52007PC0766

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 5.12.2007

COM(2007) 766 final

2007/0280 (COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind coordonarea procedurilor de atribuire a anumitor contracte de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii în domeniile apărării şi securităţii

(prezentată de Comisie) {SEC(2007) 1598}{SEC(2007) 1599}

EXPUNERE DE MOTIVE

1) contextul propunerii

- Motivele şi obiectivele propunerii

Crearea unei pieţe europene a echipamentelor de apărare reprezintă un factor-cheie pentru susţinerea politicii europene de securitate şi de apărare (PESA). În domeniul achiziţiilor publice, acest fapt necesită un nou cadru legislativ european corespunzător pentru atribuirea contractelor sensibile de achiziţii publice în domeniul apărării şi securităţii. Prezenta directivă urmăreşte să pună bazele acestui cadru, acoperind lacunele cadrului legislativ în vigoare, care au fost inventariate de Comisie după consultarea părţilor implicate.

Contractele de achiziţii publice atribuite în domeniile apărării şi securităţii intră în prezent în domeniul de aplicare al Directivei 2004/18/CE[1], sub rezerva excepţiilor care corespund situaţiilor prevăzute la articolele 30, 45, 46, 55 şi 296 din tratat.

Printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea de Justiţie a hotărât în mod limpede că apelul la o serie de derogări de la legislaţia comunitară, inclusiv cea menţionată la articolul 296 din tratat, trebuie să se limiteze la unele ipoteze excepţionale şi clar definite. Or, în domeniile apărării şi securităţii, Directiva 2004/18/CE este rar pusă în aplicare de statele membre, care invocă exceptările prevăzute fie la articolul 296 din tratat, în cazul achiziţiilor publice pentru apărare, fie la articolul 14 din directivă, în cazul achiziţiilor publice pentru securitate. Derogările, care ar trebui, prin urmare, conform tratatului şi jurisprudenţei Curţii de Justiţie, să constituie o excepţie, reprezintă, în practică, o regulă.

În consecinţă, majoritatea echipamentelor de apărare şi de securitate sunt achiziţionate în baza unor norme şi proceduri de atribuire naţionale necoordonate. Aceste dispoziţii diferă radical la nivel de publicare, de proceduri de depunere a ofertelor, de criterii de selecţie şi de atribuire etc. Această eterogenitate juridică reprezintă un obstacol major în calea instituirii unei pieţe europene a echipamentelor de apărare şi oferă posibilitatea nerespectării principiilor din tratat, în special a celor legate de transparenţă, de nediscriminare şi de tratament egal, pe segmente vaste ale pieţelor de apărare din Europa.

Apelul extensiv la aceste derogări rezultă în mare parte din faptul că Directiva 2004/18/CE, în ciuda îmbunătăţirilor pe care le-a adus în raport cu normele de coordonare în vigoare anterior, nu ia în calcul în mod corespunzător cerinţele specifice pe care trebuie să le îndeplinească anumite achiziţii de bunuri şi de servicii în domeniile apărării şi securităţii.

Obiectivul Comisiei este, deci, acela de limita, în domeniile apărării şi securităţii, apelul la derogările din tratat şi din Directiva 2004/18/CE la cazurile excepţionale, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie, respectându-se în acelaşi timp interesele de securitate ale statelor membre.

Prezenta propunere urmăreşte, astfel, să introducă un nou instrument juridic adaptat la particularităţile achiziţiilor din aceste sectoare, identificate ca fiind „sensibile” şi în cadrul cărora atribuirea contractelor impune o serie de exigenţe şi de precauţii speciale; prin urmare, statele membre vor avea la dispoziţie un cadru comun de norme de atribuire, care va garanta în acelaşi timp aplicarea principiilor din tratatul CE şi respectarea particularităţilor acestor achiziţii, precum securitatea informaţiei, securitatea aprovizionării şi flexibilitatea necesară a procedurilor.

- Contextul general

În 1996 şi 1997, Comisia Europeană a prezentat două comunicări privind industriile din sectorul apărării, în scopul încurajării restructurării şi punerii pe picioare a unei pieţe europene eficiente a echipamentelor de apărare. Din aceste comunicări au rezultat o serie de propuneri şi de acţiuni concrete privind anumite aspecte ale problemei. În ceea ce priveşte principalele reforme, totuşi, anumite state membre au considerat prematură orice acţiune la nivel european.

La sfârşitul unei perioade de mutaţii care au marcat acest sector şi cadrul instituţional al Uniunii Europene, în special începuturile unei PESA veritabile, Parlamentul European, într-o rezoluţie din 10 aprilie 2002, a invitat Comisia să abordeze problema armamentelor într-o nouă comunicare.

