Cauzele conexate T‑5/08-T‑7/08

Société des produits Nestlé SA

împotriva

Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)

„Marcă comunitară – Procedură de opoziție – Cerere de înregistrare a mărcilor comunitare figurative Golden Eagle și Golden Eagle Deluxe – Mărci internaționale și naționale figurative anterioare reprezentând o cană și boabe de cafea – Motiv relativ de refuz – Similitudine a semnelor – Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]”

Sumarul hotărârii

1.      Marcă comunitară – Definiția și dobândirea mărcii comunitare – Motive relative de refuz – Opoziție a titularului unei mărci anterioare identice sau similare înregistrate pentru produse sau servicii identice sau similare – Similitudine între mărcile vizate – Criterii de apreciere

[Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului, art. 8 alin. (1) lit. (b)]

2.      Marcă comunitară – Definiția și dobândirea mărcii comunitare – Motive relative de refuz – Opoziție a titularului unei mărci anterioare identice sau similare înregistrate pentru produse sau servicii identice sau similare – Similitudine între mărcile vizate – Criterii de apreciere

[Regulamentul nr. 40/94 al Consiliului, art. 8 alin. (1) lit. (b)]

1.      Atunci când o marcă compusă este constituită prin juxtapunerea unui element și a unei alte mărci, această ultimă marcă, deși nu reprezintă elementul dominant în marca compusă, poate să păstreze o poziție distinctivă autonomă în cadrul mărcii compuse. Într‑un asemenea caz, marca compusă și cealaltă marcă, care este reprodusă în mod identic în cadrul mărcii compuse, pot fi considerate similare potrivit articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94 privind marca comunitară.

În ipoteza în care marca anterioară nu este reprodusă în mod identic în cadrul mărcii ulterioare, este de asemenea posibil ca semnele în cauză să fie similare din cauza similitudinii dintre marca anterioară și un element al mărcii ulterioare care ocupă un loc distinctiv autonom.

(a se vedea punctul 60)

2.      Deși este adevărat că trebuie să se examineze caracterul distinctiv al unui element al unei mărci complexe încă din faza aprecierii similitudinii semnelor, în scopul stabilirii eventualelor elemente dominante ale semnului, gradul de distinctivitate al mărcii anterioare este unul dintre elementele care trebuie luate în considerare la aprecierea globală a riscului de confuzie în sensul articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94 privind marca comunitară. Așadar, la momentul aprecierii similitudinii dintre semne, nu trebuie luat în considerare gradul eventual scăzut al caracterului distinctiv al mărcilor anterioare.

(a se vedea punctul 65)

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a opta)

25 martie 2010(*)

„Marcă comunitară – Procedură de opoziție – Cerere de înregistrare a mărcilor comunitare figurative Golden Eagle și Golden Eagle Deluxe – Mărci internaționale și naționale figurative anterioare reprezentând o cană și boabe de cafea – Motiv relativ de refuz – Similitudine a semnelor – Articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009]”

În cauzele conexate T‑5/08-T‑7/08,

Société des produits Nestlé SA, cu sediul în Vevey (Elveția), reprezentată de A. von Mühlendahl, avocat,

reclamantă,

împotriva

Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), reprezentat de domnul R. Pethke, în calitate de agent,

pârât,

cealaltă parte în procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă în fața Tribunalului, fiind

Master Beverage Industries Pte Ltd, cu sediul în Singapore (Singapore), reprezentată de N. Clarembeaux, D. Vervaet și P. Maeyaert, avocați,

având ca obiect acțiuni formulate împotriva a trei decizii ale Camerei a doua de recurs a OAPI din 1 octombrie 2007 (cauzele R 563/2006‑2, R 568/2006‑2 și R 1312/2006‑2) privind procedurile de opoziție dintre Société des produits Nestlé SA și Master Beverage Industries Pte Ltd,

TRIBUNALUL (Camera a opta),

compus din doamna M. E. Martins Ribeiro, președinte, domnii S. Papasavvas și A. Dittrich (raportor), judecători,

grefier: domnul N. Rosner, administrator,

având în vedere cererile introductive depuse la grefa Tribunalului la 4 ianuarie 2008,

având în vedere memoriul în răspuns al OAPI depus la grefa Tribunalului la 27 iunie 2008,

având în vedere memoriul în răspuns al intervenientei depus la grefa Tribunalului la 30 iunie 2008,

având în vedere Ordonanța din 23 mai 2008 privind conexarea cauzelor T‑5/08, T‑6/08 și T‑7/08,

în urma ședinței din 30 aprilie 2009,

pronunță prezenta

Hotărâre

 Istoricul cauzei

1        La 7 mai 2003, intervenienta, Master Beverage Industries Pte Ltd, a formulat trei cereri de înregistrare a unor mărci comunitare la Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară (JO 1994, L 11, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 146), cu modificările ulterioare [înlocuit prin Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1)].

2        Cele trei mărci a căror înregistrare a fost solicitată (denumite în continuare, împreună, „mărcile solicitate”) sunt următoarele semne figurative:

–        în cauza T‑5/08 (cererea de înregistrare a unei mărci comunitare nr. 3157005), semnul Golden Eagle în culorile maro deschis, maro închis, roșu, galben, auriu, alb, argintiu și albastru (denumit în continuare „marca solicitată nr. 1”), reprezentat astfel:

–        în cauza T‑6/08 (cererea de înregistrare a unei mărci comunitare nr. 3156924), semnul Golden Eagle Deluxe în culorile maro închis, maro deschis, roșu, auriu, alb și galben (denumit în continuare „marca solicitată nr. 2”), reprezentat astfel:

–        în cauza T‑7/08 (cererea de înregistrare a unei mărci comunitare nr. 3157534), semnul Golden Eagle Deluxe în culorile maro închis, maro deschis, roșu, auriu, alb și galben (denumit în continuare „marca solicitată nr. 3”), reprezentat astfel:

3        Produsele pentru care s‑a solicitat înregistrarea fac parte din clasa 30 în sensul Aranjamentului de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor din 15 iunie 1957, cu revizuirile și modificările ulterioare, și corespund următoarei descrieri: „Cafea, înlocuitori de cafea, băuturi pe bază de cafea, cafea cu lapte”.

