52022PC0658

EXPUNERE DE MOTIVE

1.CONTEXTUL PROPUNERII

•Motivele și obiectivele propunerii

Politica comună a UE în domeniul vizelor este un element esențial în asigurarea securității și a bunei funcționări a frontierelor externe ale spațiului Schengen. Această politică facilitează șederea legală în țările Schengen sau tranzitul legal prin țările Schengen și a contribuit la armonizarea practicilor statelor membre în materie de eliberare a vizelor. Pentru a menține un nivel ridicat de securitate internă, pentru a proteja libera circulație a persoanelor în spațiul Schengen și pentru a facilita călătoriile în scopuri legitime către UE ale resortisanților țărilor terțe, reducând în același timp migrația ilegală, statele membre lucrează în prezent la îmbunătățirea gestionării frontierelor lor externe comune.

De la intrarea în vigoare, în 2010, a Codului de vize 1 și de la punerea în funcțiune, în 2011, a Sistemului de informații privind Vizele (VIS) 2 , contextul în care se aplică politica în domeniul vizelor s-a modificat în mod considerabil. Pe de o parte, provocările în materie de migrație și securitate au sporit în ultimii ani; pe de altă parte, evoluțiile tehnologice semnificative oferă noi oportunități de facilitare a procesului de solicitare a vizelor Schengen, atât pentru călători, cât și pentru consulate.

Deși prelucrarea cererilor de viză este deja parțial digitalizată, cererile și deciziile luate cu privire la acestea fiind înregistrate în VIS, două etape importante rămân pe suport de hârtie: procesul de solicitare a vizelor și autocolantul de viză. Aceste două etape generează o povară pentru toate părțile interesate, de la autoritățile publice naționale centrale, și anume ministerele afacerilor interne și ministerele afacerilor externe, până la consulate și solicitanți. Statele membre sunt conștiente de acest lucru, iar unele dintre ele și-au digitalizat parțial procesul de solicitare a vizelor pentru a-i spori eficiența și accesibilitatea.

La nivelul UE, în 2017, președinția estoniană a Consiliului a lansat, în cadrul Grupului de lucru pentru vize al Consiliului 3 , discuția cu privire la opțiunile de îmbunătățire a procesului actual de solicitare a vizelor prin depunerea online a cererilor de viză 4 și introducerea unei vize digitale 5 . Acest impuls politic, împreună cu modificările legislative actuale și viitoare, și anume Codul de vize revizuit 6 , revizuirea VIS 7 , Sistemul de intrare/ieșire (EES) 8 și Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) 9 , au determinat Comisia să emită, la 14 martie 2018, o comunicare privind adaptarea politicii comune în domeniul vizelor la noile provocări 10 și să lanseze un proces de reflecție privind trecerea la vizele digitale.

Comunicarea Comisiei din martie 2018 privind politica în domeniul vizelor a preluat ideea de „vize electronice”. După cum s-a anunțat în această comunicare a Comisiei, în 2019 s-a efectuat un studiu de fezabilitate privind digitalizarea procedurilor de solicitare a vizelor, iar rezultatele acestuia au fost utilizate în cadrul evaluării impactului care însoțește prezenta propunere. În plus, un proiect de dezvoltare a unui prototip de platformă a UE a fost, de asemenea, realizat, în perioada 2020-2021, de Agenția UE pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA), în strânsă coordonare cu Comisia și cu statele membre. Lecțiile învățate din elaborarea acestui prototip vor fi utilizate pentru dezvoltarea viitoarei platforme a UE pentru cereri.

Cu ocazia revizuirii, în 2019, a Codului de vize al UE, Parlamentul European și Consiliul au afirmat în mod explicit obiectivul dezvoltării unei soluții comune care să permită în viitor depunerea online a cererilor de viză Schengen, valorificând astfel pe deplin evoluțiile juridice și tehnologice recente 11 . Pandemia de COVID-19, care a dus la încetinirea la nivel mondial a operațiunilor în materie de vize Schengen, parțial din cauza dificultății de a permite accesul solicitanților de viză în consulate și în centrele de primire a cererilor de viză, a determinat statele membre să invite Comisia să accelereze activitatea de digitalizare a procedurilor în materie de vize. Noul Pact privind migrația și azilul 12 , propus de Comisie la 23 septembrie 2020, a stabilit ca obiectiv digitalizarea deplină a procedurii în materie de vize până în 2025, prin introducerea unei vize digitale și prin oferirea posibilității de a depune online cererile de viză.

În prezent, resortisanții a 102 țări terțe trebuie să dețină o viză valabilă pentru a trece frontierele externe ale UE 13 . Vizele sunt eliberate de statele membre prin intermediul unei rețele de consulate din țările terțe 14 . În cadrul proiecțiilor utilizate în evaluarea impactului care însoțește prezenta propunere 15 , se preconizează că numărul vizelor de scurtă ședere va crește ușor până în 2025 și apoi se va stabiliza.

Prin introducerea opțiunii oferite solicitanților de viză de a semna electronic formularele de cerere, Codul de vize modificat 16 a creat posibilitatea ca cererile de viză să fie transmise și prelucrate în format digital; cu toate acestea, majoritatea statelor membre au digitalizat doar unele etape ale procesului de solicitare a vizelor de scurtă ședere și se bazează încă în mare măsură pe proceduri pe suport de hârtie. Prin urmare, gradul de digitalizare, precum și procesul de solicitare a vizelor diferă de la un stat membru la altul.

Fragmentarea actuală în ceea ce privește practicile naționale de gestionare a procesului de solicitare a vizelor afectează funcționarea politicii pe care UE o aplică în domeniul vizelor și percepția Uniunii Europene ca entitate geografică unică și are drept consecință faptul că procesul de depunere a unei cereri de viză este împovărător pentru solicitanți.

În plus, întrucât normele în vigoare la nivelul UE privind vizele de scurtă ședere nu impun statelor membre nicio obligație de digitalizare, actualele proceduri pe suport de hârtie generează pentru statele membre costuri de gestionare ridicate aferente tratării cererilor pe suport de hârtie.

În plus, autocolantul de viză fizic este expus riscurilor de falsificare și de fraudă (de exemplu falsificare și contrafacere) și poate fi furat, ceea ce reprezintă un risc de securitate. Autocolantul de viză a fost introdus în 1995 și de atunci a fost actualizat în mod regulat pentru a îmbunătăți elementele sale de securitate. Cea mai recentă inovație este introducerea unui cod de bare 2D semnat pe autocolantul de viză 17 , care va intra în vigoare la 1 mai 2022 18 . Cu toate acestea, este probabil ca autocolantul de viză să rămână vulnerabil la contrafacere sau falsificare.

Un alt risc identificat în legătură cu situația actuală este introducerea de cereri de viză la consulatele mai multor state membre de către același solicitant („visa shopping”). Eterogenitatea în ceea ce privește modul de depunere a cererilor ar putea să îi încurajeze pe solicitanții de viză să aleagă să depună o cerere de viză pentru un stat membru în care procedura de solicitare a vizei este digitalizată în mai mare măsură, care ar fi diferit de statul membru care, în caz contrar, ar fi competent să examineze cererea de viză.

În plus, țările terțe care concurează direct cu UE în ceea ce privește atragerea vizitatorilor din țări terțe, cum ar fi Australia și Noua Zeelandă, au instituit deja procese complet digitalizate pentru toți resortisanții străini care trebuie să dețină viză. Alte țări (de exemplu Regatul Unit, SUA, Canada, [Rusia,] India) au digitalizat procesul menit să le permită resortisanților anumitor țări terțe-cheie să obțină rapid și ușor o autorizație electronică de călătorie în locul unei vize, pentru anumite scopuri de călătorie. Aceste proceduri sunt în mare măsură comparabile cu Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS). Prin comparație, procedura de solicitare a vizelor pentru a vizita UE este destul de complexă și greoaie 19 . Tendința mondială de digitalizare, împreună cu așteptările călătorilor de a beneficia de proceduri din ce în ce mai rapide, moderne și simple ar putea lăsa UE în urmă și ar putea genera dezavantaje economice pentru UE, în special pentru industria sa, întrucât călătoriile internaționale contribuie la creșterea PIB-ului UE, în special la industria turismului.

În consecință, costurile lipsei de acțiune la nivelul UE ar putea crește cu timpul. Fără digitalizare, statele membre ar continua să suporte o sarcină administrativă împovărătoare în ceea ce privește gestionarea proceselor în materie de vize, solicitanții de viză ar continua să fie supuși unor proceduri costisitoare și îndelungate, iar riscurile legate de securitatea autocolantului de viză ar continua să existe.

Principalele probleme identificate în legătură cu autoritățile statelor membre care se ocupă de cererile de viză și de eliberarea vizelor sunt următoarele:

·procesul de lungă durată și acumularea costurilor suportate de consulate pentru gestionarea, prelucrarea, arhivarea (și, în cele din urmă, distrugerea) documentelor pe suport de hârtie. Dependența statelor membre de prestatorii externi de servicii pentru a-și îndeplini obligațiile legate de gestionarea vizelor în contextul unei creșteri a numărului de cereri de viză și al obligației resortisanților țărilor terțe de a se prezenta la consulat sau la un centru de primire a cererilor de viză de fiecare dată când trebuie să depună o cerere. În medie, 90 % din cererile de viză de scurtă ședere sunt depuse prin intermediul prestatorilor externi de servicii. Acest lucru implică, de asemenea, contracte la scară largă și costuri de monitorizare, precum și costuri suplimentare suportate de solicitanții de viză;

·procesul pe suport de hârtie nu este ferit de amenințări sau lipsit de riscuri. Pandemia de COVID-19 a avut un impact substanțial asupra procedurii în materie de vize, deoarece aceasta necesită în mod sistematic prezența fizică a solicitantului la un consulat sau la un prestator extern de servicii în etapele-cheie ale procedurii de solicitare a vizei Schengen;

·autocolantul de viză fizic este expus riscurilor de falsificare și de fraudă (de exemplu falsificare și contrafacere) și trebuie să fie transportat și depozitat în condiții de siguranță 20 ;

·riscul sporit de introducere de cereri de viză la consulatele mai multor state membre de către același solicitant („visa shopping”). Solicitanții ar putea fi tentați să ceară viză într-un stat membru care oferă un proces rapid de solicitare a vizelor, în loc să își depună cererea de viză în statul membru pe care doresc de fapt să îl viziteze.

Procedura actuală este, de asemenea, complexă și împovărătoare pentru solicitanții de viză.

·Solicitanții de viză trebuie să se deplaseze la cel mai apropiat consulat sau la cel mai apropiat centru de primire a cererilor de viză pentru fiecare cerere și să predea documentul de călătorie, ceea ce face mai dificilă identificarea lor și deplasarea lor în străinătate în timpul procesului de solicitare a vizelor.

·Persoanele care călătoresc în mod frecvent trebuie să urmeze pentru fiecare cerere aceeași procedură de lungă durată, care poate să difere în funcție de statul membru de destinație.

·De asemenea, solicitanții plătesc taxe suplimentare atunci când își depun cererea prin intermediul unui prestator extern de servicii.

Cauzele profunde ale acestor probleme sunt cerințele juridice care impun statelor membre să elibereze un autocolant de viză pe suport de hârtie, dependența statelor membre de practicile privind prezența fizică a solicitanților de viză și privind utilizarea suportului de hârtie, precum și nivelul eterogen de digitalizare și procedurile fragmentate în materie de vize.

Prin urmare, digitalizarea procedurilor în materie de vize oferă ocazia de a îmbunătăți procesul de solicitare a vizelor, reducând costurile și sarcina suportate de părțile interesate, îmbunătățind totodată securitatea spațiului Schengen. În plus, digitalizarea procesului de solicitare a vizelor este în concordanță cu evoluțiile legislative recente 21 privind peisajul informatic pentru gestionarea frontierelor, contribuind la consolidarea securității spațiului Schengen.

•Coerența cu dispozițiile existente în domeniul de politică vizat

Digitalizarea procedurii de solicitare a vizelor și punerea în aplicare a unei vize digitale sunt coerente cu o serie de evoluții majore în domeniul politicii în materie de vize și frontiere:

·revizuirea din 2020 a Codului de vize, care a facilitat eliberarea pentru persoanele care călătoresc cu regularitate a unor vize cu o perioadă de valabilitate mai lungă și a autorizat depunerea cererilor de viză în format electronic (posibilitate folosită de câteva state membre) și utilizarea semnăturii electronice (posibilitate care nu a fost folosită până în prezent de statele membre);

·recent revizuitul Regulament privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) 22 ;

·Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) 23 , care face parte din cadrul pentru frontiere inteligente și interoperabilitate și introduce o autorizare online de călătorie pentru resortisanții țărilor terțe care nu trebuie să dețină viză. Această autorizare de călătorie este diferită de procedura în materie de vize, în cazul căreia sunt necesare furnizarea datelor biometrice ale solicitanților și prezența fizică a acestora pentru a atenua riscurile mai ridicate în materie de migrație și securitate ale țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză;

·Sistemul de intrare/ieșire (EES), care va fi operațional în 2022 și va impune fiecărui călător care vizitează spațiul Schengen pentru șederi de scurtă durată să își înregistreze intrarea și ieșirea la punctele de trecere a frontierei, ceea ce va permite detectarea persoanelor care au depășit durata de ședere autorizată 24 ;

·prezenta propunere nu aduce atingere Directivei 2004/38/CE 25 . Propunerea nu modifică în niciun fel Directiva 2004/38/CE;

·prezenta propunere nu aduce atingere părții a doua din Acordul de retragere UERegatul Unit 26 .

•Coerența cu alte politici ale Uniunii

Inițiativa privind digitalizarea vizelor este inclusă în programul de lucru al Comisiei pentru 2021 27 și este menționată în noul Pact privind migrația și azilul, astfel cum s-a arătat mai sus. Inițiativa este menționată în Comunicarea Comisiei intitulată „O strategie pentru un spațiu Schengen pe deplin funcțional și rezilient” 28 , fiind una dintre acțiunile-cheie anunțate de Comisie pentru a îmbunătăți gestionarea frontierelor externe.

Inițiativa se încadrează, de asemenea, în abordarea generală a UE de a încuraja modernizarea și digitalizarea serviciilor publice și este în concordanță cu Comunicarea Comisiei intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital” 29 .

2.TEMEI JURIDIC, SUBSIDIARITATE ȘI PROPORȚIONALITATE

•Temeiul juridic

Temeiul juridic al prezentei inițiative legislative este articolul 77 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Articolul 77 alineatul (2) litera (a) din TFUE îi conferă Uniunii competența de a elabora măsuri privind „politica comună a vizelor și a altor permise de ședere de scurtă durată.” Articolul 77 alineatul (2) litera (b) din TFUE îi conferă Uniunii competența de a elabora măsuri privind „controalele la care sunt supuse persoanele la trecerea frontierelor externe”. Articolul 79 alineatul (2) litera (a) îi conferă Uniunii competența de a elabora măsuri privind „condițiile de intrare și de ședere, precum și normele privind acordarea de către statele membre a vizelor și a permiselor de ședere pe termen lung”. Întrucât instrumentul juridic vizează digitalizarea atât a vizelor de scurtă ședere, cât și a vizelor de lungă ședere (numai modelul vizei digitale pentru acestea din urmă), este necesar un temei juridic comun, alcătuit din articolul 77 alineatul (2) și articolul 79 alineatul (2) din TFUE.

•Subsidiaritatea (în cazul competențelor neexclusive)

Disparitățile actuale dintre procesele de solicitare a vizelor și gradele diferite de digitalizare ale statelor membre arată că obiectivul de a institui proceduri în materie de vize mai sigure și mai adaptate erei digitale nu poate fi realizat de statele membre acționând în mod izolat. Îmbunătățirea în mai mare măsură a acestor proceduri comune necesită acțiuni la nivelul UE, deoarece majoritatea problemelor identificate sunt legate de dreptul Uniunii. Este puțin probabil ca problemele identificate mai sus să dispară în viitorul apropiat și acestea sunt direct legate de dispozițiile existente ale dreptului Uniunii.

Prezentul regulament vizează raționalizarea și armonizarea procedurilor în contextul politicii comune în domeniul vizelor. În plus, inițiativa aliniază cerințele privind călătoriile, condițiile de intrare și verificările la frontiere în spațiul Schengen prin intermediul digitalizării și al cadrului pentru interoperabilitatea la frontiere. Prin urmare, modificările părților relevante ale acquis-ului Schengen (în principal Codul de vize și Regulamentul privind VIS și alte acte legislative conexe 30 ) se pot efectua numai la nivelul Uniunii.

Având în vedere amploarea, efectele și impactul acțiunilor preconizate, obiectivele nu pot fi atinse în mod eficient și sistematic decât la nivelul UE.

•Proporționalitatea

În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul 5 alineatul (4) din TUE, este necesar ca natura și intensitatea unei anumite măsuri să fie corelate cu problema identificată. Pentru ca statele membre să poată soluționa în mod eficace toate problemele abordate în prezenta inițiativă legislativă, sunt necesare, într-un fel sau altul, acțiuni legislative la nivelul UE.

Propunerea prevede înlocuirea obligatorie a autocolantului de viză pe suport de hârtie cu viza digitală și instituirea unei platforme a UE care să fie utilizată în mod obligatoriu pentru cererile de viză, la care ar trebui să participe toate statele membre care aplică integral acquis-ul Schengen 31 și țările asociate spațiului Schengen 32 , după ce respectiva platformă va fi intrat în funcțiune. Statele membre vor avea posibilitatea de a beneficia de o perioadă de tranziție.

Propunerea contribuie la abordarea cauzelor profunde ale problemelor actuale. Aceasta ar pune capăt procesului fragmentat și pe suport de hârtie de solicitare a vizelor și ar armoniza actualele niveluri eterogene de digitalizare, asigurând totodată un grad ridicat de securitate.

Acest lucru nu ar depăși ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor explicate în secțiunile anterioare.

•Alegerea instrumentului

Obiectivele prezentei propuneri pot fi atinse printr-un act legislativ care va modifica procedurile existente în materie de vize. Prin urmare, este necesar un regulament de modificare a Regulamentului (CE) nr. 767/2008, a Regulamentului (CE) nr. 810/2009 și a altor regulamente care decurg din acestea.

3.REZULTATELE EVALUĂRILOR EX POST, ALE CONSULTĂRILOR CU PĂRȚILE INTERESATE ȘI ALE EVALUĂRILOR IMPACTULUI

•Consultările cu părțile interesate

Toate părțile interesate și-au exprimat sprijinul larg pentru inițiativă, subliniind beneficiile și oportunitățile preconizate care decurg dintr-o soluție digitală modernă și ușor de utilizat, care se preconizează că va facilita procedurile administrative.

În cursul consultărilor, toate statele membre și-au exprimat sprijinul pentru introducerea unei vize digitale. Statele membre sprijină, de asemenea, extinderea acestei digitalizări la vizele de lungă ședere. În ceea ce privește platforma UE pentru cereri online, o serie de state membre ar prefera să se utilizeze o platformă a UE pentru cereri pe bază voluntară (opțiunea 3, descrisă mai jos), în timp ce altele au sprijinit utilizarea obligatorie a platformei, cu o perioadă de tranziție (opțiunea 4, descrisă mai jos).

Agenția pentru Drepturi Fundamentale, precum și autoritățile naționale de protecție a datelor au subliniat necesitatea de a se respecta principiile privind protecția datelor, și anume „limitarea scopului” și „minimizarea datelor”, atunci când se colectează date cu caracter personal, importanța definirii în mod clar a autorităților care au acces la date și a tipurilor de date la care acestea au acces și necesitatea ca procesul de solicitare online a vizelor să fie accesibil pentru persoanele cu handicap.

În ceea ce privește diferitele opțiuni de politică, autoritățile naționale de protecție a datelor și-au exprimat preferința pentru dezvoltarea și construirea unei platforme a UE pentru cererile de viză, fie în mod voluntar, fie în mod obligatoriu (opțiunile 3 și, respectiv, 4, descrise mai jos).

Comisia a consultat, de asemenea, toate părțile interesate relevante, inclusiv Agenția pentru Drepturi Fundamentale, Europol, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD), precum și autoritățile naționale de protecție a datelor, cu privire la o procedură complet digitalizată de solicitare a vizelor, care i-ar fi scutit pe călători să se deplaseze la consulate sau la prestatorii externi de servicii pentru a li se preleva datele biometrice (a se vedea opțiunea 5 de mai jos). Majoritatea părților interesate s-au opus unei astfel de proceduri, în special din cauza colectării de la distanță a datelor biometrice. În general, astfel cum a explicat AEPD, cu cât gradul de digitalizare prevăzut în cadrul opțiunilor este mai ridicat, cu atât sunt mai mari riscurile pentru protecția datelor. Comisia a examinat cu atenție feedbackul primit din partea agențiilor UE și al autorităților naționale, inclusiv în ceea ce privește preocupările exprimate referitor la colectarea online a datelor biometrice prevăzută în cadrul opțiunii 5.

Frontex a arătat că introducerea unei vize digitale ar fi binevenită, deoarece va face și mai dificilă falsificarea autocolantelor de viză (eliminarea vizei „fizice”). În plus, ar dispărea costurile ridicate aferente gestionării autocolantului de viză.

Reprezentanții industriei călătoriilor și turismului au sprijinit în unanimitate opțiunea 4. Aceștia au scos în evidență faptul că opțiunea menționată ar facilita procedura pe care trebuie să o urmeze solicitanții de viză, ar avea un impact pozitiv asupra călătoriilor către UE și ar spori atractivitatea UE ca destinație de călătorie. Reprezentanții menționați au subliniat că este necesar ca UE să ofere o experiență de călătorie fără sincope echivalentă cu cea propusă de țări cum ar fi Australia, în special pentru călătorii din țările asiatice care trebuie să dețină viză. Deși și-au manifestat, de asemenea, interesul față de opțiunea 5, reprezentanții menționați au recunoscut că aceasta ar putea genera provocări în materie de securitate. Organizațiile de întreprinderi respondente au subliniat, de asemenea, că este necesar să se asigure securitatea datelor și să se prevadă o perioadă de tranziție care să permită o tranziție fără sincope de la soluțiile pe suport de hârtie la soluțiile digitale, precum și că trebuie să existe soluții alternative în cazul unor probleme tehnice.

Rezultatele unei consultări publice desfășurate în perioada martie-iunie 2021 arată, de asemenea, un sprijin foarte puternic pentru procesul de digitalizare, atât în ceea ce privește viza digitală, cât și posibilitatea de a depune online cererile (515 răspunsuri). Atât introducerea unei platforme pentru cereri online, cât și introducerea unei vize digitale sunt considerate evoluții foarte încurajatoare, care ar facilita procedura de solicitare a vizelor de scurtă ședere și călătoriile către UE ale titularilor de viză.

•Obținerea și utilizarea cunoștințelor de specialitate

Comisia a recurs la serviciile unui consultant extern care a realizat un studiu privind fezabilitatea și implicațiile opțiunilor de digitalizare a prelucrării cererilor de viză. Raportul a fost publicat în septembrie 2019 și este disponibil online 33 .

În plus, Comisia a beneficiat de asistență din partea unui contractant extern. Acesta a realizat un studiu care a inclus efectuarea unei analize cost-beneficiu detaliate a diferitelor opțiuni de politică. Studiul menționat a fost utilizat în cadrul activității de elaborare a raportului privind evaluarea impactului. În decembrie 2020 s-a lansat cererea de propuneri pentru realizarea studiului, în urma căreia au fost evaluate două oferte substanțiale. La sfârșitul lunii ianuarie 2021, s-a emis decizia de atribuire a contractului către firma Deloitte.

•Evaluarea impactului

În conformitate cu politica sa privind o mai bună legiferare, Comisia a efectuat o evaluare a impactului 34 . Aceasta a analizat cinci opțiuni de politică, cu niveluri diverse ale intervenției UE în procesul actual de solicitare a vizelor:

Opțiunea 1 este considerată a fi scenariul de referință: conform scenariului de referință, nu sar întreprinde nicio acțiune legislativă la nivelul UE. Statele membre ar continua (sau nu) să își dezvolte instrumentul național. Comisia ar urma să emită recomandări fără caracter obligatoriu pentru statele membre și să le sprijine prin măsuri adoptate în cadrul unor instrumente juridice neobligatorii.

Opțiunea 2 include unele modificări legislative minime la nivel european, menite să elimine obstacolele juridice care limitează posibilitatea statelor membre de a digitaliza în mai mare măsură procesul de solicitare a vizelor. O viză digitală obligatorie ar înlocui autocolantul de viză pe suport de hârtie și ar urma să se introducă un serviciu web pentru a verifica valabilitatea acesteia.

