(1)

Directiva 91/629/CEE stabilește standardele minime pentru protecția vițeilor pentru creștere și pentru îngrășat. Ea prevede că statele membre trebuie să se asigure că sunt efectuate inspecții sub responsabilitatea autorității competente pentru a verifica respectarea dispozițiilor acestei directive.

(2)

Directiva 91/630/CEE stabilește standardele minime pentru protecția porcilor pentru creștere și pentru îngrășat. Ea prevede că statele membre trebuie să se asigure că sunt efectuate inspecții sub responsabilitatea autorității competente pentru a verifica respectarea dispozițiilor acestei directive.

(3)

Directiva 98/58/CE stabilește standardele minime pentru protecția animalelor de fermă. Ea prevede că statele membre trebuie să se asigure că sunt efectuate inspecții de către autoritatea competentă pentru a verifica respectarea dispozițiilor prezentei directive și pentru a prezenta Comisiei un raport cu privire la aceste inspecții.

(4)

Decizia 2000/50/CE a Comisiei din 17 decembrie 1999 privind cerințele minime pentru inspecția exploatațiilor de creștere a animalelor ( 5 ) prevede că rapoartele care trebuie prezentate Comisiei de către statele membre în conformitate cu Directiva 98/58/CE trebuie să se refere la viței, porci și găini ouătoare. De asemenea, ea precizează informațiile care trebuie furnizate de către statele membre pentru fiecare specie de animale sau categorie de animale.

(5)

Inspecțiile animalelor de crescătorie efectuate în statele membre nu trebuie să se limiteze la cerințele stabilite de către anumite dispoziții specifice cum ar fi cele care reglementează protecția vițeilor, a porcilor și a găinilor ouătoare, ci trebuie să țină seama și de cerințele generale de bunăstare a animalelor stabilite de Directiva 98/58/CE. Prin urmare, raporturile obligatorii care trebuie prezentate Comisiei de către statele membre ar trebui să includă atât obligațiile generale, cât și obligațiile specifice care decurg din dreptul comunitar.

(6)

Inspecțiile animalelor de crescătorie efectuate în statele membre ar trebui, de asemenea, să acopere toate celelalte specii de animale de crescătorie prevăzute de Directiva 98/58/CE. Raporturile obligatorii care trebuie prezentate Comisiei de către statele membre ar trebui extinse în consecință.

(7)

Directiva 1994/74/CE stabilește standardele minime pentru protecția găinilor ouătoare. Ea prevede că statele membre trebuie să se asigure că sunt efectuate inspecții sub responsabilitatea autorității competente pentru a verifica respectarea dispozițiilor acestei directive.

(8)

Experiența dobândită din aplicarea Directivelor 91/629/CEE, 91/630/CEE, 98/58/CE și 1999/74/CE a arătat diferențele între statele membre în ceea ce privește planificarea, realizarea, înregistrarea și comunicarea rezultatelor inspecțiilor efectuate în aplicarea acestor directive de către autoritatea competentă.

(9)

Colectarea de informații cu privire la inspecțiile care urmăresc să evalueze bunăstarea animalelor este esențială pentru Comunitate pentru a putea evalua efectele politicii sale în acest domeniu. De asemenea, este important ca normele referitoare la bunăstarea animalelor să fie aplicate în mod uniform, mai ales pentru că ele pot afecta competitivitatea anumitor activități specific crescătoriei. Prin urmare, ar trebui actualizate cerințele minime pentru inspectarea locurilor de producție ale animalelor de crescătorie.

(10)

Titlul V din Regulamentul (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor ( 6 ) prevede stabilirea de planuri de control care includ rapoarte anuale. Obligațiile impuse în mod curent statelor membre în materie de rapoarte de către Decizia 2000/50/CE ar trebui adaptate la acest regulament, în special în ceea ce privește frecvența și termenele acordate pentru prezentarea acestor rapoarte Comisiei.

(11)

Bunăstarea animalelor este condiționată de modurile de creștere a animalelor. Acestea constituie o bază de informații prețioasă. Pentru găinile ouătoare, ar trebui să se facă o trimitere în special la Regulamentul (CE) nr. 2295/2003 al Comisiei din 23 decembrie 2003 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1907/90 al Consiliului privind anumite standarde de comercializare aplicabile ouălor ( 7 ) care definește cerințe suplimentare pentru sistemele alternative.

(12)

Sistemul actual de colectare și de analiză a informațiilor provenite de la statele membre implică o sarcină administrativă pentru Comisie și statele membre. Acesta prezintă, de asemenea, riscuri de modificare a datelor. Prin urmare, ar trebui realizat un studiu de fezabilitate privind punerea în aplicare a unui sistem de informații actualizat care să permită îmbunătățirea și facilitarea colectării și analizei informațiilor cerute.

(13)

Prin urmare, Decizia 2000/50/CE ar trebui abrogată și înlocuită de prezenta decizie.

(14)

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală,