Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 02000L0030-20100728

Consolidated text: Directiva 2000/30/CE a Parlamentului European Și a Consiliului din 6 iunie 2000 privind controlul tehnic rutier al vehiculelor utilitare care circulă în Comunitate

ELI: http://data.europa.eu/eli/dir/2000/30/2010-07-28

2000L0030 — RO — 28.07.2010 — 002.001


Acest document reprezintă un instrument de documentare, iar instituţiile nu îşi asumă responsabilitatea pentru conţinutul său.

►B

DIRECTIVA 2000/30/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 6 iunie 2000

privind controlul tehnic rutier al vehiculelor utilitare care circulă în Comunitate

(JO L 203, 10.8.2000, p.1)

Astfel cum a fost modificat prin:

 

 

Jurnalul Oficial

  No

page

date

 M1

DIRECTIVA 2003/26/CE A COMISIEI Text cu relevanță pentru SEE din 3 aprilie 2003

  L 90

37

8.4.2003

►M2

DIRECTIVA 2010/47/UE A COMISIEI din 5 iulie 2010

  L 173

33

8.7.2010




▼B

DIRECTIVA 2000/30/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

din 6 iunie 2000

privind controlul tehnic rutier al vehiculelor utilitare care circulă în Comunitate



PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 71 alineatul (7) literele (c) și (d),

având în vedere propunerea Comisiei ( 1 ),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social ( 2 ),

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura stabilită la articolul 251 din tratat ( 3 ),

întrucât:

(1)

Intensificarea traficului rutier pune tuturor statelor membre probleme de natură și de importanță similare în materie de siguranță și de mediu.

(2)

În interesul siguranței rutiere, al protecției mediului și al unei concurențe echitabile, vehiculele utilitare trebuie utilizate numai dacă sunt întreținute astfel încât să mențină un nivel ridicat de respectare a reglementărilor tehnice.

(3)

În temeiul Directivei 96/96/CE a Consiliului din 20 decembrie 1996 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la controlul tehnic al autovehiculelor și al remorcilor acestora ( 4 ), vehiculele utilitare sunt supuse în fiecare an unui control tehnic efectuat de un organism autorizat.

(4)

Articolul 4 din Directiva 94/12/CE ( 5 ) prevede o abordare pe mai multe direcții a aspectelor costuri/eficiență ale măsurilor care vizează reducerea poluării în transportul rutier. Programul european „Auto-oil I” a integrat această abordare, oferindu-ne o evaluare obiectivă a ansamblului celor mai eficiente măsuri în domeniul tehnologiei vehiculelor, calității carburanților, controlului și întreținerii, precum și măsuri fără caracter tehnic pentru reducerea emisiilor în transportul rutier.

(5)

Ținând cont de această abordare, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Directiva 98/70/CE ( 6 ) privind ameliorarea calității carburanților și, în vederea stabilirii unor norme de emisie mai stricte, Directiva 98/69/CE ( 7 ) pentru autoturismele proprietate personală și vehiculele utilitare ușoare, precum și Directiva 1999/96/CE ( 8 ) pentru vehicule grele de marfă.

(6)

Prezenta directivă se înscrie în aceeași abordare. Totuși, este mai eficient din punctul de vedere al protecției mediului să nu se procedeze în această etapă la măsuri de consolidare a normelor referitoare la controlul tehnic prevăzute în Directiva 96/96/CE, ci să se instituie controale tehnice rutiere pentru a se asigura aplicarea acestei directive pe toată durata anului.

(7)

Un control tehnic anual este considerat insuficient pentru a garanta că vehiculele utilitare se mențin conforme cu reglementarea tehnică pe toată durata anului.

(8)

Punerea eficientă în practică a controalelor tehnice rutiere suplimentare și selective constituie o măsură importantă și rentabilă prin care se poate controla nivelul de întreținere a vehiculelor utilitare aflate în circulație.

(9)

Controalele tehnice rutiere trebuie efectuate fără nici o discriminare în ceea ce privește naționalitatea conducătorului auto, țara de înmatriculare sau de punere în circulație a vehiculului utilitar.

(10)

Metoda de selectare a vehiculelor utilitare supuse controalelor trebuie să se bazeze pe o abordare selectivă care acordă o importanță deosebită identificării vehiculelor susceptibile a fi prost întreținute, îmbunătățind astfel eficiența aplicării de către autorități a controalelor și reducând la minim costurile și întârzierile provocate conducătorilor auto și întreprinderilor.

(11)

În cazul unor defecțiuni grave constatate la vehiculul controlat, se poate prevedea posibilitatea de a solicita autorităților competente ale statului membru de înmatriculare sau de punere în circulație a vehiculului să adopte măsurile necesare și să informeze statul membru solicitant asupra măsurilor adoptate.

(12)

Măsurile necesare pentru aplicarea prezentei directive sunt adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a modalităților de exercitare a competențelor executive conferite Comisiei ( 9 ).

(13)

Conform principiului subsidiarității și principiului proporționalității astfel cum sunt enunțate în articolul 5 din tratat, obiectivele acțiunii vizate, și anume instituirea unui regim de control tehnic rutier pentru vehiculele utilitare care circulă în Comunitate, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre și, din rațiuni de amploare a acțiunii, pot fi îndeplinite mai bine la nivel comunitar. Prezenta directivă nu depășește cadrul necesar atingerii acestor obiective.

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:



Articolul 1

(1)  În scopul ameliorării siguranței rutiere și a mediului, prezenta directivă vizează să asigure o respectare mai strictă de către vehiculele utilitare aflate în circulație pe teritoriul Comunității a anumitor condiții tehnice prevăzute în Directiva 96/96/CE.

(2)  Prezenta directivă definește anumite condiții de realizare a controalelor tehnice rutiere la vehiculele utilitare care circulă pe teritoriul Comunității.

