de expirarea acestora și de la caz la caz, prelungirea unui termen sau a amândurora cu maximum nouă luni pentru ambele proceduri combinate.

În acest caz, autoritatea competentă informează grupul în cauză și prezintă acestuia măsurile luate sau care urmează să fie luate pentru a finaliza procedura de autorizare în cel mai scurt termen. Grupul poate solicita autorității competente să raporteze periodic cu privire la progresele înregistrate în acest sens.

(3)  În statele membre în care stabilirea unei rute sau a unui loc, realizată doar pentru scopul specific al unui proiect planificat, inclusiv planificarea coridoarelor de rețele specifice, nu poate fi inclusă în procesul de luare a deciziei exhaustive, decizia corespunzătoare se ia în cursul unei perioade distincte de șase luni, începând cu data transmiterii documentelor de candidatură finale și complete de către inițiatorul proiectului.

În acest caz, perioada de prelungire menționată la alineatul (2) se reduce la șase luni, inclusiv pentru procedura menționată în prezentul alineat.

(4)  Procedura anterioară candidaturii cuprinde următoarele stadii:

(5)  Inițiatorul proiectului se asigură că dosarul de candidatură este complet și de o calitate adecvată și solicită avizul autorității competente cât mai devreme cu putință în cadrul procedurii anterioare depunerii candidaturii. Inițiatorul proiectului cooperează pe deplin cu autoritatea competentă pentru a respecta termenele și programul detaliat definit la alineatul (4) litera (b).

(6)  Termenele prevăzute în prezentul articol nu aduc atingere obligațiilor care decurg din dreptul Uniunii și din cel internațional și nu aduc atingere căilor de atac administrative sau judiciare.

CAPITOLUL IV

PROCESUL DE REGLEMENTARE

Articolul 11

Analiza cost-beneficiu pe ansamblul sistemului energetic

(1)  Până la 16 noiembrie 2013, rețeaua europeană a operatorilor de transport și de sistem (ENTSO) de energie electrică și ENTSO de gaze publică și prezintă statelor membre, Comisiei și agenției metodologiile lor, inclusiv cu privire la modelarea pieței și a rețelelor, de analiză cost-beneficiu armonizată la nivelul Uniunii a proiectelor de interes comun care se înscriu în categoriile prevăzute la punctul 1 literele (a)-(d) și la punctul 2 din anexa II. Metodologiile respective se aplică în pregătirea fiecărui plan de dezvoltare a rețelei pentru zece ani elaborat ulterior de ENTSO de energie electrică și ENTSO de gaze în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 și cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009. Metodologiile trebuie elaborate în conformitate cu principiile stabilite în anexa V și trebuie să fie în concordanță cu normele și indicatorii prevăzuți în anexa IV.

Înainte de a-și prezenta metodologia de realizare, ENTSO de energie electrică și ENTSO de gaze vor derula un proces extensiv de consultare, implicând cel puțin organizațiile care reprezintă toate părțile interesate relevante – și, dacă se consideră adecvat, implicând părțile interesate –, autoritățile naționale de reglementare și alte autorități naționale.

(2)  În termen de trei luni de la primirea metodologiilor, agenția prezintă statelor membre și Comisiei un aviz privind metodologiile, pe care îl publică.

(3)  În termen de trei luni de la primirea avizului din partea agenției, Comisia emite și statele membre pot emite un aviz privind metodologiile. Avizele se prezintă ENTSO de energie electrică sau ENTSO de gaze.

(4)  În termen de trei luni de la primirea ultimului aviz în conformitate cu alineatul (3), ENTSO de energie electrică și ENTSO de gaze își adaptează metodologiile, luând în considerare în mod corespunzător avizele primite din partea statelor membre, a Comisiei și a agenției, și le prezintă Comisiei spre aprobare.

(5)  În termen de două săptămâni de la aprobarea de către Comisie, ENTSO de energie electrică și ENTSO de gaze își publică metodologiile pe paginile lor web. Cele două rețele transmit Comisiei și agenției, la cerere, seturile de date de intrare astfel cum sunt definite la punctul 1 din anexa V, precum și alte date relevante cu privire la rețele, la piață și la fluxurile de sarcină într-o formă suficient de precisă, în conformitate cu legislațiile naționale și cu acordurile de confidențialitate aplicabile. Datele trebuie să fie valabile la data introducerii cererii. Comisia și agenția asigură tratamentul confidențial al datelor primite, atât de către ele însele, cât și de orice parte însărcinată cu realizarea unor lucrări de analiză pe baza datelor respective.

(6)  Metodologiile se actualizează și se îmbunătățesc în mod regulat, în conformitate cu dispozițiile alineatelor (1)-(5). Agenția, din proprie inițiativă sau la cererea motivată a autorităților naționale de reglementare sau a părților interesate și în urma consultării formale cu organizațiile reprezentând toate părțile implicate relevante și cu Comisia, poate solicita astfel de actualizări și îmbunătățiri, oferind o motivație adecvată și precizând termenele. Agenția publică cererile autorităților naționale de reglementare sau ale părților interesate și toate documentele relevante neconfidențiale din punct de vedere comercial care conduc spre o solicitare din partea agenției de actualizare sau îmbunătățire.

(7)  Până la 16 mai 2015, autoritățile naționale de reglementare care cooperează în cadrul agenției stabilesc și publică un set de indicatori și de valori de referință corespunzătoare pentru compararea costurilor de investiții unitare pentru proiecte comparabile din categoriile de infrastructură incluse la punctele 1 și 2 din anexa II. Aceste valori de referință pot fi folosite de ENTSO de energie electrică și ENTSO de gaze pentru analizele cost-beneficiu pentru planurile de dezvoltare a rețelei pentru zece ani ulterioare.

(8)  Până la 31 decembrie 2016, ENTSO de energie electrică și ENTSO de gaze prezintă împreună Comisiei și agenției un model comun de piață și de rețea pentru energie electrică și gaze, coerent și interconectat, incluzând atât infrastructura de transport de electricitate și gaze, precum și instalații de depozitare și GNL, acoperind domeniile și coridoarele prioritare de infrastructură energetică și elaborat în conformitate cu principiile stabilite în anexa V. După aprobarea modelului de către Comisie, în conformitate cu procedura prevăzută la alineatele (2)-(4), modelul este inclus în metodologii.

Articolul 12

Facilitarea investițiilor cu impact transfrontalier

(1)  Costurile cu investițiile angajate în condiții de eficiență, care exclud costurile de întreținere, legate de un proiect de interes comun care intră în categoriile stabilite la punctul 1 literele (a), (b) și (d) și la punctul 2 din anexa II sunt suportate de OTS relevanți sau de inițiatorii proiectului de infrastructură de transport ai statelor membre în care proiectul are un impact net pozitiv și, în măsura în care nu sunt acoperite de venituri rezultate din gestionarea congestiilor sau de alte taxe, se plătesc de către utilizatorii rețelei prin tarifele de acces la rețea în statele membre respective.

(2)  Pentru un proiect de interes comun care se înscrie în categoriile prevăzute la punctul 1 literele (a), (b) și (d) și la punctul 2 din anexa II, prevederile de la alineatul (1) se aplică numai dacă cel puțin un inițiator de proiect solicită autorităților naționale relevante să aplice prezentul articol pentru toate costurile sau pentru o parte a costurilor proiectului respectiv. Pentru un proiect de interes comun care se înscrie în categoriile prevăzute la punctul 2 din anexa II, dispozițiile alineatului (1) se aplică numai atunci când s-a realizat deja o evaluare a pieței care a indicat că nu este de așteptat ca costurile de investiții angajate în condiții de eficiență să fie acoperite de tarife.

În cazul în care proiectul are mai mulți inițiatori, autoritățile naționale de reglementare trebuie, fără întârziere, să solicite tuturor inițiatorilor proiectului să depună în comun cererea de investiții în conformitate cu alineatul (3).

(3)  Pentru un proiect de interes comun pentru care se aplică dispozițiile alineatului (1), inițiatorii proiectului informează periodic, cel puțin o dată pe an și până la punerea în funcțiune a proiectului, toate autoritățile naționale de reglementare implicate cu privire la evoluția proiectului respectiv și la identificarea costurilor și efectelor asociate acestuia.

De îndată ce proiectul respectiv este suficient de avansat, inițiatorii proiectului prezintă, după consultarea OTS din statele membre în care proiectul are un impact net pozitiv semnificativ, o cerere de investiții. Această cerere de investiții include o cerere de alocare transfrontalieră a costurilor și este prezentată tuturor autorităților naționale de reglementare implicate, însoțită de elementele următoare:

Dacă un proiect este promovat de mai mulți inițiatori, aceștia depun o cerere de investiții comună.

Pentru proiectele incluse în prima listă a Uniunii, inițiatorii proiectelor depun cererea de investiții până la 31 octombrie 2013.

Autoritățile naționale de reglementare trimit agenției spre informare o copie a fiecărei cereri de investiții imediat după primirea acesteia.

