Back to EUR-Lex homepage

EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search
You are here

Document 02002F0465-20220310

Consolidated text: Decizia-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind echipele comune de anchetă (2002/465/JAI)

Access initial legal act
(

Legal status of the document In force

)

ELI: http://data.europa.eu/eli/dec_framw/2002/465/2022-03-10

02002F0465 — RO — 10.03.2022 — 001.001

Acest document are doar scop informativ și nu produce efecte juridice. Instituțiile Uniunii nu își asumă răspunderea pentru conținutul său. Versiunile autentice ale actelor relevante, inclusiv preambulul acestora, sunt cele publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și disponibile pe site-ul EUR-Lex. Aceste texte oficiale pot fi consultate accesând linkurile integrate în prezentul document.

►B

DECIZIA-CADRU A CONSILIULUI

din 13 iunie 2002

privind echipele comune de anchetă

(2002/465/JAI)

(JO L 162 20.6.2002, p. 1)

Astfel cum a fost modificat prin:

 

 

Jurnalul Oficial

  NR.

Pagina

Data

►M1

DIRECTIVA (UE) 2022/211 A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 16 februarie 2022

  L 37

1

18.2.2022



▼B

DECIZIA-CADRU A CONSILIULUI

din 13 iunie 2002

privind echipele comune de anchetă

(2002/465/JAI)



Articolul 1

Echipe comune de anchetă

(1)  
Autoritățile competente din cel puțin două state membre pot, de comun acord, să constituie o echipă comună de anchetă, cu un obiectiv precis și pentru o durată limitată, care poate fi prelungită cu acordul tuturor părților, în vederea desfășurării cercetărilor penale într-unul sau mai multe din statele membre care constituie echipa. Componența echipei este stabilită în acord.

O echipă comună de anchetă poate fi constituită mai ales în cazul în care:

(a) 

în cadrul anchetării unor fapte penale într-un stat membru, este necesar să fie efectuate cercetări dificile și care implică mobilizarea unor mijloace importante care privesc și alte state membre;

(b) 

mai multe state membre desfășoară anchetarea unor fapte penale, în care circumstanțele cazului fac necesară o acțiune coordonată și concertată în respectivele statele membre.

Cererea de constituire a unei echipe comune de anchetă poate fi formulată de orice stat membru interesat. Echipa este constituită într-unul din statele membre în care ancheta trebuie să fie efectuată.

(2)  
În afara indicațiilor prevăzute în dispozițiile pertinente ale articolului 14 din Convenția europeană cu privire la asistența judiciară reciprocă în materie penală și ale articolului 37 din Tratatul Benelux din 27 iunie 1962, astfel cum a fost modificat prin Protocolul din 11 mai 1974, cererile de constituire a unei echipe comune de anchetă conțin propuneri privind componența echipei.
(3)  

Echipa comună de anchetă intervine pe teritoriul statelor membre care o constituie în următoarele condiții generale:

(a) 

conducătorul echipei este un reprezentant al autorității competente – care participă la cercetările penale – din statul membru pe teritoriul căruia funcționează echipa. Conducătorul echipei acționează în limitele competențelor proprii, în conformitate cu dreptul intern;

(b) 

echipa își desfășoară operațiunile în conformitate cu legislația statului membru pe teritoriul căruia intervine. Membrii echipei își execută sarcinile sub conducerea persoanei prevăzute la litera (a), luând în considerare condițiile fixate de propriile lor autorități în acordul privind constituirea echipei;

(c) 

statul membru pe teritoriul căruia acționează echipa creează condițiile organizatorice necesare pentru a permite funcționarea acesteia.

(4)  
În prezenta decizie-cadru, membrii echipei comune de anchetă care provin din alte state membre decât acela pe teritoriul căruia operează echipa sunt desemnați ca membri „detașați” la echipă.
(5)  
Membrii detașați la echipa comună de anchetă sunt autorizați să fie prezenți în statul membru în care are loc intervenția atunci când sunt luate măsuri de anchetă. Cu toate acestea, din motive speciale, conducătorul echipei poate să ia o decizie diferită, cu respectarea dreptului statului membru pe teritoriul căruia intervine echipa.
(6)  
În conformitate cu legislația statului membru în care are loc intervenția, conducătorul echipei le poate încredința membrilor detașați ai echipei comune de anchetă sarcina de a executa anumite măsuri de cercetare, cu consimțământul autorităților competente ale statului membru în care are loc intervenția și ale statului membru care a autorizat detașarea.
(7)  
Atunci când echipa comună de anchetă apreciază că într-unul din statele membre care au constituit-o trebuie să fie luate măsuri de cercetare, membrii detașați la echipă de respectivul stat membru le pot cere autorităților lor competente să ia aceste măsuri. În respectivul stat membru, aceste măsuri sunt examinate în funcție de condițiile care s-ar aplica în cazul în care măsurile ar fi cerute în cadrul unei anchete naționale.
(8)  
Atunci când echipa comună de anchetă are nevoie de ajutorul unui stat membru, altul decât cel care a constituit-o sau al unui stat terț, cererea de asistență poate fi adresată de autoritățile competente ale statului în care are loc intervenția omologilor lor din celălalt stat interesat, în conformitate cu instrumentele sau aranjamentele pertinente.
(9)  
Un membru detașat la echipa comună de anchetă poate, în conformitate cu legislația sa internă și în limitele competențelor sale, să furnizeze echipei informații disponibile în statul membru care l-a detașat, în scopul desfășurării cercetărilor penale de echipă.
(10)  