În toamna anului 2002, Convenţia Europeană a creat un grup de lucru pe probleme de apărare, prezidat de comisarul european Michel Barnier. Raportul întocmit de grupul de lucru[2] subliniază, în primul rând, faptul că fiabilitatea politicii europene de apărare se bazează pe existenţa şi pe dezvoltarea capacităţilor europene şi pe consolidarea bazei industriale şi tehnologice a sectorului apărării. În acest scop, în iulie 2004 a fost creată Agenţia Europeană de Apărare (AEA), prevăzută iniţial în proiectul Constituţiei Europene, ceea ce demonstrează hotărârea statelor membre de a-şi dezvolta capacităţile de apărare.

În paralel cu eforturile depuse de statele membre, Comisia, prin comunicarea sa din 2003 intitulată „Spre o politică a Uniunii Europene în domeniul echipamentelor de apărare”[3], a lansat şapte iniţiative în vederea instituirii unei pieţe europene mai eficiente pentru echipamentele de apărare. În această comunicare, Comisia a subliniat necesitatea de a pune bazele unei analize privind modul de a optimiza sistemul de achiziţii de echipamente de apărare şi a anunţat adoptarea unei comunicări interpretative privind sfera de aplicare a articolului 296 din tratat şi elaborarea unei cărţi verzi care să fie folosită ca bază de discuţie cu toate părţile interesate în vederea găsirii unui acord cu privire la normele care trebuie aplicate atribuirii contractelor de achiziţii publice de echipamente de apărare, în funcţie de gradul lor de sensibilitate.

În 2004, Comisia a publicat Cartea verde intitulată „Achiziţiile publice în domeniul apărării”[4]. La sfârşitul consultărilor, Comisia primise patruzeci de contribuţii provenind de la şaisprezece state membre, precum şi de la unele instituţii şi întreprinderi.

În 2005, după analizarea acestor contribuţii şi ţinând seama de dialogul continuu cu mediile implicate, Comisia a publicat o comunicare „privind rezultatele consultării deschise de Cartea Verde privind achiziţiile publice în domeniul apărării şi viitoarele iniţiative ale Comisiei”[5]. Aceste contribuţii au confirmat oportunitatea unei comunicări interpretative privind aplicabilitatea articolului 296 din tratat – adoptată în 2006[6] - şi a arătat necesitatea de a avea la dispoziţie norme comunitare de atribuire a contractelor în sectorul apărării, luând în considerare particularităţile anumitor achiziţii efectuate în acest sector.

Consultările cu părţile implicate au scos la iveală existenţa unor cerinţe similare în ceea ce priveşte achiziţiile destinate securităţii, cărora trebuie să li se dea un răspuns legislativ la nivel european. Într-adevăr, după cum Consiliul European a constatat în strategia europeană de securitate „O Europă sigură într-o lume mai bună” din 2003, apariţia unor ameninţări transnaţionale şi asimetrice, precum terorismul şi crima organizată, tinde să şteargă graniţa dintre securitatea externă şi cea internă, cea militară şi cea nemilitară şi necesită un răspuns global. Pe de altă parte, pentru a lupta împotriva acestor ameninţări, forţele de securitate utilizează echipamente care, din punct de vedere tehnologic, sunt adesea comparabile cu echipamentele de apărare. Prin urmare, achiziţiile pentru securitate se caracterizează din ce în ce mai mult printr-un anumit nivel de sensibilitate, în special în ceea ce priveşte complexitatea şi confidenţialitatea, fapt care le asimilează achiziţiilor pentru apărare.

- Dispoziţiile în vigoare în domeniul propunerii

În prezent, achiziţiile care fac obiectul prezentei propuneri sunt guvernate de Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii.

- Coerenţa cu celelalte politici

Propunerea se înscrie în cadrul politicii pieţei interne şi va contribui la PESA şi la politica industrială europeană.

În plus, propunerea se înscrie în cadrul a şapte domenii de acţiune enumerate de Comisie în 2003 în comunicarea sa „Spre o politică a Uniunii Europene în domeniul echipamentelor de apărare” şi este complementară cu celelalte iniţiative ale Comisiei legate de industria şi de piaţa echipamentelor de apărare.

2) CONSULTAREA PăRţILOR INTERESATE ŞI EVALUAREA IMPACTULUI

- Consultarea părţilor interesate

Încă din 2003, de la începutul iniţiativei sale privind achiziţiile publice în domeniul apărării, Comisia s-a angajat într-un dialog susţinut cu toate părţile implicate, dialog care a avut ca rezultat prezenta propunere. Au fost derulate o serie de consultări bilaterale, în cadrul Comitetului consultativ pentru achiziţiile publice (CCAP), prin intermediul AEA, precum şi în cursul unor reuniuni bilaterale cu statele membre şi cu reprezentanţii industriei europene. Au avut loc, de asemenea, o serie de contacte regulate cu membrii comisiei „Piaţă internă şi protecţia consumatorilor” (IMCO) a Parlamentului European.