Autoritățile naționale de reglementare și agenția păstrează confidențialitatea informațiilor sensibile din punct de vedere comercial.

(4)  În termen de șase luni de la data la care autoritatea națională de reglementare implicată a primit ultima cerere de investiții, autoritățile naționale de reglementare, după consultarea inițiatorilor proiectului vizat, iau decizii coordonate cu privire la alocarea costurilor cu investițiile pe care va trebui să le suporte fiecare operator de sistem pentru proiectul respectiv, precum și cu privire la includerea acestora în tarife. Autoritățile naționale de reglementare pot decide să aloce doar o parte din costuri sau pot decide să aloce costurile în cadrul unui pachet format din mai multe proiecte de interes comun.

La alocarea costurilor, autoritățile naționale de reglementare țin seama de nivelul real sau de cel estimat:

În luarea deciziei de alocare transfrontalieră a costurilor se iau în considerare costurile și beneficiile economice, sociale și de mediu ale proiectelor respective în statele membre implicate, precum și eventualele necesități de sprijin financiar.

În luarea deciziei de alocare transfrontalieră a costurilor, autoritățile naționale de reglementare relevante, în consultare cu OTS implicați, încearcă să găsească un acord bazat pe, dar nu limitat la informațiile precizate la alineatul (3) literele (a) și (b).

În cazul în care un proiect de interes comun atenuează externalități negative, precum fluxurile în buclă, iar proiectul de interes comun respectiv este implementat în statul membru care se află la originea externalității negative, această atenuare nu este considerată un beneficiu transfrontalier și nu reprezintă, prin urmare, o bază de alocare a costurilor OTS din statele membre afectate de aceste externalități negative.

(5)  Autoritățile naționale de reglementare, pe baza alocării transfrontaliere a costurilor menționate la alineatul (4) din prezentul articol, iau în considerare costurile reale suportate de un OTS sau de alt inițiator de proiect ca urmare a investițiilor atunci când stabilesc sau aprobă tarifele în conformitate cu articolul 37 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2009/72/CE și cu articolul 41 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2009/73/CE, în măsura în care aceste costuri corespund costurilor unui operator eficient și comparabil din punct de vedere structural.

Autoritățile naționale de reglementare notifică neîntârziat agenției decizia de alocare a costurilor, precum și toate informațiile relevante privind decizia. În special, informațiile trebuie să conțină motivele detaliate care au determinat alocarea costurilor între statele membre, cum ar fi:

Decizia de alocare a costurilor se publică.

(6)  În cazul în care autoritățile naționale de reglementare implicate nu au ajuns la un acord cu privire la cererea de investiții în termen de șase luni de la data primirii cererii de către ultima autoritate națională de reglementare implicată, acestea informează neîntârziat agenția.

În această situație sau la solicitarea comună a autorităților naționale de reglementare implicate, în termen de trei luni de la data transmiterii către agenție, aceasta trebuie să ia o decizie privind cererea de investiții, inclusiv alocarea transfrontalieră a costurilor prevăzute la alineatul (3), precum și modul în care costurile investiționale se reflectă în tarife.

Înainte de a lua o astfel de decizie, agenția consultă autoritățile naționale de reglementare implicate și inițiatorii proiectului. Termenul de trei luni prevăzut în al doilea paragraf poate fi prelungit cu două luni, în cazul în care agenția solicită informații suplimentare. Prelungirea în cauză începe în ziua următoare datei primirii informațiilor complete.

Decizia de alocare a costurilor se publică. Se aplică articolele 19 și 20 din Regulamentul (CE) nr. 713/2009.

(7)  Agenția transmite neîntârziat Comisiei o copie a fiecărei decizii de alocare a costurilor, împreună cu toate informațiile relevante cu privire la fiecare decizie. Informațiile pot fi transmise în formă cumulată. Comisia păstrează confidențialitatea informațiilor sensibile din punct de vedere comercial.

(8)  Alocarea costurilor nu afectează dreptul OTS de a aplica și nici dreptul autorităților naționale de reglementare de a aproba tarifele de acces la rețea în conformitate cu articolul 32 din Directiva 2009/72/CE și din Directiva 2009/73/CE, cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 și cu articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009.