4        Cererea de înregistrare a mărcii solicitate nr. 1 a fost publicată în Buletinul mărcilor comunitare nr. 5/2004 din 2 februarie 2004, cea a mărcii solicitate nr. 2 în Buletinul mărcilor comunitare nr. 83/2003 din 24 noiembrie 2003 și cea a mărcii solicitate nr. 3 în Buletinul mărcilor comunitare nr. 82/2003 din 17 noiembrie 2003.

5        La 1 aprilie 2004, reclamanta, Société des produits Nestlé SA, a formulat opoziție în temeiul articolului 42 din Regulamentul nr. 40/94 (devenit articolul 41 din Regulamentul nr. 207/2009) împotriva înregistrării mărcii solicitate nr. 1. În plus, la 23 februarie 2004, aceasta a formulat opoziție împotriva înregistrării mărcii solicitate nr. 2 și, la 17 februarie 2004, împotriva mărcii solicitate nr. 3.

6        Opozițiile se întemeiau în special pe mărcile internaționale și naționale anterioare reprezentând o cană roșie pe un strat de boabe de cafea (denumite în continuare „mărcile anterioare”).

7        Este vorba despre marca internațională figurativă în culorile roșu, negru, maro, alb, portocaliu și auriu, înregistrată sub nr. IR 726641 și reprezentată astfel:

8        Această marcă a fost înregistrată la 18 ianuarie 2000 în temeiul Aranjamentului de la Madrid referitor la înregistrarea internațională a mărcilor din 14 aprilie 1891, cu revizuirile și modificările ulterioare, pentru produse din clasa 30 în sensul Aranjamentului de la Nisa care corespund următoarei descrieri: „Cafea și extracte de cafea, amestecuri pe bază de cafea și de extracte de cafea, cafea solubilă, cafea decafeinizată, extracte de cafea decafeinizate”.

9        Această marcă este protejată în special în următoarele state membre ale Uniunii Europene: Belgia, Germania, Spania, Franța, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Austria și Portugalia.

10      Acest semn face de asemenea obiectul unei înregistrări ca marcă națională în Grecia, efectuate la 8 mai 2000 sub numărul 142377 pentru produse din clasa 30 în sensul Aranjamentului de la Nisa, în special pentru produsele „cafea, extracte de cafea și preparate pe bază de cafea, înlocuitori de cafea și extracte de înlocuitori de cafea”.

11      Pe de altă parte, este vorba despre marca internațională figurativă, descrisă ca fiind în culorile roșu, maro și auriu, înregistrată sub numărul IR 633089 și reprezentată grafic în alb și negru după cum urmează:

12      Această marcă a fost înregistrată la 9 martie 1995, în temeiul Aranjamentului de la Madrid, pentru produse din clasa 30 în sensul Aranjamentului de la Nisa care corespund următoarei descrieri: „Cafea și extracte de cafea, amestecuri pe bază de cafea și de extracte de cafea, cafea solubilă, cafea decafeinizată, extracte de cafea decafeinizate”.

13      Această marcă este protejată în special în următoarele state membre ale Uniunii: Belgia, Germania, Spania, Franța, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Austria și Portugalia.

14      În plus, acest semn a fost înregistrat ca marcă națională pentru aceleași produse în mai multe state membre ale Uniunii, respectiv în Danemarca (înregistrare efectuată la 3 februarie 1995 sub numărul 976.1995), în Grecia (înregistrare efectuată la 17 august 1999 sub numărul 122009) și în Finlanda (înregistrare efectuată la 20 septembrie 1995 sub numărul 140164).

15      Opozițiile erau întemeiate pe toate produsele sus‑menționate protejate de mărcile anterioare și îndreptate împotriva tuturor produselor desemnate în cererile de înregistrare a mărcilor comunitare.

16      Motivele invocate în susținerea opozițiilor au fost cele menționate la articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009] și la articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009].

17      Divizia de opoziție a respins cererile de opoziție prin deciziile din 27 februarie (cauza T‑5/08), din 27 martie (cauza T‑6/08) și din 6 septembrie 2006 (cauza T‑7/08).

18      La 25 aprilie (cauzele T‑5/08 și T‑6/08) și la 5 octombrie 2006 (cauza T‑7/08), reclamanta a introdus o cale de atac împotriva fiecăreia dintre deciziile diviziei de opoziție.

19      Camera de recurs a respins căile de atac prin trei decizii din 1 octombrie 2007 (denumite în continuare „deciziile atacate”). Aceasta a apreciat în esență că opozițiile erau nefondate întrucât mărcile în cauză nu erau similare.

 Concluziile părților

20      Reclamanta solicită Tribunalului:

–        anularea deciziilor atacate;

–        constatarea faptului că cererile de înregistrare a mărcilor solicitate trebuie respinse;

–        obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor efectuate la camera de recurs;

–        obligarea intervenientei la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor efectuate la camera de recurs.