(3)  Fără a aduce atingere reglementărilor comunitare, dispozițiile prezentei directive nu restrâng în nici un fel dreptul statelor membre de a efectua controale care nu sunt prevăzute în prezenta directivă, precum și de a controla alte aspecte ale transportului rutier, în special cele referitoare la vehiculele utilitare. Totodată, nu există impedimente pentru statele membre, în momentul efectuării unor controale care depășesc cadrul de aplicare a prezentei directive, să verifice punctele enumerate în anexa I în alte locuri decât pe drumurile publice.

Articolul 2

În înțelesul prezentei directive:

(a)

„vehicul utilitar”înseamnă orice autovehicul aparținând categoriilor 1, 2 și 3 definite în anexa I la Directiva 96/96/CE, precum și remorcile acestuia;

(b)

„control tehnic rutier”înseamnă controlul de natură tehnică neanunțat de autorități, și deci neașteptat, al unui vehicul utilitar aflat în circulație pe teritoriul unui stat membru, efectuat pe drumurile publice de către autorități sau sub supravegherea acestora;

(c)

„control tehnic”înseamnă controlul conformității vehiculului cu reglementarea tehnică prevăzută în anexa II la Directiva 96/96/CE.

Articolul 3

(1)  Fiecare stat membru întreprinde controale tehnice rutiere suficiente pentru a aduce la îndeplinire obiectivele precizate în articolul 1 referitoare la vehiculele utilitare care intră sub incidența prezentei directive, ținând cont de regimul național aplicat vehiculelor prin Directiva 96/96/CE.

(2)  Controalele tehnice rutiere sunt realizate fără discriminări privind naționalitatea conducătorului auto, țara de înmatriculare sau de punere în circulație a vehiculului utilitar și ținând cont de necesitatea reducerii la minim a costurilor și întârzierilor provocate conducătorilor auto sau întreprinderilor.

Articolul 4

(1)  Controlul tehnic comportă un element, două sau ansamblul următoarelor elemente:

(a) verificarea vizuală a stării de întreținere a vehiculului utilitar în momentul opririi;

(b) verificarea fișei de revizie tehnică rutieră menționată la articolul 5, de dată recentă, sau un control al documentelor care atestă respectarea reglementării tehnice pentru vehicule, cu precădere pentru vehiculele înmatriculate sau puse în circulație în unul din statele membre, verificarea documentului care atestă că vehiculul utilitar a fost supus unui control tehnic obligatoriu, în conformitate cu Directiva 96/96/CE;

(c) un control axat pe identificarea viciilor de întreținere. Acest control vizează unul, mai multe sau totalitatea punctelor de control enumerate în lista care figurează în anexa I punctul 10.

(2)  Controlul dispozitivelor de frânare și emisie a gazelor de eșapament se efectuează conform procedeelor prevăzute în anexa II.

(3)  Inspectorul, înainte de a trece la verificările prevăzute la punctele enumerate în lista din anexa I punctul 10, ia în considerare ultimul certificat de control tehnic și/sau ultimul raport de revizie tehnică rutieră, eventual prezentat(e) de conducătorul auto.

Inspectorul mai poate lua în considerare oricare alt certificat de siguranță eliberat de un organism autorizat prezentat, dacă este cazul, de conducătorul auto.

Dacă certificatele și/sau rapoartele menționate mai sus fac dovada unei revizii efectuate în ultimele trei luni pentru unul din punctele enumerate în lista din anexa I punctul 10, punctul respectiv nu va mai fi supus controlului, decât în cazul unei defecțiuni și/sau neconcordanțe vizibile.

Articolul 5

(1)  Raportul de control tehnic rutier privind inspecția menționată la articolul 4 alineatul (1) litera (c) este întocmit de autoritatea sau inspectorul care a efectuat controlul. Modelul raportului figurează în anexa I și cuprinde la punctul 10 o listă cu punctele care fac obiectul controlului. Autoritatea sau inspectorul bifează rubricile corespunzătoare. Raportul se predă conducătorului vehiculului utilitar.

(2)  Dacă autoritatea sau inspectorul estimează că amploarea viciilor de întreținere a vehiculului utilitar poate comporta riscuri de siguranță a traficului de natură să justifice, în special pentru sistemul de frânare, un control mai aprofundat, vehiculul utilitar poate fi supus unui control mai amănunțit într-un centru de revizie situat în apropiere, desemnat de statul membru, conform articolului 2 din Directiva 96/96/CE.

Utilizarea unui asemenea vehicul poate fi interzisă până la remedierea viciilor cu potențial de risc, dacă devine evident că vehiculul utilitar reprezintă un risc important pentru pasagerii săi sau pentru alți participanți la traficul rutier, fie în urma controlului tehnic menționat la articolul 4 alineatul (1), fie în urma unui control mai aprofundat menționat la primul paragraf din prezentul alineat.

Articolul 6

La fiecare doi ani, până la 31 martie, statele membre transmit Comisiei informațiile colectate referitoare la cei doi ani anteriori cu privire la numărul de vehicule utilitare verificate, clasificate pe categorii în conformitate cu anexa I punctul 6 și pe țări de înmatriculare, precum și la punctele verificate și defecțiunile constatate, pe baza anexei I punctul 10.

Prima transmitere de informații va acoperi o perioadă de doi ani începând cu 1 ianuarie 2003.

Comisia comunică aceste informații Parlamentului European.

Articolul 7

(1)  Statele membre își acordă sprijin reciproc în aplicarea prezentei directive. Ele își comunică în special numele serviciului/serviciilor competent(e) să efectueze controalele, precum și numele persoanelor de contact.

(2)  Defecțiunile grave ale unui vehicul utilitar aflat în proprietatea unui nerezident, cu precădere cele care au atras după sine suspendarea utilizării, trebuie semnalate autorităților competente ale statului membru de înmatriculare sau de punere în circulație a vehiculului pe baza modelului de raport de control care figurează în anexa I, fără a aduce atingere dreptului de urmărire în conformitate cu legislația în vigoare în statul membru pe teritoriul căruia s-a constatat defecțiunea.