(9)  Dispozițiile prezentului articol nu se aplică proiectelor de interes comun care beneficiază de:

Articolul 13

Stimulente

(1)  Dacă un inițiator de proiect își asumă riscuri mai ridicate în ceea ce privește elaborarea, construcția, exploatarea sau întreținerea unui proiect de interes comun care se încadrează în una dintre categoriile stabilite la punctul 1 literele (a), (b) și (d) și la punctul 2 din anexa II, comparativ cu riscurile suportate în mod normal de un proiect comparabil de infrastructură, statele membre și autoritățile naționale de reglementare se asigură că proiectul respectiv beneficiază de stimulente adecvate în conformitate cu articolul 37 alineatul (8) din Directiva 2009/72/CE, cu articolul 41 alineatul (8) din Directiva 2009/73/CE, cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 714/2009 și cu articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 715/2009.

Primul paragraf nu se aplică în cazul în care proiectul de interes comun beneficiază:

(2)  Decizia autorităților naționale de reglementare de a acorda stimulentele menționate la alineatul (1) ține cont de rezultatele analizei cost-beneficiu realizate pe baza metodologiei elaborate în temeiul articolului 11, în special de externalitățile pozitive generate de proiect la nivel regional sau la nivelul Uniunii. Autoritățile naționale de reglementare analizează mai în detaliu riscurile specifice asumate de inițiatorii proiectului, măsurile întreprinse în vederea atenuării riscurilor și justificarea acestui profil de risc având în vedere impactul pozitiv net al proiectului, comparativ cu o alternativă cu risc mai scăzut. Riscurile eligibile includ, în principal, riscuri legate de noile tehnologii de transport, atât „onshore”,cât și „offshore”, riscuri legate de recuperarea parțială a costurilor și riscuri de dezvoltare.

(3)  Stimulentul acordat prin decizie ia în considerare natura specifică a riscului asumat și poate să se refere, printre altele, la:

(4)  Până la 31 iulie 2013, dacă sunt disponibile, fiecare autoritate națională de reglementare prezintă agenției metodologia și criteriile utilizate la evaluarea investițiilor în proiecte de infrastructură a energiei electrice și a gazelor și la evaluarea riscurilor mai ridicate aferente acestora.

(5)  Până la 31 decembrie 2013, ținând seama de informațiile primite în conformitate cu alineatul (4) din prezentul articol, agenția facilitează schimbul de bune practici și adresează recomandări în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 713/2009:

(6)  Până la 31 martie 2014, fiecare autoritate națională de reglementare își publică metodologia și criteriile utilizate la evaluarea investițiilor în proiecte de infrastructură a energiei electrice și a gazelor și la evaluarea riscurilor mai ridicate aferente acestora.

(7)  În cazul în care măsurile menționate la alineatele (5) și (6) nu sunt suficiente pentru a asigura implementarea în timp util a proiectelor de interes comun, Comisia poate publica linii directoare privind stimulentele menționate în prezentul articol.

CAPITOLUL V

FINANȚARE

Articolul 14

Eligibilitatea proiectelor pentru asistență financiară din partea Uniunii

(1)  Proiectele de interes comun care se încadrează în categoriile prevăzute la punctele 1, 2 și 4 din anexa II sunt eligibile pentru obținerea de asistență financiară din partea Uniunii sub formă de granturi pentru studii și instrumente financiare.

(2)  Proiectele de interes comun care se încadrează la categoriile stabilite la punctul 1 literele (a)-(d) și la punctul 2 din anexa II, cu excepția proiectelor pentru stocarea energiei electrice prin hidropompaj, sunt eligibile pentru asistență financiară din partea Uniunii și sub formă de granturi pentru lucrări dacă îndeplinesc toate criteriile următoare:

(3)  Proiectele de interes comun desfășurate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 5 alineatul (7) litera (d) pot beneficia de asistență financiară din partea Uniunii sub formă de granturi pentru lucrări dacă îndeplinesc criteriile stabilite la alineatul (2) din prezentul articol.

(4)  Proiectele de interes comun care se încadrează în categoriile stabilite la punctul 1 litera (e) și la punctul 4 din anexa II sunt eligibile și pentru asistență financiară din partea Uniunii sub formă de subvenții pentru lucrări, dacă inițiatorii proiectului în cauză pot demonstra clar externalitățile pozitive semnificative generate de proiecte și lipsa viabilității comerciale a acestora, în conformitate cu planul de afaceri și alte evaluări efectuate, în special de către eventualii investitori sau creditori sau, dacă este cazul, o autoritate națională de reglementare.

Articolul 15

Linii directoare pentru criteriile de acordare a asistenței financiare din partea Uniunii

Criteriile specifice prevăzute la articolul 4 alineatul (2) și parametrii prevăzuți la articolul 4 alineatul (4) îndeplinesc și rolul de obiective în scopul stabilirii criteriilor de acordare a asistenței financiare din partea Uniunii, în Regulamentul de instituire a mecanismului „Conectarea Europei”.