21      OAPI solicită Tribunalului:

–        respingerea acțiunilor;

–        obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

22      Intervenienta solicită Tribunalului:

–        menținerea deciziilor atacate;

–        dispunerea înregistrării mărcilor solicitate;

–        obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor efectuate la camera de recurs.

23      În ședință, intervenienta a indicat, răspunzând la o întrebare adresată de Tribunal, că al doilea capăt de cerere privind dispunerea înregistrării mărcilor solicitate se suprapune, în realitate, cu primul capăt de cerere, afirmație de care Tribunalul a luat act prin procesul‑verbal de ședință.

 În drept

24      În susținerea acțiunii, reclamanta invocă două motive întemeiate pe încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94 și, respectiv, pe încălcarea articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 40/94.

1.     Cu privire la primul motiv, întemeiat pe încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94

 Argumentele părților

25      Reclamanta susține că opozițiile sale ar fi trebuit admise pe baza mărcilor anterioare (a se vedea punctele 7-14 de mai sus). Aceasta subliniază că utilizează aceste mărci figurative pe toate cutiile de cafea instant Nescafé vândute sub denumirea „Classic”, din care peste 50 000 de tone ar fi vândute în Uniune anual pentru mai mult de un miliard de euro.

26      Reclamanta consideră că în mod greșit camera de recurs a apreciat că mărcile în cauză nu sunt similare. Mărcile anterioare ar fi compuse din combinarea următoarelor nouă elemente:

–        o cană;

–        cana este de culoare roșie;

–        cana este orientată în așa fel încât să se distingă conținutul acesteia;

–        cana are o toartă;

–        suprafața interioară a cănii este albă;

–        cana este umplută cu o băutură caldă;

–        din cană se ridică abur;

–        cana este așezată pe un strat de boabe de cafea;

–        fondul este maro și portocaliu‑auriu, iar cana este înconjurată de un halo.

27      Cele nouă elemente ale mărcilor anterioare ar fi integral reproduse în cadrul mărcilor solicitate. Mărcile solicitate și mărcile anterioare ar fi foarte similare pe plan vizual. În plus, partea inferioară a mărcii solicitate nr. 1 și partea dreaptă a mărcilor solicitate nr. 2 și 3, pe de o parte, și mărcile anterioare, pe de altă parte, ar fi identice pe plan conceptual.

28      Reclamanta susține că, potrivit jurisprudenței ce rezultă din Hotărârea Curții din 6 octombrie 2005, Medion (C‑120/04, Rec., p. I‑8551), dacă o marcă anterioară este integrată într‑o marcă ulterioară, mărcile sunt similare în cazul în care elementul lor comun ocupă o poziție distinctivă autonomă în cadrul mărcii compuse ulterioare.

29      Camera de recurs ar fi apreciat în mod neîntemeiat că mărcile anterioare au caracter distinctiv scăzut. Dimpotrivă, aceste mărci ar avea caracter distinctiv intrinsec ridicat. În plus, mărcile ar fi de renume, independent de faptul că sunt utilizate în combinație cu marca Nescafé.

30      OAPI și intervenienta solicită respingerea acestui motiv.

31      OAPI apreciază că în mod corect camera de recurs a concluzionat că mărcile în conflict nu sunt similare. Mărcile anterioare ar avea un caracter distinctiv intrinsec scăzut, iar elementele de probă prezentate de reclamantă nu ar dovedi faptul că au dobândit caracter distinctiv ridicat sau notorietate. OAPI arată că reprezentarea grafică a cănii este utilizată, în cadrul mărcilor solicitate, numai ca „element decorativ de fond” și nu ocupă o poziție distinctivă autonomă. În plus, acesta subliniază că mărcile anterioare nu sunt reproduse în mod fidel în cadrul mărcilor solicitate.

32      Intervenienta consideră de asemenea că în mod corect camera de recurs a concluzionat că mărcile în conflict nu sunt similare. Aceasta susține că, spre deosebire de mărcile anterioare, mărcile solicitate conțin elemente verbale care ar fi elementele dominante în cadrul acestora. În ceea ce privește marca solicitată nr. 1, deosebirile față de mărcile anterioare ar fi chiar mai pronunțate din cauza reprezentării grafice a unei acvile care ar avea un caracter distinctiv ridicat și care ar fi elementul figurativ dominant al mărcii solicitate nr. 1. Ținând cont de utilizarea frecventă a imaginii unui recipient de băut și a boabelor de cafea în cazul promovării băuturilor, deosebirile dintre reprezentările grafice ale acestor elemente în cadrul mărcilor în cauză ar trebui să fie considerate semnificative. Imaginea cănii și a boabelor de cafea ar fi descriptivă și nu ar ocupa o poziție distinctivă autonomă în cadrul mărcilor solicitate. Intervenienta apreciază totodată că mărcile în cauză nu sunt similare din punct de vedere conceptual.

 Aprecierea Tribunalului

 Observații introductive

33      Potrivit articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94, la opoziția titularului unei mărci anterioare, se respinge înregistrarea mărcii solicitate atunci când, din cauza identității sau asemănării sale cu marca anterioară și din cauza identității sau asemănării produselor sau serviciilor pe care le desemnează cele două mărci, există un risc de confuzie în percepția publicului de pe teritoriul în care este protejată marca anterioară. Riscul de confuzie include riscul de asociere cu marca anterioară. Pe de altă parte, potrivit articolului 8 alineatul (2) litera (a) punctele (ii) și (iii) din Regulamentul nr. 40/94 [devenit articolul 8 alineatul (2) litera (a) punctele (ii) și (iii) din Regulamentul nr. 207/2009], mărci anterioare înseamnă mărcile înregistrate într‑un stat membru și, respectiv, mărcile care au făcut obiectul unei înregistrări internaționale, care produc efecte într‑un stat membru, a căror dată de depunere este anterioară cererii de înregistrare a mărcii comunitare.