Fără a aduce atingere articolului 5, autoritățile competente ale statului membru în care s-a constatat o defecțiune gravă la un vehicul utilitar aparținând unui nerezident pot cere autorităților competente ale statului de înmatriculare sau de punere în circulație a vehiculului să fie luate măsurile adecvate împotriva contravenientului, de exemplu supunerea vehiculului la un nou control tehnic.

Autoritățile cărora le-a fost adresată cererea comunică autorităților competente ale statului membru în care s-au constatat defecțiunile vehiculului utilitar măsurile adoptate împotriva contravenientului.

Articolul 8

Modificările necesare pentru punerea în aplicare a anexei I sau pentru alinierea la progresul tehnic a normelor tehnice definite în anexa II se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 9 alineatul (2).

Cu toate acestea, respectivele modificări nu trebuie să ducă la extinderea domeniului de aplicare al prezentei directive.

Articolul 9

(1)  Comisia este sprijinită de „comitetul pentru aliniere la progresul tehnic” instituit prin articolul 8 din Directiva 96/96/CE.

(2)  În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 5 și 6 din Decizia 1999/468/CE, cu respectarea dispozițiilor articolului 8.

Perioada prevăzută în articolul 5 alineatul (6) din Decizia 1999/468/CE este stabilită la trei luni.

(3)  Comitetul își adoptă regulamentul de procedură.

Articolul 10

Statele membre stabilesc un sistem de sancțiuni aplicabile în cazul în care conducătorul auto sau angajatorul nu respectă exigențele tehnice supuse controlului în temeiul prezentei directive.

Acestea adoptă toate măsurile necesare pentru a garanta aplicarea sancțiunilor respective. Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficiente, proporționale și descurajante.

Articolul 11

La cel mult un an de la primirea din partea statelor membre a informațiilor menționate la articolul 6, Comisia prezintă Consiliului un raport privind aplicarea prezentei directive, însoțit de un rezumat al rezultatelor obținute.

Primul raport acoperă o perioadă de doi ani, începând cu 1 ianuarie 2003.

Articolul 12

(1)  Statele membre adoptă actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma la prezenta directivă înainte de 10 august 2002. Ele informează imediat Comisia cu privire la aceasta.

(2)  Când statele membre adoptă aceste dispoziții, ele conțin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o atare trimitere la data publicării lor oficiale. Modalitățile de realizare a acestei trimiteri sunt hotărâte de statele membre.

(3)  Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre textele dispozițiilor de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 13

Prezenta directivă intră în vigoare în ziua publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

Articolul 14

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

▼M2




ANEXA I

(față)

MODEL DE RAPORT DE CONTROL TEHNIC RUTIER CU LISTA PUNCTELOR CARE FAC OBIECTUL CONTROLULUI

1. Locul controlului …

2. Data …

3. Ora …

4. Simbolul național rutier și numărul de înmatriculare al vehiculului …

5. Identificarea vehiculului/numărul NIV …

6. Categoria vehiculului

(a)

N2 (a) (3,5-12 t)

(b)

N3 (a) (peste 12 t)

(c)

O3 (a) (3,5-10 t)

(d)

O4 (a) (peste 10 t)

(e)

M2 (a) [> 9 locuri (b)-5 t]

(f)

M3 (a) [> 9 locuri (b) peste 5 t]

(g)

Altă categorie de vehicule [articolul 1 alineatul (3)]

7. Întreprinderi de transport

(a) Nume și adresă …

(b) Numărul licenței comunitare (c) [Regulamentul (CE) nr. 1072/2009] …

8. Naționalitate (conducătorul auto) …

9. Numele conducătorului …

10. Lista de verificare…



 

Verificat (d)

Neverificat

Respins (e)

(0)  identificare (f)

(1)  mecanism de frânare

(2)  direcție (f)

(3)  vizibilitate (f)

(4)  echipament de iluminat și sistem electric (f)

(5)  punți, roți, anvelope, suspensie (f)

(6)  șasiu și accesorii șasiu (f)

(7)  alte echipamente inclusiv tahograf (f) și dispozitiv limitator de viteză

(8)  efecte nocive, inclusiv deversarea de combustibil și/sau ulei

11. Rezultatul controlului:

Suspendarea utilizării vehiculului care prezintă defecțiuni grave

12. Diverse/observații: …

13. Autoritatea/funcționarul sau inspectorul care a efectuat controlul

Semnătura:



Autoritatea de examinare/funcționarul sau inspectoru

Conducătorul auto

Observații:

(a) Categoria vehiculului conform anexei II la Directiva 2007/46/CE (JO L 263, 9.10.2007, p. 1).

(b) Numărul de locuri inclusiv locul șoferului (elementul S.1 din certificatul de înmatriculare).

(c) Dacă este disponibil.

(d) „Verificat” înseamnă că cel puțin unul sau mai multe dintre elementele inspecției enumerate în anexa II la Directiva 2009/40/CE modificată prin Directiva 2010/48/UE din acest grup a(u) fost controlat(e).

(e) Defecțiunile sunt indicate pe verso.

(f) Metode de testare și orientări privind evaluarea defecțiunilor conform anexei II la Directiva 2009/40/CE modificată prin Directiva 2010/48/UE.

(verso)