Opțiunea 3 prevede dezvoltarea și construirea unei platforme a UE pentru cererile de viză, care să fie însă utilizată numai pe baza unei participări voluntare. Statele membre ar putea alege să participe la platforma UE pentru cererile de viză în mod voluntar sau să dezvolte ori să utilizeze în continuare propriile platforme naționale sau chiar să nu dezvolte nicio soluție pentru cererile online. Titularii de viză ar putea verifica valabilitatea vizei lor digitale prin intermediul platformei UE pentru cererile de viză în funcție de statul membru care a eliberat viza.

Opțiunea 4, ca și opțiunea 3, prevede, de asemenea, dezvoltarea unei platforme a UE pentru cererile de viză. În timp ce participarea statelor membre la platforma UE pentru cererile de viză ar fi opțională în cadrul opțiunii 3, în cadrul opțiunii 4, utilizarea platformei UE ar fi obligatorie pentru toate statele membre după încheierea unei perioade de tranziție. Titularii de viză ar putea verifica valabilitatea vizei lor digitale prin intermediul platformei UE pentru cererile de viză.

Opțiunea 5 include digitalizarea completă a procedurii UE de solicitare a vizelor în mod obligatoriu și fără să se prevadă o perioadă de tranziție. Spre deosebire de toate celelalte opțiuni, solicitantul ar putea să își înregistreze datele biometrice prin intermediul unei aplicații digitale, eliminându-se astfel necesitatea de a se deplasa personal la consulat sau la centrul de primire a cererilor de viză, necesitate care ar exista în continuare în cadrul tuturor celorlalte opțiuni.

Pe baza constatărilor raportului de evaluare a impactului, opțiunea 4 este considerată opțiunea preferată, deoarece ar atinge cel mai bine toate obiectivele urmărite de inițiativă. Opțiunea 4 ar simplifica și ar armoniza procesul de solicitare a vizelor, reducând sarcina administrativă suportată de statele membre (cuantumul economiilor fiind estimat la 510,9 milioane EUR în perioada 2025-2029) și de solicitanți și ar contribui la sporirea securității procesului de solicitare a vizelor Schengen. Aceasta ar fi, de asemenea, o opțiune corespunzătoare în raport cu alte criterii, cum ar fi protecția datelor și drepturile fundamentale.

Opțiunea 4 implică dezvoltarea unei platforme a UE pentru cererile de viză online care să fie utilizată în mod obligatoriu pentru vizele de scurtă ședere și impune utilizarea vizei digitale. Ar fi planificată o perioadă de tranziție menită să le permită statelor membre care utilizează sau își dezvoltă propriile platforme naționale pentru vize să elimine treptat soluțiile naționale și să se adere la platforma UE pentru cererile de viză, reducând astfel la minimum eventualele costuri nerecuperabile ale investițiilor. Statele membre ar începe să utilizeze treptat platforma UE pentru cererile de viză în perioada de tranziție.

În plus, platforma UE pentru cererile de viză s-ar baza pe o stocare descentralizată a cererilor în sistemele naționale ale statelor membre. În consecință, toate statele membre care și-au digitalizat deja parțial sistemul de solicitare a vizelor (de exemplu, au introdus formularul electronic) ar trebui să poată reutiliza interfața folosită pentru transmiterea datelor în format electronic către sistemul național de vize utilizat pentru prelucrarea cererilor. Statele membre care au instituit, de asemenea, o soluție care asigură digitalizarea întregului proces de solicitare a vizelor își pot păstra actualele soluții de stocare digitală. Pe lângă riscurile mai reduse la adresa securității sau a protecției datelor, stocarea descentralizată ar permite limitarea costurilor nerecuperabile pentru statele membre care au investit deja în digitalizare și care au instituit capacitățile de stocare relevante.

În cadrul acestei opțiuni, resortisanții țărilor terțe pot solicita online o viză de scurtă ședere, prin intermediul platformei pentru cereri. Cu toate acestea, solicitanții care depun o cerere pentru prima dată, solicitanții care depun din nou o cerere la fiecare cinci ani 35 , solicitanții care călătoresc cu copii (pentru a proteja interesul copilului) și solicitanții care vor călători pe baza unui document de călătorie diferit de cel utilizat pentru cererile de viză anterioare ar trebui în continuare să se prezinte la consulat sau la centrul de primire a cererilor de viză pentru a li se preleva datele biometrice și în scopuri de identificare sau să furnizeze informații suplimentare, atunci când este necesar.

Din punctul de vedere al securității spațiului Schengen, un proces de solicitare a vizelor online gestionat prin intermediul unei platforme a UE pentru cererile de viză și bazat pe viza digitală ar consolida securitatea întregului proces, ar contribui la securitatea frontierelor externe ale spațiului Schengen și ar spori încrederea între statele membre. Acest proces ar permite, de asemenea, stabilirea parțial automatizată a statului membru care este competent să evalueze cererea de viză, pe baza criteriilor prevăzute în Codul de vize, reducând astfel în mod semnificativ riscul de introducere de cereri de viză la consulatele mai multor state membre de către același solicitant („visa shopping”).

Viza digitală ar reduce în mod considerabil riscurile de securitate în comparație cu autocolantul de viză. Acest lucru ar fi valabil și în cazul unui scenariu alternativ, și anume atunci când nu este posibil din punct de vedere tehnic să se efectueze căutări în VIS și în alte sisteme de informații ale UE. Nu ar fi posibil să se fure autocolantele de viză necompletate, așa cum se poate întâmpla în prezent în consulatele statelor membre 36 . Opțiunea 4 va armoniza formatele și calitatea datelor din documentele justificative încărcate pe platforma UE pentru cereri, ceea ce va oferi garanții suplimentare în ceea ce privește detectarea documentelor falsificate.

•Adecvarea reglementărilor și simplificarea

În conformitate cu Programul Comisiei privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT), toate inițiativele care au ca obiectiv modificarea legislației existente a UE ar trebui să vizeze simplificarea și realizarea mai eficientă a obiectivelor de politică declarate (și anume, prin reducerea costurilor de reglementare inutile). Deși nu a făcut obiectul inițiativei REFIT, prezenta inițiativă va reduce în mod semnificativ costurile administrative globale suportate de statele membre pentru gestionarea cererilor de viză, astfel cum s-a demonstrat în evaluarea impactului.

•Drepturile fundamentale

Prezenta inițiativă legislativă pune un accent deosebit pe necesitatea de a se asigura respectarea deplină a drepturilor fundamentale, astfel cum sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a UE.

Reducerea frecvenței deplasărilor la un consulat sau la un centru de primire a cererilor de viză ar fi benefică în special pentru solicitanții de viză cu mobilitate redusă. Pe de altă parte, anumite categorii de solicitanți ar putea în continuare să își depună cererea la un consulat sau la un centru de primire a cererilor de viză în cazul în care nu este suficientă asistența oferită de platforma UE pentru cererile de viză sau de furnizorii de servicii și de familie sau prieteni 37 .

Depunerea online a cererilor poate să îmbunătățească experiența de solicitare a unei vize pentru persoanele cu deficiențe de vedere. Platformele pentru cererile online, fie la nivelul UE, fie la nivel național, trebuie să respecte Directiva privind accesibilitatea 38 , în temeiul căreia statele membre au obligația să se asigure că „organismele din sectorul public iau măsurile necesare pentru ca site-urile web și aplicațiile lor mobile să devină mai accesibile, făcându-le ușor de identificat, funcționale, ușor de înțeles și stabile”. Prin urmare, site-urile web ar trebui să le permită utilizatorilor să modifice modul în care sunt afișate informațiile (dimensiunea fontului, culorile etc.) și ar putea, de asemenea, să ofere asistență audio (citirea textelor). Acest lucru nu ar fi posibil sau ar fi posibil într-o mai mică măsură în cazul unui proces de solicitare a vizelor desfășurat pe suport de hârtie. În plus, depunerea online a cererilor ar garanta un grad ridicat de accesibilitate pentru persoanele care nu pot vedea sau auzi, deoarece toate țările ar aplica standardele și caracteristicile integrate în platforma UE pentru cereri.

Dispozițiile speciale care ar fi aplicabile cazurilor individuale din motive umanitare s-ar aplica, de asemenea, persoanelor cu un nivel scăzut de cunoștințe informatice care ar avea nevoie de asistență tehnică. Cu toate acestea, problemele legate de accesibilitatea digitală se vor diminua treptat în timp, ca urmare a îmbunătățirii la nivel mondial a cunoștințelor informatice.

În ceea ce privește drepturile copilului, ar rămâne în vigoare regimul legislativ aplicabil care garantează desfășurarea procesului la fața locului în cazul copiilor. Regulamentul revizuit privind VIS a introdus deja modificări care vizează în special consolidarea luptei împotriva încălcării drepturilor copiilor prin reducerea vârstei de la care se pot preleva amprente digitale (de la 12 la 6 ani), dar și impunerea unor garanții stricte privind datele biometrice ale copiilor, în special prin limitarea perioadei de stocare a datelor: amprentele digitale și imaginile faciale aparținând copiilor cu vârsta sub 12 ani vor fi șterse după expirarea vizei și după ce copilul a părăsit frontierele externe. În ceea ce privește solicitanții care nu depun o cerere pentru prima dată și care au copii, va fi necesar să se aplice din nou o procedură la fața locului în toate cazurile de acest tip.

Rolul prestatorilor externi de servicii în contextul digitalizării ar depinde de sarcinile pe care statele membre le-ar externaliza către aceștia în noul context de digitalizare, atunci când acest lucru este permis de cadrul legislativ. O parte importantă a sarcinilor administrative încredințate în prezent prestatorilor externi de servicii nu ar mai fi necesare în cazul procedurilor digitale (cum ar fi introducerea informațiilor din formularul de cerere pe suport de hârtie în format digital). Pe termen scurt, ar putea spori rolul prestatorilor externi de servicii în furnizarea de asistență generală solicitanților (de exemplu asistența acordată persoanelor fără cunoștințe informatice). Cu toate acestea, pe termen lung, rolul lor în ceea ce privește colectarea cererilor ar trebui să scadă, deoarece solicitanții care nu depun o cerere pentru prima dată și ale căror date biometrice sunt valabile și au fost deja înregistrate pe platformă ar putea să își depună integral online cererea de viză. Din punctul de vedere al protecției datelor, utilizarea prestatorilor externi de servicii implică de facto o expunere suplimentară a datelor cu caracter personal față de terți. Acest lucru nu reprezintă o amenințare la adresa protecției datelor atât timp cât procesele și tehnologiile utilizate de prestatorii externi de servicii respectă principiile de protecție a datelor și de protecție a vieții private și autoritățile statelor membre monitorizează în mod corespunzător fiecare prestator extern de servicii.

Astfel cum a subliniat AEPD, impactul inițiativei asupra protecției datelor rezultă în primul rând din introducerea unei platforme pentru cererile de viză (cu un impact asupra prelucrării datelor cu caracter personal de către prestatorii externi de servicii și asupra securității datelor platformei). În această privință, analiza opțiunilor a arătat că opțiunea 5 prezintă riscuri grave în ceea ce privește protecția datelor din cauza autoînregistrării datelor biometrice prin mijloace digitale. Toate celelalte opțiuni au fost relativ echivalente în ceea ce privește protecția datelor.

În ceea ce privește vizele digitale, în prezent, informațiile referitoare la o viză sunt atât stocate într-o bază de date la scară largă a UE – și anume VIS –, cât și evidențiate prin aplicarea unui autocolant de viză în pașaport. Prin urmare, dematerializarea autocolantului de viză într-o viză pur digitală nu schimbă cu nimic faptul că informațiile referitoare la vize sunt și vor fi în continuare stocate într-o bază de date la scară largă a UE. Regulamentul privind VIS conține deja garanții ridicate în materie de protecție a datelor (norme privind păstrarea datelor, norme privind accesul la date, drepturi de acces la date, drepturi de rectificare, completare și ștergere a datelor cu caracter personal, restricționarea prelucrării datelor etc.). În plus, recent revizuitul Regulament privind VIS a consolidat și mai mult aceste garanții în materie de protecție a datelor prin alinierea dispozițiilor referitoare la protecția datelor la standardele legislative aplicabile în materie de protecție a datelor. Aceste garanții consolidate în materie de protecție a datelor se vor aplica în continuare, întrucât informațiile pe care le conțin vizele digitale vor fi stocate pe mai departe în VIS.

4.IMPLICAȚII BUGETARE

• Platforma UE pentru cererile de viză

În ceea ce privește implicațiile bugetare pentru instituțiile UE, astfel cum au fost estimate în studiul privind prototipul de viză digitală 39 , costul instituirii platformei UE pentru cererile de viză va fi cuprins între 33,8 milioane EUR și 41,2 milioane EUR (inclusiv costurile serviciului gestionat și adaptările necesare pentru VIS) 40 . Odată creat acest serviciu gestionat, exploatarea și întreținerea vor avea un cost anual cuprins între 10,5 milioane EUR și 12,8 milioane EUR, în această sumă fiind incluse și cheltuielile aferente angajării a 10 noi membri ai personalului eu-LISA.

În ceea ce privește impactul asupra statelor membre, fiecare dintre acestea va trebui să își conecteze și să își actualizeze sistemul (sistemele) național(e), astfel încât să poată utiliza serviciile furnizate de noua platformă centralizată a UE pentru cererile de viză. Evaluarea impactului estimează că, pentru fiecare stat membru, costul acestor operațiuni va fi cuprins între 270 000 EUR și 330 000 EUR. Odată conectate, sistemele naționale vor trebui să stocheze cererile primite, astfel încât acestea să poată fi examinate ulterior. Evaluarea impactului a estimat că aceste infrastructuri vor necesita o investiție de aproximativ 2,5 milioane EUR – 3 milioane EUR (în medie) pentru fiecare stat membru 41 . Cuantumul acestui cost ar depinde în mare măsură de numărul de cereri de viză pe care le primește anual un stat membru. Odată ce sistemele naționale vor fi fost actualizate și conectate la serviciul gestionat și se va fi asigurat un spațiu de stocare suficient, aceste noi sisteme naționale consolidate vor trebui, de asemenea, să beneficieze de servicii de întreținere, care, conform estimărilor, vor genera, pentru fiecare stat membru, un cost anual cuprins între 460 000 EUR și 570 000 EUR. Acest cost variază, de asemenea, în funcție de numărul de cereri pe care le primește un stat membru. Ar trebui subliniat faptul că toate costurile menționate mai sus, ca urmare a economiilor de scară, vor fi mai mici decât costurile pe care un stat membru le-ar suporta dacă și-ar dezvolta propria platformă pentru cererile de viză online.

• Viza digitală

Costul la nivel central aferent vizei digitale (serviciul de verificare a valabilității vizelor) este inclus în costul menționat mai sus al platformei UE pentru cererile de viză (funcționalitatea platformei). În plus, evidențele vizelor eliberate în prezent sunt deja stocate digital în VIS. Prin urmare, digitalizarea vizelor nu ar implica alte costuri suplimentare pentru bugetul UE.

Introducerea vizei digitale ar genera doar costuri neglijabile pentru statele membre, conform calculelor prezentate în cadrul evaluării impactului care însoțește prezenta propunere. Instrumentele pentru generarea și verificarea unui cod de bare 2D semnat vor fi deja instituite în vederea asigurării conformității cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei privind introducerea unui sigiliu digital pe modelul uniform de viză 42 .

5.ALTE ELEMENTE

•Planurile de punere în aplicare și măsurile de monitorizare, evaluare și raportare

Un mecanism solid de monitorizare și evaluare va fi esențial pentru a se asigura transpunerea în practică a efectelor benefice preconizate ale implementării unei platforme a UE pentru cererile de viză și a vizei digitale.

Articolul 57 din Codul de vize și articolul 50 din Regulamentul revizuit privind VIS referitoare la monitorizare și evaluare prevăd deja obligații de monitorizare și evaluare. Se adaugă un articol specific în Regulamentul privind VIS, care abordează tocmai evaluarea modificărilor care decurg din adoptarea propunerii privind digitalizarea procedurilor în materie de vize.

Indicatorii vor permite măsurarea progreselor înregistrate în vederea atingerii principalelor obiective, și anume simplificarea și armonizarea procesului de solicitare a vizelor pentru statele membre și resortisanții țărilor terțe; reducerea riscurilor de fraudă (de identitate) și de falsificare, facilitarea procesului de verificare la frontieră și sporirea atractivității UE ca destinație de călătorie.

Punerea în aplicare a politicii în domeniul vizelor este, de asemenea, monitorizată sau evaluată prin intermediul mecanismului de evaluare Schengen în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1053/20133 al Consiliului, fără a aduce atingere rolului Comisiei de gardian al tratatelor [articolul 17 alineatul (1) din TUE].

• Geometrie variabilă

Prezenta propunere se bazează pe acquis-ul Schengen privind frontierele externe și vizele și dezvoltă acest acquis, în sensul că se referă la trecerea frontierelor externe și la acordarea vizelor de scurtă ședere. Întrucât temeiul juridic al prezentei propuneri este partea a treia titlul V din TFUE, se aplică sistemul „geometriei variabile” prevăzut în protocoalele privind poziția Danemarcei și a Irlandei, precum și în Protocolul Schengen. Prin urmare, consecințele asupra diverselor protocoale și acorduri de asociere Schengen trebuie să fie luate în considerare în ceea ce privește Danemarca, Irlanda, Islanda și Norvegia, precum și în ceea ce privește Elveția și Liechtenstein.

De asemenea, trebuie să fie luate în considerare consecințele asupra diverselor acte de aderare. Situația detaliată a fiecăruia dintre statele vizate este prezentată în considerentele 40-47 din prezenta propunere.

• Explicarea detaliată a dispozițiilor specifice ale propunerii

Articolul 1 din propunere modifică dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 810/2009 (Codul de vize) pentru a pune în aplicare propunerea, efectuând următoarele modificări notabile, alături de o serie de alte modificări care decurg din acestea:

·statutul special al solicitanților de viză care sunt membri de familie ai resortisanților Regatului Unit care beneficiază de Acordul de retragere UE-Regatul Unit în ceea ce privește statul lor gazdă, în temeiul articolului 14 alineatul (3) din Acordul de retragere UE-Regatul Unit, este reflectat în articolul 1 și în întregul text;

·articolul 5 stabilește regula de determinare a statului membru competent să examineze o cerere;

·articolul 9 introduce obligația de a depune cererile prin intermediul platformei UE pentru cererile de viză online, menținând în același timp posibilitatea de a ține seama de anumite excepții, și anume vizele eliberate la frontierele externe, vizele eliberate șefilor de stat sau de guvern și cazurile individuale din motive umanitare;

·articolul 10 prevede normele generale privind depunerea unei cereri, cu unele adaptări menite să asigure faptul că normele se pot aplica într-un context digital;

·articolul 12 subliniază faptul că documentul de călătorie va trebui să fie prezentat împreună cu prima cerere, în timp ce ulterior va fi suficient să se încarce o copie scanată pe platforma UE pentru cereri;

·normele prevăzute la articolul 13 privind elementele biometrice de identificare sunt menținute și se efectuează numai modificări specifice care să reflecte funcționalitățile platformei UE pentru cererile online, în special utilizarea portalului pentru prestatorii externi de servicii atunci când aceștia colectează date biometrice;

·articolul 18 se modifică pentru a reflecta verificarea prealabilă automatizată a competenței și a admisibilității care este efectuată de platforma UE pentru cererile de viză;

·articolul 19 se modifică pentru a adapta normele privind admisibilitatea la utilizarea platformei UE pentru cererile de viză, în special includerea verificării prealabile a admisibilității efectuate de platforma UE pentru cererile de viză;

·se mențin normele prevăzute la articolul 24 privind eliberarea vizelor cu intrări multiple. Cu toate acestea, ca urmare a dematerializării vizelor, valabilitatea vizei nu va mai fi limitată la data de expirare a pașaportului;

·articolul 26a subliniază faptul că vizele vor fi eliberate în format digital în cadrul Sistemului de informații privind vizele.

Articolul 2 pune în aplicare platforma UE pentru cererile de viză, propunând o serie de modificări care să fie aduse Regulamentului (CE) nr. 767/2008 (Regulamentul privind VIS). Se efectuează următoarele modificări notabile, alături de o serie de alte modificări care decurg din acestea:

·articolul 2a introduce platforma UE pentru cererile de viză online ca o nouă funcționalitate în cadrul Sistemului de informații privind vizele;

·se introduce un nou capitol Ia, care definește funcționalitățile platformei UE pentru cererile de vize: prezentarea informațiilor care trebuie incluse în formularul de cerere online, pe baza informațiilor pe care solicitanții au obligația să le furnizeze în prezent (articolul 7b); enumerarea etapelor pe care trebuie să le parcurgă solicitanții pentru a depune o cerere pe platformă, respectivele etape reflectând modelul ETIAS și procesul existent de solicitare a vizelor (articolul 7c); introducerea instrumentului de plată și a instrumentului de programare (articolul 7d); instituirea unui portal pentru prestatorii externi de servicii prin intermediul căruia aceștia să beneficieze de un acces care să le permită numai citirea datelor din VIS (articolul 7e); explicarea modului în care se va efectua notificarea deciziilor, urmând, de asemenea, modelul ETIAS (articolul 7f);

·articolul 7b prevede dispoziții specifice privind utilizarea platformei UE pentru cereri de către membrii de familie ai cetățenilor Uniunii sau ai altor resortisanți ai țărilor terțe care beneficiază de dreptul la liberă circulație în temeiul dreptului Uniunii sau ai resortisanților Regatului Unit care beneficiază de Acordul de retragere UE-Regatul Unit.

Articolul 3 modifică Regulamentul (CE) nr. 1683/95 al Consiliului (Regulamentul privind autocolantul de viză) pentru a implementa viza digitală, prin specificarea faptului că statele membre care pun în aplicare integral acquis-ul Schengen trebuie să elibereze vizele în format digital.

Articolul 4 modifică Regulamentul (CE) nr. 333/2002 al Consiliului (privind modelul uniform de formular pentru aplicarea unei vize eliberate de statele membre titularilor unui document de călătorie nerecunoscut de statul membru care emite formularul respectiv). Prin introducerea vizelor digitale care nu sunt aplicate pe un document de călătorie se elimină necesitatea de a dispune de un formular special care să fie utilizat de autoritățile unui stat membru pentru aplicarea vizei eliberate titularului unui document de călătorie nerecunoscut de respectivul stat membru.

Articolul 5 prevede modificări specifice aduse Regulamentului (CE) nr. 694/2003 al Consiliului privind modelele uniforme pentru documentul de facilitare a tranzitului (FTD) și documentul de facilitare a tranzitului feroviar (FRTD). Pentru a reflecta digitalizarea, se specifică faptul că aceste documente vor fi eliberate în format digital.

Articolul 6 aduce modificări Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen, dat fiind faptul că modelul pentru vizele de scurtă ședere, astfel cum este stabilit în Regulamentul (CE) nr. 1683/95 al Consiliului, este utilizat și pentru vizele de lungă ședere. Prin urmare, Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen este modificată pentru ca vizele de lungă ședere să poată fi eliberate și în format digital.

Articolul 7 modifică Regulamentul (CE) nr. 693/2003 al Consiliului [privind documentul de facilitare a tranzitului (FTD) și documentul de facilitare a tranzitului feroviar (FRTD)]. Procedura de solicitare a acestor documente este pe suport de hârtie. Pentru a reflecta evoluțiile în materie de digitalizare, Regulamentul (CE) nr. 693/2003 al Consiliului și Regulamentul (CE) nr. 694/2003 al Consiliului sunt modificate pentru a permite eliberarea în format digital a documentelor menționate, precum și depunerea online a cererilor de eliberare a acestora.

Articolul 8 prevede modificări tehnice specifice aduse Regulamentului (UE) 2017/2226 (Regulamentul privind Sistemul de intrare/ieșire), care sunt necesare ca urmare a introducerii vizei digitale și a eliminării autocolantului de viză fizic, în special transferul datelor din VIS în EES atunci când o viză valabilă a fost confirmată într-un nou document de călătorie.

Articolul 9 prevede dispoziții standard privind evaluarea platformei UE pentru cereri.

Articolul 10 prevede dispoziții privind intrarea în funcțiune a platformei UE pentru cereri și viza digitală. De asemenea, acest articol prevede o perioadă de tranziție pentru statele membre care nu doresc să utilizeze platforma UE pentru cereri și prezintă caracteristicile acestei perioade de tranziție.

Articolul 11 constituie o dispoziție standard privind intrarea în vigoare a regulamentului de modificare.