Cartea Verde privind achiziţiile publice în domeniul apărării a fost elaborată pe baza expertizei provenind atât de la statele membre, precum şi din cadrul industriei europene (a se vedea mai jos). Aceasta s-a aflat la originea unei consultări extinse, la care au răspuns patruzeci de părţi interesate (state membre, întreprinderi şi altele). Comisia a fost în măsură să îşi continue lucrările bazându-se pe rezultatele acestei consultări.

Statele membre au participat în mod activ la elaborarea comunicării interpretative adoptate în decembrie 2006 şi au fost invitate de Comisie să comenteze o primă versiune a textului comunicării, care le-a fost prezentată în cadrul CCAP. În plus, toate părţile interesate au colaborat strâns la elaborarea prezentei propuneri, prin numeroase reuniuni multilaterale şi bilaterale şi trimiţând o serie de răspunsuri scrise la patru documente adresate membrilor CCAP. În plus, guvernele şi întreprinderile au fost consultate în cadrul analizei de impact prin intermediul a cinci studii efectuate de consultanţi externi, care acoperă toate aspectele achiziţiilor din domeniul apărării (cerere, ofertă, cadru legislativ şi produse).

- Obţinerea şi utilizarea expertizei

Din ianuarie şi până în aprilie 2004, Comisia a organizat şase sesiuni de reflecţie cu unele grupuri de experţi din cadrul guvernelor statelor membre şi din industria europeană, pentru a colecta informaţii privind practicile actuale în materie de achiziţii publice în domeniul apărării. Aceste sesiuni au avut ca obiectiv „identificarea caracteristicilor şi dimensiunilor economice ale pieţelor din domeniul apărării”, „normele în materie de achiziţii publice în domeniul apărării la nivel naţional, interguvernamental şi comunitar” şi „calea care trebuie urmată pentru definirea unui instrument comunitar destinat achiziţiilor publice în domeniul apărării”.

- Evaluarea impactului

În cursul analizei sale de impact, Comisia a avut în vedere trei opţiuni: să nu întreprindă nicio acţiune comunitară, să adopte o măsură fără caracter legislativ şi să adopte o măsură legislativă.

Măsurile fără caracter legislativ avute în vedere includeau o comunicare interpretativă care să clarifice aplicarea articolului 14 din Directiva 2004/18/CE în domeniul securităţii, o politică infracţională mai energică şi un program de formare destinat autorităţilor contractante şi personalului Comisiei care să le permită acestora să tragă consecinţele din comunicarea interpretativă privind aplicarea articolului 296 din tratat.

Măsurile legislative avute în vedere includeau un regulament, o directivă sectorială care să se aplice tuturor autorităţilor contractante din domeniile apărării şi securităţii, o directivă autonomă care să se aplice achiziţiilor publice sensibile în domeniul apărării şi securităţii şi, în sfârşit, o directivă care să modifice Directiva 2004/18/CE, în scopul inserării în textul acesteia a unor noi norme specifice acestor achiziţii.

Comisia a eliminat foarte repede opţiunea măsurilor fără caracter legislativ. Într-adevăr, deşi utile, acestea nu ar fi capabile să reducă utilizarea derogărilor bazate pe articolul 296 din tratat şi pe articolul 14 din Directiva 2004/18/CE. Acest obiectiv nu poate fi atins decât în cazul în care legislaţia comunitară în materie de achiziţii publice prevede o serie de norme adaptate la particularităţile achiziţiilor publice sensibile din domeniile apărării şi securităţii. Din moment ce astfel de norme nu există la ora actuală, ele trebuie să fie create, ceea ce implică adoptarea unei măsuri de natură legislativă.

În plus, în cazul în care Comisia nu acţionează în niciun fel, aplicarea extensivă a exceptării achiziţiilor publice în domeniile apărării şi securităţii de la normele pieţei interne va continua, fără îndoială, să existe. În baza cadrului juridic actual, majoritatea achiziţiilor din domeniile apărării şi securităţii nu ar avea, prin urmare, de câştigat nici la nivel de transparenţă, nici la nivel de deschidere.

Motivele care au ghidat Comisia în alegerea tipului de instrument legislativ sunt detaliate în partea dedicată acestui aspect („alegerea instrumentelor”).

Pe lângă aspectul instrumentului legislativ, Comisia a avut în vedere numeroase opţiuni secundare referitoare la:

° domeniul de aplicare a noilor norme;

° conţinutul lor, în special în ceea ce priveşte abordarea securităţii aprovizionării, a securităţii informaţiei şi a procedurilor de atribuire.