0.    IDENTIFICAREA VEHICULULUI

0.1. Plăcuțe de înmatriculare

0.2. Identificarea vehiculului/șasiu/număr de serie

1.    ECHIPAMENT DE FRÂNARE

1.1. Starea mecanică și funcționare

1.1.1. Pivotul pedalei frânei de serviciu

1.1.2. Starea pedalei și cursa dispozitivului de acționare a frânei

1.1.3. Pompa de vid sau compresorul și rezervoarele

1.1.4. Indicator de nivel de presiune scăzută sau manometru

1.1.5. Supapă de comandă a frânei cu acționare manuală

1.1.6. Frână de mână, pârghie de comandă, clichet de frână de mână

1.1.7. Supape de frânare (supape de comandă, supape de degajare rapidă, regulatoare de presiune)

1.1.8. Elemente de cuplare ale frânelor remorcii (electrice și pneumatice)

1.1.9. Acumulator, rezervor de presiune

1.1.10. Servomecanism frână, cilindru principal (sisteme hidraulice)

1.1.11. Conducte de frână rigide

1.1.12. Furtunuri flexibile ale frânei

1.1.13. Garnituri de frână

1.1.14. Tamburi de frână, discuri de frână

1.1.15. Cabluri de frână, tije, cuplaj pârghii

1.1.16. Organe de acționare frână (inclusiv frâne cu arc sau cilindri hidraulici)

1.1.17. Corector automat al frânei în funcție de sarcină

1.1.18. Dispozitive și indicatori de eliminare a jocurilor

1.1.19. Sistem de încetinire (dacă este prevăzut sau necesar)

1.1.20. Acționarea automată a frânelor remorcii

1.1.21. Sistem de frânare complet

1.1.22. Teste privind racordurile de control

1.2. Performanța și eficiența frânei de serviciu

1.2.1. Performanță

1.2.2. Eficiență

1.3. Performanța și eficiența frânei secundare (de urgență)

1.3.1. Performanță

1.3.2. Eficiență

1.4. Performanța și eficiența frânei de mână

1.4.1. Performanță

1.4.2. Eficiență

1.5. Performanța sistemului de încetinire

1.6. Sistem de frânare cu antiblocare

2.    DIRECȚIA

2.1. Stare mecanică

2.1.1. Starea mecanismului de direcție

2.1.2. Fixare de protecție a transmisiei direcției

2.1.3. Stare cuplaj direcție

2.1.4. Funcționare cuplaj direcție

2.1.5. Servodirecție

2.2. Volan și coloană de direcție

2.2.1. Starea volanului de direcție

2.2.2. Coloană de direcție

2.3. Joc direcție

2.4. Aliniament roți

2.5. Platformă cu osie directoare pentru remorci

3.    VIZIBILITATE

3.1. Câmp de vizibilitate

3.2. Stare geamuri

3.3. Oglinzi retrovizoare

3.4. Ștergătoare de parbriz

35. Spălătoare de parbriz

3.6. Sistem de dezaburire

4.    LUMINI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE, ECHIPAMENTE ELECTRICE

4.1. Faruri

4.1.1. Stare și funcționare

4.1.2. Orientare

4.1.3. Comutare

4.1.4. Respectarea cerințelor

4.1.5. Dispozitive de corectare a orientării farurilor

4.1.6. Dispozitiv de spălare a farurilor

4.2. Lămpi de poziție față și spate, lămpi laterale de gabarit și lămpi de contur

4.2.1. Stare și funcționare

4.2.2. Comutare

4.2.3. Respectarea cerințelor

4.3. Lămpi de stop

4.3.1. Stare și funcționare

4.3.2. Comutare

4.3.3. Respectarea cerințelor

4.4. Lămpi de semnalizare direcție și de avertizare pericol

4.4.1. Stare și funcționare

4.4.2. Comutare

4.4.3. Respectarea cerințelor

4.4.4. Frecvență semnal luminos

4.5. Lămpi de ceață față și spate

4.5.1. Stare și funcționare

4.5.2. Orientare

4.5.3. Comutare

4.5.4. Respectarea cerințelor

4.6. Lămpi de mers înapoi

4.6.1. Stare și funcționare

4.6.2. Comutare

4.6.3. Respectarea cerințelor

4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcuței de înmatriculare spate