2022/0132 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008, (CE) nr. 810/2009 și (UE) 2017/2226 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Regulamentelor (CE) nr. 1683/95, (CE) nr. 333/2002, (CE) nr. 693/2003 și (CE) nr. 694/2003 ale Consiliului și a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen în ceea ce privește digitalizarea procedurii în materie de vize

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 77 alineatul (2) litera (a) și articolul 79 alineatul (2) litera (a),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

întrucât:

(1)Politica comună a Uniunii în domeniul vizelor a făcut parte integrantă din instituirea unui spațiu fără frontiere interne. Politica în domeniul vizelor ar trebui să rămână un element esențial care să contribuie la contracararea riscurilor de securitate și a riscului de migrație ilegală către Uniune, facilitând totodată turismul și activitățile comerciale. Politica comună în domeniul vizelor ar trebui să contribuie la generarea de creștere economică și să fie coerentă cu alte politici ale Uniunii, cum ar politicile privind relațiile externe, comerțul, educația, cultura și turismul. În martie 2018, Comunicarea Comisiei privind politica în domeniul vizelor a abordat conceptul de „vize electronice” și a anunțat realizarea unui studiu de fezabilitate privind procedurile digitale în materie de vize și intenția de a evalua opțiunile și de a promova proiecte-pilot în vederea pregătirii terenului pentru viitoare propuneri. Cu ocazia revizuirii, în 2019, a Codului de vize al UE, Parlamentul European și Consiliul au afirmat în mod explicit obiectivul dezvoltării în viitor a unei soluții comune care să permită depunerea online a cererilor de viză Schengen, valorificând astfel pe deplin evoluțiile juridice și tehnologice recente 43 .

(2)Inițiativa este în concordanță cu abordarea generală a UE de a încuraja modernizarea și digitalizarea serviciilor publice și cu Comunicarea Comisiei intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital” 44 . De la intrarea în vigoare, în 2010, a Regulamentului (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului 45 și de la punerea în funcțiune, în 2011, a Sistemului de informații privind Vizele (VIS) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului 46 , provocările în materie de migrație și securitate din ultimii ani au transformat în mod considerabil contextul politicii în domeniul vizelor. În plus, evoluțiile tehnologice semnificative oferă noi oportunități de facilitare și sporire a eficienței procesului de solicitare a vizelor Schengen pentru resortisanții țărilor terțe și autoritățile statelor membre.

(3)Pandemia de COVID-19, care a dus la încetinirea la nivel mondial a operațiunilor în materie de vize Schengen, parțial din cauza dificultății de a permite accesul solicitanților de viză în consulate și în centrele de primire a cererilor de viză, a determinat statele membre să invite Comisia să accelereze activitatea de digitalizare a procedurilor în materie de vize.

(4)Noul Pact privind migrația și azilul, propus de Comisie la 23 septembrie 2020, a stabilit ca obiectiv digitalizarea deplină a procedurii în materie de vize până în 2025, prin introducerea unei vize digitale și prin oferirea posibilității de a depune online cererile de viză.

(5)Deși prelucrarea cererilor de viză este deja parțial digitalizată, cererile și deciziile luate cu privire la acestea fiind înregistrate în VIS, două etape importante rămân pe suport de hârtie: procesul de solicitare a vizei și eliberarea vizei solicitantului prin utilizarea unui autocolant de viză. Acest lucru generează o povară pentru toate părțile interesate, în special pentru autoritățile statelor membre care eliberează vize și pentru solicitanții de viză. Statele membre sunt conștiente de acest lucru, iar unele dintre ele au pus deja în aplicare soluții digitale pentru a pune la dispoziția solicitanților o procedură de solicitare a vizelor modernă și ușor de utilizat și pentru a îmbunătăți eficiența gestionării cererilor de viză.

(6)Solicitanții de viză ar trebui să își poată depune online cererea de viză, prin intermediul unei platforme unice a UE, indiferent de statul membru de destinație. Acest instrument ar trebui să stabilească în mod automatizat statul membru care este competent să examineze o cerere, în special în cazul în care solicitantul intenționează să viziteze mai multe state membre. Statele membre vor trebui doar să verifice dacă instrumentul a stabilit în mod corect care este statul membru competent.

(7)Platforma UE pentru cereri online ar trebui să furnizeze solicitantului informații actualizate privind vizele Schengen de scurtă ședere și un instrument de orientare cu ajutorul căruia solicitantul să poată găsi toate informațiile necesare referitoare la cerințe și proceduri, cum ar fi, dar fără a se limita la acestea, eventuala obligație de a deține viză și tipul de viză necesar; cuantumul taxei de viză; statul membru competent să examineze cererea; documentele justificative necesare; necesitatea efectuării unei programări pentru colectarea datelor biometrice sau posibilitatea de a depune online o cerere fără programare. Platforma UE pentru cereri ar trebui, de asemenea, să permită instituirea, prin mijloace electronice, a unei comunicări electronice securizate între solicitant și consulatul competent sau autoritățile centrale ale statului membru competent, în cazul în care sunt necesare documente suplimentare sau este necesar să se efectueze un interviu.

(8)Solicitanții de viză ar trebui să aibă posibilitatea de a-și depune cererea, de a furniza datele solicitate în formularul de cerere, de a furniza o copie scanată a documentului de călătorie și de a furniza documente justificative și asigurarea medicală de călătorie în format digital prin intermediul platformei UE pentru cereri. Pentru ca solicitanții să poată să salveze informații referitoare la cererea lor, platforma pentru cereri online ar trebui să permită stocarea temporară a datelor. Odată ce solicitantul a depus cererea online și statele membre efectuează verificările corespunzătoare, dosarul de cerere va fi transferat în sistemul național al statului membru competent și va fi stocat în acest sistem. Consulatele ar urma să consulte informațiile stocate la nivel național și să transmită în sistemul central al VIS numai datele necesare.

(9) Prezentarea personală la consulat sau la prestatorul extern de servicii ar trebui, în principiu, să fie obligatorie numai pentru solicitanții care depun o cerere pentru prima dată și pentru solicitanții cărora li s-a eliberat un nou document de călătorie, care trebuie verificat, și pentru colectarea elementelor biometrice de identificare.

(10)Solicitanții care nu depun o cerere pentru prima dată ar trebui să poată să își depună integral online cererea de viză în termen de 59 de luni de la data la care au depus cererea inițială care le-a fost aprobată, cu condiția să solicite acordarea vizei pe baza aceluiași document de călătorie. După expirarea acestui termen, datele biometrice ar trebui să fie colectate din nou, astfel cum se prevede în Regulamentul (CE) nr. 810/2009, în temeiul căruia datele biometrice trebuie, în principiu, să fie colectate la fiecare 59 de luni, începând cu data primei colectări.

(11)Dispoziții specifice se aplică resortisanților țărilor terțe care trebuie să dețină viză care sunt membri de familie ai cetățenilor Uniunii cărora li se aplică Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului 47 sau resortisanților țărilor terțe care beneficiază de un drept la liberă circulație echivalent cu cel al cetățenilor Uniunii în temeiul unui acord între Uniune și statele sale membre, pe de o parte, și o țară terță, pe de altă parte, și care nu dețin un permis de ședere în temeiul Directivei 2004/38/UE sau resortisanților Regatului Unit care beneficiază de Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice 48 („Acordul de retragere UE-Regatul Unit”) în ceea ce privește statul lor gazdă și care nu dețin un document de ședere în temeiul Acordului de retragere UE-Regatul Unit.

(12)Articolul 21 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că orice cetățean al Uniunii are dreptul de liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre, sub rezerva limitărilor și a condițiilor prevăzute de tratate și de dispozițiile adoptate în vederea aplicării acestora. Respectivele limitări și condiții sunt prevăzute în Directiva 2004/38/CE. Astfel cum a confirmat Curtea de Justiție a Uniunii Europene, membrii de familie menționați în considerentul 11 au nu numai dreptul de intrare pe teritoriul statului membru, ci și de a obține o viză de intrare în acest scop. Statele membre trebuie să acorde acestor persoane toate facilitățile pentru a obține vizele necesare, care trebuie să fie eliberate gratuit, în cel mai scurt termen posibil și pe baza unei proceduri accelerate și ținând seama în mod corespunzător de garanțiile procedurale care li se aplică. În acest context, în special, acești membri de familie ar trebui să aibă dreptul de a-și depune cererea de viză, cererea de confirmare a unei vize valabile într-un nou document de călătorie sau cererea de prelungire a vizei fără a utiliza platforma UE pentru cereri, deoarece acest lucru poate să le faciliteze procesul de solicitare a vizei. Într-un astfel de caz, respectivii membrii de familie ar trebui să aibă dreptul de a alege să își depună cererile personal la consulat sau la prestatorii externi de servicii. În plus, platforma UE pentru cererile de viză online ar trebui să țină seama pe deplin de drepturile și facilitățile acordate beneficiarilor acquisului privind libera circulație. Același lucru este valabil și în cazul membrilor de familie ai resortisanților Regatului Unit care beneficiază de Acordul de retragere UE-Regatul Unit în ceea ce privește statul lor gazdă, în temeiul articolului 14 alineatul (3) din Acordul de retragere UE-Regatul Unit.

(13)Ar trebui să se aplice dispoziții speciale în cazuri individuale din motive umanitare sau șefilor de stat sau de guvern și membrilor guvernelor naționale însoțiți de soții (soțiile) lor, precum și membrilor delegației oficiale a acestora atunci când sunt invitați de guvernele statelor membre sau de organizații internaționale în scopuri oficiale, suveranilor și altor membri de rang înalt ai unei familii regale, atunci când sunt invitați de guvernele statelor membre sau de organizații internaționale în scopuri oficiale.

(14)Dispozițiile speciale care ar trebui să se aplice în cazuri individuale din motive umanitare ar putea să includă problemele legate de accesibilitatea digitală.

(15)O parte terță autorizată de solicitantul de viză sau împuternicită prin lege să îl reprezinte ar trebui să poată depune o cerere în numele său, cu condiția ca identitatea acestei persoanei să fie inclusă în formularul de cerere. Ar trebui să fie posibil pentru călători să autorizeze intermediari comerciali să creeze și să transmită o cerere în numele lor.

(16)Fiecare solicitant ar trebui să transmită, prin intermediul platformei UE pentru cereri, un formular de cerere completat care să includă o declarație cu privire la autenticitatea, exhaustivitatea, corectitudinea și fiabilitatea datelor furnizate și o declarație privind veridicitatea și temeinicia declarațiilor făcute. Fiecare solicitant ar trebui, de asemenea, să declare că a înțeles condițiile de intrare menționate în Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului 49 , precum și faptul că ar putea să i se ceară să furnizeze documentele justificative relevante la fiecare intrare. Formularele de cerere pentru minori ar trebui depuse și semnate electronic de o persoană care exercită în mod permanent sau temporar autoritatea părintească ori tutela legală.

(17)]Plata taxei de viză ar trebui să se efectueze prin intermediul unui portal al unui terț conectat la platforma pentru cereri online, iar plățile ar fi transferate direct către statul membru corespunzător. Datele necesare pentru efectuarea plății electronice nu ar trebui să facă parte din datele stocate în VIS.

(18)Platforma UE pentru cereri va conține, de asemenea, un instrument de programare, pe care statul membru poate decide să îl utilizeze pentru a gestiona programările la consulatele sale sau la prestatorii externi de servicii. Deși utilizarea unui astfel de instrument ar trebui să rămână opțională, deoarece ar putea să nu fie adecvată în toate locațiile și în cazul tuturor consulatelor, statele membre ar trebui totuși să utilizeze cooperarea locală Schengen pentru a discuta dacă în anumite țări terțe sau în anumite locații s-ar putea urma o abordare armonizată în ceea ce privește utilizarea instrumentului de programare.

(19)Sistemul ar trebui să notifice solicitantului dacă lipsesc informații și să îi ofere posibilitatea de a corecta cererea. Platforma UE pentru cereri ar trebui să indice solicitantului dacă cererea sa este sau nu admisibilă, prin efectuarea unei verificări prealabile automatizate a admisibilității respectivei cereri. Verificarea prealabilă ar trebui să asigure faptul că informațiile furnizate îndeplinesc cerințele de admisibilitate pentru viza solicitată.

(20)În cazul în care consulatul competent sau autoritățile centrale ale statului membru competent este (sunt) informat(e) că este (sunt) responsabil(e) cu examinarea cererii, ar trebui să accepte cererea și datele ar trebui să fie importate în sistemul național din capacitatea de stocare temporară, astfel cum a fost instituită prin Regulamentul privind VIS, și șterse din capacitatea de stocare temporară, cu excepția datelor de contact.

(21)Solicitanții ar trebui să fie notificați prin mijloace electronice cu privire la decizia luată de statul membru competent cu privire la cererea lor, notificarea trebuind să precizeze dacă viza a fost eliberată; refuzată; confirmată într-un nou document de călătorie; prelungită; anulată sau revocată, în conformitate cu Regulamentele (CE) nr. 810/2009 și (CE) nr. 767/2008.

(22)Pentru a reduce riscurile de securitate legate de autocolantele de viză contrafăcute și furate, viza ar trebui să fie eliberată în format digital și să nu mai fie eliberată ca autocolant de viză aplicat pe documentul de călătorie.

(23)Pentru a se asigura un nivel maxim de securitate și pentru a preveni contrafacerea sau falsificarea, notificarea vizei digitale ar trebui să se facă sub forma unui cod de bare 2D, semnat criptografic de autoritatea națională de certificare pentru semnătură (CSCA) a statului membru emitent. În cazul în care VIS nu este disponibil sau nu poate fi accesat, verificările ar urma să se bazeze pe un cod de bare 2D furnizat de autoritatea semnatară.

(24)În cazul în care documentul de călătorie al titularului de viză este pierdut sau furat ori a expirat, iar viza este încă valabilă, titularul de viză ar putea solicita, prin intermediul platformei UE pentru cereri, confirmarea vizei într-un nou document de călătorie, cu condiția ca noul document de călătorie să fie de același tip și să fie eliberat de aceeași țară ca și documentul de călătorie pierdut, furat sau expirat. Titularul de viză ar trebui să se deplaseze personal la consulat sau la prestatorul extern de servicii pentru a prezenta noul document de călătorie în scopul verificării autenticității acestuia.

(25)Datele stocate pe platforma UE pentru cereri a trebui să fie protejate prin măsuri de punere în aplicare de protecție a vieții private.

(26)Prestatorii externi de servicii ar trebui să aibă acces la platforma UE pentru cereri numai pentru a extrage și a examina cererile depuse; pentru a verifica datele stocate temporar (de exemplu copia scanată a documentului de călătorie); pentru a colecta și a încărca elementele biometrice de identificare; pentru a efectua verificări ale calității documentelor justificative încărcate; pentru a confirma că o cerere a fost examinată și, prin urmare, pentru a o pune la dispoziția consulatului în vederea prelucrării ulterioare; prestatorii externi de servicii nu ar trebui să aibă acces la datele stocate în VIS.

(27)Este necesar să se stabilească data intrării în funcțiune, inclusiv cea a vizei digitale și cea a platformei UE pentru cereri. Un stat membru poate decide ca, timp de 5 ani de la data intrării în funcțiune a platformei UE pentru cereri online, să nu o utilizeze. Cu toate acestea, un stat membru poate notifica faptul că dorește să adere la platforma pentru cereri online înainte de încheierea perioadei de tranziție. În cursul perioadei de tranziție, dacă un stat membru care prelucrează cererile de viză primite decide să nu utilizeze platforma UE pentru cereri online, titularii de viză vor putea în continuare să verifice vizele digitale prin intermediul serviciului web al platformei UE pentru cereri.

(28)Platforma UE pentru cereri ar trebui să conțină o funcționalitate care să le permită solicitanților să își verifice vizele digitale.

(29)Statele membre care nu aplică integral acquis-ul Schengen și, prin urmare, nu au acces la VIS pentru a introduce cererile de viză și pentru a stoca vizele digitale, ar trebui să elibereze în continuare vize sub forma unui model uniform (autocolant).

(30)Pentru a putea aplica Decizia nr. 565/2014/UE, Bulgaria, Croația, Cipru și România ar trebui să beneficieze de un acces care să permită numai citirea vizelor digitale stocate în VIS.

(31)Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) ar trebui să fie responsabilă cu dezvoltarea tehnică și gestionarea operațională a platformei UE pentru cereri și a componentelor sale, în cadrul VIS.

(32)Arhitectura de sistem a platformei UE pentru cereri ar trebui să reutilizeze în cea mai mare măsură posibilă sistemele existente și viitoare care fac parte din noul cadru pentru interoperabilitate, în special Sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și Sistemul de intrare/ieșire (EES), ținând seama totodată de limitările actuale ale tehnologiei și de investițiile actuale ale statelor membre în propriile sisteme naționale.

(33)Verificarea vizelor digitale la frontieră ar trebui să se bazeze pe arhitectura de sistem existentă și viitoare a UE pentru gestionarea frontierelor și ar trebui să constea în verificarea informațiilor referitoare la titularul de viză stocate în VIS. Aceste informații ar trebui să fie verificate de autoritățile statele membre cu ajutorul datelor biometrice.

(34)Modelul pentru vizele de scurtă ședere, astfel cum este stabilit în Regulamentul (CE) nr. 1683/95 al Consiliului 50 , este utilizat și pentru vizele de lungă ședere. Prin urmare, Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen 51 ar trebui modificată pentru ca vizele de lungă ședere să poată fi eliberate și în format digital.

(35)Întrucât introducerea vizelor digitale ar elimina necesitatea de a aplica autocolantul de viză fizic, Regulamentul (CE) nr. 333/2002 al Consiliului de stabilire a unui model uniform de formular pentru aplicarea unei vize eliberate de statele membre titularilor unui document de călătorie nerecunoscut de statul membru care emite formularul respectiv 52 ar trebui modificat în consecință.

(36)Documentul de facilitare a tranzitului (FTD) și documentul de facilitare a tranzitului feroviar (FRTD) constituie documente cu valoare de vize de tranzit care le conferă titularilor dreptul de intrare pentru a tranzita teritoriile statelor membre în conformitate cu dispozițiile acquis-ului Schengen privind trecerea frontierelor externe. Documentul de facilitare a tranzitului (FTD) și documentul de facilitare a tranzitului feroviar (FRTD) sunt emise în formate uniforme, iar procedura de solicitare a acestora este pe suport de hârtie. Pentru a reflecta evoluțiile în materie de digitalizare, ar trebui ca Regulamentul (CE) nr. 693/2003 53 al Consiliului și Regulamentul (CE) nr. 694/2003 al Consiliului 54 să fie modificate pentru a permite eliberarea în format digital a documentelor menționate, precum și depunerea online a cererilor de eliberare a acestora.

(37)Pentru a se asigura faptul că formularul de cerere și formularele de refuz țin seama de opțiunile oferite solicitanților de viză, care pot să depună sau nu cererile prin intermediul platformei UE pentru cereri, competența de a adopta acte delegate în conformitate cu articolul 290 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ar trebui delegată Comisiei pentru a modifica lista informațiilor pe care platforma UE pentru cereri ar trebui să le conțină și pentru a modifica formularele și modelele standard adecvate. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare 55 . Mai precis, pentru a se asigura o participare egală la elaborarea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul ar trebui să primească toate documentele în același timp cu experții statelor membre, iar experții acestor instituții ar trebui să aibă în mod sistematic acces la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei care sunt însărcinate cu elaborarea actelor delegate.

(38)Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume instituirea platformei europene pentru cererile de viză online și introducerea unei vize digitale, se bazează pe alte inițiative care vizează, pe de o parte, raționalizarea și armonizarea procedurilor în contextul politicii comune în domeniul vizelor și, pe de altă parte, alinierea la noua eră digitală a cerințelor privind călătoriile, a condițiilor de intrare și a verificărilor la frontiere în spațiul Schengen, modificările legislației conexe se pot efectua numai la nivelul Uniunii și fac parte din acquis-ul Schengen. Uniunea poate să adopte măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, definit la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, definit la articolul menționat, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(39)Prezentul regulament nu aduce atingere aplicării Directivei 2004/38/CE și părții a doua din Acordul de retragere UE-Regatul Unit.

(40)Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile recunoscute în special în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Introducerea unei platforme a UE pentru cereri și a unei vize digitale va respecta pe deplin dreptul la protecția datelor cu caracter personal, respectarea vieții private și de familie, drepturile copilului și protecția persoanelor vulnerabile. Toate garanțiile în materie de drepturi fundamentale prevăzute în Regulamentul privind Sistemul de informații privind vizele vor rămâne pe deplin aplicabile în contextul viitoarei platforme a UE pentru cererile de viză și al vizei digitale, în special în ceea ce privește drepturile copilului. Platforma va trebui să țină seama de cerințele stabilite în Directiva privind accesibilitatea 56 pentru a asigura accesul cu ușurință al persoanelor cu handicap.

(41)În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale. Deoarece prezentul regulament constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen, Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, în termen de șase luni de la data la care Consiliul decide cu privire la prezentul regulament dacă îl va pune în aplicare în legislația sa națională.

(42)Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care Irlanda nu participă 57 ; prin urmare, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și nu face obiectul aplicării sale.

(43)În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului încheiat de Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei privind asocierea acestora din urmă la implementarea, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen 58 , care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE a Consiliului 59 .

(44)În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Acordului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen 60 , care intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2008/146/CE a Consiliului 61 .

(45)În ceea ce privește Liechtensteinul, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen în sensul Protocolului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen 62 , intră sub incidența domeniului menționat la articolul 1 punctul B din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din Decizia 2011/350/UE a Consiliului 63 .

(46)Prezentul regulament constituie un act care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care se raportează la acesta în sensul articolului 3 alineatul (2) din Actul de aderare din 2003, al articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2005 și, respectiv, al articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2011.

(47)Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului 64 și a emis un aviz la [XX] 65 ,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1
Modificări aduse Regulamentului (CE) nr. 810/2009

Regulamentul (CE) nr. 810/2009 se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 1 alineatul (2), se adaugă următoarea literă (c):

„(c) drepturile de ședere de care beneficiază în statul-gazdă resortisanții țărilor terțe care sunt membri de familie ai resortisanților Regatului Unit care beneficiază de Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice* („Acordul de retragere UE-Regatul Unit”).

__________

* Acord privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (JO L 29, 31.1.2020, p. 7).”

(2)La articolul 2, se introduc următoarele puncte 10a și 10b:

„10a. «formular de cerere» înseamnă formularul uniform prevăzut în anexa I, disponibil fie online prin intermediul platformei UE pentru cereri, fie pe suport de hârtie;

10b. «viză digitală» înseamnă vizele eliberate în format digital ca înregistrare în VIS;”.

(3)La articolul 3 alineatul (5), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d) membrii de familie ai cetățenilor Uniunii menționați la articolul 1 alineatul (2) litera (a) și membrii de familie ai resortisanților Regatului Unit care beneficiază de Acordul de retragere UE-Regatul Unit menționat la articolul 1 alineatul (2) litera (c);”.

(4)La articolul 5 alineatul (1), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b) dacă vizita include mai multe destinații sau dacă urmează să se efectueze mai multe vizite separate în cursul unei perioade de două luni, statul membru al cărui teritoriu constituie principala destinație a vizitei (vizitelor) din punctul de vedere al duratei șederii, calculată în zile;”.

(5)La articolul 8 se introduce următorul alineat (4a):

„(4a) Înțelegerile bilaterale de reprezentare se publică pe platforma UE pentru cereri menționată în capitolul Ia din Regulamentul (CE) nr. 767/2008.”

(6)Articolul 9 se modifică după cum urmează:

(a)se introduc următoarele alineate (1a) și (1b):

„(1a) Solicitanții trebuie să depună o cerere prin intermediul platformei UE pentru cereri, astfel cum este menționată în capitolul Ia din Regulamentul (CE) nr. 767/2008.

(1b) Prin derogare de la alineatul (1a), următoarele categorii de persoane pot să depună o cerere fără a utiliza platforma UE pentru cereri:

(a)resortisanții țărilor terțe, în cazuri individuale din motive umanitare;

(b)șefii de stat sau de guvern și membrii guvernelor naționale însoțiți de soții (soțiile) lor, precum și membrii delegației oficiale a acestora atunci când sunt invitați de guvernele statelor membre sau de organizații internaționale în scopuri oficiale, suveranii și alți membri de rang înalt ai unei familii regale, atunci când sunt invitați de guvernele statelor membre sau de organizații internaționale în scopuri oficiale;

(c)resortisanții țărilor terțe cărora li se eliberează vize la frontiera externă în conformitate cu capitolul VI.”;

(b)la alineatul (4), se adaugă următoarea literă (d):

„(d) de către o altă persoană atunci când este depusă prin intermediul platformei UE pentru cereri.”