Articolul 16

Exercitarea delegării de competențe

(1)  Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

(2)  Competența de a adopta actele delegate menționate la articolul 3 este conferită Comisiei pentru o perioadă de patru ani de la 15 mai 2013. Comisia prezintă un raport privind delegarea de competențe cel târziu cu nouă luni înainte de încheierea perioadei. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu perioade de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cel târziu cu trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

(3)  Delegarea de competențe menționată la articolul 3 poate fi revocată în orice moment de către Parlamentul European sau de către Consiliu. Decizia de revocare pune capăt delegării competenței specificate în decizia respectivă. Aceasta intră în vigoare în ziua următoare datei publicării deciziei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau la o dată ulterioară specificată în decizie. Decizia nu aduce atingere valabilității actelor delegate care sunt deja în vigoare.

(4)  Imediat ce adoptă un act delegat, Comisia notifică aceasta simultan Parlamentului European și Consiliului.

(5)  Un act delegat adoptat în temeiul articolului 3 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecțiuni în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecțiuni. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

CAPITOLUL VI

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 17

Raportare și evaluare

Comisia trebuie să publice, cel târziu în cursul anului 2017, un raport privind implementarea proiectelor de interes comun și să îl prezinte Parlamentului European și Consiliului. Raportul cuprinde o evaluare cu privire la:

Articolul 18

Informare și publicitate

Comisia realizează în termen de șase luni de la data adoptării primei liste a Uniunii o platformă privind transparența infrastructurilor, ușor accesibilă publicului larg, inclusiv pe internet. Platforma conține următoarele informații:

Articolul 19

Dispoziții tranzitorii

Regulamentul nu aduce atingere continuării acordării sau modificării asistenței financiare acordate de către Comisie, pe baza cererilor de propuneri lansate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 680/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2007 de stabilire a normelor generale pentru acordarea asistenței financiare comunitare în domeniul rețelelor transeuropene de transport și energetice ( 3 ), proiectelor prevăzute în anexele I și III la Decizia nr. 1364/2006/CE sau având în vedere obiectivele, bazate pe categoriile relevante de cheltuieli pentru TEN-E, în sensul Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune ( 4 ).

Prevederile capitolului III nu se aplică proiectelor de interes comun aflate în procedura de autorizare pentru care inițiatorul proiectului a depus o cerere anterior datei de 16 noiembrie 2013.

▼M4 —————

▼M5 —————

▼B

Articolul 22

Modificări ale Regulamentului (CE) nr. 715/2009

Regulamentul (CE) nr. 715/2009 se modifică după cum urmează:

Articolul 23

Abrogare

Decizia nr. 1364/2006/CE se abrogă începând de la 1 ianuarie 2014. Pentru proiectele incluse în anexele I și III la Decizia nr. 1364/2006/CE nu rezultă drepturi în temeiul prezentului regulament.

Articolul 24

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 iunie 2013, cu excepția articolelor 14 și 15, care se aplică de la data aplicării Regulamentului de instituire a mecanismului „Conectarea Europei”.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

---

ANEXA I

CORIDOARELE ȘI DOMENIILE PRIORITARE PRIVIND INFRASTRUCTURA ENERGETICĂ

Prezentul regulament se aplică următoarelor coridoare și domenii prioritare în domeniul infrastructurii energetice:

1.   CORIDOARE PRIORITARE PRIVIND ENERGIA ELECTRICĂ

State membre implicate: Belgia, Danemarca, Germania, Irlanda, Franța, Luxemburg, Țările de Jos, Suedia, Regatul Unit.

State membre implicate: Belgia, Germania, Irlanda, Spania, Franța, Italia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Austria, Portugalia, Regatul Unit.

State membre implicate: Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Grecia, Croația ( 5 ), Italia, Cipru, Ungaria, Austria, Polonia, România, Slovenia, Slovacia.

State membre implicate: Danemarca, Germania, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, Suedia.

2.   CORIDOARE PRIORITARE PRIVIND ENERGIA ELECTRICĂ

State membre implicate: Belgia, Danemarca, Germania, Irlanda, Spania, Franța, Italia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, Regatul Unit.

State membre implicate: Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Grecia, Croația (5) , Italia, Cipru, Ungaria, Austria, Polonia, România, Slovenia, Slovacia.

State membre implicate: Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Grecia, Franța, Croația ( 6 ), Italia, Cipru, Ungaria, Austria, Polonia, România, Slovenia, Slovacia.