Opţiunile privind domeniul de aplicare au fost evaluate ţinând seama de obiectivul de a limita utilizarea derogărilor de la normele comunitare la unele cazuri excepţionale, respectând în acelaşi timp dreptul statelor membre de a nu aplica normele comunitare din raţiuni de protejare a intereselor lor esenţiale de securitate.

Diferitele opţiuni referitoare la conţinutul noilor norme, în special cu privire la siguranţa aprovizionării, la securitatea informaţiilor şi la procedurile de atribuire, au fost evaluate în funcţie de obiectivul de a introduce un nivel maxim de transparenţă, de egalitate de tratament şi de nediscriminare în sectorul sensibil al achiziţiilor din domeniile apărării şi securităţii. Acest obiectiv nu trebuie, totuşi, să aducă atingere intereselor legitime de securitate ale statelor membre.

Prezenta directivă va îmbunătăţi în mod considerabil cadrul legislativ al achiziţiilor publice pentru apărare şi securitate. Ea va face posibilă coordonarea legislaţiilor naţionale în materie şi garantarea respectării principiilor transparenţei, egalităţii de tratament şi nediscriminării.

Pe de altă parte, analiza de impact a scos în evidenţă efectele foarte limitate asupra costurilor administrative ale autorităţilor contractante şi ale întreprinderilor. Eventualele majorări ale costurilor legate de prima punere în aplicare a noilor norme ar trebui să fie limitate şi să lase locul, pe termen mediu sau lung, unei diminuări a costurilor administrative suportate de întreprinderi şi, în special, de întreprinderile mici şi mijlocii.

Deschiderea din ce în ce mai mare a pieţelor de apărare şi de securitate ar trebui, din punct de vedere economic, să îmbunătăţească şansele întreprinderilor de a încheia contracte în alte state membre, ceea ce le va permite celor mai competitive dintre acestea să realizeze economii de scară şi să îşi dezvolte activităţile. Astfel, costurile unitare de producţie se vor reduce, ceea ce va face produsele europene mai competitive pe piaţa mondială. Achiziţiile autorităţilor contractante vor fi mai avantajoase din punct de vedere economic. În sfârşit, banii contribuabilului vor fi cheltuiţi într-un mod mai eficient, iar cetăţenii UE vor fi mai bine protejaţi împotriva ameninţărilor care plutesc asupra securităţii lor.

Relaţiile comerciale internaţionale şi, în special, transatlantice în domeniile apărării şi securităţii nu vor fi influenţate de prevederile din prezenta propunere de directivă. Aceste relaţii sunt guvernate de acordurile încheiate în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) şi, în special, de Acordul privind achiziţiile publice (AAP). Contractele de achiziţii publice sensibile atribuite de unele autorităţi contractante active în domeniul apărării, adică pe pieţele de comercializare de arme, muniţie şi material de război, sunt excluse din domeniul de aplicare a acestui acord. În ceea ce priveşte achiziţiile publice pentru securitate, acestea pot fi scutite, după caz, în temeiul articolului XXIII din acord, de la aplicarea acestuia. Autorităţile contractante vizate de prezenta propunere îşi vor păstra, prin urmare, dreptul de a apela sau nu la operatori economici din ţări terţe.

3) ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII

- Rezumatul acţiunii propuse

Prezenta propunere de directivă se aplică achiziţiilor publice sensibile de bunuri, lucrări şi servicii din domeniile apărării şi securităţii. Pragurile de aplicare propuse sunt identice cu cele aplicate în prezent la nivel comunitar în temeiul Directivei 2004/18/CE.

Prezenta propunere se bazează în mare parte pe arhitectura şi pe filozofia Directivei 2004/18/CE, dar prezintă un anumit număr de particularităţi adaptate la caracteristicile achiziţiilor publice sensibile pentru apărare şi securitate. Aceste particularităţi prevăd, pe de o parte, o mai mare flexibilitate a autorităţilor contractante şi, pe de altă parte, măsurile de protecţie necesare în vederea garantării securităţii informaţiei şi a aprovizionării. Prevederile-cheie din prezenta propunere fac referire la:

° proceduri: procedura de negociere cu publicare prealabilă este autorizată fără o justificare specială, pentru a oferi flexibilitatea necesară atribuirii contractelor de achiziţii sensibile în domeniile apărării şi securităţii. Procedura restrânsă şi dialogul competitiv pot fi, de asemenea, utilizate. În schimb, procedura deschisă, care implică distribuirea caietului de sarcini către toţi operatorii economici care ar dori să participe, a fost considerată neadaptată la cerinţele de confidenţialitate şi de securitate a informaţiei legate de aceste achiziţii.