(7) Articolul 10 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) La depunerea unei cereri, solicitanții trebuie, atunci când acest lucru este necesar în conformitate cu articolul 13, să se prezinte personal pentru a li se preleva amprentele digitale și imaginea facială. Solicitanții trebuie, de asemenea, să se prezinte personal pentru verificarea documentului lor de călătorie în conformitate cu articolul 12.”;

(b)se introduc următoarele alineate (1a) și (1b):

„(1a) În cazuri justificate și în cazuri individuale, statele membre pot cere solicitantului să prezinte un document de călătorie și/sau să furnizeze documente justificative. Acest lucru trebuie să fie posibil în cazuri excepționale și în situațiile în care există o incidență ridicată a documentelor frauduloase într-o anumită locație.

(1b) În cadrul cooperării locale Schengen, consulatele evaluează punerea în aplicare a condițiilor prevăzute la alineatul (1a), pentru a ține seama de circumstanțele locale.”;

(c)alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) La depunerea unei cereri, solicitantul trebuie:

(a)să furnizeze datele menționate la articolul 11;

(b)să furnizeze dovada deținerii documentului de călătorie în conformitate cu articolul 12;

(c)să permită prelevarea în timp real a imaginii sale faciale în conformitate cu articolul 13 sau, în cazul în care se aplică derogările menționate la articolul 13 alineatul (7a), să prezinte o fotografie în conformitate cu standardele stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1683/95;

(d)să permită prelevarea amprentelor sale digitale, în conformitate cu articolul 13, după caz;

(e)să plătească taxa de viză în conformitate cu articolul 16;

(f)să furnizeze dovada deținerii documentelor justificative în conformitate cu articolul 14;

(g)după caz, să furnizeze dovada deținerii unei asigurări medicale de călătorie corespunzătoare și valabile, în conformitate cu articolul 15.”

(8)Articolul 11 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Formularul de cerere se depune prin intermediul platformei UE pentru cereri. În cazurile menționate la articolul 9 alineatul (1b), solicitanții pot să depună formularul de cerere, completat manual sau electronic, prevăzut în anexa I.

Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 51a pentru a actualiza formularul de cerere prevăzut în anexa I sau transmis prin intermediul platformei UE pentru cereri.

Formularul de cerere trebuie să fie semnat. Acesta poate să fie semnat electronic. Persoanele incluse în documentul de călătorie al solicitantului trebuie să depună un formular de cerere separat. Minorii depun un formular de cerere semnat de o persoană care exercită în mod permanent sau temporar autoritatea părintească sau tutela legală.”;

(b)alineatul (1b) se elimină;

(c)se introduce următorul alineat (1c):

„(1c) Fiecare solicitant trebuie să depună un formular de cerere completat care include o declarație cu privire la autenticitatea, exhaustivitatea, corectitudinea și fiabilitatea datelor furnizate și o declarație privind veridicitatea și temeinicia declarațiilor făcute. Fiecare solicitant declară, de asemenea, că a înțeles condițiile de intrare menționate la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2016/399, precum și faptul că ar putea să i se ceară să furnizeze documentele justificative relevante la fiecare intrare.”

(9)Articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 12
Documentul de călătorie

1.Solicitantul trebuie să furnizeze dovada deținerii unui document de călătorie valabil care să îndeplinească următoarele criterii:

(a)durata de valabilitate a acestuia trebuie să depășească cu cel puțin trei luni data preconizată de părăsire a teritoriului statelor membre sau, în cazul vizitelor multiple, ultima dată preconizată de părăsire a teritoriului statelor membre. Cu toate acestea, în cazuri de urgență justificate, se poate renunța la această obligație;

(b)documentul trebuie să fi fost eliberat în ultimii 10 ani.

2.Solicitantului i se cere să prezinte personal documentul de călătorie numai în cazul în care depune o cerere pentru prima dată pe baza respectivului document de călătorie sau în cazul în care trebuie să furnizeze date biometrice.

Primul paragraf nu aduce atingere aplicării articolului 10 alineatul (1a).

3.Documentele de călătorie se verifică folosind tehnologia corespunzătoare.

4.În cazul în care cererea este depusă prin intermediul platformei UE pentru cereri, consulatul sau prestatorul extern de servicii verifică dacă documentul de călătorie prezentat, care este prezentat personal în conformitate cu alineatul (2), corespunde copiei scanate încărcate de solicitant.

Dacă verificarea este efectuată de prestatorul extern de servicii, acesta utilizează portalul pentru prestatorii externi de servicii menționat la articolul 7e din Regulamentul (CE) nr. 767/2008.

5.În cazul în care calitatea copiei scanate menționate la alineatul (4) este nesatisfăcătoare sau în cazul în care există îndoieli, în special în ceea ce privește autenticitatea, consulatul competent sau prestatorul extern de servicii efectuează o nouă scanare și încarcă respectiva copie pe platforma UE pentru cereri.”

(10)La articolul 13 se adaugă următorul alineat (7c):

„(7c) În cazul în care elementele biometrice de identificare sunt colectate de un prestator extern de servicii în conformitate cu articolul 43, se utilizează în acest scop portalul pentru prestatorii externi de servicii menționat la articolul 7e din Regulamentul (CE) nr. 767/2008.”

(11)Articolul 14 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Atunci când depune o cerere de viză uniformă, solicitantul trebuie să furnizeze dovada faptului că deține:”;

(b)la alineatul (2), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Atunci când depune o cerere de viză de tranzit aeroportuar, solicitantul trebuie să furnizeze dovada faptului că deține:”.

(12)La articolul 15 alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În plus, respectivii solicitanți declară, în cadrul formularului de cerere, că au luat la cunoștință faptul că, pentru următoarele șederi, trebuie să dețină o asigurare medicală de călătorie.”

(13)La articolul 16 alineatul (7), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul cererilor depuse prin intermediul platformei UE pentru cereri, taxa de viză se percepe în euro și nu este rambursabilă, cu excepția cazurilor menționate la articolul 18 alineatul (2) și la articolul 19 alineatul (3).

În cazul cererilor care nu sunt depuse prin intermediul platformei UE pentru cereri, atunci când taxa de viză se percepe în altă monedă decât euro, cuantumul taxei de viză percepute în respectiva monedă se stabilește și se adaptează în mod regulat, conform cursului de schimb de referință al euro stabilit de Banca Centrală Europeană. Suma percepută poate fi rotunjită în sus și se asigură faptul că, în cadrul cooperării locale Schengen, se percep taxe similare.”

(14)La articolul 18, se adaugă următoarele alineate (3) și (4):

„(3) În cazul cererilor depuse prin intermediul platformei UE pentru cereri, în urma primirii din partea platformei UE pentru cereri a unei notificări privind verificarea prealabilă automatizată a competenței și a admisibilității în temeiul articolului 7c alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 767/2008, consulatul sau autoritățile centrale ale statului membru notificat(e) de sistem verifică dacă au competența de a examina cererea și de a decide cu privire la aceasta.

(4) În cazurile menționate la alineatul (3), dacă statul membru constată că nu este competent, acesta utilizează, fără întârziere, serviciul de cont securizat de pe platforma UE pentru cereri pentru a notifica acest fapt solicitantului, indicându-i statul membru competent.

Solicitantul poate să își retragă cererea. Dacă cererea este retrasă, datele cererii trebuie șterse din capacitatea de stocare temporară, în temeiul articolului 7c din Regulamentul (CE) nr. 767/2008.”

(15)Articolul 19 se modifică după cum urmează:

(a)se introduce următorul alineat (1a):

„(1a) În cazul cererilor depuse prin intermediul platformei UE pentru cereri, după primirea din partea platformei UE pentru cereri a unei notificări privind verificarea prealabilă automatizată a admisibilității, în temeiul articolului 7c alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 767/2008, care indică faptul că cererea este admisibilă, consulatul sau autoritățile centrale ale statului membru notificat(e) de sistem efectuează fără întârziere verificările menționate la alineatul (1).”;

(b)se introduce următorul alineat (2b):

„(2b) În cazul cererilor depuse prin intermediul platformei UE pentru cereri, în situația în care consulatul competent sau autoritățile centrale ale statului membru competent constată că au fost îndeplinite condițiile menționate la alineatul (1), cererea este admisibilă, iar consulatul competent sau autoritățile centrale ale statului membru competent acceptă cererea.”;

(c)se adaugă următorul alineat (4a):

„(4a) În cazul cererilor depuse prin intermediul platformei UE pentru cereri, consulatul competent sau autoritățile centrale ale statului membru competent pot să accepte o cerere care nu a fost depusă în termenul menționat la articolul 9 alineatul (1), în special în cazurile de urgență justificate menționate la articolul 9 alineatul (3).”

(16)Articolul 20 se elimină.

(17)Articolul 21 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (3), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a) dacă documentul de călătorie furnizat sau prezentat nu este contrafăcut, fals sau falsificat;”;

(b)la alineatul (6), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a) dacă documentul de călătorie furnizat sau prezentat nu este contrafăcut, fals sau falsificat;”.

(18)Articolul 24 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1) al treilea paragraf, trimiterea la „articolului 12 litera (a)” se înlocuiește cu trimiterea la „articolului 12 alineatul (1) litera (a)”;

(b)la alineatul (2) primul paragraf, teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„Sub rezerva îndeplinirii de către solicitant a condițiilor de intrare prevăzute la articolul 6 alineatul (1) literele (a), (c), (d) și (e) din Regulamentul (UE) 2016/399, vizele cu intrări multiple cu o perioadă lungă de valabilitate se eliberează pentru următoarele perioade de valabilitate:”;

(c)se introduce următorul alineat (2aa):

„(2aa) Valabilitatea vizelor cu intrări multiple cu o perioadă lungă de valabilitate nu este restricționată de valabilitatea documentului de călătorie.”

(19)La articolul 25 se adaugă următorul alineat (6):

„(6) Eliberarea unei vize în format digital nu aduce atingere competenței statelor membre în ceea ce privește recunoașterea documentelor de călătorie. Acest lucru este valabil și în ceea ce privește documentele de călătorie care nu sunt recunoscute de unul sau mai multe state membre, dar nu de toate statele membre.”

(20)Se introduce următorul articol 26a:

„Articolul 26a
Vize digitale

Vizele se eliberează în format digital ca înregistrare în VIS, care include un număr unic de viză. ”

(21)Articolul 32 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) În cazul cererilor depuse prin intermediul platformei UE pentru cereri, informațiile privind deciziile de refuzare și motivele pe care se întemeiază acestea i se notifică solicitantului prin mijloace electronice securizate, în conformitate cu articolul 7f alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 767/2008. Notificarea va conține aceleași informații ca cele prevăzute în anexa VI, în limba statului membru care a luat decizia finală cu privire la cerere și într-o altă limbă oficială a Uniunii.

Statele membre pot adăuga documente suplimentare la notificarea standard care justifică refuzul.

În cazul cererilor care nu sunt depuse prin intermediul platformei UE pentru cereri în cazurile menționate la articolul 9 alineatul (1b), o decizie de refuzare și motivele pe care se întemeiază acestea i se notifică solicitantului prin utilizarea formularului standard prevăzut în anexa VI, în limba statului membru care a luat decizia finală cu privire la cerere și într-o altă limbă oficială a Uniunii.

Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 51a pentru a actualiza formularul de refuz prevăzut în anexa VI sau cel care are forma notificării menționate în capitolul Ia din Regulamentul (CE) nr. 767/2008.”;

(b)la alineatul (3), a treia teză se înlocuiește cu următorul text:

„Statele membre le furnizează solicitanților informații privind procedura care trebuie urmată în cazul exercitării unei căi de atac, astfel cum este specificată în anexa VI sau în notificarea refuzului trimisă prin intermediul platformei UE pentru cereri.”

(22)Se introduce următorul articol 32a:

„Articolul 32a
Confirmarea unei vize valabile într-un nou document de călătorie

1.Titularii de viză al căror document de călătorie a fost pierdut sau furat ori a expirat și a căror viză este încă valabilă pot solicita confirmarea vizei pentru un nou document de călătorie.

2.Titularii de viză menționați la alineatul (1) solicită confirmarea vizei într-un nou document de călătorie prin intermediul platformei UE pentru cereri menționate în capitolul Ia din Regulamentul (CE) nr. 767/2008. Aceștia trebuie să furnizeze următoarele date cu caracter personal:

(a)numele, data de naștere, cetățenia;

(b)numărul vizei;

(c)datele documentului de călătorie pierdut, furat sau expirat;

(d)datele noului document de călătorie;

(e)copia scanată a paginii cu datele de identificare;

(f)dovada pierderii sau a furtului documentului de călătorie sau a expirării acestuia.

3.Titularul vizei trebuie să plătească o taxă de confirmare a vizei de 30 EUR.

4.Titularul vizei are obligația de a se deplasa personal în vederea prezentării noului document de călătorie pentru a se verifica dacă acest document de călătorie corespunde copiei scanate încărcate prin intermediul platformei UE pentru cereri și dacă titularul documentului de călătorie corespunde persoanei căreia i s-a eliberat viza.

5.Noul document de călătorie trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la articolul 12.

6.În cazul în care consulatul competent sau autoritățile centrale ale statului membru competent stabilesc că viza valabilă poate fi confirmată într-un nou document de călătorie, acesta (acestea) introduce (introduc) datele în dosarul de cerere din VIS în temeiul articolului 12a din Regulamentul (CE) nr. 767/2008.

7.Faptul că o viză este confirmată într-un nou document de călătorie i se notifică solicitantului prin mijloace electronice securizate, în conformitate cu articolul 7f din Regulamentul (CE) nr. 767/2008.

8.În cazul în care consulatul competent sau autoritățile centrale ale statului membru competent nu poate (pot) stabili dacă viza valabilă poate fi confirmată într-un nou document de călătorie, în special din cauza unor îndoieli cu privire la identitatea titularului vizei, acesta (acestea) trebuie:

(a)să refuze confirmarea;

(b)să revoce viza valabilă, în conformitate cu articolul 34.

9.Procedura privind confirmarea unei vize valabile într-un nou document de călătorie nu îl împiedică pe titularul de viză să depună o nouă cerere de viză.”

(23)Articolul 33 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6) Titularii de viză pot solicita online prelungirea prin intermediul platformei UE pentru cereri. Aceștia trebuie să furnizeze datele cu caracter personal, numărul vizei și al documentului de călătorie, să încarce documente justificative care să dovedească forța majoră, motivele umanitare și/sau motivele de ordin personal întemeiate care îi împiedică să părăsească teritoriul statelor membre și să plătească taxa de 30 EUR numai în cazul unor motive de ordin personal întemeiate menționate la alineatul (2).”;

(b)se adaugă următorul alineat (8):

„(8) În cazul în care o viză este prelungită în temeiul alineatelor (1)-(7) ale prezentului articol prin intermediul platformei UE pentru cereri, prelungirea i se notifică solicitantului prin mijloace electronice securizate, în conformitate cu articolul 7f din Regulamentul (CE) nr. 767/2008.”

(24)Articolul 34 se modifică după cum urmează:

(a)alineatele (5) și (6) se înlocuiesc cu următorul text:

„(5) Dacă o viză care nu a fost eliberată în format digital este anulată sau revocată, se aplică o ștampilă cu mențiunea «ANULATĂ» sau «REVOCATĂ», iar elementul optic variabil al autocolantului de viză, elementul de securitate «efect de imagine latentă», precum și termenul «viză» se anulează prin barare.

(6) O decizie de anulare sau de revocare a unei vize și motivele pe care se întemeiază aceasta se emite în format digital prin introducerea datelor în VIS, în temeiul articolului 12 din Regulamentul (CE) nr. 767/2008, și i se notifică solicitantului prin mijloace electronice securizate în conformitate cu articolul 7f din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 sau prin utilizarea formularului standard prevăzut în anexa VI în cazul cererilor care nu au fost depuse prin intermediul platformei UE pentru cereri. Notificarea trebuie să conțină informațiile prevăzute în anexa VI.”;

(b)la alineatul (7), a treia teză se înlocuiește cu următorul text:

„Statele membre le furnizează solicitanților informații privind procedura care trebuie urmată în cazul exercitării unei căi de atac, astfel cum este prevăzută în anexa VI sau în notificarea trimisă prin intermediul platformei UE pentru cereri.”

(25)Articolul 37 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2) În cazul statelor membre care nu eliberează vize în format digital, stocarea și manipularea autocolantelor de viză trebuie să facă obiectul unor măsuri de securitate adecvate pentru a se evita fraudarea sau pierderea acestora. Fiecare consulat ține un inventar al stocului său de autocolante de viză și înregistrează informațiile referitoare la modul în care a fost utilizat fiecare autocolant de viză. Orice pierdere semnificativă de autocolante de viză necompletate trebuie raportată Comisiei.”;

(b)la alineatul (3), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Consulatele sau autoritățile centrale păstrează evidențe ale cererilor în format electronic.”

(26)Articolul 38 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1a) se înlocuiește cu următorul text:

„Statele membre se asigură că întreaga procedură în materie de vize desfășurată la consulate, inclusiv depunerea și gestionarea cererilor și cooperarea practică cu prestatorii externi de servicii, este monitorizată de către personalul expatriat pentru a se asigura integritatea tuturor etapelor procedurii.”;

(b)se introduce următorul alineat (3c):

„(3c) Autoritățile centrale ale statelor membre asigură formarea corespunzătoare a personalului lor în ceea ce privește platforma UE pentru cereri.”

(27)Articolul 42 se elimină.

(28)Articolul 43 se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4) Examinarea cererilor, interviurile, după caz, și decizia privind cererile se efectuează numai de către consulat.”;

(b)la alineatul (5) se adaugă un al doilea paragraf, după cum urmează:

„Prin derogare, prestatorii externi de servicii pot avea acces la platforma UE pentru cereri prin intermediul portalului pentru furnizorii externi de servicii menționat la articolul 7e din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 pentru:

(a)a verifica datele încărcate de solicitant;

(b)a încărca elementele biometrice de identificare;

(c)a încărca documentele justificative;

(d)a utiliza instrumentul de programare pentru a indica intervalele orare disponibile.”;

(c)alineatul (6) se modifică după cum urmează:

(1)litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c) colectarea datelor (inclusiv colectarea elementelor biometrice de identificare și, în cazuri excepționale, a documentelor justificative și a documentelor necesare pentru controalele de identitate), transmiterea acestora către consulat sau către autoritățile centrale, după caz, și încărcarea acestora pe platforma UE pentru cereri;”;

(2)se introduce următoarea literă (ca):

„(ca) verificarea documentului de călătorie în raport cu copia încărcată de solicitant;”.

(29)La articolul 44, se introduce următorul alineat (1a):

„(1a) Alineatul (1) nu se aplică accesului la platforma UE pentru cereri care poate fi acordat prestatorilor externi de servicii prin intermediul portalului pentru furnizorii externi de servicii menționat la articolul 7e din Regulamentul (CE) nr. 767/2008.”

(30)La articolul 47 se adaugă următorul alineat (3):

„(3) Platforma UE pentru cereri furnizează publicului larg toate informațiile relevante în legătură cu solicitarea unei vize prin intermediul său, în special informațiile menționate la articolul 7a din Regulamentul (CE) nr. 767/2008.”

(31)La articolul 51a alineatele (2), (3) și (6), trimiterea la „articolul 16 alineatul (9)” se înlocuiește cu trimiterea la „articolul 11 alineatul (1), articolul 16 alineatul (9) și articolul 32 alineatul (2)”.

(32)La articolul 53 alineatul (1), litera (f) se înlocuiește cu următorul text:

„(f) în cazul statelor membre care nu eliberează vize în format digital, mențiunile naționale suplimentare din secțiunea «Observații» a autocolantului de viză, astfel cum se menționează la articolul 27 alineatul (2);”.

(33)Anexa III se elimină.

Articolul 2
Modificări aduse Regulamentului (CE) nr. 767/2008

Regulamentul (CE) nr. 767/2008 se modifică după cum urmează:

(1)Articolul 2a se modifică după cum urmează:

(a)alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(1)se introduce următoarea literă:

„(fa) platforma UE pentru cereri;”;

(2)se adaugă următorul paragraf:

„Platforma UE pentru cereri partajează și reutilizează cât mai mult posibil din punct de vedere tehnic componentele hardware și software ale serviciului web al EES, ale site-ului web al ETIAS și ale aplicației pentru dispozitive mobile.”;

(b)se adaugă următorul alineat (6):

„(6) Platforma UE pentru cereri este alcătuită din următoarele componente:

(a)un site web public și o aplicație pentru dispozitive mobile;

(b)o capacitate de stocare temporară;

(c)un serviciu de cont securizat;

(d)un instrument de verificare pentru solicitanți;

(e)un serviciu web pentru titularii de viză;

(f)un serviciu de e-mail;

(g)un instrument de plată;

(h)un instrument de programare;

(i)un portal pentru prestatorii externi de servicii;

(j)un modul de configurare care să răspundă nevoilor eu-LISA, ale autorităților centrale și ale consulatelor;

(k)un software pentru generarea și citirea unui cod de bare 2D criptat;

(l)un serviciu web securizat care să permită comunicarea componentelor platformei UE pentru cereri;

(m)o funcție de asistență tehnică care urmează să fie gestionată de eu-LISA;

(n)o copie needitabilă a bazei de date a VIS.”

(2)La articolul 4, punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

„(2) «viză digitală» înseamnă viza în format digital menționată la articolul 26a din Regulamentul (CE) nr. 810/2009;”.

(3)Se introduce următorul capitol Ia:

„CAPITOLUL Ia
PLATFORMA UE PENTRU CERERILE DE VIZĂ ONLINE

Articolul 7a
Informații destinate publicului larg furnizate de platforma UE pentru cereri

1.Platforma UE pentru cererile de viză online („platforma UE pentru cereri”) furnizează publicului informații generale, astfel cum se menționează la articolul 47 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009.

Comisia și statele membre sunt responsabile cu furnizarea informațiilor, în conformitate cu responsabilitățile care le revin, prevăzute la alineatele (2)-(4) ale prezentului articol.

2.eu-LISA este responsabilă cu publicarea și actualizarea următoarelor informații destinate publicului larg pe platforma UE pentru cereri, după primirea următoarelor informații din partea Comisiei sau a statelor membre:

(a)cerințele în materie de vize, inclusiv listele privind vizele, acordurile privind exonerarea de obligația de a deține viză, inclusiv cerințele în materie de vize pentru pașapoartele diplomatice și de serviciu și inclusiv cazurile de posibilă suspendare a regimului de călătoriilor fără viză, în temeiul articolelor 3, 4, 5, 7 și 8 din Regulamentul (UE) 2018/1806 și al anexelor I și II la acesta, precum și informațiile în temeiul Directivei 2004/38/CE și al Acordului de retragere UE-Regatul Unit;

(b)cuantumul taxelor de viză menționate la articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009; perceperea unor taxe mai mici sau mai mari în cazul unui acord de facilitare a eliberării vizelor sau al unei măsuri legate de readmisie care decurge din articolul 25a din regulamentul menționat, precum și din Directiva 2004/38/CE și din Acordul de retragere UE-Regatul Unit;

(c)după caz, listele armonizate de documente justificative, stabilite în conformitate cu articolul 14 alineatul (5a) din Regulamentul (CE) nr. 810/2009;

(d)după caz, cerințele privind asigurarea medicală de călătorie, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009.

În cazul în care un stat membru furnizează informațiile, eu-LISA configurează platforma UE pentru cereri după confirmarea acestor informații de către Comisie.

3.Autoritățile centrale responsabile în domeniul vizelor răspund de introducerea următoarelor elemente:

(a)locațiile consulatelor și competența lor teritorială menționată la articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009;

(b)acordurile sau înțelegerile de reprezentare menționate la articolul 8 din Regulamentul (CE) 810/2009;

(c)utilizarea prestatorilor externi de servicii și locațiile acestora menționate la articolul 43 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009;

(d)documentele justificative menționate la articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009, precum și cele aplicabile în temeiul Directivei 2004/38/CE și al Acordului de retragere UE-Regatul Unit;

(e)exceptările opționale de la obligativitatea vizelor menționate la articolul 6 din Regulamentul (UE) 2018/1806;

(f)scutirile opționale de la plata taxei de viză menționate la articolul 16 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 810/2009.

4.Consulatul sau autoritățile centrale ale statului membru competent sunt responsabile cu introducerea următoarelor elemente:

(a)datele de contact și drepturile de acces ale prestatorilor externi de servicii, inclusiv pentru instrumentul de programare;

(b)instrumentul de programare, inclusiv intervalele orare disponibile;

(c)numărul de cereri acceptate pe săptămână/lună.

Articolul 7b
Formularul de cerere online

1.Fiecare solicitant trebuie să depună o cerere online completă, menționată la articolul 11 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009, prin intermediul platformei UE pentru cereri.