State membre implicate: Danemarca, Germania, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda, Suedia.

3.   CORIDOR PRIORITAR PRIVIND PETROLUL

State membre implicate: Republica Cehă, Germania, Croația (6) , Ungaria, Austria, Polonia, Slovacia.

4.   DOMENII TEMATICE PRIORITARE

State membre implicate: toate.

State membre implicate: toate.

State membre implicate: toate.

---

ANEXA II

CATEGORII DE INFRASTRUCTURI ENERGETICE

Categoriile de infrastructuri energetice care urmează să fie dezvoltate în vederea punerii în aplicare a priorităților în domeniul energiei electrice prevăzute în anexa I sunt următoarele:

---

ANEXA III

LISTELE PROIECTELOR DE INTERES COMUN LA NIVEL REGIONAL

1.   REGULI PRIVIND GRUPURILE

Pentru proiectele din sectorul gazelor care se înscriu în categoriile prevăzute la punctul 2 din anexa II, fiecare grup este compus din reprezentanți ai statelor membre, ai autorităților naționale de reglementare, ai OTS, precum și ai Comisiei, ai agenției și ai ENTSO de gaze.

Pentru proiectele de transport al petrolului și al dioxidului de carbon care se înscriu în categoriile menționate la punctele 3 și 4 din anexa II, fiecare grup este format din reprezentanți ai statelor membre, ai inițiatorilor proiectelor afectate de fiecare dintre proprietățile relevante desemnate în anexa I și ai Comisiei.

Participarea autorităților naționale de reglementare și a agenției la grupuri nu pune în pericol îndeplinirea obiectivelor și obligațiilor care le revin în temeiul prezentului regulament sau în temeiul articolelor 36 și 37 din Directiva 2009/72/CE și al articolelor 40 și 41 din Directiva 2009/73/CE sau în temeiul Regulamentului (CE) nr. 713/2009.

2.   PROCESUL DE CREARE A LISTELOR REGIONALE

Până la 16 ianuarie 2014, Comisia emite linii directoare privind criteriile aplicabile de către ENTSO de energie electrică și ENTSO de gaze la dezvoltarea planurilor lor de dezvoltare a rețelelor pentru zece ani menționate la punctele 3 și, respectiv, 4, pentru a asigura egalitatea de tratament și transparența procedurii.

---

ANEXA IV

NORME ȘI INDICATORI PRIVIND CRITERIILE APLICABILE PROIECTELOR DE INTERES COMUN

(a)	gradul de sustenabilitate : acest criteriu se măsoară prin evaluarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a impactului asupra mediului pe care îl au infrastructurile rețelelor de energie electrică;

(b)

capacitatea de conectare a rețelelor de transport și de distribuție și de transport al energiei electrice de la și către utilizatori : acest criteriu se măsoară prin estimarea capacității instalate a resurselor de energie descentralizate în rețelele de distribuție, injecția maximă admisă de energie electrică fără riscuri de congestie în rețelele de transport și energia care nu a fost extrasă din surse regenerabile din cauza riscurilor legate de congestie sau de siguranță;

(c)

conectivitate și acces la rețea pentru toate categoriile de utilizatori de rețea : acest criteriu se măsoară prin evaluarea metodelor adoptate pentru calcularea taxelor și a tarifelor, precum și a structurii acestora, pentru producători, consumatori sau pentru cei care sunt și producători și consumatori, precum și prin flexibilitatea operațională prevăzută pentru echilibrarea dinamică a energiei electrice în rețea;

(d)

siguranța și calitatea în aprovizionare : acest criteriu se măsoară prin evaluarea raportului dintre capacitatea de producție fiabilă disponibilă și cererea de vârf, a ponderii energiei electrice din surse regenerabile, a stabilității sistemului de energie electrică, a duratei și frecvenței întreruperilor pentru fiecare client, inclusiv a perturbărilor legate de condițiile climaterice, și a calității tensiunii;

(e)

eficiența și calitatea serviciilor în ceea ce privește aprovizionarea cu energie electrică și exploatarea rețelelor : acest criteriu se măsoară prin evaluarea nivelului pierderilor înregistrate în rețelele de transport și de distribuție, a raportului între cererea minimă și maximă de energie electrică într-o perioadă de timp definită, a participării cererii pe piețele de energie electrică și la măsurile de eficiență energetică, a utilizării procentuale (de exemplu, sarcina medie) a componentelor rețelei de energie electrică, a disponibilității componentelor de rețea (legate de întreținerea planificată și neplanificată) și a impactului acesteia asupra performanțelor rețelei, precum și a disponibilității reale a capacității rețelei în raport cu valoarea sa standard;

(f)

contribuția la piețele transfrontaliere de energie electrică prin controlul fluxurilor de sarcină pentru a atenua fluxurile în buclă și pentru a spori capacitățile de interconectare : acest criteriu se măsoară prin evaluarea raportului dintre capacitatea de interconectare a unui stat membru și cererea de energie electrică din statul membru respectiv, a exploatării capacităților de interconectare, precum și a tarifelor de congestie la nivelul interconexiunilor.