° securitatea aprovizionării: nevoile speciale ale statelor membre în materie de siguranţă a aprovizionării în cazul achiziţiilor publice sensibile pentru apărare şi securitate justifică o serie de prevederi specifice, atât la nivelul obligaţiilor contractuale, cât şi în ceea ce priveşte criteriile de selecţie a candidaţilor.

° securitatea informaţiei: în plus, caracterul adesea confidenţial al informaţiilor legate de achiziţiile publice sensibile în domeniile apărării şi securităţii impune unele măsuri de protecţie, la nivelul procedurii de atribuire, al criteriilor de selecţie, precum şi al obligaţiilor contractuale ale autorităţilor contractante.

- Temeiul juridic

Temeiul juridic este constituit de articolele 47 alineatul (2), articolul 55 şi articolul 95 CE, fiind vorba de o serie de prevederi care urmăresc să garanteze că procedurile utilizate pentru achiziţiile publice de bunuri şi servicii respectă principiile liberei circulaţii a mărfurilor, al libertăţii de stabilire şi a libertăţii de a presta servicii.

- Principiul subsidiarităţii

În conformitate cu rezultatele consultărilor desfăşurate în ultimii ani, necesitatea unei acţiuni legislative a apărut la nivel comunitar în scopul de a dispune de o directivă privind coordonarea procedurilor de atribuire comunitare, destinată achiziţiilor sensibile în domeniile apărării şi securităţii.

Un astfel de obiectiv nu ar putea fi atins nici prin lipsa unei acţiuni, nici prin acţiunea statelor membre.

În fapt, se impune o iniţiativă legislativă pentru a pune capăt unor situaţii infracţionale care îşi au originea în neadaptarea dispoziţiilor comunitare, aplicabile în momentul de faţă, privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice.

- Principiul proporţionalităţii

Instrumentul ales este o directivă, ceea ce le oferă statelor membre o marjă de flexibilitate în punerea sa în aplicare.

Prevederile din propunerea de directivă se inspiră din Directiva 2004/18/CE, în ceea ce priveşte domeniile prezentei propuneri. Pe de altă parte, prevederile referitoare, în special, la particularităţile sectoarelor apărării şi securităţii le lasă statelor membre şi autorităţilor contractante o marjă de apreciere semnificativă privind alegerile pe care urmează să le facă în vederea atribuirii contractelor lor de achiziţii publice.

Sub rezerva respectării în întregime a prevederilor directivei, implementarea în legislaţia naţională va permite fiecărui stat membru să ţină seama de particularităţile şi caracteristicile contractelor proprii de achiziţii sensibile atribuite în domeniile apărării şi securităţii.

- Alegerea instrumentelor

Dat fiind că temeiul juridic este reprezentat de articolele 47 alineatul (2), articolul 55 şi articolul 95 CE, apelul la un regulament în cazul unor prevederi aplicabile atât achiziţiilor publice de mărfuri, cât şi achiziţiilor publice de servicii nu ar fi permis de tratat. Prin urmare, instrumentul propus este o directivă.

Din moment ce obiectivul propus este acela de a îmbunătăţi funcţionarea pieţei interne pentru achiziţii care prezintă anumite caracteristici specifice, păstrând în acelaşi timp acquis -ul legislativ recent (Directiva 2004/18/CE), iar acquis -ul jurisprudenţial pentru achiziţii care nu implică aceleaşi constrângeri şi cerinţe, propunerea unei directive autonome pare a fi demersul cel mai potrivit. În plus, aceasta asigură o mai mare claritate şi lizibilitate.

În momentul transpunerii, statele membre sunt libere, dacă doresc acest lucru, să pună bazele unei legislaţii aplicabile tuturor achiziţiilor publice, inclusiv achiziţiilor sensibile pentru apărare şi securitate.

4) IMPLICAţII BUGETARE

DA

Prezenta directivă va avea un impact bugetar care va rezulta din mai multe serii de sarcini:

- publicarea zilnică a anunţurilor de licitaţie în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ,

- monitorizarea anuală a punerii în aplicare a directivei,

- evaluarea pe termen mediu (nu mai devreme de cinci ani) a impactului administrativ al punerii în aplicare a directivei de către autorităţile contractante şi în întreprinderi,

- evaluarea pe termen lung (nu mai devreme de zece ani) a impactului economic al directivei.

Acţiunile enumerate mai sus din domeniul monitorizării şi evaluării ar putea necesita apelul parţial sau integral la servicii efectuate de prestatori externi, în cadrul unui contract de asistenţă tehnică, al unui contract-cadru existent în domeniul evaluării sau printr-o licitaţie restrânsă sau deschisă.

O fişă financiară anexată la propunerea de directivă detaliază obiectul şi valoarea estimativă a acţiunilor care au un impact bugetar.

5) INFORMAţII SUPLIMENTARE

- Spaţiul economic european

Textul propus prezintă interes pentru SEE şi va trebui, prin urmare, să se aplice acestuia.