2.Fără a aduce atingere articolului 7ba, solicitantul trebuie să furnizeze următoarele date cu caracter personal în formularul de cerere:

(1)numele de familie;

(2)numele de familie la naștere [numele de familie purtat(e) anterior];

(3)prenumele;

(4)data nașterii (ziua-luna-anul);

(5)locul nașterii;

(6)țara nașterii;

(7)cetățenia actuală; cetățenia (cetățeniile) la naștere, dacă este (sunt) diferită (diferite); alte cetățenii;

(8)sexul;

(9)starea civilă;

(10)autoritatea părintească (în cazul minorilor)/tutorele legal (numele de familie, prenumele, adresa, dacă este diferită de cea a solicitantului, numărul de telefon, adresa de e-mail și cetățenia);

(11)numărul național de identificare, după caz;

(12)tipul documentului de călătorie;

(13)numărul documentului de călătorie;

(14)data eliberării;

(15)valabil până la;

(16)eliberat de (țara);

(17)datele cu caracter personal ale membrului de familie care este un cetățean mobil al UE, SEE sau CH sau care este un resortisant al Regatului Unit beneficiar al Acordului de retragere UE-Regatul Unit în statul-gazdă pentru care se depune cererea de viză, dacă este cazul: numele de familie, prenumele, data nașterii, cetățenia, numărul documentului de călătorie sau al cărții de identitate;

(18)legătura de familie cu un cetățean mobil al UE, SEE sau CH sau cu un resortisant al Regatului Unit care beneficiază de Acordul de retragere UERegatul Unit în statul-gazdă pentru care se depune cererea de viză, dacă este cazul;

(19)adresa de domiciliu și adresa de e-mail ale solicitantului, numărul de telefon;

(20)reședința într-o altă țară decât țara cetățeniei actuale;

(21)ocupația actuală;

(22)numele, adresa și numărul de telefon ale angajatorului; pentru studenți, denumirea și adresa instituției de învățământ;

(23)scopul (scopurile) călătoriei;

(24)informații suplimentare privind scopul șederii;

(25)statul membru de destinație principală (și alte state membre de destinație, dacă este cazul);

(26)statul membru al primei intrări;

(27)numărul de intrări solicitate; data preconizată a sosirii pentru prima ședere preconizată în spațiul Schengen; data preconizată a părăsirii spațiului Schengen după prima ședere preconizată;

(28)amprentele digitale prelevate anterior, în scopul solicitării unei vize Schengen; data (dacă se cunoaște); numărul vizei, dacă se cunoaște;

(29)permisul de intrare pentru țara de destinație finală, după caz;

(30)numele de familie și prenumele persoanei (persoanelor) din statul (statele) membru (membre) care îl invită pe solicitant. Dacă nu este cazul, denumirea hotelului (hotelurilor) sau a locului de cazare temporară din statul (statele) membru (membre);

(31)numele și adresa societății/organizației care îl invită pe solicitant;

(32)informații privind modul în care sunt acoperite costurile de transport și de întreținere ale solicitantului pe durata șederii acestuia.

Solicitantul trebuie să furnizeze, de asemenea, o adresă de e-mail.

Toate aceste date se înregistrează și se stochează în capacitatea de stocare temporară în conformitate cu perioadele de păstrare a datelor definite la articolul 7c.

3.Platforma UE pentru cereri conține, de asemenea, un serviciu de cont securizat. Serviciul de cont securizat îi oferă solicitantului posibilitatea de a stoca datele furnizate pentru cererile ulterioare, dar numai dacă acesta își dă acordul în mod liber și explicit cu privire o astfel de stocare.

Serviciul de cont securizat îi oferă solicitantului posibilitatea de a depune cererea în mai multe etape. Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 48a pentru a defini cerințele aplicabile serviciului de cont securizat, inclusiv perioada de păstrare a datelor stocate în acesta, a cererilor necompletate sau a cererilor care sunt respinse în urma verificării privind competența și admisibilitatea.

4.Datele menționate la alineatul (2) se introduc de către solicitant cu caractere din alfabetul latin.

5.La depunerea formularului de cerere online, platforma UE pentru cereri colectează adresa IP de la care a fost depus formularul de cerere și o adaugă la datele aferente cererii.

6.Comisia definește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, conținutul unor formulare de cerere simplificată pentru confirmarea vizelor valabile într-un nou document de călătorie, astfel cum se menționează la articolul 32a din Regulamentul (CE) nr. 810/2009, și pentru prelungirea vizelor, astfel cum se menționează la articolul 33 din regulamentul menționat, prin intermediul platformei UE pentru cereri. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 49 alineatul (2).

7.Comisia definește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, cerințele privind formatul datelor cu caracter personal menționate la alineatele (2) și (5) ale prezentului articol care trebuie să fie incluse în formularul de cerere, precum și parametrii și verificările care trebuie puse în aplicare pentru a se asigura caracterul complet al cererii și coerența acestor date. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 49 alineatul (2).

Articolul 7ba
Dispoziții specifice privind utilizarea platformei UE pentru cereri de către membrii de familie ai cetățenilor Uniunii sau ai altor resortisanți ai țărilor terțe care beneficiază de dreptul la liberă circulație în temeiul dreptului Uniunii sau ai resortisanților Regatului Unit care beneficiază de Acordul de retragere UE-Regatul Unit

1.Un resortisant al unei țări terțe care este membru de familie al unui cetățean al Uniunii căruia i se aplică Directiva 2004/38/CE sau al unui resortisant al unei țări terțe care beneficiază de un drept la liberă circulație echivalent cu cel al cetățenilor Uniunii în temeiul unui acord între Uniune și statele sale membre, pe de o parte, și o țară terță, pe de altă parte, poate depune o cerere de viză fără a utiliza platforma UE pentru cereri și poate avea dreptul de a depune cererea personal la consulat sau la sediul prestatorilor externi de servicii, după cum dorește.

2.În cazul în care un resortisant al unei țări terțe care este membru de familie al unui cetățean al Uniunii căruia i se aplică Directiva 2004/38/CE sau al unui resortisant al unei țări terțe care beneficiază de un drept la liberă circulație echivalent cu cel al cetățenilor Uniunii în temeiul unui acord între Uniune și statele sale membre, pe de o parte, și o țară terță, pe de altă parte, solicită acordarea unei vize prin intermediul platformei UE pentru cereri, procesul de solicitare se efectuează în conformitate cu Directiva 2004/38/CE.

3.În special, platforma UE pentru cereri trebuie să fie concepută astfel încât să asigure aplicarea următoarelor norme specifice:

(a)se elimină taxa de viză;

(b)în formularul de cerere de viză, solicitantul nu trebuie să furnizeze următoarele date cu caracter personal:

(a)ocupația actuală;

(b)numele, adresa și numărul de telefon ale angajatorului; pentru studenți, denumirea și adresa instituției de învățământ;

(c)numele de familie și prenumele persoanei (persoanelor) din statul (statele) membru (membre) care îl invită pe solicitant. Dacă nu este cazul, denumirea hotelului (hotelurilor) sau a locului de cazare temporară din statul (statele) membru (membre);

(d)numele și adresa societății/organizației care îl invită pe solicitant;

(e)informații privind modul în care sunt acoperite costurile de transport și de întreținere ale solicitantului pe durata șederii;

(c) solicitantul ar trebui să poată furniza documente care să ateste că este membru de familie al unui cetățean al Uniunii căruia i se aplică Directiva 2004/38/CE sau al unui resortisant al unei țări terțe care beneficiază de un drept la liberă circulație echivalent cu cel al cetățenilor Uniunii în temeiul unui acord între Uniune și statele sale membre, pe de o parte, și o țară terță, pe de altă parte. Solicitantului nu ar trebui să i se ceară să furnizeze documentele justificative menționate la articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009 și nici dovada deținerii unei asigurări medicale de călătorie corespunzătoare și valabile, în conformitate cu articolul 15 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009;

(d)prin derogare de la articolul 7c alineatul (8), verificarea prealabilă automatizată a admisibilității trebuie să examineze numai dacă:

(a)au fost completate toate câmpurile necesare din formularul de cerere;

(b)s-a furnizat dovada deținerii unui pașaport valabil în conformitate cu Directiva 2004/38/CE;

(c)s-au colectat datele biometrice ale solicitantului, dacă este cazul;

(e) în cazul în care se eliberează o viză, în notificarea prevăzută la articolul 7f, solicitantului i se atrage atenția asupra faptului că membrul de familie al unui cetățean care își exercită dreptul la liberă circulație și care deține o viză are drept de intrare doar dacă este însoțit de cetățeanul Uniunii sau de un alt resortisant al unei țări terțe care își exercită dreptul la liberă circulație sau dacă se alătură cetățeanului Uniunii sau altui resortisant al unei țări terțe care își exercită dreptul la liberă circulație.

4.Alineatele (1) și (2) se aplică, de asemenea, în cazul în care un resortisant al unei țări terțe care este membru de familie al unui cetățean al Uniunii căruia i se aplică Directiva 2004/38/CE sau al unui resortisant al unei țări terțe care beneficiază de un drept la liberă circulație echivalent cu cel al cetățenilor Uniunii în temeiul unui acord între Uniune și statele sale membre, pe de o parte, și o țară terță, pe de altă parte, solicită o prelungire a vizei sau o confirmare a vizei într-un nou document de călătorie. Se elimină taxa de prelungire a vizei și taxa de confirmare a vizei.

5.Alineatele (1)-(4) se aplică mutatis mutandis membrilor de familie ai resortisanților Regatului Unit care beneficiază de Acordul de retragere UE-Regatul Unit în statul-gazdă pentru care se depune cererea de viză.

Articolul 7c
Procesul de solicitare a vizelor prin intermediul platformei UE pentru cereri

1.La depunerea formularului de cerere în temeiul articolului 7b, platforma UE pentru cereri stabilește tipul de viză solicitată și efectuează o verificare prealabilă automatizată a competenței pentru a stabili în prealabil în mod automatizat statul membru competent pe baza datelor furnizate de solicitant. Acest lucru nu împiedică efectuarea verificării manuale a competenței de către statele membre în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 810/2009.

Platforma UE pentru cereri trebuie să fie concepută astfel încât să le permită solicitanților să indice dacă sunt prezenți în mod legal, dar nu își au reședința într-o jurisdicție, astfel cum se menționează la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 810/2009.

2.Solicitanții trebuie să poată utiliza platforma UE pentru cereri pentru a furniza o copie scanată a documentului de călătorie în format electronic, precum și documente justificative și dovada asigurării medicale de călătorie în format digital, după caz, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 810/2009 sau al Directivei 2004/38/CE.

3.Comisia definește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, cerințele tehnice privind formatul documentelor justificative, al asigurării medicale de călătorie și al copiei documentului de călătorie în format electronic. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 49 alineatul (2).

4.Dacă este necesar, solicitantul trebuie să poată utiliza platforma UE pentru cereri pentru a achita taxa de viză prin intermediul instrumentului de plată menționat la articolul 7d.

5.Platforma UE pentru cereri trebuie să poată verifica în copia needitabilă a VIS dacă datele biometrice ale solicitantului au fost prelevate în ultimele 59 de luni și dacă solicitantul a depus deja o cerere pe baza aceluiași document de călătorie.

În cazul în care verificarea confirmă acest lucru, platforma UE pentru cereri notifică solicitantului că nu este necesar să se prezinte la consulat sau la un prestator extern de servicii pentru depunerea cererii.

În cazul în care verificarea nu confirmă acest lucru, platforma UE pentru cereri notifică solicitantului că este necesar să se prezinte la consulat sau la un prestator extern de servicii, după caz, pentru depunerea cererii.

6.În cazul în care este necesară prezentarea la consulat sau la un prestator extern de servicii în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 810/2009, un stat membru poate decide să utilizeze în acest scop instrumentul de programare menționat la articolul 7d.

7.Solicitantul depune cererea, inclusiv declarația privind autenticitatea, exhaustivitatea, corectitudinea și fiabilitatea datelor.

8.După ce solicitantul depune cererea prin intermediul platformei UE pentru cereri, aceasta efectuează o verificare prealabilă automatizată a admisibilității.

Verificarea prealabilă automatizată a admisibilității examinează în mod automatizat dacă:

(a)cererea a fost depusă în termenul menționat la articolul 9 alineatul (1), în cazurile aplicabile;

(b)au fost completate toate câmpurile necesare din formularul de cerere;

(c)s-a furnizat dovada deținerii unui document de călătorie în conformitate cu articolul 12 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009;

(d)s-au colectat datele biometrice ale solicitantului, în cazurile aplicabile;

(e)s-a încasat taxa de viză, în cazurile aplicabile.

9.Dacă în urma verificării automatizate prealabile a admisibilității se constată că cererea este admisibilă, platforma UE pentru cereri trimite o notificare consulatului sau autorităților centrale ale statului membru, împreună cu rezultatul combinat al verificării prealabile automatizate a competenței și a admisibilității.

Dacă în urma verificării automatizate prealabile a admisibilității se constată că cererea nu este admisibilă, platforma UE pentru cereri trimite o notificare solicitantului și îl informează ce componentă a dosarului de cerere lipsește.

Platforma pentru cereri trebuie să fie concepută astfel încât să asigure faptul că este posibil să se aplice articolul 19 alineatele (4) și (4a) din Regulamentul (CE) nr. 810/2009, pentru ca cererile să poată fi considerate admisibile.

10.În urma notificării menționate la alineatul (9), consulatul sau autoritățile centrale ale statului membru efectuează o verificare manuală a competenței în conformitate cu articolul 18 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 810/2009 și, ulterior, dacă este necesar, o verificare manuală a admisibilității în conformitate cu articolul 19 din regulamentul menționat.

11.În cazul în care consulatul competent sau autoritățile centrale ale statului membru competent acceptă cererea depusă prin intermediul platformei UE pentru cereri, datele sunt transferate din capacitatea de stocare temporară în sistemul național. Datele trebuie șterse imediat din capacitatea de stocarea temporară, cu excepția datelor de contact aferente serviciului de cont securizat.

12.Dacă solicitantul își retrage cererea în urma verificării prealabile automatizate a competenței și a admisibilității, datele trebuie șterse imediat din capacitatea de stocare temporară, cu excepția datelor de contact aferente serviciului de cont securizat.

13.Consulatul competent sau autoritățile centrale ale statului membru competent poate (pot) utiliza serviciul de cont securizat pentru a comunica cu solicitanții.

Articolul 7d
Instrumentul de plată și instrumentul de programare

1.Se utilizează un instrument de plată pentru a achita taxa de viză prin intermediul platformei UE pentru cereri. Instrumentul de plată este gestionat de un prestator terț.

2.Comisia definește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, cerințele privind instrumentul de plată menționat la alineatul (1) al prezentului articol, inclusiv modalitățile de rambursare a solicitanților. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 49 alineatul (2).

3.Statele membre sau prestatorii externi de servicii pot utiliza un instrument de gestionare a programărilor.

4.Comisia definește, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, cerințele privind instrumentul de programare menționat la alineatul (3) al prezentului articol, inclusiv modalitățile de confirmare a programărilor, linkul către instrumentele de programare existente sau informațiile referitoare la cazurile în care nu este necesară o programare prealabilă care urmează să fie configurate de consulate sau de prestatorii externi de servicii și modalitățile tehnice care să asigure faptul că orice membru de familie al unui cetățean al Uniunii căruia i se aplică Directiva 2004/38/CE sau al unui resortisant al unei țări terțe care beneficiază de un drept la liberă circulație echivalent cu cel al cetățenilor Uniunii în temeiul unui acord între Uniune și statele sale membre, pe de o parte, și o țară terță, pe de altă parte, sau al resortisanților Regatului Unit care beneficiază de Acordul de retragere UE-Regatul Unit în statul-gazdă pentru care se depune cererea de viză poate beneficia de o procedură accelerată. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 49 alineatul (2).

Articolul 7e
Portalul pentru prestatorii externi de servicii

1.Prestatorii externi de servicii au acces la platforma UE pentru cereri numai pentru:

(a)a examina și a efectua verificări ale calității datelor încărcate în capacitatea de stocare temporară, în special a copiei scanate a documentului de călătorie;

(b)a încărca elementele biometrice de identificare;

(c)a încărca documentele justificative, dacă este necesar;

(d)a utiliza instrumentul de programare pentru a indica intervalele orare disponibile, dacă este cazul;

(e)a pune cererea la dispoziția consulatului pentru prelucrare ulterioară.

2.Statele membre instituie un sistem de autentificare destinat exclusiv prestatorilor externi de servicii, care să le permită membrilor personalului autorizați în mod corespunzător să aibă acces la portal în sensul prezentului articol. Atunci când se instituie sistemul de autentificare, trebuie să se țină seama de gestionarea riscurilor pentru securitatea informațiilor și de principiul protecției datelor începând cu momentul conceperii și în mod implicit.

3.Comisia adoptă acte de punere în aplicare care definesc sistemul de autentificare destinat membrilor personalului prestatorilor externi de servicii. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 49 alineatul (2).

Articolul 7f
Notificarea deciziilor

1.Solicitanților și titularilor de viză li se notifică prin mijloace electronice securizate deciziile luate de statele membre cu privire la cererile lor sau la vizele eliberate.

2.Notificările adresate solicitanților sau titularilor de viză, după caz, trebuie să conțină următoarele date:

(a)pentru vizele eliberate: datele enumerate la articolele 24, 25 sau 26 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009 și la articolul 10 din prezentul regulament;

(b)pentru vizele refuzate: datele enumerate la articolul 32 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009 și la articolul 12 din prezentul regulament;

(c)pentru vizele confirmate: datele enumerate la articolul 32a din Regulamentul (CE) nr. 810/2009 și la articolul 12a din prezentul regulament;

(d)pentru vizele prelungite: datele enumerate la articolul 33 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009 și la articolul 14 din prezentul regulament;

(e)pentru vizele anulate sau revocate: datele enumerate la articolul 33 din Regulamentul (CE) nr. 810/2009 și la articolul 13 din prezentul regulament.

3.Notificarea menționată la alineatul (2) trebuie să conțină un cod de bare 2D semnat digital de autoritatea emitentă și imaginea facială a titularului. Codul de bare 2D trebuie să conțină informațiile menționate la alineatul (2).

Notificarea trebuie să aibă un format imprimabil.

4.Comisia adoptă acte de punere în aplicare care definesc specificațiile tehnice ale vizelor digitale și ale notificării menționate la alineatul (1), inclusiv detaliile privind formatul notificării, cum ar fi codul de bare 2D și formatul imprimabil. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 49 alineatul (2).

Articolul 7g
Instrumentul de verificare

1.Instrumentul de verificare le permite solicitanților și titularilor de viză să verifice:

(a)statutul cererii lor;

(b)statutul și valabilitatea vizei lor.

2.Instrumentul de verificare se bazează pe serviciul de cont securizat menționat la articolul 7b alineatul (3).

3.Platforma UE pentru cereri trebuie să le ofere solicitanților o funcționalitate de serviciu web care să le permită să verifice viza digitală fără serviciul de cont securizat.

4.Comisia adoptă acte de punere în aplicare privind normele detaliate referitoare la condițiile de funcționare a serviciului web și normele privind protecția și securitatea datelor aplicabile serviciului web, inclusiv identificatorul unic al solicitantului. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 49 alineatul (2).”

(4)La articolul 9 alineatul (4) se adaugă următoarele litere:

„(na) dacă este cazul, faptul că solicitantul depune cererea în calitate de membru de familie al unui resortisant al Regatului Unit care beneficiază de Acordul de retragere UE-Regatul Unit în statul-gazdă pentru care se depune cererea de viză;

(o) adresa de e-mail;

(p) adresa IP de la care a fost depus formularul de cerere.”

(5)La articolul 9b se adaugă următorul alineat:

„(5) Alineatele (1)-(4) se aplică mutatis mutandis membrilor de familie ai resortisanților Regatului Unit care beneficiază de Acordul de retragere UERegatul Unit în statul-gazdă pentru care se depune cererea de viză.”

(6)Articolul 10 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1), litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

„(e) numărul vizei;”;

(b)la alineatul (1), litera (k) se elimină;

(c)la alineatul (1), se adaugă următoarea literă (m):

„(m) dacă este cazul, statutul persoanei care indică faptul că resortisantul țării terțe este membru de familie al unui resortisant al Regatului Unit care beneficiază de Acordul de retragere UE-Regatul Unit în statul-gazdă pentru care se depune cererea de viză.”

(7)Se introduce următorul articol 12a:

„Articolul 12a
Date care trebuie adăugate în cazul unei vize confirmate

1.În cazul în care s-a luat decizia de a confirma o viză, autoritatea responsabilă în domeniul vizelor care a luat această decizie trebuie să adauge următoarele date în dosarul de cerere:

(a)informații referitoare la statut;

(b)autoritatea care a confirmat viza;

(c)locul și data deciziei;

(d)datele noului document de călătorie, inclusiv numărul, țara și autoritatea care l-au eliberat, data eliberării, data expirării.

2.În cazul în care s-a luat o decizie de confirmare a unei vize, sistemul extrage și exportă imediat din VIS în EES datele enumerate la articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2017/2226.”

(8)La articolul 14 alineatul (1), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d) numărul vizei prelungite;”.

(9)La articolul 15 alineatul (2), litera (f) se înlocuiește cu următorul text:

„(f) numărul vizei, al vizei de lungă ședere sau al permisului de ședere și data eliberării oricărei vize anterioare, a oricărei vize de lungă ședere anterioare sau a oricărui permis de ședere anterior;”.

(10)Articolul 18 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1), litera (b) se elimină;

(b)alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Prin derogare de la alineatul (2) al prezentului articol, în cazul în care se lansează o căutare în EES în temeiul articolului 23 alineatul (2) sau (4) din Regulamentul (UE) 2017/2226, autoritatea de frontieră competentă poate să efectueze căutări în VIS fără a utiliza interoperabilitatea cu EES, în cazul în care circumstanțe specifice impun acest lucru, în special în situația în care, temporar, este imposibil din punct de vedere tehnic să se consulte datele din EES sau în cazul unei defecțiuni a EES.”

(11)Se introduce următorul articol 18e:

„Articolul 18e
Procedurile de rezervă în cazul în care nu este posibil din punct de vedere tehnic să se acceseze datele la frontierele externe

1.În cazul în care este imposibil din punct de vedere tehnic să se efectueze consultarea menționată la articolul 18 din cauza unei defecțiuni a oricărei componente a VIS, euLISA notifică acest fapt autorităților de frontieră ale statelor membre.

2.În cazul în care este imposibil din punct de vedere tehnic să se efectueze căutarea menționată la articolul 18 din cauza unei defecțiuni a infrastructurii naționale de frontieră dintr-un stat membru, autoritățile de frontieră notifică acest fapt eu-LISA. eu-LISA informează apoi Comisia.

3.În cazurile menționate la alineatele (1) și (2) ale prezentului articol, autoritățile de frontieră aplică planurile lor naționale de urgență. Planul național de urgență poate autoriza autoritățile de frontieră să deroge temporar de la obligația de a consulta VIS, menționată la articolul 8 din Regulamentul (UE) 2016/399.

4.Comisia, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, adoptă modele de planuri de urgență pentru cazurile menționate la alineatele (1) și (2) ale prezentului articol, inclusiv proceduri care trebuie urmate de autoritățile de frontieră. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 49 alineatul (2). Statele membre adoptă planurile lor naționale de urgență pe baza modelului de planuri de urgență, care trebuie adaptate necesităților de la nivel național.”

(12)La articolul 19, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Exclusiv în scopul de a verifica identitatea titularului de viză și/sau autenticitatea vizelor și/sau îndeplinirea condițiilor de intrare, de ședere sau de reședință pe teritoriul statelor membre, autoritățile competente să efectueze verificări pe teritoriul statelor membre pentru a examina dacă sunt îndeplinite condițiile de intrare, de ședere sau de reședință pe teritoriul statelor membre pot să efectueze căutări prin verificarea, în același timp, a numărului vizei și a amprentelor digitale ale titularului de viză.

În cazul în care identitatea titularului de viză nu poate fi verificată pe baza amprentelor digitale, autoritățile competente pot, de asemenea, să efectueze verificarea pe baza imaginii faciale.”

(13)La articolul 20 alineatul (2), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d) datele introduse în legătură cu orice viză eliberată, refuzată, confirmată, anulată, revocată sau prelungită, menționate la articolele 10-14.”

(14)La articolul 21 alineatul (2), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d) datele introduse în legătură cu orice viză eliberată, confirmată, anulată, revocată sau prelungită, menționate la articolele 10, 12a, 13 și 14;”.

(15)La articolul 22 alineatul (2), litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

„(e) datele introduse în legătură cu orice viză eliberată, confirmată, anulată, revocată sau prelungită, menționate la articolele 10, 12a, 13 și 14;”.

(16)La articolul 22f alineatul (1), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d) numărul vizei;”.

(17)La articolul 22o, alineatul (3) se modifică după cum urmează:

(a)litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c) numărul vizei sau numărul vizei de lungă ședere sau al permisului de ședere și data de expirare a valabilității vizei, a vizei de lungă ședere sau a permisului de ședere, după caz;”;

(b)se adaugă următoarele litere (f) și (g):

„(f) adresa IP;

(g) adresa de e-mail;”.