4.7.1. Stare și funcționare

4.7.2. Respectarea cerințelor

4.8. Catadioptrii, marcaje de vizibilitate și plăcuțe de marcaj spate

4.8.1. Stare

4.8.2. Respectarea cerințelor

4.9. Lămpi de control obligatorii pentru echipamentul de iluminare

4.9.1. Stare și funcționare

4.9.2. Respectarea cerințelor

4.10. Racorduri electrice între vehiculul tractor și remorcă sau semiremorcă

4.11. Cabluri electrice

4.12. Dispozitive reflectorizante și lămpi facultative

4.13. Baterie

5.    PUNȚI, ROȚI, ANVELOPE ȘI SUSPENSIE

5.1. Punți

5.1.1. Punți

5.1.2. Fuzete

5.1.3. Rulmenți roată

5.2. Roți și anvelope

5.2.1. Butuc

5.2.2. Roți

5.2.3. Anvelope

5.3. Sistem de suspensie

5.3.1. Arcuri și stabilizatori

5.3.2. Amortizoare

5.3.3. Tuburi pentru arborele cardanic, braț suspensie dreapta față, braț triunghiular și brațe suspensie

5.3.4. Joncțiune

5.3.5. Suspensie pneumatică

6.    ȘASIU ȘI ACCESORII ȘASIU

6.1. Șasiu sau cadru și accesorii

6.1.1. Stare generală

6.1.2. Țevi de eșapament și amortizoare de zgomot

6.1.3. Rezervor și conducte de combustibil (inclusiv rezervor și conducte de combustibil pentru încălzire)

6.1.4. Bare de protecție, protecție laterală și dispozitive anterioare de vizibilitate

6.1.5. Suport pentru roata de rezervă

6.1.6. Mecanism de cuplare și echipament de tractare

6.1.7. Transmisie

6.1.8. Ansambluri de motoare

6.1.9. Performanța motoarelor

6.2. Cabină conducător auto și caroserie

6.2.1. Stare

6.2.2. Montare

6.2.3. Uși și dispozitive de închidere a ușilor

6.2.4. Podea

6.2.5. Scaun conducător auto

6.2.6. Alte scaune

6.2.7. Comenzi de conducere

6.2.8. Treptele cabinei

6.2.9. Alte instalații și echipamente interioare și exterioare

6.2.10. Apărătoare laterale ale aripii (aripi), dispozitive de evitare a stropirii

7.    ALTE ECHIPAMENTE

7.1. Centuri de siguranță/catarame

7.1.1. Siguranța montării

7.1.2. Stare

7.1.3. Dispozitiv limitator al sarcinii centurilor de siguranță

7.1.4. Centură de siguranță cu dispozitiv de pretensionare

7.1.5. Airbaguri

7.1.6. Sisteme SRS

7.2. Extinctor

7.3. Dispozitive de închidere și dispozitiv antifurt

7.4. Triunghi reflectorizant

7.5. Trusă de prim ajutor

7.6. Cală (cale) de roată (roți)

7.7. Dispozitive de avertizare acustică

7.8. Vitezometru

7.9. Tahograf

7.10. Dispozitiv limitator de viteză

7.11. Odometru

7.12. Sistemul de control electronic al stabilității (ESC)

8.    EFECTE NOCIVE

8.1. Sistem de eliminare a zgomotului

8.2. Gaze de evacuare

8.2.1. Emisii produse de motoarele pe benzină

8.2.1.1. Echipament de control al gazelor de evacuare

8.2.1.2. Emisii de gaze

8.2.2. Emisiile motoarelor diesel

8.2.2.1. Echipament de control al gazelor de evacuare

8.2.2.2. Opacitate

8.3. Suprimarea interferenței electromagnetice

8.4. Alte elemente legate de mediu

8.4.1. Fum vizibil

8.4.2. Scurgeri de lichide




ANEXA II

CUPRINS

1.

INTRODUCERE

2.

CERINȚE PRIVIND CONTROALELE

1.

Echipament de frânare

8.

Efecte nocive

1.   INTRODUCERE

Prezenta anexă stabilește normele generale de testare și/sau control pentru sistemele de frânare și gazele de evacuare în cursul unui control tehnic rutier. Utilizarea echipamentelor nu este obligatorie pe durata controalelor rutiere. Cu toate acestea, aceasta conduce la îmbunătățirea calității controalelor și, după caz, este recomandată.

Elementele care pot fi verificate doar cu ajutorul echipamentelor au fost marcate cu litera (E).

În cazul în care o metodă de inspecție este descrisă drept vizuală, aceasta înseamnă că, pe lângă examinarea elementelor, inspectorul trebuie, după caz, să le atingă, să evalueze zgomotul sau să se servească de orice alte metode corespunzătoare de inspecție fără ajutorul unui echipament special.

2.   CERINȚE PRIVIND CONTROALELE

Controalele tehnice rutiere pot cuprinde următoarele elemente și pot utiliza metodele menționate mai jos. Deficiențele reprezintă exemple de defecte care pot fi depistate.



Element

Metodă

Deficiențe

1.  ECHIPAMENT DE FRÂNARE

1.1.  Starea mecanică și funcționare

1.1.1.  Pivotul pedalei frânei de serviciu

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

Notă: Vehiculele cu sisteme de servofrână trebuie verificate cu motorul oprit.

(a)  Pivot prea strâns.

(b)  Uzură sau joc excesiv.

1.1.2.  Starea pedalei și cursa dispozitivului de acționare a frânei

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

Notă: Vehiculele cu sisteme de servofrână trebuie verificate cu motorul oprit.

(a)  Cursă excesivă sau rezervă de cursă insuficientă.

(b)  Degajare incorectă a comenzii de frână.

(c)  Cauciucul antiderapant de pe pedala de frână lipsă, prost fixat sau uzat.

1.1.3.  Pompa de vid sau compresorul și rezervoarele

Inspecție vizuală a componentelor la presiunea normală de lucru. Timpul de verificare necesar pentru pompă sau pentru compresor pentru valoarea profesională sigură și pentru funcționarea dispozitivului de avertizare, supapa de protecție a multicircuitului și supapa de decompresiune.

(a)  Presiune/vid insuficient(ă) pentru asigurarea a cel puțin două acționări ale frânării după declanșarea dispozitivului de avertizare (sau când manometrul indică un nivel periculos).

(b)  Timp de umplere a compresorului la valoarea profesională sigură în conformitate cu cerințele ().

(c)  Nefuncționarea supapei de protecție a multicircuitului și a supapei de decompresiune.

(d)  Lipsă a etanșeității care produce o scădere considerabilă a presiunii sau pierderi de aer perceptibile.

(e)  Deteriorări externe care pot afecta funcționarea sistemului de frânare.

1.1.4.  Indicator de nivel de presiune scăzută sau manometru

Verificare funcțională.

Funcționare defectuoasă sau defectarea indicatorului de presiune scăzută sau a manometrului.

1.1.5.  Supapă de comandă a frânei cu acționare manuală

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)  Supapă fisurată, deteriorată sau uzată excesiv.

(b)  Comandă nesigură asupra supapei sau supapă nesigură.

(c)  Conexiuni prost fixate sau lipsa etanșeității.

(d)  Funcționare nesatisfăcătoare.

1.1.6.  Frână de mână, pârghie de comandă, clichet de frână de mână

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)  Blocare incorectă a clichetului de frână de mână.

(b)  Uzură excesivă a axului pârghiei sau a mecanismului cu clichet.

(c)  Cursă prea mare a pârghiei, indicând un reglaj incorect.

(d)  Activator lipsă, deteriorat sau nefuncțional.

(e)  Funcționare incorectă, indicatorul de avertizare indică funcționare defectuoasă.

1.1.7.  Supape de frânare (supape de comandă, supape de degajare rapidă, regulatoare de presiune)

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)  Supape deteriorate sau pierderi de aer excesive.

(b)  Pierdere excesivă de ulei din compresor.

(c)  Supapă nesigură sau montată necorespunzător.

(d)  Deversare sau pierdere de lichid de frână.

1.1.8.  Elemente de cuplare ale frânelor remorcii (electrice și pneumatice)

Deconectarea și reconectarea tuturor elementelor de cuplare ale sistemului de frână dintre vehiculul tractor și remorcă.

(a)  Ventil de izolare defect sau supapă cu autoetanșare defectă.

(b)  Ventil de izolare sau supapă nesigură sau montată necorespunzător.

(c)  Etanșeitate insuficientă.

(d)  Conectată incorect sau neconectată atunci când este cazul.

(e)  Funcționare defectuoasă.

1.1.9.  Acumulator, rezervor de presiune

Inspecție vizuală.

(a)  Rezervor deteriorat, corodat sau neetanș.