34      Potrivit unei jurisprudențe constante, constituie risc de confuzie riscul ca publicul să creadă că produsele sau serviciile în cauză provin de la aceeași întreprindere sau, eventual, de la întreprinderi legate din punct de vedere economic. Potrivit aceleiași jurisprudențe, riscul de confuzie trebuie apreciat în mod global, în funcție de percepția pe care o are publicul relevant asupra semnelor și asupra produselor sau a serviciilor în discuție și ținând seama de toți factorii pertinenți din cauză, în special de interdependența dintre similitudinea semnelor și cea a produselor sau a serviciilor desemnate [a se vedea Hotărârea Tribunalului din 9 iulie 2003, Laboratorios RTB/OAPI – Giorgio Beverly Hills (GIORGIO BEVERLY HILLS), T‑162/01, Rec., p. II‑2821, punctele 30-33 și jurisprudența citată].

 Cu privire la compararea produselor

35      Trebuie apreciat că, în deciziile atacate (punctul 28 din decizia atacată pronunțată în cauza T‑5/08 și punctul 27 din deciziile atacate pronunțate în cauzele T‑6/08 și T‑7/08), camera de recurs a considerat în mod întemeiat că produsele în cauză sunt identice, astfel cum rezultă din cuprinsul punctelor 3, 8, 10 și 12 de mai sus.

36      Cu toate acestea, camera de recurs a apreciat că mărcile în cauză nu sunt similare, astfel încât nu este îndeplinită o condiție sine qua non pentru aplicarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 40/94. Prin urmare, trebuie să se examineze dacă este corectă aprecierea camerei de recurs potrivit căreia mărcile în cauză nu sunt similare.

 Cu privire la compararea semnelor

37      Aprecierea globală a riscului de confuzie trebuie să se întemeieze, în ceea ce privește similitudinea vizuală, fonetică sau conceptuală dintre semnele în conflict, pe impresia de ansamblu produsă de acestea, ținând cont în special de elementele lor distinctive și dominante. Percepția asupra mărcilor pe care o are consumatorul mediu al produselor sau al serviciilor în cauză joacă un rol determinant în aprecierea globală a riscului amintit. În această privință, consumatorul mediu percepe o marcă în mod normal ca pe un tot și nu face o examinare a diferitelor detalii ale acesteia (a se vedea Hotărârea Curții din 12 iunie 2007, OAPI/Shaker, C‑334/05 P, Rep., p. I‑4529, punctul 35 și jurisprudența citată).

38      În acest context, trebuie amintit că, pentru a determina gradul de distinctivitate al unei mărci, trebuie să se aprecieze în mod global capacitatea mai mult sau mai puțin extinsă a mărcii de a identifica produsele sau serviciile pentru care a fost înregistrată ca provenind de la o întreprindere determinată și, prin urmare, de a distinge aceste produse sau servicii de cele ale altor întreprinderi (a se vedea în acest sens și prin analogie Hotărârea Curții din 22 iunie 1999, Lloyd Schuhfabrik Meyer, C‑342/97, Rec., p. I‑3819, punctul 22). Atunci când se pune problema aprecierii caracterului distinctiv al unui element al unei mărci complexe, se aplică același criteriu, astfel încât trebuie să se aprecieze capacitatea mai mult sau mai puțin extinsă a acestui element al mărcii de a identifica produsele sau serviciile pentru care aceasta a fost înregistrată ca provenind de la o întreprindere determinată.

–       Cu privire la elementele mărcilor în cauză care trebuie luate în considerare în cadrul comparării semnelor

39      Aprecierea similitudinii dintre două mărci nu se poate limita la luarea în considerare numai a unei componente a unei mărci complexe și la compararea acesteia cu o altă marcă. Dimpotrivă, comparația trebuie să se realizeze prin examinarea mărcilor în cauză, apreciată fiecare ca întreg, ceea ce nu exclude faptul că impresia de ansamblu produsă de o marcă complexă în memoria publicului relevant poate fi dominată, în anumite împrejurări, de una sau de mai multe dintre componentele sale (a se vedea Hotărârea OAPI/Shaker, punctul 37 de mai sus, punctul 41 și jurisprudența citată). Aprecierea similitudinii se va putea face exclusiv pe baza elementului dominant numai dacă toate celelalte componente ale mărcii sunt neglijabile (Hotărârea Curții OAPI/Shaker, punctul 37 de mai sus, punctul 42, și Hotărârea Curții din 20 septembrie 2007, Nestlé/OAPI, C‑193/06 P, Rep., p. I‑114*, punctul 43). Acesta ar putea fi cazul în special atunci când această componentă este susceptibilă să domine în sine imaginea acestei mărci pe care publicul relevant o păstrează în memorie, astfel încât toate celelalte componente ale mărcii sunt neglijabile în impresia de ansamblu produsă de aceasta (Hotărârea Nestlé/OAPI, citată anterior, punctul 43).

40      În speță, camera de recurs a apreciat că elementul dominant în cazul mărcilor solicitate este elementul verbal „golden eagle” la mărcile solicitate nr. 2 și 3 și elementul verbal „golden eagle” combinat cu reprezentarea grafică a unei acvile la marca solicitată nr. 1. Camera de recurs a apreciat că reprezentarea grafică a unei căni roșii și a boabelor de cafea este un element pur decorativ în cadrul mărcilor solicitate. În pofida prezenței unor elemente figurative asemănătoare, mărcile în cauză nu ar fi similare din cauza unor deosebiri existente în cadrul elementelor figurative și din cauza lipsei elementelor verbale în cadrul mărcilor anterioare.