(18)La articolul 22r, alineatul (3) se modifică după cum urmează:

(a)litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

(b)se adaugă următoarele litere (f) și (g):

„(f) adresa IP;

(g) adresa de e-mail;”.

(19)La articolul 45 alineatul (2) se adaugă următoarele litere (g)-(o):

„(g) pentru definirea conținutului formularelor de cerere simplificată pentru confirmarea vizelor valabile într-un nou document de călătorie și pentru prelungirea vizelor, în conformitate cu articolul7b;

(h) pentru definirea cerințelor privind formatul datelor cu caracter personal din formularul de cerere online, în conformitate cu articolul 7b;

(i) pentru definirea cerințelor tehnice privind formatul documentelor justificative, al asigurării medicale de călătorie și al copiei documentului de călătorie în format electronic care trebuie furnizate prin intermediul platformei UE pentru cereri, în conformitate cu articolele 7c și 7ba;

(j) pentru definirea cerințelor privind instrumentul de plată, inclusiv modalitățile de rambursare a solicitanților, în conformitate cu articolul 7d;

(k) pentru definirea cerințelor privind instrumentul de programare, inclusiv modalitățile de confirmare a programărilor, și linkul către instrumentele de programare existente sau informațiile referitoare la cazurile în care nu este necesară o programare prealabilă care urmează să fie configurate de consulate sau de prestatorii externi de servicii, în conformitate cu articolul 7d;

(l) pentru definirea sistemului de autentificare destinat membrilor personalului prestatorilor externi de servicii care utilizează portalul prestatorilor externi de servicii, în conformitate cu articolul 7e;

(m) pentru definirea specificațiilor tehnice ale vizelor în format digital și ale notificării referitoare la viză, inclusiv detalii privind formatul notificării, cum ar fi codul de bare 2D și formatul imprimabil, în conformitate cu articolul 7f;

(n) pentru definirea normelor detaliate referitoare la condițiile de funcționare a serviciului web și normele privind protecția și securitatea datelor aplicabile serviciului web, în conformitate cu articolul 7g;

(o) pentru definirea modelului de planuri de urgență privind procedurile de rezervă în cazul unei imposibilități tehnice de accesare a datelor la frontierele externe, inclusiv procedurile care trebuie urmate de autoritățile de frontieră, în conformitate cu articolul 18e.”

(20)La articolul 48a alineatele (2), (3) și (6), trimiterea la „articolul 9, articolul 9h alineatul (2), articolul 9j alineatul (2) și articolul 22b alineatul (18)” se înlocuiește cu trimiterea la „articolul 7b, articolul 9, articolul 9h alineatul (2), articolul 9j alineatul (2) și articolul 22b alineatul (18)”.

Articolul 3
Modificări aduse Regulamentului (CE) nr. 1683/95 al Consiliului 66

Regulamentul (CE) nr. 1683/95 se modifică după cum urmează:

(1)Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 1

Vizele eliberate în conformitate cu articolul 5 din prezentul regulament de către statele membre care nu eliberează vizele în format digital menționate la articolul 26a din Regulamentul (CE) nr. 810/2009 se eliberează sub forma unui model uniform (autocolant). Acestea respectă specificațiile prevăzute în anexă.”

(2)La articolul 7, se adaugă un al patrulea paragraf, după cum urmează:

„Utilizarea modelului uniform de viză în alte scopuri decât cele prevăzute la articolul 5 nu aduce atingere eliberării vizelor în format digital menționate la articolul 26a din Regulamentul (CE) nr. 810/2009.”

Articolul 4
Modificări aduse Regulamentului (CE) nr. 333/2002 al Consiliului 67

La articolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 333/2002, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Prezentul regulament se aplică statelor membre care nu eliberează vizele în format digital menționate la articolul 26a din Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului*.

În sensul prezentului regulament, prin «formular pentru aplicarea unei vize» se înțelege documentul eliberat de autoritățile unui stat membru titularului unui document de călătorie care nu este recunoscut de respectivul stat membru, pe care autoritățile competente ale acelui stat membru aplică o viză.

_________

* Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (JO L 243, 15.9.2009, p. 1).”

Articolul 5
Modificări aduse Regulamentului (CE) nr. 694/2003 al Consiliului 68

Regulamentul (CE) nr. 694/2003 se modifică după cum urmează:

(1) Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 1

1.Documentul de facilitare a tranzitului (Facilitated Transit Document– FTD) eliberat de statele membre, astfel cum se menționează la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 693/2003, se eliberează în formatul digital menționat la articolul 26a din Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului* și are aceeași valoare ca vizele cu valabilitate teritorială limitată în scopul tranzitului. În plus, formatul digital trebuie să conțină o indicație clară a faptului că documentul eliberat este un FTD.

2.Documentul de facilitare a tranzitului feroviar (Facilitated Rail Transit Document – FRTD) eliberat de statele membre astfel cum se menționează la articolul 2 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 693/2003 se eliberează în formatul digital menționat la articolul 26a din Regulamentul (CE) nr. 810/2009 și are aceeași valoare ca vizele cu valabilitate teritorială limitată în scopul tranzitului. În plus, formatul digital trebuie să conțină o indicație clară a faptului că documentul eliberat este un FRTD.”

__________

* Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (JO L 243, 15.9.2009, p. 1).”

(2)La articolul 2 alineatul (1), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(1) În conformitate cu procedura menționată la articolul 4 alineatul (2), se stabilesc specificații tehnice suplimentare privind formatul digital pentru FTD și FRTD, inclusiv privind următoarele:”.

(3)La articolul 6, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„(2) Statele membre care au hotărât să elibereze FTD și FRTD în formatul digital menționat la articolul 1 trebuie să facă acest lucru în cel mult un an de la adoptarea elementelor și a cerințelor suplimentare de siguranță menționate la articolul 2.”

Articolul 6
Modificarea Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen 69

Articolul 18 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen se modifică după cum urmează:

(1)Alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Vizele pentru șederi a căror durată depășește 90 de zile (vize de lungă ședere) sunt vizele naționale eliberate de unul dintre statele membre în conformitate cu legislația sa internă sau cu dreptul Uniunii. Aceste vize se eliberează în formatul digital menționat la articolul 26a din Regulamentul (CE) nr. 810/2009.

În mod excepțional, statele membre care nu eliberează vizele în format digital menționate la articolul 26a din Regulamentul (CE) nr. 810/2009 eliberează vize conform modelului uniform de viză prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1683/95 al Consiliului( * ), cu specificarea în antet a tipului de viză prin litera «D». Acestea se completează în conformitate cu dispozițiile relevante din anexa VII la Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize).”

(2)Se introduce următorul alineat (1a):

„(1a) Vizele de lungă ședere eliberate în format digital se notifică solicitanților prin mijloace electronice, în conformitate cu articolul 7f din Regulamentul (CE) nr. 767/2008.”

Articolul 7
Modificări aduse Regulamentului (CE) nr. 693/2003 al Consiliului 70

Regulamentul (CE) nr. 693/2003 se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 2, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) FTD/FRTD se eliberează în formatul digital menționat la articolul 26a din Regulamentul (CE) nr. 810/2009*.

__________

* Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (JO L 243, 15.9.2009, p. 1).”

(2)Articolul 5 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Cererea de obținere a unui FTD se înaintează autorităților consulare ale unui stat membru care a comunicat decizia sa de a elibera FTD/FRTD în conformitate cu articolul 12.”;

(b)se introduce următorul alineat (5):

„(5) Cererea de obținere a unui FTD și a unui FRTD se introduce prin intermediul unui instrument pentru cereri online. Instrumentul pentru cereri online trebuie să conțină datele menționate la alineatele (3) și (4) ale prezentului articol.”

(3)La articolul 6, alineatele (2), (3) și (4) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2) FTD/FRTD nu se eliberează pentru un document de călătorie care a expirat.

(3) Perioada de valabilitate a documentului de călătorie pentru care se eliberează FTD/FRTD-ul trebuie să fie mai lungă decât cea a FTD/FRTD-ului.

(4) FTD/FRTD nu se eliberează pentru un document de călătorie dacă respectivul document de călătorie nu este valabil pentru vreunul dintre statele membre. Dacă un document de călătorie este valabil doar pentru un stat membru sau pentru anumite state membre, FTD/FRTD-ul se limitează la statul membru sau la statele membre în cauză.”

Articolul 8
Modificări aduse Regulamentului (UE) 2017/2226 al Parlamentului European și al Consiliului 71

Regulamentul (UE) 2017/2226 se modifică după cum urmează:

(1)La articolul 16 alineatul (2), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d) dacă este cazul, numărul vizei de scurtă ședere, inclusiv codul din trei litere al statului membru emitent, tipul vizei de scurtă ședere, data de expirare a duratei maxime de ședere autorizată de viza de scurtă ședere, care trebuie actualizată la fiecare intrare, și data de expirare a valabilității vizei de scurtă ședere;”.

(2)Articolul 19 se modifică după cum urmează:

(a)la alineatul (1), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d) dacă este cazul, noul număr de viză, inclusiv codul din trei litere al țării emitente;”;

(b)se adaugă următorul alineat (7):

„(7) În cazul în care s-a luat o decizie de confirmare a unei vize valabile într-un nou document de călătorie, autoritatea responsabilă în domeniul vizelor care a luat această decizie extrage imediat din VIS datele prevăzute la alineatul (1) al prezentului articol și le importă direct în EES în conformitate cu articolul 12a din Regulamentul (CE) nr. 767/2008.”

(3)La articolul 24 alineatul (2), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b) numărul vizei de scurtă ședere, inclusiv codul din trei litere al statului membru emitent, astfel cum se menționează la articolul 16 alineatul (2) litera (d);”.

(4)La articolul 32 alineatul (5), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c) numărul vizei și data de expirare a valabilității vizei;”.

Articolul 9
Evaluarea platformei UE pentru cereri

1.La cinci ani de la data intrării în funcțiune în conformitate cu articolul 12 din prezentul regulament, Comisia evaluează funcționarea platformei UE pentru cereri. Această evaluare include o examinare a rezultatelor obținute în raport cu obiectivele și a punerii în aplicare a dispozițiilor Regulamentului (CE) nr. 810/2009 și ale Regulamentului (CE) nr. 767/2008, astfel cum au fost modificate prin prezentul regulament.

2.Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului evaluarea menționată la alineatul (1). Pe baza evaluării, Comisia prezintă, dacă este necesar, propuneri corespunzătoare.

Articolul 10
Intrarea în funcțiune a platformei UE pentru cereri

1.Comisia stabilește data intrării în funcțiune a platformei UE pentru cereri în temeiul prezentului regulament, odată ce sunt îndeplinite următoarele condiții:

(a)s-au adoptat măsurile menționate la articolul 1 punctul 31 și la articolul 2 punctele 19 și 20;

(b)eu-LISA a anunțat că a efectuat cu succes teste cuprinzătoare;

(c)eu-LISA a validat dispozițiile tehnice și juridice și i le-a notificat Comisiei.

2.Decizia Comisiei menționată la alineatul (1) se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

3.Prin derogare de la alineatul (1) și fără a aduce atingere eliberării vizelor în format digital, un stat membru poate decide ca timp de 5 ani de la data menționată la alineatul (1), să nu utilizeze platforma UE pentru cereri.

În acest caz, statul membru notifică Comisiei decizia sa de a nu utiliza platforma UE pentru cereri în cursul perioadei de tranziție. Comisia publică notificările primite în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În cursul acestei perioade de tranziție, titularii de viză trebuie să poată verifica vizele digitale prin intermediul serviciului web al platformei pentru cererile de viză online, menționat la articolul 7g din Regulamentul (CE) nr. 767/2008, în cazul în care statul membru care le prelucrează cererea de viză a decis să nu utilizeze platforma UE pentru cereri.

4.Un stat membru poate notifica Comisiei și eu-LISA că dorește să utilizeze platforma UE pentru cereri înainte de încheierea perioadei de tranziție menționate la alineatul (3).

Comisia stabilește data de la care se aplică aceasta. Decizia Comisiei se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Articolul 11
Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European, Pentru Consiliu,

Președinta Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1.CADRUL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

1.1.Titlul propunerii/inițiativei

Digitalizarea procedurilor în materie de vize

1.2.Domeniul (domeniile) de politică vizat(e)

Afaceri interne

1.3.Obiectul propunerii/inițiativei

✓ o acțiune nouă

◻ o acțiune nouă întreprinsă ca urmare a unui proiect-pilot/a unei acțiuni pregătitoare 72

◻ prelungirea unei acțiuni existente

◻ o fuziune sau o redirecționare a uneia sau mai multor acțiuni către o altă/o nouă acțiune

1.4.Obiectiv(e)

1.4.1.Obiectiv(e) general(e)

Obiectivul general al inițiativei este de a contribui la digitalizarea serviciilor publice, astfel încât Europa să fie pregătită pentru era digitală, precum și de a contribui la o UE securizată, sigură și rezilientă, de a spori atractivitatea UE ca destinație de călătorie și de a consolida perceperea UE ca o entitate geografică unică ce aplică o politică comună în domeniul vizelor.

1.4.2.Obiectiv(e) specific(e)

Obiectivul specific nr. 1: Modernizarea, simplificarea și armonizarea procesului de solicitare a vizelor pentru statele membre și pentru resortisanții țărilor terțe prin digitalizarea procedurii în materie de vize

Obiectivul specific nr. 2: Reducerea riscurilor de fraudă (de identitate) și de falsificare și facilitarea procesului de verificare la frontieră prin intermediul digitalizării

În scopul atingerii acestor obiective specifice, propunerea include crearea unei platforme unice a UE pentru cererile de viză și implementarea unei vize digitale, care să înlocuiască autocolantul de viză.

1.4.3.Rezultatul (rezultatele) și impactul preconizate

A se preciza efectele pe care ar trebui să le aibă propunerea/inițiativa asupra beneficiarilor vizați/grupurilor vizate.

Propunerea ar avea un impact pozitiv asupra călătoriilor către UE și asupra PIB-ului UE, cu o contribuție suplimentară la acesta în valoare de 53,3 miliarde EUR în perioada 2025-2029, deoarece aceasta ar marca tranziția de la un proces de solicitare a vizelor care utilizează în mare măsură suportul de hârtie la un proces cu adevărat digital și armonizat în mare măsură.

Platforma UE pentru cererile de viză ar aduce beneficii statelor membre prin reducerea timpului alocat de către consulate pentru prelucrarea cererilor de viză și arhivarea cererilor pe suport de hârtie. Viza digitală ar îmbunătăți securitatea internă a spațiului Schengen, deoarece autocolantul de viză nu ar mai putea fi falsificat, și ar reduce în mod considerabil sarcina administrativă suportată de autoritățile centrale și de consulatele statelor membre, care nu ar mai trebui să aloce timp și bani pentru fabricarea, comandarea și transportarea în condiții de siguranță a autocolantelor de viză la consulate. În ansamblu, conform analizei cost-beneficiu efectuate în contextul evaluării impactului, în perioada 2025-2029, statele membre ar economisi costuri administrative în valoare de 553 de milioane EUR.

În fine, solicitanții de viză ar avea, de asemenea, de câștigat de pe urma propunerii. Solicitanții care depun din nou o cerere de viză nu ar mai trebui să suporte costurile de călătorie aferente, iar solicitanții care depun o cerere de viză și-ar păstra documentele de călătorie pe durata întregului proces de soluționare a cererii. Pentru fiecare cerere de viză, fiecare solicitant ar economisi 31 EUR din suma totală de 74 EUR pe care trebuie să o plătească.

1.4.4.Indicatori de performanță

A se preciza indicatorii care permit monitorizarea progreselor și a realizărilor obținute.

Indicatorul 1: Ponderea cererilor depuse prin intermediul platformei UE pentru cererile de viză din numărul total de cereri de viză Schengen.

Țintă: 95 % la încheierea perioadei de tranziție (31 decembrie 2030)

Indicatorul 2: Ponderea vizelor digitale eliberate din numărul total de vize eliberate.

Țintă: 100 % la intrarea în funcțiune a platformei UE pentru cererile de viză (1 ianuarie 2026)

Indicatorul 3: Procentul cererilor de viză depuse prin intermediul prestatorilor externi de servicii – 90 %

Țintă: 75 % din cererile de viză depuse fără să se recurgă la prestatori externi de servicii – la încheierea perioadei de tranziție (31 decembrie 2030)

1.4.4.1.Eficacitatea și relevanța în timp: Indicatorii trebuie să permită monitorizarea performanței prin furnizarea regulată de informații cu privire la progresele înregistrate și cu privire la realizările obținute pe tot parcursul perioadei de programare.

1.4.4.2.Eficiența: Procesele trebuie optimizate pentru a permite colectarea și prelucrarea datelor, evitându-se introducerea de cereri de informații inutile sau repetitive.

1.4.4.3.Relevanța indicatorilor și necesitatea de a se limita sarcina administrativă aferentă.

1.4.4.4.Claritatea: Indicatorii trebuie prezentați într-o formă clară și ușor de înțeles, însoțiți de metadate relevante și într-o formă care să faciliteze interpretarea corectă și comunicarea eficace.

Fiecare indicator trebuie să fie însoțit de ținte de atins și de un scenariu de referință.

1.5.Motivele propunerii/inițiativei

1.5.1.Cerința (cerințele) care trebuie îndeplinită (îndeplinite) pe termen scurt sau lung, inclusiv un calendar detaliat pentru punerea în aplicare a inițiativei

Propunerea privind digitalizarea procedurii în materie de vize a fost anunțată în Comunicarea Comisiei din 2018 privind politica în domeniul vizelor. Noul Pact privind migrația și azilul, propus de Comisie la 23 septembrie 2020, a stabilit ca obiectiv digitalizarea deplină a procedurii în materie de vize până în 2025, prin introducerea unei vize digitale și prin oferirea posibilității de a depune online cererile de viză.

În urma adoptării legislației de către colegiuitori (cel târziu la sfârșitul anului 2023), ar putea să înceapă dezvoltarea de către Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu-LISA) a platformei UE pentru cererile de viză. Dezvoltarea ar urma să dureze doi ani (2024-2025) și s-ar baza pe lecțiile învățate din dezvoltarea unui prototip de platformă de către eu-LISA în perioada 2020-2021.

Între timp, statele membre ar urma să efectueze investițiile necesare pentru a se conecta la platforma UE pentru cererile de viză și pentru a implementa viza digitală și ar urma să fie pregătite la începutul anului 2026, când ar putea intra în funcțiune platforma pentru cererile de viză. În ceea ce privește statele membre care ar alege să nu utilizeze de la începutul anului 2026 platforma UE pentru cererile de viză, acestea ar avea în continuare la dispoziție doi ani pentru a efectua investițiile necesare, eventual pentru a elimina treptat portalurile naționale și pentru a utiliza platforma unică a UE pentru cererile de viză care le sunt înaintate.

În 2026, platforma UE pentru cererile de viză și viza digitală ar coexista. După încheierea perioadei de tranziție (sfârșitul anului 2028), toate cererile de viză ar fi depuse online prin intermediul platformei UE pentru cererile de viză (în afară de câteva cazuri excepționale pentru care ar rămâne posibilă o procedură pe suport de hârtie).

După intrarea în funcțiune a platformei UE pentru cererile de viză, eu-LISA va trebui să asigure actualizarea și întreținerea acesteia în mod regulat, iar statele membre vor trebui să asigure actualizarea și întreținerea în mod regulat a componentelor lor naționale conectate la platformă.

1.5.2.Valoarea adăugată a intervenției Uniunii (aceasta poate rezulta din diferiți factori, de exemplu mai buna coordonare, securitatea juridică, o mai mare eficacitate sau complementaritate). În sensul prezentului punct, „valoarea adăugată a intervenției Uniunii” este valoarea ce rezultă din intervenția Uniunii care depășește valoarea ce ar fi fost obținută dacă ar fi acționat doar statele membre.

Motivele acțiunii la nivel european (ex ante)

Întrucât procedura de solicitare a vizelor Schengen este armonizată la nivelul UE și reglementată în detaliu în Codul de vize, în Regulamentul privind VIS și în Regulamentul privind modelul uniform pentru vize, deficiențele identificate în contextul evaluării impactului sunt legate în mod indisolubil de legislația existentă a UE. Este puțin probabil ca problemele identificate să dispară în viitorul apropiat și acestea sunt direct legate de actualele dispoziții legale. În ceea ce privește ambele aspecte ale inițiativei (procedura de solicitare a vizelor și formatul vizei), având în vedere amploarea, efectele și impactul acțiunilor preconizate, acțiunile de soluționare a acestor probleme pot fi întreprinse în mod eficient și sistematic numai la nivelul UE. Menținerea în continuare a situației actuale, în care statele membre își dezvoltă (sau nu) propriile instrumente digitale, ar soluționa doar parțial problemele identificate. Doar o intervenție la nivelul UE ar genera o valoare adăugată sporită.

Se preconizează că intervenția Uniunii va avea următoarea valoare adăugată (ex post): Ca urmare a facilitării procesului de solicitare a vizelor de către resortisanții țărilor terțe care trebuie să dețină viză prin crearea unei platforme unice a UE pentru cererile de viză care va institui proceduri mai puțin costisitoare și mai simple, propunerea va reduce, în medie, cu 31 EUR (din 74 EUR) costurile pe care trebuie să le suporte fiecare solicitant de viză pentru depunerea cererii. Ca urmare a acestui fapt va crește numărul de călătorii către UE în comparație cu situația în care UE nu ar întreprinde nicio acțiune. Acest lucru va genera o creștere a contribuției la PIB a călătorilor care trebuie să dețină viză în valoare de 53,5 miliarde EUR în perioada 2025-2029. Crearea unei platforme unice a UE pentru cererile de viză care să fie utilizată de toate statele membre ar permite realizarea de economii în ceea ce privește demersurile pe care trebuie să le efectueze solicitanții de viză și în ceea ce privește gestionarea cererilor pe suport de hârtie. Introducerea unei vize digitale ar genera, de asemenea, economii în ceea ce privește gestionarea autocolantelor de viză pe suport de hârtie. Aceste două modificări, care sunt posibile numai prin intervenția UE, ar permite realizarea de economii în valoare de 553 de milioane EUR pentru toate statele membre în perioada 2025-2029. Faptul de a crea un punct unic de depunere a cererilor de viză ar proiecta, de asemenea, o imagine omogenă a UE față de lumea exterioară.

1.5.3.Învățăminte desprinse din experiențele anterioare similare

Învățămintele desprinse din introducerea Sistemului de informații privind vizele și a altor sisteme informatice de mari dimensiuni sugerează că introducerea unui nou sistem informatic de mari dimensiuni poate, în general, să dureze mai mult decât se preconizase și că statele membre trebuie să beneficieze de sprijin financiar din partea UE pentru a-și finanța investițiile naționale. Această contribuție va fi asigurată prin intermediul Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize pentru perioada 2021-2027, în cadrul căruia digitalizarea procedurilor în materie de vize a fost identificată în mod clar ca fiind o prioritate.

1.5.4.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual și posibilele sinergii cu alte instrumente corespunzătoare

Investițiile necesare la nivelul UE și la nivelul statelor membre sunt compatibile cu cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, aceste investiții urmând să fie finanțate din Instrumentul de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize.

1.5.5.Evaluarea diferitelor opțiuni de finanțare disponibile, inclusiv a posibilităților de realocare a creditelor

Creditele necesare pentru finanțarea dezvoltării platformei UE pentru cererile de viză de către eu-LISA (69,325 milioane EUR) nu au fost planificate în cadrul alocărilor CFM pentru eu-LISA, deoarece aceasta este o propunere nouă, pentru care sumele nu erau cunoscute la momentul propunerii. Se propune majorarea bugetului eu-LISA pentru asigurarea sumelor necesare în 2023, 2024, 2025, 2026 și 2027 prin transferul de credite de la facilitățile tematice corespunzătoare din cadrul Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize.

1.6.Durata și impactul financiar ale propunerii/inițiativei

◻Durată limitată

–◻ de la [ZZ/LL]AAAA până la [ZZ/LL]AAAA

–◻ impactul financiar din AAAA până în AAAA pentru creditele de angajament și din AAAA până în AAAA pentru creditele de plată

✓ durată nelimitată

–punere în aplicare cu o perioadă de creștere în intensitate/dezvoltare din 2024 până în 2025,

–urmată de o perioadă de funcționare în regim de croazieră începând din 2026.