---

ANEXA V

ANALIZA COST-BENEFICIU PENTRU ÎNTREGUL SISTEM ENERGETIC

Metodologia de realizare a unei analize cost-beneficiu armonizate pentru întregul sistem energetic cu privire la proiectele de interes comun respectă următoarele principii prevăzute în prezenta anexă.

(a)

în ceea ce privește energia electrică : scenarii privind cererea, capacitățile de producție pe tipuri de combustibili (biomasă, energie geotermică, hidroenergie, gaze, energie nucleară, petrol, combustibili solizi, energie eoliană, energie solară fotovoltaică, energie solară concentrată, alte tehnologii regenerabile) și locația geografică a acestora, prețurile combustibilului (inclusiv biomasă, cărbune, gaze și petrol), prețurile dioxidului de carbon, compoziția rețelei de transport și, dacă este cazul, a rețelei de distribuție, și evoluția acesteia, luându-se în considerare toate proiectele noi și semnificative de producție (inclusiv capacitatea echipată pentru captarea dioxidului de carbon), proiecte de depozitare și transport pentru care a fost luată o decizie finală de investiții și care urmează să fie puse în funcțiune până la sfârșitul anului n + 5;

(b)

în ceea ce privește gazele : scenarii privind cererea, importurile, prețurile combustibilului (inclusiv cărbune, gaz și petrol), prețurile dioxidului de carbon, compoziția rețelei de transport și evoluția acesteia, luându-se în considerare toate proiectele noi pentru care a fost luată o decizie finală de investiții și care urmează să fie puse în funcțiune până la sfârșitul anului n + 5.

---

ANEXA VI

LINII DIRECTOARE PRIVIND TRANSPARENȚA ȘI PARTICIPAREA PUBLICULUI

▼M6

---

ANEXA VII

LISTA PROIECTELOR DE INTERES COMUN A UNIUNII („LISTA UNIUNII”),

menționată la articolul 3 alineatul (4)

A.    PRINCIPIILE APLICATE LA STABILIREA LISTEI UNIUNII

1.    Grupuri de proiecte de interes comun

Unele proiecte de interes comun fac parte dintr-un grup din cauza naturii lor interdependente, potențial concurente sau concurente. Se stabilesc următoarele tipuri de grupuri de proiecte de interes comun (PIC):

Toate PIC au aceleași drepturi și obligații în temeiul Regulamentului (UE) nr. 347/2013.

2.    Încadrarea stațiilor electrice și a stațiilor compresoare

Stațiile electrice, stațiile back-to-back și stațiile compresoare de gaz sunt considerate ca părți ale PIC dacă sunt situate din punct de vedere geografic la nivelul liniilor de transport. Stațiile electrice, stațiile back-to-back și stațiile compresoare sunt considerate ca PIC de sine stătătoare și sunt enumerate în mod explicit în lista Uniunii dacă localizarea lor geografică este diferită față de liniile de transport. Acestea au drepturile și obligațiile stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 347/2013.

3.    Proiecte care nu mai sunt considerate PIC și proiecte care au devenit parte a altor PIC

Aceste proiecte (cu excepția celor deja puse în serviciu sau care urmează să fie puse în serviciu până la sfârșitul anului 2019) pot fi avute în vedere pentru a fi incluse în următoarea listă a Uniunii dacă motivele neincluderii în actuala listă a Uniunii nu mai sunt valabile.

Deși aceste proiecte nu sunt PIC, ele sunt enumerate, din motive de transparență și claritate, cu numerele lor inițiale de PIC în anexa VII(C) ca „Proiecte care nu mai sunt considerate PIC”.

4.    Definiția expresiei „PIC cu dublă încadrare – autostrăzi de energie electrică”

„PIC cu dublă încadrare – autostrăzi de energie electrică” înseamnă PIC care aparțin unuia dintre coridoarele prioritare de energie electrică și domeniului tematic prioritar Autostrăzi de energie electrică.