(b)  Nefuncționarea dispozitivului de golire.

(c)  Rezervor nesigur sau montat necorespunzător.

1.1.10.  Servomecanism frână, cilindru principal (sisteme hidraulice)

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)  Servomecanism defect sau ineficace.

(b)  Cilindru principal defect sau neetanș.

(c)  Cilindru principal nesigur.

(d)  Cantitate insuficientă de lichid de frână.

(e)  Lipsă capac rezervor cilindru principal.

(f)  Lampă de avertizare pentru lichidul de frână aprinsă sau defectă.

(g)  Funcționare incorectă a dispozitivului de avertizare în caz de nivel insuficient al lichidului de frână.

1.1.11.  Conducte de frână rigide

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)  Risc iminent de fisurare sau rupere.

(b)  Lipsa etanșeității la nivelul conductelor sau al racordurilor.

(c)  Conducte deteriorate sau excesiv de corodate.

(d)  Conducte plasate greșit.

1.1.12.  Furtunuri flexibile ale frânei

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)  Risc iminent de fisurare sau rupere.

(b)  Furtunuri deteriorate, puncte de fricțiune, răsucite sau prea scurte.

(c)  Lipsa etanșeității la nivelul furtunurilor și al racordurilor.

(d)  Umflare exagerată a furtunului sub presiune.

(e)  Porozitatea furtunurilor.

1.1.13.  Garnituri de frână

Inspecție vizuală.

(a)  Garnituri excesiv de uzate.

(b)  Garnituri murdare (ulei, unsoare etc.).

(c)  Garnituri lipsă.

1.1.14.  Tamburi de frână, discuri de frână

Inspecție vizuală.

(a)  Tambur și disc excesiv de uzat, corodat sau fisurat sau rupt, nesigur sau fisurat.

(b)  Tambur sau disc murdar (ulei, unsoare, etc.).

(c)  Tambur sau disc lipsă.

(d)  Placa din spate nesigură.

1.1.15.  Cabluri de frână, tije, cuplaj pârghii

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)  Cabluri deteriorate sau cu noduri.

(b)  Componente excesiv de uzate sau corodate.

(c)  Cablu, tijă sau îmbinare nesigură.

(d)  Control al cablurilor defect.

(e)  Restricționare a mișcării libere a sistemului de frânare.

(f)  Mișcare anormală a pârghiilor/cuplajului indicând reglare incorectă sau uzură excesivă.

1.1.16.  Organe de acționare frână (inclusiv frâne cu arc sau cilindri hidraulici)

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)  Organ de acționare fisurat sau deteriorat.

(b)  Organ de acționare neetanș.

(c)  Organ de acționare montat nesigur sau necorespunzător.

(d)  Organ de acționare excesiv de corodat.

(e)  Cursă insuficientă sau prea mare a pistonului sau a mecanismului cu membrană.

(f)  Lipsa învelișului de protecție contra prafului sau deteriorarea excesivă a acestuia.

1.1.17.  Corector automat al frânei în funcție de sarcină

Inspecție vizuală a componentelor în timpul funcționării sistemului de frânare.

(a)  Cuplaj defect.

(b)  Cuplaj incorect reglat.

(c)  Blocarea sau nefuncționarea supapei.

(d)  Lipsa supapei.

(e)  Plăcuță cu date lipsă.

(f)  Date ilizibile sau neconforme cu cerințele ()

1.1.18.  Dispozitive și indicatori de eliminare a jocurilor

Inspecție vizuală.

(a)  Reglaj deteriorat, blocat sau cu mișcare anormală, excesiv de uzat sau reglaj incorect.

(b)  Reglaj incorect.

(c)  Reglaj instalat incorect sau înlocuit.

1.1.19.  Sistem de încetinire (dacă este prevăzut sau necesar)

Inspecție vizuală.

(a)  Racorduri sau montări nesigure.

(b)  Sistem defect în mod evident sau lipsă.

1.1.20.  Acționarea automată a frânelor remorcii

Deconectarea cuplării sistemului de frânare între tractor și vehiculul remorcat.

Sistemul de frânare al remorcilor nu funcționează automat dacă este deconectată cuplarea.

1.1.21.  Sistem de frânare complet

Inspecție vizuală.

(a)  Alte dispozitive ale sistemului (de exemplu, pompă antigel, uscător de aer, etc.) deteriorate la exterior sau corodate astfel încât ar afecta în mod negativ sistemul de frânare.

(b)  Lipsa excesivă a etanșeității sau a antigelului.

(c)  Orice componentă nesigură sau montată în mod necorespunzător.

(d)  Reparație sau modificare neadecvată a uneia dintre componente.

1.1.22.  Teste privind racordurile (atunci când sunt montate sau necesare)

Inspecție vizuală.

(a)  Lipsă.

(b)  Deteriorat, neutilizabil sau neetanș.

1.2.  Performanța și eficiența frânei de serviciu

1.2.1.  Performanță

(E)

Testare efectuată pe un aparat static de testare frâne; frânele sunt acționate în mod progresiv până la efortul maxim.

(a)  Putere de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roți.

(b)  Puterea de frânare la oricare dintre roți este mai mică decât 70 % din cea mai mare putere înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeași punte.

(c)  Variație bruscă a puterii de frânare (blocaj).

(d)  Frânare anormală pe oricare dintre roți.

(e)  Fluctuație excesivă a puterii de frânare în cursul fiecărei turații a roții.

1.2.2.  Eficiență

(E)

Testare efectuată pe un aparat static de testare frâne la greutatea prezentată.

(a)  Pentru toate categoriile de vehicule un coeficient de frânare mai mic decât următoarele valori:

(b)  Categoria M1, M2 și M3 – 50 % (1)

(c)  Categoria N1 – 45 %

(d)  Categoria N2 și N3 – 43 % (2)

(e)  Categoria O2, O3 și O4 – 40 % (3)

1.3.  Performanța și eficiența frânei secundare (de urgență) (dacă este asigurată de un sistem separat)

1.3.1.  Performanță

(E)

În cazul în care sistemul de frânare este separat de sistemul frânei de serviciu, a se utiliza metoda menționată la punctul 1.2.1.