1.7.Modul (modurile) de gestiune preconizat(e) 73

◻ Gestiune directă asigurată de Comisie

–◻ prin intermediul departamentelor sale, inclusiv al personalului din delegațiile Uniunii;

–◻ prin intermediul agențiilor executive

✓ Gestiune partajată cu statele membre

✓ Gestiune indirectă, cu delegarea sarcinilor de execuție bugetară:

–◻ țărilor terțe sau organismelor pe care le-au desemnat acestea;

–◻ organizațiilor internaționale și agențiilor acestora (a se preciza);

–◻ BEI și Fondului european de investiții;

–✓ organismelor menționate la articolele 70 și 71 din Regulamentul financiar;

–◻ organismelor de drept public;

–◻ organismelor de drept privat cu misiune de serviciu public, cu condiția să li se furnizeze garanții financiare adecvate;

–◻ organismelor de drept privat dintr-un stat membru care sunt responsabile cu punerea în aplicare a unui parteneriat public-privat și care prezintă garanții financiare adecvate;

–◻ persoanelor cărora li se încredințează executarea unor acțiuni specifice în cadrul PESC, în temeiul titlului V din TUE, și care sunt identificate în actul de bază relevant.

–Dacă se indică mai multe moduri de gestiune, a se furniza detalii suplimentare în secțiunea „Observații”.

Observații

Se preconizează că etapa de dezvoltare de către eu-LISA a platformei UE pentru cererile de viză va dura doi ani. Platforma UE pentru cererile de viză va fi operațională începând cu data de 1 ianuarie 2026.

2.MĂSURI DE GESTIUNE

2.1.Dispoziții în materie de monitorizare și de raportare

A se preciza frecvența și condițiile aferente monitorizării și raportării.

Gestiune partajată:

Fiecare stat membru stabilește un sistem de gestiune și de control pentru programul său și va asigura calitatea și fiabilitatea sistemului de monitorizare și a datelor privind indicatorii, în conformitate cu Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC). Statele membre trimit în fiecare an un pachet de asigurare, care include conturile anuale, declarația de gestiune și avizele autorității de audit privind conturile, sistemul de gestiune și de control și legalitatea și regularitatea cheltuielilor declarate în conturile anuale. Acest pachet de asigurare va fi utilizat de Comisie pentru a stabili suma cu care se va contribui din fond într-un an contabil. Pentru a se analiza performanța fiecărui program, se organizează, o dată la doi ani, o reuniune de evaluare între Comisie și fiecare stat membru. De 6 ori pe an, statele membre trimit, pentru fiecare program, date defalcate pe obiective specifice. Aceste date se referă la costul operațiunilor și al valorilor indicatorilor comuni în materie de realizări și de rezultate.

Statele membre vor trimite anual un raport de performanță, care ar trebui să prezinte informații referitoare la progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a programului și în realizarea obiectivelor de etapă și a țintelor. Raportul ar trebui să abordeze, de asemenea, problemele care afectează performanța programului și să descrie măsurile luate pentru a le soluționa.

La sfârșitul perioadei, fiecare stat membru prezintă un raport de performanță final. Raportul final ar trebui să se axeze pe progresele înregistrate în direcția realizării obiectivelor programului și ar trebui să ofere o imagine de ansamblu a principalelor probleme care au afectat performanța programului, a măsurilor luate pentru soluționarea acestor probleme, precum și a evaluării eficacității acestor măsuri. În plus, acesta ar trebui să prezinte contribuția programului la abordarea provocărilor identificate în recomandările relevante ale UE adresate statelor membre, progresele înregistrate în ceea ce privește atingerea țintelor stabilite în cadrul de performanță, constatările evaluărilor relevante și acțiunile întreprinse în urma acestor constatări, precum și rezultatele acțiunilor de comunicare.

Comisia efectuează o evaluare la jumătatea perioadei și o evaluare retrospectivă a acțiunilor puse în aplicare în cadrul prezentului fond, în conformitate cu Regulamentul privind dispozițiile comune. Evaluarea la jumătatea perioadei ar trebui să se bazeze, în special, pe evaluarea la jumătatea perioadei a programelor prezentate Comisiei de către statele membre până la 31 decembrie 2024.

Gestiune indirectă

Monitorizarea și raportarea propunerii vor respecta principiile enunțate în Regulamentul privind eu-LISA și în Regulamentul financiar și se vor efectua în conformitate cu Abordarea comună privind agențiile descentralizate. În special, eu-LISA trebuie să transmită anual Comisiei, Parlamentului European și Consiliului un document unic de programare care să conțină programele de lucru multianuale și anuale și programarea resurselor. Documentul stabilește obiectivele, rezultatele preconizate și indicatorii de performanță pentru a monitoriza realizarea obiectivelor și rezultatele. De asemenea, euLISA trebuie să prezinte Consiliului de administrație un raport anual de activitate consolidat. Acest raport include, în special, informații privind realizarea obiectivelor și rezultatele stabilite în documentul unic de programare. Raportul trebuie să fie transmis, de asemenea, Comisiei, Parlamentului European și Consiliului.

În plus, astfel cum se prevede la articolul 39 din Regulamentul privind eu-LISA, până la 12 decembrie 2023 și, ulterior, o dată la cinci ani, Comisia, după consultarea Consiliului de administrație, evaluează, în conformitate cu orientările Comisiei, performanța agenției în raport cu obiectivele, mandatul, locațiile și sarcinile acesteia. Evaluarea respectivă include, de asemenea, o examinare a punerii în aplicare a acestui regulament, precum și a modului și măsurii în care agenția contribuie efectiv la gestionarea operațională a sistemelor informatice la scară largă și la instituirea unui mediu informatic coordonat, eficient din punctul de vedere al costurilor și coerent la nivelul Uniunii în spațiul de libertate, securitate și justiție. Evaluarea respectivă analizează, în special, eventuala necesitate de a modifica mandatul agenției, precum și implicațiile financiare ale unei astfel de modificări. Consiliul de administrație poate emite recomandări adresate Comisiei cu privire la eventuale modificări ale acestui regulament.

2.2.Sistemul (sistemele) de gestiune și de control

2.2.1.Justificarea modului (modurilor) de gestiune, a mecanismului (mecanismelor) de punere în aplicare a finanțării, a modalităților de plată și a strategiei de control propuse

Gestiune partajată

În conformitate cu Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de instituire, ca parte a Fondului de management integrat al frontierelor, a Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și vize, gestionarea se va efectua în temeiul normelor RDC (Regulamentul privind dispozițiile comune).

În ceea ce privește gestiunea partajată, RDC se bazează pe strategia de gestiune și control existentă pentru perioada de programare 2014-2020, dar introduce unele măsuri care vizează simplificarea punerii în aplicare și reducerea, atât la nivelul beneficiarilor, cât și la nivelul statelor membre, a sarcinii pe care o presupune controlul.

Printre inovații se numără:

- eliminarea procedurii de desemnare (care ar trebui să permită accelerarea punerii în aplicare a programelor);

- verificări ale gestiunii (administrative și la fața locului) care trebuie să fie efectuate de către autoritatea de management în funcție de riscuri (în comparație cu perioada de programare 2014-2020, în care verificările administrative erau obligatorii în 100 % din cazuri). În plus, în anumite condiții, autoritățile de management pot aplica mecanisme de control proporționale, în conformitate cu procedurile naționale;

- condițiile pentru evitarea auditurilor multiple având ca obiect aceeași operațiune/aceleași cheltuieli.

Autoritățile programului vor prezenta Comisiei cereri de plăți intermediare pe baza cheltuielilor suportate de beneficiari. RDC le permite autorităților de management să efectueze verificări ale gestiunii în funcție de riscuri, și prevede, de asemenea, controale specifice (de exemplu, controale la fața locului, efectuate de autoritatea de management, și audituri ale operațiunilor/cheltuielilor, efectuate de autoritatea de audit), după declararea, către Comisie, prin cereri de plăți intermediare, a cheltuielilor conexe. Pentru a atenua riscul de rambursare a cheltuielilor neeligibile, RDC stabilește un plafon de 90 % pentru plățile intermediare efectuate de Comisie, având în vedere faptul că până în acest moment nu s-a efectuat decât o parte din controalele naționale. Comisia va plăti soldul restant în urma exercițiului anual de verificare a conturilor, după primirea pachetului de asigurare din partea autorităților responsabile cu programele. Orice neregulă constatată de Comisie sau Curtea de Conturi Europeană după transmiterea pachetului de asigurare anual poate duce la o corecție financiară netă.

Gestiune indirectă

O componentă a propunerii va fi executată prin intermediul bugetului eu-LISA, prin gestiune indirectă.

În temeiul principiului bunei gestiuni financiare, bugetul eu-LISA se execută pe baza principiului unui control intern eficace și eficient. Prin urmare, eu-LISA are obligația de a pune în aplicare o strategie adecvată de control, coordonată între actorii competenți implicați în lanțul de control.

În ceea ce privește controalele ex post, eu-LISA, în calitate de agenție descentralizată, face în special obiectul:

- auditului intern efectuat de Serviciul de Audit Intern al Comisiei;

- rapoartelor anuale ale Curții de Conturi Europene, care furnizează o declarație de asigurare privind fiabilitatea conturilor anuale și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente;

- descărcării anuale de gestiune acordate de Parlamentul European;

- unor posibile investigații efectuate de OLAF pentru a se asigura, în special, faptul că resursele alocate agențiilor sunt utilizate în mod corespunzător.

În calitate de DG partener al eu-LISA, DG HOME va pune în aplicare strategia sa de control privind agențiile descentralizate pentru a asigura furnizarea de date fiabile în cadrul raportului său anual de activitate. Cu toate că agențiile descentralizate au o responsabilitate deplină pentru execuția bugetului lor, DG HOME este responsabilă cu plata regulată a contribuțiilor anuale stabilite de autoritatea bugetară.

În fine, Ombudsmanul European asigură un nivel suplimentar de control și responsabilitate în cadrul eu-LISA.

2.2.2.Informații privind riscurile identificate și sistemul (sistemele) de control intern instituit(e) pentru atenuarea lor

În această etapă nu au fost identificate riscuri specifice.

În cazul componentei care face obiectul gestiunii partajate, riscurile generale legate de punerea în aplicare a actualelor programe se referă la executarea insuficientă a fondului de către statele membre și la posibilele erori provenite din complexitatea normelor și din deficiențe ale sistemelor de gestiune și de control. Proiectul de propunere de RDC simplifică cadrul de reglementare prin armonizarea normelor și a sistemelor de gestiune și de control între diferitele fonduri executate în cadrul gestiunii partajate. Acesta simplifică și cerințele de control (de exemplu, verificări ale gestiunii bazate pe riscuri, posibilitatea de creare a unor mecanisme de control proporționale, bazate pe procedurile naționale, limitări ale activității de audit în ceea ce privește durata și/sau operațiunile specifice).

Pentru bugetul executat de eu-LISA, este necesar un cadru specific de control intern bazat pe cadrul de control intern al Comisiei Europene. Documentul unic de programare trebuie să furnizeze informații privind sistemele de control intern, în timp ce raportul anual de activitate consolidat trebuie să conțină informații privind eficiența și eficacitatea sistemelor de control intern, inclusiv în ceea ce privește evaluarea riscurilor. Conform raportului anual de activitate consolidat pe 2019, conducerea agenției are certitudinea, în limite rezonabile, că există controale interne adecvate, care funcționează așa cum s-a intenționat. Pe tot parcursul anului, riscurile majore au fost identificate, monitorizate și gestionate în mod corespunzător. Această certitudine este confirmată și de rezultatele auditurilor interne și externe efectuate.

Un alt nivel de supraveghere internă este asigurat, de asemenea, de structura de audit intern a eu-LISA, pe baza unui plan anual de audit, luând în considerare, în special, evaluarea riscurilor în cadrul eu-LISA. Structura de audit intern ajută eu-LISA să își îndeplinească obiectivele, printr-o abordare sistematică și metodică de evaluare a eficacității proceselor de gestionare a riscurilor, de control și de guvernanță și prin emiterea de recomandări pentru îmbunătățirea acestora.

În plus, Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor și responsabilul cu protecția datelor din cadrul eu-LISA (o funcție independentă atașată direct Secretariatului Consiliului de administrație) supraveghează prelucrarea datelor cu caracter personal de către eu-LISA.

În fine, în calitate de DG partener al eu-LISA, DG HOME efectuează un exercițiu anual de gestionare a riscurilor pentru a identifica și a evalua potențialele riscuri ridicate legate de operațiunile agențiilor, inclusiv de cele ale eu-LISA. Riscurile considerate critice sunt raportate anual în planul de gestionare al DG HOME și sunt însoțite de un plan de acțiune care precizează acțiunile de atenuare.

2.2.3.Estimarea și justificarea raportului cost-eficacitate al controalelor (raportul dintre costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate) și evaluarea nivelurilor preconizate ale riscurilor de eroare (la plată și la închidere)

În ceea ce privește componenta care face obiectul gestiunii partajate, se estimează că, pentru statele membre, costul controalelor va rămâne același sau s-ar putea reduce. Pentru actualul ciclu de programare 2014-2020, din 2017, costul cumulativ al controalelor efectuate de statele membre este estimat la aproximativ 5 % din suma totală a plăților solicitate de statele membre pentru anul 2017.

Se preconizează că acest procent va scădea în contextul obținerii de câștiguri în materie de eficiență în punerea în aplicare a programelor și al creșterii plăților în beneficiul statelor membre.

Prin introducerea, în proiectul de propunere de RDC, a abordării bazate pe risc pentru gestionare și control, coroborată cu eforturi susținute în vederea adoptării opțiunilor simplificate în materie de costuri (OSC), costul controalelor pentru statele membre ar urma să fie redus și mai mult.

Pentru eu-LISA, raportul dintre „costurile controalelor și valoarea fondurilor aferente gestionate” este prezentat de Comisie. Conform raportului anual de activitate pe 2020 al DG HOME, acesta a fost de 0,21 % în cazul entităților cărora le-a fost încredințată gestionarea indirectă și al agențiilor descentralizate, printre care se numără și eu-LISA.

Curtea de Conturi Europeană a confirmat legalitatea și regularitatea conturilor anuale ale eu-LISA pentru 2019, ceea ce implică o rată de eroare mai mică de 2 %. Nu există indicii conform cărora rata de eroare va crește în următorii ani.

În plus, articolul 80 din Regulamentul financiar al eu-LISA prevede posibilitatea ca agenția să partajeze o structură de audit intern cu alte organisme ale Uniunii care își desfășoară activitatea în același domeniu de politică, în cazul în care capacitatea de audit intern a unui singur organism al Uniunii nu este eficientă din punctul de vedere al costurilor.

2.3.Măsuri de prevenire a fraudelor și a neregulilor

A se preciza măsurile de prevenire și de protecție existente sau preconizate, de exemplu din strategia antifraudă.

DG HOME va aplica în continuare strategia sa antifraudă în conformitate cu strategia antifraudă a Comisiei (SAFC) pentru a asigura, printre altele, alinierea deplină la SAFC a controalelor sale antifraudă interne și faptul că abordarea sa privind gestionarea riscurilor legate de fraude se concentrează pe identificarea domeniilor cu risc de fraudă și a soluțiilor adecvate.

În ceea ce privește gestiunea partajată, statele membre asigură legalitatea și regularitatea cheltuielilor incluse în conturile lor pe care le-au prezentat Comisiei. În acest context, statele membre iau toate măsurile necesare pentru a preveni, a detecta și a corecta neregulile. La fel ca în actualul ciclu de programare 2014-2020, statele membre sunt obligate să instituie proceduri antifraudă și de detectare a neregulilor și să respecte Regulamentul delegat al Comisiei specific privind raportarea neregulilor. Măsurile antifraudă vor rămâne un principiu transversal și o obligație pentru statele membre.

În ceea ce privește gestiunea indirectă, măsurile legate de combaterea fraudei, a corupției și a oricăror alte activități ilegale sunt evidențiate, printre altele, la articolul 50 din Regulamentul privind eu-LISA și la titlul X din Regulamentul financiar al eu-LISA.

Agenția eu-LISA participă, în special, la activitățile de prevenire a fraudei desfășurate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și informează fără întârziere Comisia cu privire la cazurile de presupusă fraudă și de presupuse alte nereguli financiare – în conformitate cu strategia sa internă antifraudă.

În plus, în calitate de direcție generală parteneră, DG HOME a elaborat și a pus în aplicare o strategie antifraudă proprie pe baza metodologiei furnizate de OLAF. Agențiile descentralizate, inclusiv eu-LISA, intră în domeniul de aplicare al strategiei. Raportul anual de activitate pe 2020 al DG HOME a concluzionat că procesele de prevenire și detectare a fraudei au funcționat în mod satisfăcător și, prin urmare, au contribuit la asigurarea realizării obiectivelor de control intern.

3.IMPACTUL FINANCIAR ESTIMAT AL PROPUNERII/INIȚIATIVEI

3.1.Rubrica (rubricile) din cadrul financiar multianual și linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate)

·Linii bugetare existente

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual	Linia bugetară	Tipul de cheltuieli	Contribuție
	Numărul	Dif./Nedif 74 .	din partea țărilor AELS 75	din partea țărilor candidate 76	din partea țărilor terțe	în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar
4	11.1002 – Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu‑LISA)	Dif.	NU	NU	DA	NU
4	11.02.01 – „Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize”	Dif.	NU	NU	DA	NU
4	11.01.01 – Cheltuieli de sprijin pentru „Fondul de management integrat al frontierelor” – Instrumentul de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și vize	Nedif.	NU	NU	DA	NU

·Noile linii bugetare solicitate

În ordinea rubricilor din cadrul financiar multianual și a liniilor bugetare.

Rubrica din cadrul financiar multianual

Linia bugetară

Tipul de
cheltuieli

Contribuție

Numărul

Dif./Nedif.

din partea țărilor AELS

din partea țărilor candidate

din partea țărilor terțe

în sensul articolului 21 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul financiar

[XX.YY.YY.YY]

DA/NU

3.2.Impactul financiar estimat al propunerii asupra creditelor

3.2.1.Sinteza impactului estimat asupra creditelor operaționale

–◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite operaționale

–☑ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite operaționale, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Rubrica din cadrul financiar
multianual

Migrație și frontiere

DG: AFACERI INTERNE

Anul
2024

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

TOTAL

• Credite operaționale

11.10.02 – Agenția Europeană pentru Gestionarea Operațională a Sistemelor Informatice la Scară Largă în Spațiul de Libertate, Securitate și Justiție (eu‑LISA)

Angajamente

(1 a)

19,945

22,825

12,800

68,370

Plăți

(2a)

19,945

22,825

12,800

68,370

11.02.01 – Instrumentul pentru managementul frontierelor și politica de vize

Angajamente

(1b)

33,400

50,958

14,100

112,558

Plăți

(2b)

19,661

34,260

12,420

12,292

78,633

TOTAL credite
pentru DG AFACERI INTERNE

Angajamente

=1a+1b +3

53,345

73,783

26,900

180,928

Plăți

=2a+2b

39,606

57,085

25,220

25,092

147,003

• TOTAL credite operaționale	Angajamente	(4)	53,345	73,783	26,900	26,900	180,928
	Plăți	(5)	39,606	57,085	25,220	25,092	147,003
• TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice		(6)
TOTAL credite în cadrul RUBRICII 4 din cadrul financiar multianual	Angajamente	=4+ 6	53,345	73,783	26,900	26,900	180,928
	Plăți	=5+ 6	39,606	57,085	25,220	25,092	147,003

În cazul în care propunerea/inițiativa afectează mai multe rubrici operaționale, a se repeta secțiunea de mai sus:

• TOTAL credite operaționale (toate rubricile operaționale)	Angajamente	(4)	53,345	73,783	26,900	26,900	180,928
	Plăți	(5)	39,606	57,085	25,220	25,092	147,003
TOTAL credite cu caracter administrativ finanțate din bugetul unor programe specifice (toate rubricile operaționale)		(6)
TOTAL credite în cadrul RUBRICILOR 1-6 din cadrul financiar multianual (Suma de referință)	Angajamente	=4+ 6	53,345	73,783	26,900	26,900	180,928
	Plăți	=5+ 6	39,606	57,085	25,220	25,092	147,003

Rubrica din cadrul financiar
multianual

„Cheltuieli administrative”

Această secțiune ar trebui completată utilizând „datele bugetare cu caracter administrativ” care trebuie introduse mai întâi în anexa la fișa financiară legislativă (anexa V la normele interne), încărcată în DECIDE pentru consultarea interservicii.

milioane EUR (cu trei zecimale)

		Anul N	Anul N+1	Anul N+2	Anul N+3	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)	TOTAL
DG: <…….>
• Resurse umane
• Alte cheltuieli administrative
TOTAL Direcția Generală <…….>	Credite

TOTAL credite
în cadrul RUBRICII 7
din cadrul financiar multianual

(Total angajamente = Total plăți)

milioane EUR (cu trei zecimale)

Anul
2024

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

TOTAL

TOTAL credite
în cadrul RUBRICILOR 1-7
din cadrul financiar multianual

Angajamente

53,345

73,783

26,900

180,928

Plăți

39,606

57,085

25,220

25,092

147,003

eu-LISA: defalcarea cheltuielilor pe titluri

eu-LISA
	Credite	2024	2025	2026	2027	Total
Titlul 1: Cheltuieli cu personalul	CA	0,520	1,040	1,040	1,125	3,725
	CP	0,520	1,040	1,040	1,125	3,725
Titlul 2: Cheltuieli de funcționare și cheltuieli cu infrastructura	CA			11,760	11,675	23,435
	CP	-	-	11,760	11,675	23,435
Titlul 3: Cheltuieli operaționale	CA	19,425	21,785			41,210
	CP	19,425	21,785	-	-	41,210
TOTAL	CA	19,945	22,825	12,800	12,800	68,370
	CP	19,945	22,825	12,800	12,800	68,370

Aceste cheltuieli vor acoperi costurile aferente:

·asigurării dezvoltării și întreținerii unei platforme a UE pentru cererile de viză;

·recrutării treptate a 5 agenți temporari (AD) și 5 agenți contractuali suplimentari pentru asigurarea dezvoltării și a întreținerii platformei UE pentru cererile de viză începând din 2023.

3.2.2.Realizările preconizate finanțate din credite operaționale

Credite de angajament în milioane EUR (cu trei zecimale)

A se indica obiectivele și realizările				Anul		Anul		Anul		Anul		TOTAL
				2024		2025		2026		2027
	Etapă	Tip	Costuri medii	Număr	Costuri	Număr	Costuri	Număr	Costuri	Număr	Costuri	Număr	Costuri

OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 1: platforma UE pentru cererile de viză (instituire și asigurarea întreținerii)
- Realizare	Instituirea inițială	Concepere			6,562		1,666						8,228
- Realizare		Dezvoltare			3,108		4,736						7,844
- Realizare		Testare			1,252		5,087						6,339
- Realizare		Implementare			-		2,193						2,193
- Realizare		Hardware și infrastructură			7,447		7,564						15,011
- Realizare		Adaptarea VIS - migrare inițială			0,146		0,148						0,294
- Realizare		Adaptarea VIS - sincronizare			0,130		0,132						0,261
- Realizare		Adaptarea VIS - hardware și infrastructură			1,300		1,300						2,600
- Realizare		Integrare și adaptare + hardware și infrastructură (statele membre)			33,400		50,100						83,500
- Realizare		Activități de formare (statele membre)					0,858						0,858
- Realizare	Asigurarea întreținerii	Costuri recurente - asistență tehnică privind platforma UE pentru cererile online, soluții ad-hoc							7,031		6,992		14,023
- Realizare		Costuri recurente - hardware și infrastructură							3,266		3,287		6,553
		Costuri recurente - licențe							2,504		2,520		5,024
- Realizare		Costuri de asigurare a întreținerii și costuri de funcționare (statele membre)					-		14,100		14,100		28,200
Subtotal pentru obiectivul specific nr. 1					53,345		73,783		26,900		26,900		180,928
OBIECTIVUL SPECIFIC NR. 2: Numărul de vize digitale eliberate (milioane)
Subtotal pentru obiectivul specific nr. 2				16,10	-	18,10	-	18,10	-	18,10	-	70,40	-
TOTAL pentru obiectivele 1-2				Nu se aplică.	53,345	Nu se aplică.	73,783	Nu se aplică.	26,900	Nu se aplică.	26,900	Nu se aplică.	180,928

3.2.3.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative – DG HOME

–✓ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–◻ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Anul
N 77

Anul
N+1

Anul
N+2

Anul
N+3

A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)

TOTAL

RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual
Resurse umane
Alte cheltuieli administrative
Subtotal RUBRICA 7 din cadrul financiar multianual

În afara RUBRICII 7 78 din cadrul financiar multianual
Resurse umane
Alte cheltuieli cu caracter administrativ
Subtotal în afara RUBRICII 7 din cadrul financiar multianual

TOTAL

Necesarul de credite pentru resursele umane și pentru alte cheltuieli cu caracter administrativ va fi acoperit de creditele direcției generale (DG) respective care sunt deja alocate pentru gestionarea acțiunii și/sau au fost redistribuite intern în cadrul DG-ului respectiv, completate, după caz, cu resurse suplimentare care ar putea fi alocate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

3.2.4.Sinteza impactului estimat asupra creditelor administrative – eu-LISA

–◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de credite cu caracter administrativ

–✓ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de credite cu caracter administrativ, conform explicațiilor de mai jos:

milioane EUR (cu trei zecimale)

Anul
2024

Anul
2025

Anul
2026

Anul
2027

TOTAL

eu-LISA
Resurse umane	0,520	1,040	1,040	1,125	3,725
Alte cheltuieli administrative
TOTAL	0,520	1,040	1,040	1,125	3,725

3.2.4.1.Necesarul de resurse umane estimat – DG HOME

–☑ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–◻ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

		Anul N	Anul N+1	Anul N+2	Anul N+3	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)
•Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
20 01 02 01 (la sediu și în reprezentanțele Comisiei)
20 01 02 03 (în delegații)
01 01 01 01 (cercetare indirectă)
01 01 01 11 (cercetare directă)
Alte linii bugetare (a se preciza)
• Personal extern (în echivalent normă întreagă: ENI) 79
20 02 01 (AC, END, INT din „pachetul global”)
20 02 03 (AC, AL, END, INT și JPD în delegații)
XX 01 xx yy zz 80	- la sediu
	- în delegații
01 01 01 02 (AC, END, INT - cercetare indirectă)
01 01 01 12 (AC, END, INT - cercetare directă)
Alte linii bugetare (a se preciza)
TOTAL

XX este domeniul de politică sau titlul din buget în cauză.