41      Trebuie examinat mai întâi dacă elementele identificate de camera de recurs constituie elementele dominante ale mărcilor solicitate și dacă celelalte elemente ale mărcilor solicitate trebuie considerate neglijabile.

42      În ceea ce privește marca solicitată nr. 1, trebuie constatat că aceasta se compune, în esență, din următoarele elemente: reprezentarea grafică a unei acvile, elementul verbal „golden eagle” situat sub acest element, o cană roșie care conține cafea așezată pe un strat de boabe de cafea, situată sub elementul verbal, și o linie roșie care traversează partea inferioară dreaptă a mărcii.

43      Trebuie apreciat că această combinație dintre elementul verbal „golden eagle” și reprezentarea grafică a unei acvile ocupă un loc predominant în cadrul mărcii solicitate nr. 1. Astfel, după cum a subliniat și camera de recurs, pentru identificarea și cumpărarea unui produs, consumatorii utilizează în mod normal elementul verbal. În plus, dimensiunea elementului verbal nu este neglijabilă. Mai mult, este vorba despre un element cu caracter distinctiv foarte ridicat, întrucât este fantezist în ceea ce privește produsele în cauză. Pentru consumatorul care nu are cunoștințe suficiente de engleză pentru a putea înțelege semnificația elementului verbal, elementul verbal are oricum caracter distinctiv foarte ridicat, întrucât consumatorul îl va percepe ca fiind un element fantezist lipsit de vreo semnificație concretă. De asemenea, reprezentarea grafică a unei acvile are un caracter distinctiv foarte ridicat în ceea ce privește desemnarea cafelei și a băuturilor pe bază de cafea, deoarece nu se poate considera că o astfel de reprezentare evocă produsele în cauză.

44      În schimb, reprezentarea grafică a unei căni roșii pe un strat de boabe de cafea, plasată în partea inferioară a mărcii solicitate nr. 1, are un caracter distinctiv scăzut în ceea ce privește produsele în cauză. Astfel, o cană roșie și boabele de cafea nu pot fi considerate ca având caracter distinctiv pronunțat, întrucât ele evocă produsele în cauză [a se vedea în acest sens, în ceea ce privește reprezentarea grafică a unei piei de vacă pentru lapte și produse lactate, Hotărârea Tribunalului din 13 iunie 2006, Inex/OAPI – Wiseman (Reprezentarea grafică a unei piei de vacă), T‑153/03, Rec., p. II‑1677, punctul 36]. Dimpotrivă, trebuie constatat, în mod similar camerei de recurs, că este vorba despre elemente banale. Astfel, în ceea ce privește comercializarea cafelei sau a băuturilor pe bază de cafea, reprezentarea grafică a cafelei gata preparate într‑o cană și a cafelei sub formă de boabe vine în mod natural în minte.

45      Cu toate acestea, elementul constituit dintr‑o cană roșie pe un strat de boabe de cafea nu poate fi considerat absolut neglijabil în impresia de ansamblu produsă de marca solicitată nr. 1. Deși acest element este mult mai puțin susceptibil să indice originea comercială a produselor în cauză decât elementul verbal și elementul figurativ reprezentând o acvilă, nu este mai puțin adevărat că el ocupă aproape jumătate din marca solicitată nr. 1 și nu este absolut neglijabil în impresia de ansamblu produsă de acest semn.

46      Referitor la mărcile solicitate nr. 2 și 3, trebuie constatat că sunt compuse, în esență, din elementul verbal „golden eagle deluxe” în partea stângă a semnelor, o cană roșie care conține cafea în partea dreaptă și boabe de cafea în partea inferioară. Elementul verbal „golden eagle” trebuie considerat predominant în cadrul acestor mărci. Astfel, după cum s‑a constatat mai sus, această combinație de cuvinte are caracter fantezist în raport cu produsele vizate, indiferent dacă este sau nu este înțeleasă. În plus, pentru a identifica și a cumpăra un produs, consumatorul are tendința să se întemeieze mai curând pe un element verbal decât pe un element figurativ. În plus, elementul figurativ al mărcilor solicitate nr. 2 și 3 are caracter distinctiv scăzut. Cu toate acestea, nu poate fi considerat absolut neglijabil. Astfel, aceste mărci figurative nu pot fi reduse la elementul lor verbal. Deși este scris cu litere de dimensiuni mari, elementul verbal ocupă doar o parte a suprafeței mărcilor menționate.

47      Dat fiind că elementul constituit din cana roșie și boabele de cafea nu poate fi considerat absolut neglijabil în impresia de ansamblu produsă de mărcile solicitate, compararea semnelor în cauză nu se poate limita la elementele predominante ale acestor mărci.

48      În ceea ce privește mărcile anterioare, nu există nici vreun element care să domine aceste semne, în așa fel încât celelalte elemente să fie neglijabile în impresia de ansamblu produsă de acestea.

49      Rezultă din considerațiile care precedă că această comparare a semnelor în cauză trebuie să se întemeieze pe impresia de ansamblu produsă de ele și nu se poate limita la anumite elemente ale acestora.

–       Cu privire la similitudinea vizuală

50      În speță, trebuie analizată mai întâi similitudinea dintre acea parte a mărcilor solicitate compusă din reprezentarea grafică a unei căni și a unor boabe de cafea, pe de o parte, și mărcile anterioare, pe de altă parte, pentru ca apoi să se compare mărcile solicitate, luate în ansamblu, cu mărcile anterioare. În această privință, trebuie subliniat că nimic nu împiedică analizarea, într‑o primă fază, a similitudinii dintre mărcile în cauză raportat la un element al unei mărci complexe, pentru ca ulterior să se aprecieze în mod global această similitudine.