2007/0280 (COD)

Propunere de

DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

privind coordonarea procedurilor de atribuire a anumitor contracte de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii în domeniile apărării şi securităţii (Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 47 alineatul (2) şi articolele 55 şi 59,

având în vedere propunerea Comisiei[7],

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European[8],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[9],

hotărând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 251 din tratat[10],

întrucât:

(1) Formarea progresivă a unei pieţe europene a echipamentelor de apărare este indispensabilă în vederea consolidării bazei industriale şi tehnologice europene de apărare şi pentru dezvoltarea capacităţilor militare necesare punerii în aplicare a politicii europene de securitate şi de apărare a Uniunii (PESA).

(2) Crearea unei pieţe europene a echipamentelor de apărare presupune, în primul rând, instituirea unui cadru legislativ adaptat. În domeniul achiziţiilor publice, acest lucru necesită o coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice, care să satisfacă imperativele de securitate ale statelor membre şi obligaţiile care rezultă din tratat.

(3) În paralel, aceste norme trebuie să reflecte abordarea globală a Uniunii Europene în domeniul securităţii, care răspunde evoluţiilor mediului strategic. Într-adevăr, apariţia unor ameninţări asimetrice şi transnaţionale a dus la ştergerea progresivă a graniţei dintre securitatea externă şi cea internă, militară şi non-militară.

(4) Echipamentele de apărare şi de securitate sunt cruciale atât pentru securitatea şi suveranitatea statelor membre, cât şi pentru autonomia Uniunii. În consecinţă, achiziţiile de bunuri şi de servicii în sectoarele apărării şi securităţii prezintă adesea un caracter sensibil.

(5) Din acest aspect rezultă o serie de cerinţe speciale, în special în domeniile securităţii aprovizionării şi securităţii informaţiei. Aceste cerinţe privesc, în primul rând, achiziţiile de arme, muniţie şi de material de război (precum şi serviciile şi lucrările legate în mod direct de acestea) destinate forţelor armate, dar şi anumite achiziţii deosebit de sensibile în domeniul securităţii non-militare.

(6) Atribuirea unor contracte încheiate în statele membre în contul statului, al colectivităţilor teritoriale şi al altor organisme de drept public trebuie să respecte principiile din tratat, în special principiul liberei circulaţii a mărfurilor, al libertăţii de stabilire şi al libertăţii de a presta servicii, precum şi principiile care rezultă din primele, şi anume principiul egalităţii de tratament, al nediscriminării, al recunoaşterii reciproce, al proporţionalităţii şi al transparenţei. În ceea ce priveşte contractele de achiziţii publice care depăşesc o anumită valoare, se recomandă elaborarea unor prevederi în materie de coordonare la nivel comunitar a procedurilor naţionale de atribuire, care să se bazeze pe aceste principii, astfel încât să se garanteze efectele lor şi concurenţa efectivă pe pieţele achiziţiilor publice. Prin urmare, aceste prevederi de coordonare trebuie interpretate în conformitate cu normele şi principiile menţionate anterior, precum şi cu celelalte reguli din tratat.

(7) Tratatul, la articolele 30, 45, 46, 55 şi 296, prevede o serie de derogări speciale de la aplicarea principiilor pe care el le adoptă şi, în consecinţă, de la aplicarea legislaţiei care derivă din aceste principii. Rezultă de aici că nicio prevedere din prezenta directivă trebuie să interzică impunerea sau aplicarea măsurilor care s-ar dovedi necesare în vederea apărării intereselor comune recunoscute ca fiind legitime de aceste prevederi din tratat. Totuşi, în temeiul jurisprudenţei Curţii de Justiţie, este necesar să se interpreteze posibilitatea de a apela la astfel de excepţii în aşa fel încât efectele acestora să nu se extindă dincolo de ceea ce este strict necesar pentru protejarea intereselor legitime pe care aceste articole din tratat permit să le apere. Acest lucru înseamnă că neaplicarea directivei trebuie în acelaşi timp să corespundă cu scopurile urmărite şi să reprezinte mijlocul care împiedică în cel mai mic grad libera circulaţie a bunurilor şi/sau libertatea de a presta servicii.

(8) Contractele de achiziţii de arme, muniţie şi material de război care sunt atribuite de autorităţile contractante active în domeniul apărării sunt excluse din sfera de aplicare a acordului privind achiziţiile publice încheiat în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului, denumit în continuare „acordul”. În ceea ce priveşte celelalte contracte reglementate de prezenta directivă, acestea pot fi excluse de la aplicarea acordului menţionat anterior, în temeiul articolului XXIII din acord.