Necesarul de resurse umane va fi asigurat din efectivele de personal ale DG-ului în cauză alocate deja pentru gestionarea acțiunii și/sau redistribuite intern în cadrul DG-ului, completate, după caz, cu resurse suplimentare ce ar putea fi acordate DG-ului care gestionează acțiunea în cadrul procedurii anuale de alocare și ținând seama de constrângerile bugetare.

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

Funcționari și personal temporar
Personal extern

3.2.4.2.Necesarul de resurse umane estimat – eu-LISA

–◻ Propunerea/inițiativa nu implică utilizarea de resurse umane.

–✓ Propunerea/inițiativa implică utilizarea de resurse umane, conform explicațiilor de mai jos:

Estimări în echivalent normă întreagă

eu-LISA	2024	2025	2026		2027
Posturi din schema de personal (funcționari și agenți temporari)
AD	5	5	5	5	5
Personal extern
CA	3	3	3	5	5
TOTAL pentru eu-LISA	8	8	8	10	10

Descrierea sarcinilor care trebuie efectuate:

FAZA DE IMPLEMENTARE (2024, 2025)

Vor fi necesari 6 angajați cu normă întreagă (4 AT, 2 AC) pentru elaborarea solicitării de specificații/cerințe, precum și a sarcinilor de analiză și proiectare în cooperare cu contractanții, care să aibă cunoștințe de specialitate combinate în domeniile arhitecturii informatice, testării, securității și protecției datelor,

gestionării proiectelor și programelor și gestionării relațiilor operaționale. În timp ce profilul managerului de proiect este urmat de un profil de proprietar de produs după intrarea în funcțiune, o parte mai mică a alocării profilurilor de gestionare a proiectului trebuie menținută după intrarea în funcțiune, în special pentru evoluțiile produselor, proiectele de întreținere adaptativă și actualizări.

Încă din faza de implementare vor fi necesari 2 angajați cu normă întreagă (1 AT, 1 AC), care combină diferite profiluri tehnice, pentru a garanta armonizarea și integrarea soluției în infrastructura și arhitectura de rețea, componentele și standardele existente. Prin urmare, au fost luate în considerare profilurile de gestionare a infrastructurii, a rețelei, a centrului de date și a produsului/serviciului. În plus, eforturile pentru serviciile transversale (achiziții publice, finanțare și resurse umane) trebuie să fie luate în considerare în estimările privind faza de implementare.

FAZA OPERAȚIONALĂ (2026, 2027)

După intrarea în funcțiune, sunt necesari 10 angajați cu normă întreagă (5 AT, 5 AC) pentru a asigura o disponibilitate ridicată a serviciilor furnizate statelor membre printr-o gestionare operațională solidă și de înaltă calitate în regim permanent. Pentru a garanta o continuitate ridicată, majoritatea profilurilor tehnice utilizate în etapa de implementare vor continua să lucreze la produs. În total, operațiunile vor necesita resurse pentru sprijinul de nivelul 1 și pentru sprijinul de nivelul 2, gestionarea securității, continuitatea activității și protecția datelor, gestionarea testelor și a tranziției, gestionarea infrastructurii, a rețelei și a centrului de date, serviciile de proprietar al produsului/serviciului, precum și pentru gestionarea arhitecturii informatice, a sprijinului pentru proiect și a relațiilor operaționale. Sarcinile care trebuie îndeplinite sunt legate de gestionarea platformei, a infrastructurii, a rețelei, a securității etc. în timpul operațiunilor curente, dar și în timpul gestionării evoluțiilor tehnice generate de întreținerea corectivă și adaptativă.

3.2.5.Compatibilitatea cu cadrul financiar multianual actual

Propunerea/inițiativa:

–✓ poate fi finanțată integral prin realocarea creditelor în cadrul rubricii relevante din cadrul financiar multianual (CFM)

Întrucât creditele necesare pentru dezvoltarea platformei UE pentru cererile de viză (2024/2025) și costurile recurente (începând cu 2026) nu au fost planificate în cadrul bugetului eu-LISA, finanțarea necesară pentru asigurarea dezvoltării și întreținerii platformei UE pentru cererile de vize (68,370 milioane EUR în cadrul CFM 2021-2027) va fi pusă la dispoziție prin compensare din Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize (11.02.01 – „Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize”) pentru sumele corespunzătoare.

Costurile de dezvoltare și costurile recurente la nivel național vor fi finanțate din programele Instrumentului pentru managementul frontierelor și vize.

–◻ necesită utilizarea marjei nealocate din cadrul rubricii corespunzătoare din CFM și/sau utilizarea instrumentelor speciale, astfel cum sunt definite în Regulamentul privind CFM

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare vizate, sumele aferente și instrumentele propuse a fi utilizate.

–◻ necesită revizuirea CFM.

A se explica necesitatea efectuării acestei acțiuni, precizând rubricile și liniile bugetare vizate, precum și sumele aferente.

3.2.6.Contribuțiile terților

Propunerea/inițiativa:

–◻ nu prevede cofinanțare din partea terților

–◻ prevede cofinanțare din partea terților, estimată mai jos:

Credite în milioane EUR (cu trei zecimale)

	Anul N 81	Anul N+1	Anul N+2	Anul N+3	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)	Total
A se preciza organismul care asigură cofinanțarea
TOTAL credite cofinanțate

3.3.Impactul estimat asupra veniturilor

–◻ Propunerea/inițiativa nu are impact financiar asupra veniturilor.

–☑ Propunerea/inițiativa are următorul impact financiar:

–◻ asupra resurselor proprii

–☑ asupra altor venituri

–vă rugăm să precizați dacă veniturile sunt alocate unor linii de cheltuieli ◻

milioane EUR (cu trei zecimale)

Linia bugetară pentru venituri:	Credite disponibile pentru exercițiul financiar în curs	Impactul propunerii/inițiativei 82
		Anul N	Anul N+1	Anul N+2	Anul N+3	A se introduce atâția ani câți sunt considerați necesari pentru a reflecta durata impactului (a se vedea punctul 1.6)
Articolul ….		p.m.

Pentru veniturile alocate, a se preciza linia (liniile) bugetară (bugetare) de cheltuieli afectată (afectate).

11.1002 (eu-LISA), 11.0201 (Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize.)

Alte observații (de exemplu, metoda/formula utilizată pentru calcularea impactului asupra veniturilor sau orice alte informații).

Bugetul include o contribuție din partea țărilor asociate la punerea în practică, aplicarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen și la măsurile referitoare la digitalizarea vizelor prevăzute în acordurile în vigoare cu acestea. Estimările se bazează pe calcule recente ale veniturilor aferente punerii în aplicare a acquis-ului Schengen, provenind de la statele care contribuie în prezent (Islanda, Norvegia și Elveția) la bugetul general al Uniunii Europene (plăți utilizate) cu o sumă anuală pentru exercițiul financiar în cauză, calculată pe baza produsului intern brut al fiecărui stat participant, ca procent din produsul intern brut al tuturor statelor participante. Calculul se bazează pe cifrele EUROSTAT care sunt supuse unor variații considerabile în funcție de situația economică din statele participante.

(1) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (JO L 243, 15.9.2009, p. 1).

(2) Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (JO L 218, 13.8.2008, p. 60).

(3) https://www.consilium.europa.eu/ro/council-eu/preparatory-bodies/visa-working-party/

(4) Președinția Consiliului Uniunii Europene, „e-visa: Improving the current visa process with online visa application”, 12546/17, octombrie 2017.

(5) Președinția Consiliului Uniunii Europene, „e-visa: Improving the current visa process with digital visa”, 11816/17; septembrie 2017.

(6) Regulamentul (UE) 2019/1155 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 810/2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (JO L 188, 12.7.2019, p. 25).

(7) Regulamentul (UE) 2021/1134 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008, (CE) nr. 810/2009, (UE) 2016/399, (UE) 2017/2226, (UE) 2018/1240, (UE) 2018/1860, (UE) 2018/1861, (UE) 2019/817 și (UE) 2019/1896 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziilor 2004/512/CE și 2008/633/JAI ale Consiliului, în scopul reformării Sistemului de informații privind vizele (JO L 248, 13.7.2021, p. 11).

(8) Regulamentul (UE) 2017/2226 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2017 de instituire a Sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării ale resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre, de stabilire a condițiilor de acces la EES în scopul aplicării legii și de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 și (UE) nr. 1077/2011 (JO L 327, 9.12.2017, p. 20) (denumit în continuare: „Sistemul de intrare/ieșire/EES”).

(9) Regulamentul (UE) 2018/1240 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 septembrie 2018 de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1077/2011, (UE) nr. 515/2014, (UE) 2016/399, (UE) 2016/1624 și (UE) 2017/2226 (JO L 236, 19.9.2018, p. 1) (denumit în continuare: „Regulamentul privind ETIAS”).

(10) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, Adaptarea politicii comune în domeniul vizelor la noile provocări, COM(2018) 251 final, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52018DC0251&qid=1647332446082 .

(11) Considerentul 20 din Regulamentul (UE) 2019/1155.

(12) Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la un nou Pact privind migrația și azilul, COM(2020) 609 final, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52020DC0609 .

(13) Anexa I la Regulamentul (UE) 2018/1806 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 noiembrie 2018 de stabilire a listei țărilor terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză pentru trecerea frontierelor externe și a listei țărilor terțe ai căror resortisanți sunt exonerați de această obligație (JO L 303, 28.11.2018, p. 39).

(14) Statele membre pot conveni bilateral să fie reprezentate de un alt stat membru într-o țară terță prin acorduri de reprezentare. Acest lucru înseamnă că nu toate statele membre au consulate în toate țările terțe ai căror resortisanți trebuie să dețină viză.

(15) „Study to assess the various options related to visa process digitalisation and to support the preparation of an impact assessment” – Raport final disponibil la următoarea adresă: https://ec.europa.eu/home-affairs/study-assess-various-options-related-visa-process-digitalisation-and-support-preparation-impact_en .

(16) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (JO L 243, 15.9.2009, p. 1) și Regulamentul (UE) 2019/1155 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 810/2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize) (JO L 188, 12.7.2019, p. 25).

(17) Regulamentul (UE) 2017/1370 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1683/95 al Consiliului de instituire a unui model uniform de viză (JO L 198, 28.7.2017, p. 24).

(18) Vulnerabilitatea la fraudă a autocolantului de viză este confirmată în Decizia de punere în aplicare C(2020) 2672 a Comisiei din 30.4.2020 privind introducerea unui sigiliu digital pe modelul uniform de viză. Această decizie de punere în aplicare a fost adoptată după ce în statele membre s-au constatat numeroase cazuri de falsificare a noului autocolant de viză, la scurt timp după introducerea sa (decembrie 2019).

(19) De exemplu, un sondaj realizat în 2018 de Asociația Europeană a Turismului a estimat că 25 % din călătorii indieni care doresc să călătorească în spațiul Schengen sunt descurajați să își ducă planurile la îndeplinire din cauza procesului actual de solicitare a vizelor. Prin urmare, acest lucru ar confirma faptul că unii călători care trebuie să dețină viză ar putea fi descurajați să călătorească către UE din cauza cerințelor în materie de vize https://www.etoa.org/eu-schengen-visa-long-haul-markets/

(20) Vulnerabilitatea la fraudă a autocolantului de viză este confirmată în Decizia de punere în aplicare C(2020) 2672 a Comisiei din 30.4.2020 privind introducerea unui sigiliu digital pe modelul uniform de viză. Această decizie de punere în aplicare a fost adoptată după ce în statele membre s-au constatat numeroase cazuri de falsificare a noului autocolant de viză, la scurt timp după introducerea sa (decembrie 2019).

(21) Cum ar fi Regulamentul privind interoperabilitatea [Regulamentul (UE) 2019/818 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2019 privind instituirea unui cadru pentru interoperabilitatea dintre sistemele de informații ale UE în domeniul cooperării polițienești și judiciare, al azilului și al migrației și de modificare a Regulamentelor (UE) 2018/1726, (UE) 2018/1862 și (UE) 2019/816 (JO L 135, 22.5.2019, p. 85)].

(22) Regulamentul (UE) 2021/1134 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021. Regulamentul revizuit privind VIS va permite efectuarea unor verificări mai amănunțite ale antecedentelor solicitanților de viză, eliminarea lacunelor în ceea ce privește informațiile în materie de securitate printr-un schimb mai bun de informații între statele membre, extinderea domeniului de aplicare a Sistemului de informații privind vizele pentru a include în cadrul acestuia vizele de lungă ședere și permisele de ședere și combaterea răpirii și a traficului de copii prin reducerea vârstei de la care se pot preleva amprente digitale în cazul minorilor. Împreună cu celelalte sisteme noi și modernizate de informații, noul Sistem de informații privind vizele ar trebui să fie operațional și complet interoperabil până la sfârșitul anului 2023.

(23) Temeiul juridic al ETIAS: Regulamentul (UE) 2018/1240 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 septembrie 2018 de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1077/2011, (UE) nr. 515/2014, (UE) 2016/399, (UE) 2016/1624 și (UE) 2017/2226 (JO L 236, 19.9.2018, p. 1).

(24) EES va fi interoperabil cu VIS și cu celelalte sisteme de informații ale UE, astfel încât toate informațiile să fie verificate încrucișat (de exemplu, sistemele vor furniza informații care să indice dacă titularul de viză are deja un dosar în EES).

(25) Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).

(26) Acord privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (JO L 29, 31.1.2020, p. 7).

(27) COM(2020) 690 final, Programul de lucru al Comisiei pentru 2021, O Uniune a vitalității într-o lume fragilă, p. 6.

(28) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu intitulată „Strategie pentru realizarea unui spațiu Schengen pe deplin funcțional și rezilient”, COM(2021) 277 final.

(29) COM(2021) 118 final, Comunicarea Comisiei intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital” .

(30) Și anume Regulamentul (UE) 2017/2226 al Parlamentului European și al Consiliului, Regulamentul (CE) nr. 1683/95 al Consiliului, Regulamentul (CE) nr. 333/2002 al Consiliului, Regulamentul (CE) nr. 693/2003 al Consiliului, Regulamentul (CE) nr. 694/2003 al Consiliului și Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen.

(31) Cu excepția Irlandei, care nu participă la politica Uniunii în domeniul vizelor. În ceea ce privește Cipru, Bulgaria, România și Croația, dispozițiile prezentului regulament constituie dispoziții care se întemeiază pe acquis-ul Schengen sau care se raportează la acesta în sensul articolului 3 alineatul (2) din Actul de aderare din 2003, al articolului 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2005 coroborat cu Decizia (UE) 2017/1908 a Consiliului și cu articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2011.

(32) Islanda, Norvegia, Liechtenstein și Elveția.

(33) „Study on the feasibility and implications of options to digitalise visa processing”, 2019 https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/4cb4fbb8-4c82-11ea-b8b7-01aa75ed71a1/language-en

(34) „Study to assess the various options related to visa process digitalisation and to support the preparation of an impact assessment” – Raport final disponibil la următoarea adresă: https://ec.europa.eu/home-affairs/study-assess-various-options-related-visa-process-digitalisation-and-support-preparation-impact_en .

(35) În conformitate cu normele aplicabile prevăzute în Codul de vize [Regulamentul (CE) nr. 810/2009], datele biometrice trebuie, în principiu, să fie colectate la fiecare 59 de luni, începând cu data primei colectări; în caz contrar, acestea sunt copiate din cererea anterioară.

(36) În temeiul Codului de vize, statele membre au obligația de a raporta Comisiei orice pierdere semnificativă de autocolante de viză necompletate [articolul 37 alineatul (2)].

(37) Acest aspect a fost luat în considerare la calcularea costurilor și a beneficiilor, presupunând că 3 % din cereri vor fi depuse în continuare pe suport de hârtie. Acest tip de cereri de viză ar fi folosit de solicitanții care nu pot să le depună online sau care trebuie să prezinte documente justificative pe suport de hârtie. Având în vedere faptul că va fi mult mai ușor să se depună cererile prin mijloace digitale decât pe suport de hârtie la consulat, procentul va fi foarte scăzut.

(38) Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public (JO L 327, 2.12.2016, p. 1).

(39) În septembrie 2020 s-a lansat un proiect în colaborare cu eu-LISA pentru dezvoltarea și testarea unui prototip al unei viitoare platforme a UE pentru cererile de viză online, în conformitate cu un acord privind nivelul serviciilor semnat între DG HOME și eu-LISA la 27 iulie 2020. Proiectul urmărește să analizeze costurile, precum și cerințele tehnice și juridice ale unei viitoare platforme a UE pentru cereri online. Raportul final al proiectului urmează să fie prezentat până în octombrie 2021.

(40) Durata acestui proces este estimată la trei ani, pe baza studiului de fezabilitate din 2019 privind viza digitală.

(41) Vă atragem atenția asupra faptului că acest cost mediu se abate de la cel prezentat în cadrul opțiunii 3. Acest lucru se explică prin faptul că cele 17 state membre care au fost selectate în cadrul opțiunii de politică 3 reprezintă doar 43 % din cererile de viză primite, reprezentând în același timp aproximativ 75 % din numărul total al statelor membre. Din acest motiv, costurile de infrastructură nu pot fi extinse liniar pe baza numărului de state membre care decid să participe la platformă.

(42) C(2020) 2672. Această decizie de punere în aplicare prevede că toate statele membre trebuie să aplice sigiliul digital în termen de cel mult doi ani de la notificare (și anume, 1 mai 2022).

(43) Considerentul 20 din Regulamentul (UE) 2019/1155.

(44) COM(2021) 118 final, Comunicarea Comisiei intitulată „Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital”.

(45) Regulamentul (CE) nr. 810/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind instituirea unui Cod comunitar de vize (Codul de vize), (JO L 243, 15.9.2009, p. 1).

(46) Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere (JO L 218, 13.8.2008, p. 60).

(47) Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).

(48) Acord privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (JO L 29, 31.1.2020, p. 7).

(49) Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen).

(50) Regulamentul (CE) nr. 1683/95 al Consiliului din 29 mai 1995 de instituire a unui model uniform de viză (JO L 164, 14.7.1995, p. 1).

(51) Convenție de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 între guvernele statelor din Uniunea Economică Benelux, Republicii Federale Germania și Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele lor comune (JO L 239, 22.9.2000, p. 19).

(52) Regulamentul (CE) nr. 333/2002 al Consiliului din 18 februarie 2002 de stabilire a unui model uniform de formular pentru aplicarea unei vize eliberate de statele membre titularilor unui document de călătorie nerecunoscut de statul membru care emite formularul respectiv (JO L 53, 23.2.2002, p. 4).

(53) Regulamentul (CE) nr. 693/2003 al Consiliului din 14 aprilie 2003 de stabilire a unui document de facilitare a tranzitului (FTD), a unui document de facilitare a tranzitului feroviar (FRTD) și de modificare a Instrucțiunilor consulare comune și a Manualului comun (JO L 99, 17.4.2003, p. 8).

(54) Regulamentul (CE) nr. 694/2003 al Consiliului din 14 aprilie 2003 privind modele uniforme pentru documentul de facilitare a tranzitului (FTD) și documentul de facilitare a tranzitului feroviar (FRTD) prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 693/2003 (JO L 99, 17.4.2003, p. 15).

(55) JO L 123, 12.5.2016, p. 1.

(56) Directiva (UE) 2016/2102 a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public (JO L 327, 2.12.2016, p. 1).

(57) Prezentul regulament nu intră în domeniul de aplicare al măsurilor prevăzute în Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20).

(58) JO L 176, 10.7.1999, p. 36.

(59) Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării și dezvoltării acquisului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31).

(60) JO L 53, 27.2.2008, p. 52.

(61) Decizia 2008/146/CE a Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele Comunității Europene, a Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 53, 27.2.2008, p. 1).

(62) JO L 160, 18.6.2011, p. 21.

(63) Decizia 2011/350/UE a Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen, în ceea ce privește eliminarea controalelor la frontierele interne și circulația persoanelor (JO L 160, 18.6.2011, p. 19).

(64) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(65) [JO C …].

(66) Regulamentul (CE) nr. 1683/95 al Consiliului din 29 mai 1995 de instituire a unui model uniform de viză (JO L 164, 14.7.1995, p. 1).

(67) Regulamentul (CE) nr. 333/2002 al Consiliului din 18 februarie 2002 de stabilire a unui model uniform de formular pentru aplicarea unei vize eliberate de statele membre titularilor unui document de călătorie nerecunoscut de statul membru care emite formularul respectiv (JO L 53, 23.2.2002, p. 4).

(68) Regulamentul (CE) nr. 694/2003 al Consiliului din 14 aprilie 2003 privind modele uniforme pentru documentul de facilitare a tranzitului (FTD) și documentul de facilitare a tranzitului feroviar (FRTD) prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 693/2003 (JO L 99, 17.4.2003, p. 15).

(69) Convenție de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 între guvernele statelor din Uniunea Economică Benelux, Republicii Federale Germania și Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele lor comune ( JO L 239, 22.9.2000, p. 19 ).

(70) Regulamentul (CE) nr. 693/2003 al Consiliului din 14 aprilie 2003 de stabilire a unui document de facilitare a tranzitului (FTD), a unui document de facilitare a tranzitului feroviar (FRTD) și de modificare a Instrucțiunilor consulare comune și a Manualului comun (JO L 99, 17.4.2003, p. 8).

(71) Regulamentul (UE) 2017/2226 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2017 de instituire a Sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării ale resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre, de stabilire a condițiilor de acces la EES în scopul aplicării legii și de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 și (UE) nr. 1077/2011 (JO L 327, 9.12.2017, p. 20).

(72) Astfel cum se menționează la articolul 58 alineatul (2) litera (a) sau (b) din Regulamentul financiar.

(73) Explicații detaliate privind modurile de gestiune, precum și trimiterile la Regulamentul financiar sunt disponibile pe site-ul BudgWeb: https://myintracomm.ec.europa.eu/budgweb/EN/man/budgmanag/Pages/budgmanag.aspx

(74) Dif. = credite diferențiate / Nedif. = credite nediferențiate.

(75) AELS: Asociația Europeană a Liberului Schimb.

(76) Țările candidate și, după caz, candidații potențiali din Balcanii de Vest.

(77) Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(78) Asistență tehnică și/sau administrativă și cheltuieli de sprijin pentru punerea în aplicare a programelor și/sau a acțiunilor UE (fostele linii „BA”), cercetare indirectă și cercetare directă.

(79) AC= agent contractual; AL= agent local; END = expert național detașat; INT = personal pus la dispoziție de agenți de muncă temporară; JPD = tânăr profesionist în delegații.

(80) Subplafonul pentru personal extern acoperit din creditele operaționale (fostele linii „BA”).

(81) Anul N este anul în care începe punerea în aplicare a propunerii/inițiativei. Vă rugăm să înlocuiți „N” cu primul an estimat de punere în aplicare (de exemplu: 2021). Se procedează la fel pentru anii următori.

(82) În ceea ce privește resursele proprii tradiționale (taxe vamale, cotizații pentru zahăr), sumele indicate trebuie să fie sume nete, și anume sumele brute după deducerea unei cote de 20 % pentru costurile de colectare.

Choose the experimental features you want to try