51      În ceea ce privește marca solicitată nr. 1, trebuie remarcat că partea inferioară a acestei mărci și mărcile anterioare au ca element comun reprezentarea unei căni roșii cu suprafață interioară albă pe un strat de boabe de cafea. În plus, în fiecare dintre aceste mărci, toarta cănii este orientată spre dreapta, cana este umplută cu o băutură caldă (aparent cu cafea), iar din cană se ridică abur. Mai mult, culoarea fondului acestor mărci este similară întrucât fondul mărcii solicitate nr. 1 este portocaliu, iar haloul din jurul cănii în marca anterioară înregistrată sub nr. IR 726641 este de asemenea portocaliu. Este de asemenea posibil să se distingă, în cadrul mărcii solicitate nr. 1, un fel de halo în jurul cănii, deși contururile acestui halo sunt mai puțin clare decât cele ale mărcii anterioare înregistrate sub nr. IR 726641.

52      În ceea ce privește deosebirile dintre partea inferioară a mărcii solicitate nr. 1 și mărcile anterioare, trebuie subliniate următoarele. Deosebirea cea mai evidentă dintre mărcile în cauză constă în faptul că, la mărcile anterioare, cana roșie este decorată cu o linie exterioară aurie care nu figurează pe cana roșie a mărcii solicitate nr. 1. În plus, la mărcile anterioare, cafeaua din cană are o culoare foarte închisă, aproape neagră, în timp ce la marca solicitată nr. 1 este de culoare maro deschis. Mai mult, spre deosebire de mărcile anterioare, partea inferioară dreaptă a mărcii solicitate nr. 1 este traversată de o linie roșie.

53      În ceea ce privește mărcile solicitate nr. 2 și 3, trebuie subliniat că elementul comun cu mărcile anterioare este reprezentarea grafică a unei căni roșii cu suprafață interioară albă și a boabelor de cafea. În plus, în fiecare dintre aceste mărci, cana este umplută cu o băutură caldă (aparent cu cafea), iar din cană se ridică abur. Există de asemenea o similitudine referitoare la culoarea fondului acestor mărci, dat fiind că fondul mărcilor solicitate nr. 2 și 3 este parțial portocaliu și parțial maro, la fel ca fondul mărcii anterioare înregistrate sub nr. IR 726641.

54      Totuși, spre deosebire de mărcile anterioare, la mărcile solicitate nr. 2 și 3, cana roșie nu este decorată cu o linie exterioară aurie. Trebuie să se mai constate că între mărcile solicitate nr. 2 și 3 și mărcile anterioare există deosebiri în ceea ce privește perspectiva și partea cănii care este vizibilă. Astfel, la mărcile anterioare, toarta cănii este orientată spre dreapta, în timp ce la mărcile solicitate nr. 2 și 3 este orientată spre stânga. Mai mult, la mărcile anterioare, aproape întreaga cană este vizibilă și doar o foarte mică parte a acesteia este acoperită de boabele de cafea pe care stă. În schimb, la mărcile solicitate nr. 2 și 3, numai partea superioară a cănii este vizibilă, iar imaginea pare să fi fost tăiată la mijlocul toartei.

55      În plus, mărcile solicitate nr. 2 și 3 au forma unui dreptunghi a cărui lungime este mult mai mare decât înălțimea. Cana nu este situată la mijloc, ci în partea dreaptă a acestor mărci. În schimb, marca anterioară înregistrată sub nr. IR 633089 are formă de pătrat, iar marca anterioară înregistrată sub nr. IR 726641 are forma unui dreptunghi a cărui lungime este mai mică decât înălțimea. La marca anterioară înregistrată sub nr. IR 726641, cana este situată în centru și ocupă o parte foarte importantă a suprafeței. Suprafața acoperită de boabele de cafea și de planul din spate pare relativ redusă. În schimb, la mărcile solicitate nr. 2 și 3, cana roșie situată în partea dreaptă nu acoperă o parte importantă a suprafeței. La marca anterioară înregistrată sub nr. IR 633089, cana este situată în mijlocul stratului de boabe de cafea. Stratul de boabe de cafea acoperă aproape un sfert din înălțimea acestei mărci. În schimb, în cadrul mărcilor solicitate nr. 2 și 3, boabele de cafea acoperă o parte mult mai importantă a suprafeței.

56      În ceea ce privește haloul prezentat de reclamantă drept unul dintre cele nouă elemente ale mărcilor anterioare (a se vedea punctul 26 de mai sus), Tribunalul apreciază că mărcile solicitate nr. 2 și 3 nu creează impresia că un halo înconjoară cana. Impresia oferită de aceste mărci este mai curând aceea că, în partea stângă a semnului, fondul este maro și că, în partea dreaptă și în mijlocul semnelor, fondul este portocaliu.

57      În ceea ce privește marca solicitată nr. 3, mai trebuie subliniat că respectiva cafea din cană este de culoare maro deschis, în timp ce la mărcile anterioare cafeaua este de culoare foarte închisă, aproape neagră.

58      Rezultă din toate considerațiile care precedă că mărcile anterioare și elementul mărcilor solicitate constituit din reprezentarea grafică a unei căni roșii și a unor boabe de cafea trebuie considerate similare.

59      În ceea ce privește compararea impresiei de ansamblu produse de mărcile în discuție, trebuie amintit mai întâi că acea parte a mărcilor solicitate compusă din reprezentarea grafică a unei căni roșii și a unor boabe de cafea este un element cu caracter distinctiv scăzut și că elementele verbale ale mărcilor solicitate și elementul figurativ reprezentând o acvilă din cadrul mărcii solicitate nr. 1 au caracter distinctiv foarte ridicat.