(9) Un contract nu poate fi considerat contract de achiziţii publice de lucrări decât dacă obiectul său urmăreşte, în special, să realizeze unele activităţi enumerate în capitolul 45 din „Vocabularul comun privind achiziţiile publice” prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 2195/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 noiembrie 2002 cu privire la vocabularul comun privind achiziţiile publice (CPV)[11] (denumit în continuare „CPV”), chiar dacă respectivul contract cuprinde şi alte servicii necesare efectuării acestor activităţi. În anumite cazuri, contractele de achiziţii publice de servicii pot include şi lucrări. Totuşi, aceste lucrări, fiind auxiliare şi neconstituind, prin urmare, decât o consecinţă eventuală sau o completare a obiectului principal al contractului, nu pot justifica catalogarea contractului drept contract de achiziţii publice de lucrări.

(10) Contractele de achiziţii publice pentru apărare şi securitate conţin adesea unele informaţii sensibile care, din raţiuni de securitate, trebuie să fie protejate împotriva accesului neautorizat. În domeniul militar, în statele membre există sisteme de clasificare a acestor informaţii. În schimb, în domeniul securităţii non-militare, situaţia este mai eterogenă. Prin urmare, se recomandă să se apeleze la un concept care să ţină seama de diversitatea practicilor statelor membre şi care să acopere atât domeniul militar, cât şi pe cel non-militar. În orice caz, atribuirea de contracte de achiziţii publice în aceste domenii nu trebuie, după caz, să aducă atingere obligaţiilor care decurg din Decizia 2001/844/CE a Comisiei din 29 noiembrie 2001 de modificare a regulamentului său de procedură[12] sau din Decizia 2001/264/CE de adoptare a regulamentului de securitate al Consiliului[13].

(11) Autorităţilor contractante trebuie să li se permită să poată încheia acorduri-cadru. Prin urmare, este necesar să se prevadă o definiţie a acordurilor-cadru, precum şi norme specifice. Potrivit acestor norme, în cazul în care autoritatea contractantă încheie un contract-cadru în conformitate cu prevederile prezentei directive, în special în ceea ce priveşte publicitatea, termenele şi condiţiile de depunere a ofertelor, această autoritate poate, pe durata acordului-cadru, să încheie contractele care au la bază acest acord-cadru fie aplicând condiţiile stabilite de acesta, fie, în situaţia în care nu toate condiţiile au fost stabilite anterior în acordul-cadru, după redeschiderea competiţiei între părţile la acordul-cadru în ceea ce priveşte condiţiile nestabilite. Redeschiderea competiţiei trebuie să răspundă anumitor norme destinate să garanteze flexibilitatea necesară şi respectarea principiilor generale, în special a principiului egalităţii de tratament. Din aceste motive, durata acordurilor-cadru trebuie să fie limitată şi nu trebuie să depăşească cinci ani, cu excepţia cazurilor justificate în mod corespunzător de autorităţile contractante.

(12) Este necesar ca autorităţile contractante să poată utiliza tehnici de achiziţii electronice; utilizarea acestora trebuie să aibă loc, totuşi, cu respectarea normelor stabilite de prezenta directivă şi a principiilor egalităţii de tratament, nediscriminării şi transparenţei.

(13) Numărul mare de praguri de aplicare a prevederilor în materie de coordonare reprezintă o sursă de complicaţii pentru autorităţile contractante. Prin urmare, este necesar ca pragurile de aplicare a prezentei directive să corespundă celor pe care autorităţile contractante trebuie să le respecte în aplicarea Directivei 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii[14]. În acest scop, este necesară alinierea pragurilor la cele ale Directivei 2004/18/CE cu ocazia revizuirii acestora din urmă.

(14) Pentru aplicarea normelor prevăzute de prezenta directivă şi în scopul supravegherii, cea mai bună modalitate de definire a domeniului serviciilor constă în subdivizarea acestuia în categorii care să corespundă anumitor coduri din CPV.

(15) În plus, este necesar să se aibă în vedere unele cazuri în care directiva nu este activă din cauza aplicabilităţii de norme specifice de atribuire a contractelor, care rezultă din acorduri internaţionale sau care sunt proprii organizaţiilor internaţionale.

(16) Este posibil ca forţele armate din statele membre să desfăşoare operaţiuni militare în afara graniţelor Uniunii. În aceste condiţii, este necesar ca autorităţile contractante care acţionează pe câmpul de operaţiuni să fie autorizate să nu aplice prevederile din prezenta directivă în cazul în care încheie contracte cu operatorii economici locali.