B.    LISTA PROIECTELOR DE INTERES COMUN A UNIUNII

1.    Coridorul prioritar al rețelei offshore din mările septentrionale („NSOG”)

2.    Coridorul prioritar nord-sud de interconexiuni electrice în Europa de Vest (NSI West Electricity)

3.    Coridorul prioritar nord-sud de interconexiuni electrice din Europa Centrală, de Est și de Sud (NSI East Electricity)

4.    Planul de interconectare a pieței energiei din coridorul prioritar baltic (BEMIP Electricity)

5.    Interconexiunile de gaz pe coridorul prioritar nord-sud din Europa de Vest (NSI West Gas)

6.    Interconexiunile de gaz pe coridorul prioritar nord-sud din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est („NSI East Gas”)

7.    Coridor prioritar denumit Coridorul sudic al gazelor (CSG)

8.    Coridorul prioritar Planul de interconectare a pieței energetice din zona baltică în sectorul gazului (BEMIP Gas)

9.    Coridorul prioritar Conexiuni în vederea aprovizionării cu petrol în Europa Centrală și de Est (OSC)

10.    Domeniul tematic prioritar Implementarea rețelelor inteligente

11.    Domeniul tematic prioritar Autostrăzi de energie electrică

Lista PIC cu dublă încadrare – autostrăzi de energie electrică

12.    Rețea transfrontalieră a dioxidului de carbon

C.    LISTELE „PROIECTE CARE NU MAI SUNT CONSIDERATE PIC” ȘI „PROIECTE CARE AU DEVENIT PARTE INTEGRANTĂ DIN ALTE PIC ÎN CEA DE-A DOUA ȘI/SAU A TREIA LISTĂ DE PIC”

1.    Coridorul prioritar al rețelei offshore din mările septentrionale („NSOG”)

2.    Coridorul prioritar nord-sud de interconexiuni electrice în Europa de Vest (NSI West Electricity)

3.    Coridorul prioritar nord-sud de interconexiuni electrice din Europa Centrală, de Est și de Sud (NSI East Electricity)

4.    Planul de interconectare a pieței energiei din coridorul prioritar baltic (BEMIP Electricity)

5.    Interconexiunile de gaz pe coridorul prioritar nord-sud din Europa de Vest (NSI West Gas)

6.    Interconexiunile de gaz pe coridorul prioritar nord-sud din Europa Centrală și din Europa de Sud-Est (NSI East Gas)

7.    Coridor prioritar denumit Coridorul sudic al gazelor (CSG)

8.    Coridorul prioritar Planul de interconectare a pieței energetice din zona baltică în sectorul gazului (BEMIP Gas)

9.    Coridorul prioritar Conexiuni în vederea aprovizionării cu petrol în Europa Centrală și de Est (OSC)

10.    Domeniul tematic prioritar Implementarea rețelelor inteligente

11.    Domeniul tematic prioritar Autostrăzi de energie electrică

12.    Domeniul tematic prioritar Rețeaua transfrontalieră de dioxid de carbon

▼B

---

Declarația Comisiei Europene privind eligibilitatea proiectelor de interes comun în ceea ce privește asistența financiară din partea UE în contextul infrastructurilor energetice transeuropene [capitolul V din Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului ( 9 )]

Comisia subliniază că, în opinia sa, este important ca sprijinul din surse UE și naționale să se extindă la subvenții pentru lucrări, pentru a se permite punerea în aplicare a proiectelor de interes comun care sporesc diversificarea surselor, a rutelor și a alternativelor de aprovizionare cu energie. Comisia își rezervă dreptul de a face propuneri în acest sens pe baza experienței dobândite prin monitorizarea punerii în aplicare a proiectelor de interes comun, în contextul raportului prevăzut la articolul 17 din Regulamentul privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene.

---

( 1 ) Directiva 2003/55/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2003 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale (JO L 176, 15.7.2003, p. 57).

( 2 ) Regulamentul (CE) nr. 1228/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2003 privind condițiile de acces la rețea pentru schimburile transfrontaliere de energie electrică (JO L 176, 15.7.2003, p. 1).

( 3 ) JO L 162, 22.6.2007, p. 1.

( 4 ) JO L 210, 31.7.2006, p. 25.

( *1 ) JO L 115, 25.4.2013, p. 39.”

( 5 ) În funcție de data aderării Croației.

( 6 ) În funcție de data aderării Croației.

( 7 ) JO L 140, 5.6.2009, p. 114.

( 8 ) JO L 295, 12.11.2010, p. 1.

( 9 ) A se vedea pagina 39 din prezentul Jurnal Oficial.