60      Trebuie subliniat totodată că, potrivit jurisprudenței, atunci când o marcă compusă este constituită prin juxtapunerea unui element și a unei alte mărci, această ultimă marcă, deși nu reprezintă elementul dominant în marca compusă, poate să păstreze o poziție distinctivă autonomă în cadrul mărcii compuse. Într‑un asemenea caz, marca compusă și cealaltă marcă pot fi considerate similare (a se vedea în acest sens Hotărârea Medion, punctul 28 de mai sus, punctele 30 și 37). Trebuie subliniat că Hotărârea Medion, punctul 28 de mai sus, se referea la situația în care marca anterioară fusese reprodusă în mod identic în cadrul mărcii ulterioare. Totuși, trebuie apreciat că, în ipoteza în care marca anterioară nu este reprodusă în mod identic în cadrul mărcii ulterioare, este de asemenea posibil ca semnele în cauză să fie similare din cauza similitudinii dintre marca anterioară și un element al mărcii ulterioare care ocupă un loc distinctiv autonom.

61      În speță, în ceea ce privește marca solicitată nr. 1, trebuie subliniat că, întrucât elementul constituit din reprezentarea grafică a unei căni roșii pe un strat de boabe de cafea nu poate fi considerat ca fiind absolut neglijabil în impresia de ansamblu produsă de acest semn și având în vedere similitudinea dintre acest element și mărcile anterioare, această marcă și mărcile anterioare nu pot fi considerate total diferite. Totuși, din moment ce elementul constituit din reprezentarea grafică a unei căni roșii pe un strat de boabe de cafea nu a fost reprodus în mod identic în cadrul mărcii solicitate nr. 1 și acest element al mărcii solicitate nr. 1 are caracter distinctiv scăzut, în timp ce elementul verbal, precum și elementul figurativ constituit din reprezentarea grafică a unei acvile au un caracter distinctiv foarte ridicat, similitudinea vizuală dintre această marcă și mărcile anterioare trebuie considerată ca fiind redusă.

62      În ceea ce privește mărcile solicitate nr. 2 și 3, trebuie de asemenea subliniat că, întrucât elementul constituit din reprezentarea grafică a unei căni roșii și a unor boabe de cafea nu poate fi considerat ca fiind absolut neglijabil în impresia de ansamblu produsă de acest semn și având în vedere similitudinea dintre acest element și mărcile anterioare, aceste mărci și mărcile anterioare nu pot fi considerate total diferite.

63      Totuși, trebuie subliniat de asemenea că deosebirile precizate la punctele 54-57 de mai sus între mărcile anterioare și elementul mărcilor solicitate nr. 2 și 3 constituit din reprezentarea grafică a unei căni roșii și a unor boabe de cafea nu pot fi neglijate. Din moment ce acest element al mărcilor solicitate nr. 2 și 3 are caracter distinctiv scăzut, în timp ce elementul lor verbal are caracter distinctiv foarte ridicat, similitudinea vizuală dintre aceste mărci solicitate și mărcile anterioare trebuie considerată ca fiind redusă.

64      Referitor la constatarea camerei de recurs potrivit căreia deosebirile dintre reprezentarea grafică a unei căni roșii și a unor boabe de cafea în cadrul mărcilor solicitate și reprezentarea grafică a acestora în cadrul mărcilor anterioare au o importanță considerabilă, dat fiind caracterul distinctiv scăzut al mărcilor anterioare (punctul 26 din fiecare dintre deciziile atacate), trebuie făcute următoarele precizări.

65      Caracterul distinctiv al mărcii anterioare este unul dintre factorii care trebuie luați în considerare la aprecierea riscului de confuzie [Hotărârea Tribunalului din 16 martie 2005, L’Oréal/OAPI – Revlon (FLEXI AIR), T‑112/03, Rec., p. II‑949, punctul 61, și Hotărârea Tribunalului din 13 decembrie 2007, Xentral/OAPI – Pages jaunes (PAGESJAUNES.COM), T‑134/06, Rep., p. II‑5213, punctul 70; a se vedea de asemenea în acest sens și prin analogie Hotărârea Curții din 29 septembrie 1998, Canon, C‑39/97, Rec., p. I‑5507, punctul 24]. În acest context, trebuie subliniat că este necesar să se facă distincție între factorul întemeiat pe caracterul distinctiv al mărcii anterioare, care are legătură cu protecția acordată unei astfel de mărci, și caracterul distinctiv al elementului unei mărci complexe care este legat de capacitatea acestuia de a domina impresia de ansamblu produsă de această marcă (Ordonanța Curții din 27 aprilie 2006, L’Oréal/OAPI, C‑235/05 P, Rec., p. I‑57*, punctul 43). Deși este adevărat că trebuie să se examineze caracterul distinctiv al unui element al unei mărci complexe încă din faza aprecierii similitudinii semnelor, în scopul stabilirii eventualelor elemente dominante ale semnului, gradul de distinctivitate al mărcii anterioare este unul dintre elementele care trebuie luate în considerare la aprecierea globală a riscului de confuzie. Așadar, la momentul aprecierii similitudinii dintre semne, nu trebuie luat în considerare gradul eventual scăzut al caracterului distinctiv al mărcilor anterioare.

–       Cu privire la similitudinea fonetică

66      Reclamanta invocă faptul că nu s‑a efectuat de către camera de recurs o comparare a semnelor pe plan fonetic. Aceasta apreciază că nu are importanță în acest sens faptul că mărcile solicitate conțin un element verbal, întrucât ele conțin elementul distinctiv autonom constituit dintr‑o cană roșie pe un strat de boabe de cafea.