(a)  Putere de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roți.

(b)  Puterea de frânare la oricare dintre roți este mai mică decât 70 % din cea mai mare putere înregistrată pe cealaltă roată de pe aceeași punte.

(c)  Variație bruscă a puterii de frânare (blocaj).

1.3.2.  Eficiență

(E)

În cazul în care sistemul de frânare este separat de sistemul frânei de serviciu, a se utiliza metoda menționată la punctul 1.2.2.

Puterea de frânare mai mică de 50 % (4) din performanța frânei de serviciu definită la punctul 1.2.2 în raport cu sarcina maximă autorizată ori, în cazul semiremorcilor, cu suma sarcinilor admise pe punte.

1.4.  Performanța și eficiența frânei de mână

1.4.1.  Performanță

(E)

A se aplica frâna pe un aparat static de testare frâne.

Frână nefuncțională pe una sau mai multe roți.

1.4.2.  Eficiență

(E)

Testare efectuată pe un aparat static de testare frâne la greutatea prezentată.

Pentru toate categoriile de vehicule, un coeficient de frânare mai mic de 16 % în raport cu sarcina maximă autorizată sau, pentru autovehicule, mai mic de 12 % în raport cu sarcina combinată maximă autorizată a vehiculului, luându-se în considerare coeficientul cu cea mai mare valoare.

1.5.  Performanța sistemului de încetinire

Inspecție vizuală și, dacă este posibil, testarea funcțiilor sistemului.

(a)  Variație bruscă a eficienței (nu se aplică sistemului de frânare pe eșapament).

(b)  Nefuncționarea sistemului.

1.6.  Sistem de frânare cu antiblocare

Inspecția vizuală a dispozitivului de avertizare.

(a)  Funcționare defectuoasă a dispozitivului de avertizare.

(b)  Dispozitivul de avertizare indică funcționarea defectuoasă a sistemului.

8.  EFECTE NOCIVE

8.2.  Gaze de evacuare

8.2.1  Emisii produse de motoarele pe benzină

8.2.1.1.  Echipament de control al gazelor de evacuare

Inspecție vizuală.

(a)  Echipament de control al emisiilor instalat de constructor absent sau în mod sigur defect.

(b)  Scurgeri de gaze care ar putea afecta în mod semnificativ măsurătorile emisiilor.

8.2.1.2.  Emisii de gaze

(E)

Măsurătoare cu analizatorul de gaze evacuare în conformitate cu cerințele (). În mod alternativ, pentru vehiculele echipate cu sisteme corespunzătoare de diagnosticare la bord, funcționarea corectă a sistemului de evacuare poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a dispozitivului OBD și prin verificări simultane ale funcționării corecte a sistemului OBD ca alternativă la măsurarea emisiilor cu motorul la ralanti în conformitate cu specificațiile producătorului și cu alte cerințe () și luând în considerare marjele de toleranță corespunzătoare.

Ca alternativă, măsurători prin utilizarea echipamentului de teledetecție și confirmate de metode standard de testare.

(a)  Fie emisiile de gaze depășesc nivelurile specifice stabilite de constructor,

(b)  fie, în cazul în care aceste informații nu sunt disponibile, emisiile de CO depășesc,

1.  pentru vehiculele care nu sunt controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor,

— 4,5 % sau

— 3,5 %

conform datelor de la prima înmatriculare sau utilizare menționate în cerințe ();

2.  pentru vehiculele controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor,

— la ralanti: 0,5 %,

— la turație ridicată la ralanti: 0,3 %

— sau

— la ralanti: 0,3 % (5),

— la turație ridicată la ralanti: 0,2 %

conform datelor de la prima înmatriculare sau utilizare menționate în cerințe ().

(c)  Lambda depășește pragul de 1 ± 0,03 sau nu este conform cu precizările producătorului.

(d)  Citirea OBD care indică o funcționare defectuoasă semnificativă.

(e)  Măsurători prin teledetecție care indică o neconformitate semnificativă.

8.2.2  Emisiile produse de motoarele diesel

8.2.2.1.  Echipament de control al gazelor de evacuare

Inspecție vizuală.

(a)  Echipament de control al emisiilor instalat de constructor absent sau în mod sigur defect.

(b)  Scurgeri de gaze care ar putea afecta în mod semnificativ măsurătorile emisiilor.

8.2.2.2.  Opacitate

(E)

(a)  Măsurarea opacității gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (mers în gol, de la ralanti până la turația de întrerupere a alimentării), cu schimbătorul de viteză la punctul mort și ambreiajul cuplat.

(b)  Condiționarea prealabilă a vehiculului:

1.  Vehiculele pot fi testate fără condiționare prealabilă, cu toate că, din motive de siguranță, trebuie să se verifice dacă motorul este cald și într-o stare mecanică satisfăcătoare.

2.  Cerințele specifice condiționării prealabile:

(i)  motorul trebuie să fie complet încălzit, de exemplu, temperatura uleiului de motor măsurată printr-o sondă în tubul jojei de ulei să fie de cel puțin 80 °C sau temperatura normală de funcționare, dacă aceasta este mai scăzută, ori temperatura blocului motor, măsurată în funcție de nivelul de radiații infraroșii, să atingă cel puțin o temperatură echivalentă. Dacă, din cauza configurației vehiculului, această măsurătoare nu poate fi efectuată, temperatura normală de funcționare a motorului poate fi stabilită prin alte mijloace, de exemplu pe baza funcționării ventilatorului de răcire a motorului;

(ii)  sistemul de evacuare trebuie să fie purjat prin cel puțin trei cicluri de accelerare liberă sau printr-o metodă echivalentă.

(c)  Procedura de testare:

1.  Motorul și orice turbocompresor instalat trebuie să se afle la turația de ralanti înainte de începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă. Pentru motoarele diesel ale vehiculelor grele, aceasta înseamnă să se aștepte cel puțin 10 secunde după eliberarea pedalei de accelerație.