Informațiile obținute în mod legal de un membru sau de un membru detașat în cadrul participării sale la o echipă comună de anchetă și care nu pot fi obținute în alt mod de autoritățile competente ale statului membru interesat pot fi utilizate în următoarele scopuri:

(a) 

în scopurile pentru care echipa a fost constituită;

(b) 

pentru a detecta, cerceta și urmări alte fapte penale, sub rezerva consimțământului prealabil al statului membru în care a fost obținută informația. Consimțământul nu poate fi refuzat decât în cazul în care o asemenea utilizare ar reprezenta un pericol pentru cercetările penale desfășurate în statul membru interesat sau pentru care acest stat membru ar putea refuza asistența reciprocă;

(c) 

pentru prevenirea unei amenințări imediate și serioase pentru siguranța publică și fără a aduce atingere dispozițiilor de la litera (b), în cazul în care ulterior este deschisă o anchetă penală;

(d) 

în alte scopuri, în măsura în care a fost convenit astfel de statele membre care au constituit echipa.

▼M1

În măsura în care informațiile utilizate în scopurile menționate la primul paragraf literele (b), (c) și (d) includ date cu caracter personal, acestea sunt prelucrate numai în conformitate cu Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului ( 1 ), în special cu articolul 4 alineatul (2) și articolul 9 alineatele (1) și (3) din directiva menționată.

▼B

(11)  
Prezenta decizie-cadru nu aduce atingere altor dispoziții sau aranjamente existente privind constituirea sau funcționarea unor echipe comune de anchetă.
(12)  
În măsura în care legislația statelor membre interesate sau dispozițiile oricărui instrument juridic aplicabil între ele o permit, pot fi încheiate aranjamente pentru ca alte persoane decât reprezentanții autorităților competente ale statelor membre care constituie echipa comună de anchetă să ia parte la activitățile echipei. Aceste persoane pot fi, de exemplu, agenți ai unor organisme create în temeiul tratatului. Drepturile acordate membrilor și membrilor detașați la echipă în temeiul prezentei decizii-cadru nu se aplică acestor persoane, cu excepția unor dispoziții contrare stabilite explicit în acord.

Articolul 2

Răspunderea penală privind funcționarii

În cursul operațiunilor prevăzute la articolul 1, funcționarii unui stat membru, altul decât statul membru în care are loc intervenția, sunt asimilați agenților acestuia, în privința infracțiunilor săvârșite împotriva lor sau de către ei.

Articolul 3

Răspunderea civilă privind funcționarii

(1)  
Atunci când, în conformitate cu articolul 1, funcționarii unui stat membru se află în misiune pe teritoriul unui alt stat membru, primul stat membru este răspunzător pentru prejudiciile pe care le cauzează în timpul desfășurării misiunii, în conformitate cu dreptul statului membru pe teritoriul căruia operează.
(2)  
Statul membru pe teritoriul căruia sunt cauzate prejudiciile prevăzute la alineatul (1) își asumă repararea acestor prejudicii, în condițiile aplicabile prejudiciilor cauzate de proprii săi agenți.
(3)  
Statul membru ai cărui funcționari au cauzat prejudicii oricărei persoane pe teritoriul unui alt stat membru rambursează integral acestuia din urmă sumele pe care le-a achitat victimelor sau succesorilor acestora.
(4)  
Fără a aduce atingere exercitării drepturilor sale în privința terților și cu exceptarea alineatului (3), fiecare stat membru va renunța, în cazul prevăzut la alineatul (1), să ceară altui stat membru rambursarea valorii prejudiciilor pe care le-a suferit.

Articolul 4

Punere în aplicare

(1)  
Statele membre adoptă măsurile necesare pentru a se conforma dispozițiilor prezentei decizii-cadru până la 1 ianuarie 2003.
(2)  
Statele membre comunică Secretariatului General al Consiliului și Comisiei textul dispozițiilor care transpun în dreptul intern obligațiile pe care le impune prezenta decizie-cadru. Pe baza acestor informații și a altora, Comisia înaintează Consiliului, până la 1 iulie 2004, un raport privind funcționarea prezentei decizii-cadru. Consiliul verifică în ce măsură statele membre s-au conformat prezentei decizii-cadru.

Articolul 5

Intrare în vigoare

Prezenta decizie-cadru intră în vigoare la data publicării sale în Jurnalul Oficial. Ea încetează să-și mai producă efectele la data întrării în vigoare în toate statele membre a Convenției cu privire la asistența judiciară reciprocă în materie penală între statele membre ale Uniunii Europene.


( 1 ) Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului (JO L 119, 4.5.2016, p. 89).

Top