67      În această privință, este suficient să se constate că, întrucât mărcile anterioare nu conțin niciun element verbal, o comparare fonetică între mărcile în cauză este irelevantă. Nu se poate deduce existența unei similitudini fonetice între mărcile în cauză din faptul că un consumator, dacă va descrie mărcile în discuție, va utiliza expresii precum „cană roșie” și „boabe de cafea”. Astfel, pentru a se referi la mărcile solicitate, publicul va cita elementul lor verbal, dar nu va descrie elementul figurativ al acestora.

–       Cu privire la similitudinea conceptuală

68      Reclamanta critică faptul că nu s‑a efectuat de către camera de recurs o comparare a mărcilor în cauză din punct de vedere conceptual. În această privință, reclamanta afirmă că partea inferioară a mărcii solicitate nr. 1 și partea dreaptă a mărcilor solicitate nr. 2 și 3, pe de o parte, și mărcile anterioare, pe de altă parte, sunt identice din punct de vedere conceptual.

69      OAPI apreciază că deosebirea pe plan conceptual între mărcile în cauză este evidentă, întrucât mărcile anterioare nu conțin conceptul caracteristic al acvilei aurite existente în cadrul mărcilor solicitate.

70      În această privință, trebuie constatat că, în deciziile atacate, camera de recurs nu se pronunță în mod expres asupra similitudinii conceptuale a semnelor în cauză. Trebuie de asemenea subliniat că partea inferioară a mărcii solicitate nr. 1 și partea dreaptă a mărcilor solicitate nr. 2 și 3 sunt constituite dintr‑o cană roșie umplută cu cafea și din boabe de cafea, la fel ca mărcile anterioare.

71      Pe de altă parte, trebuie amintit că elementul mărcilor solicitate constituit din reprezentarea grafică a unei căni roșii pe un strat de boabe de cafea are caracter distinctiv scăzut deoarece evocă produsele în cauză.

72      Referitor la conceptul acvilei, trebuie apreciat că acesta are caracter distinctiv foarte ridicat în ceea ce privește produsele în cauză, întrucât nu are nicio legătură cu acestea (a se vedea punctul 43 de mai sus). Trebuie totuși subliniat că un consumator care nu are cunoștințe suficiente de engleză pentru a putea înțelege semnificația cuvântului „eagle” nu va putea percepe referirea care se face la conceptul acvilei în cadrul mărcilor solicitate nr. 2 și 3.

73      În speță, nu se poate, așadar, susține că nu există nicio similitudine pe plan conceptual între mărcile în cauză.

74      Din toate considerațiile care precedă rezultă că, în deciziile atacate, camera de recurs a apreciat în mod greșit (punctul 28 din decizia atacată pronunțată în cauza T‑5/08 și punctul 27 din deciziile atacate pronunțate în cauzele T‑6/08 și T‑7/08) că mărcile în cauză sunt diferite. Din moment ce exista o similitudine, fie chiar redusă, pe plan vizual și conceptual, camera de recurs ar fi trebuit să evalueze riscul de confuzie între mărcile în conflict.

75      Rezultă din cele ce precedă că primul motiv trebuie primit, iar decizia atacată trebuie anulată în acest temei, fără a mai fi necesară examinarea celui de al doilea motiv.

2.     Cu privire la cererea de reformare a deciziilor atacate

76      În ceea ce privește al doilea capăt de cerere formulat de reclamantă, prin care se solicită constatarea de către Tribunal a faptului că cererile de înregistrare a mărcilor solicitate trebuie respinse, se impun următoarele precizări.

77      Trebuie subliniat că posibilitatea Tribunalului de a reforma decizia atacată în temeiul articolului 63 alineatul (3) din Regulamentul nr. 40/94 [devenit articolul 65 alineatul (3) din Regulamentul nr. 207/2009] este, în principiu, limitată la situațiile în care cauza se află în stare de judecată, ceea ce presupune că Tribunalul poate stabili, pe baza probelor prezentate, decizia pe care camera de recurs era obligată să o pronunțe [Hotărârea Tribunalului din 8 iulie 2004, MFE Marienfelde/OAPI – Vétoquinol (HIPOVITON), T‑334/01, Rec., p. II‑2787, punctul 63]. În speță, cauza nu se află în stare de judecată, întrucât camera de recurs nu a realizat, în deciziile atacate, o apreciere globală a riscului de confuzie.

78      Prin urmare, cererea reclamantei de reformare a deciziilor atacate trebuie respinsă.

 Cu privire la cheltuielile de judecată

79      Potrivit articolului 87 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Pe de altă parte, potrivit aceluiași articol, în cazul în care mai multe părți cad în pretenții, Tribunalul decide asupra repartizării cheltuielilor de judecată.

80      În prezenta cauză, întrucât OAPI și intervenienta au căzut în pretenții, se impune obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă, conform concluziilor acesteia.

Pentru aceste motive,

TRIBUNALUL (Camera a opta)

declară și hotărăște:

1)      Anulează deciziile Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 1 octombrie 2007 (cauzele R 563/2006‑2, R 568/2006‑2 și R 1312/2006‑2).

2)      Respinge acțiunile cu privire la restul motivelor.

3)      OAPI și Master Beverage Industries Pte Ltd suportă, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, cheltuielile de judecată efectuate de Société des produits Nestlé SA.

Martins Ribeiro

Papasavvas

Dittrich

Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 25 martie 2010.

Semnături

---

* Limba de procedură: engleza.