2.  Pentru inițierea fiecărui ciclu de accelerare liberă, pedala de accelerație trebuie să fie apăsată total, în mod rapid și continuu (în mai puțin de o secundă), dar nu brutal, pentru a se obține debitul maxim de la pompa de injecție.

3.  În timpul fiecărui ciclu de accelerare liberă, motorul trebuie să atingă turația de întrerupere a alimentării sau, pentru vehicule cu transmisie automată, turația specificată de producător sau, dacă aceste date nu sunt disponibile, două treimi din turația de întrerupere a alimentării, înainte de eliberarea pedalei de accelerație. De exemplu, această condiție poate fi verificată prin monitorizarea turației motorului sau permițând trecerea unui timp suficient între apăsarea pedalei de accelerație și eliberarea sa, interval care, în cazul vehiculelor M2, M3, N2 și N3, ar trebui să fie de cel puțin două secunde.

4.  Un vehicul poate fi respins doar dacă media aritmetică a cel puțin ultimelor trei cicluri de accelerare liberă depășește valoarea limită. Această medie poate fi calculată ignorând orice măsurătoare care se abate semnificativ de la media măsurată sau poate rezulta din orice alt calcul statistic care ține seama de dispersia valorilor măsurate. Statele membre pot limita numărul ciclurilor de testare.

5.  Pentru a evita testările inutile, statele membre pot respinge vehicule ale căror valori măsurate după trei cicluri de accelerare liberă sau după ciclurile de purjare sunt semnificativ mai mari decât valorile limită. Tot pentru a evita testările inutile, statele membre pot admite vehicule ale căror valori măsurate după trei cicluri de accelerare liberă sau după ciclurile de purjare sunt în mod semnificativ mai mici decât limitele și luând în considerare marjele de toleranță corespunzătoare.

Ca alternativă, măsurători prin utilizarea echipamentului de teledetecție și confirmate de metode standard de testare.

(a)  Pentru vehiculele înmatriculate sau puse în circulație pentru prima dată după data menționată în cerințe (),

opacitatea depășește nivelul înregistrat pe placa constructorului de pe vehicul.

(b)  Dacă această informație nu este disponibilă sau cerințele () nu permit utilizarea valorilor de referință,

— pentru motoare cu aspirație naturală: 2,5 m-1,

— pentru motoare supraalimentate: 3,0 m-1,

— sau, pentru vehiculele identificate în cerințe () sau înmatriculate ori puse în circulație pentru prima dată după data menționată în cerințe (),

— 1,5 m-1 (6).

(c)  Măsurători prin teledetecție care indică o neconformitate semnificativă.

(1)   48 % pentru vehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau omologate înainte de 1 octombrie 1991.

(2)   45 % pentru vehiculele înmatriculate după 1988 sau de la data menționată în cerințele (), oricare dintre acestea este mai recentă.

(3)   43 % pentru semiremorci și remorcile cu bară de tracțiune înmatriculate după 1988 sau de la data din cerințele (), oricare dintre acestea este mai recentă.

(4)   2,2 m/s2 pentru vehiculele N1, N2 și N3.

(5)   Deținător de omologare de tip în conformitate cu limitele de la rândurile A sau B secțiunea 5.3.1.4 din anexa I la Directiva 70/220/CEE modificată prin Directiva 98/69/CE sau ulterior sau înmatriculat ori pus în circulație pentru prima dată după 1 iulie 2002.

(6)   Deținător de omologare de tip în conformitate cu limitele de la rândul B secțiunea 5.3.1.4. din anexa I la Directiva 70/220/CEE modificată prin Directiva 98/69/CE sau ulterior; rândul B1, B2 sau C secțiunea 6.2.1 din anexa I la Directiva 88/77/CEE modificată prin Directiva 1999/96/CE sau ulterior sau înmatriculat ori pus în circulație pentru prima dată după 1 iulie 2008.

(7)   „Cerințele” sunt stabilite de cerințele de omologare de tip la data primei înmatriculări sau a primei puneri în circulație, precum și de obligațiile privind post-echiparea sau de dreptul intern al țării de înmatriculare.



( 1 ) JO C 190, 18.6.1998, p. 10 și JO C 116 E, 26.4.2000, p. 7.

( 2 ) JO C 407, 28.12.1998, p. 112.

( 3 ) Avizul Parlamentului European din 9 februarie 1999 (JO C 150, 28.5.1999, p. 27), confirmat la 16 septembrie 1999, Poziția comună a Consiliului din 2 decembrie 1999 (JO C 29, 1.2.2000, p. 1) și Decizia Parlamentului European din 14 martie 2000 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial). Decizia Consiliului din 13 aprilie 2000.

( 4 ) JO L 46, 17.2.1997, p. 1, astfel cum a fost modificată prin Directiva 1999/52/CE a Comisiei (JO L 142, 5.6.1999, p. 26).

( 5 ) Directiva 94/12/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 martie 1994 privind măsurile ce se adoptă împotriva poluării aerului cu emisiile autovehiculelor și de modificare a Directivei 70/220/CEE (JO L 100, 19.4.1994, p. 42).

( 6 ) Directiva 98/70/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei și a carburanților și de modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului (JO L 350, 28.12.1998, p. 58).

( 7 ) Directiva 98/69/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind măsurile de adoptat împotriva poluării aerului cu emisii ale autovehiculelor și de modificare a Directivei 70/220/CEE (JO L 350, 28.12.1998, p. 1).

( 8 ) Directiva 1999/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la măsurile ce se adoptă împotriva emisiilor de gaze poluante și de particule poluante provenind de la motoarele cu aprindere prin compresie destinate propulsiei vehiculelor și emisiilor de gaze poluante provenind de la motoarele cu aprindere comandată care funcționează cu gaze naturale sau cu gaze de petrol lichefiat și destinate pentru propulsia vehiculelor și de modificare a Directivei 88/77/CEE a Consiliului (JO L 44, 16.2.2000, p. 1).

( 9 ) JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

Top