(17) Specificaţiile tehnice stabilite de achizitorii publici trebuie să permită exercitarea concurenţei în domeniul achiziţiilor publice. În acest scop, trebuie să fie posibilă prezentarea unor oferte care să reflecte diversitatea de soluţii tehnice. Pentru a realiza acest lucru, specificaţiile tehnice trebuie să poată fi stabilite în termeni de performanţe şi de exigenţe funcţionale. Pe de altă parte, atunci se face referire la standardul european – sau, în absenţa acestuia, la standardele naţionale şi internaţionale, inclusiv la standardele proprii domeniului apărării – autorităţile contractante trebuie să ia în calcul şi oferte care au la bază soluţii echivalente. Această echivalenţă poate fi evaluată în special în raport cu cerinţele de interoperabilitate şi de eficienţă operaţională. Pentru a demonstra echivalenţa, ofertanţii trebuie să poată utiliza orice mijloc de probă. Autorităţile contractante trebuie să poată motiva orice decizie conform căreia nu există o echivalenţă într-un caz dat. Pe de altă parte, există acorduri internaţionale de standardizare care urmăresc să garanteze interoperabilitatea forţelor armate şi care pot avea putere de lege în statele membre. În cazul în care se aplică unul din aceste acorduri, autorităţile contractante pot solicita conformitatea ofertelor cu standardele descrise în respectivele acorduri. Specificaţiile tehnice trebuie menţionate în mod clar, astfel încât toţi ofertanţii să ştie la ce se referă criteriile stabilite de către autoritatea contractantă.

(18) Detaliile specificaţiilor tehnice şi informaţiile suplimentare privind contractele trebuie menţionate, aşa cum se obişnuieşte în statele membre, în caietul de sarcini aferent fiecărui contract sau în orice document echivalent.

(19) Echipamentele de securitate şi de apărare sunt adesea destinate integrării în arhitecturi mai complexe (într-un sistem sau într-un sistem de sisteme). În acest caz, anumite specificaţii tehnice referitoare la această integrare pot să nu figureze în caietul de sarcini şi să nu îi fie comunicate decât adjudecatarului contractului, cu condiţia ca impactul respectivelor specificaţii tehnice asupra ofertei să se limiteze la o serie de precizări sau la unele clarificări care nu afectează obiectul contractului. În toate cazurile, autorităţile contractante oferă aceleaşi informaţii tuturor ofertanţilor şi asigură tratamentul egal între aceştia.

(20) Condiţiile de executare a unui contract sunt compatibile cu prezenta directivă cu condiţia să nu aibă, direct sau indirect, un caracter discriminatoriu, şi să fie precizate în anunţul de participare sau în caietul de sarcini.

(21) În plus, condiţiile de punere în aplicare a contractului pot prevedea cerinţe ale autorităţilor contractante cu privire la securitatea informaţiei şi la securitatea aprovizionării. Aceste cerinţe sunt extrem de importante, dat fiind caracterul sensibil al echipamentelor reglementate de prezenta directivă, şi se aplică întregului lanţ de aprovizionare.

(22) În ceea ce priveşte securitatea aprovizionării, cerinţele autorităţii contractante cu privire la organizarea şi la localizarea lanţului de aprovizionare ale ofertantului includ, de exemplu, normele interne ale filialei şi ale întreprinderii-mamă în domeniul proprietăţii intelectuale.

(23) În fiecare dintre cazuri, nicio condiţie de punere în aplicare a contractului nu trebuie să facă referire la alte cerinţe decât cele legate exclusiv de punerea în aplicare a contractului.

(24) Actele cu putere de lege, actele administrative şi convenţiile colective, atât cele interne, cât şi cele comunitare, în vigoare în domeniul condiţiilor de muncă şi al securităţii muncii, se aplică pe perioada de executare a unui contract de achiziţii publice, cu condiţia ca astfel de norme, precum şi punerea lor în aplicare, să fie conforme cu legislaţia comunitară. În situaţiile transfrontaliere, în care lucrătorii unui stat membru prestează servicii într-un alt stat membru în cadrul unui contract de achiziţii publice, Directiva 96/71/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii[15] prevede condiţiile minime care trebuie respectate în ţara gazdă în ceea ce priveşte lucrătorii detaşaţi. În cazul în care dreptul intern conţine dispoziţii în acest sens, nerespectarea acestor obligaţii poate fi considerată o abatere gravă sau o încălcare a eticii profesionale de către operatorul economic şi poate duce la excluderea respectivului operator economic de la procedura de atribuire a unui contract de achiziţii publice.

(25) Contractele de achiziţii publice vizate de prezenta directivă se caracterizează prin unele cerinţe aparte la nivel de complexitate, de securitate a informaţiei sau de securitate a aprovizionării. Satisfacerea acestor cerinţe necesită adesea negocieri detaliate premergătoare atribuirii contractului. Prin urmare, pentru contractele prevăzute de prezenta directivă, autorităţile contractante pot utiliza, pe lângă procedura restrânsă, procedura de negociere cu publicarea unui anunţ de participare.

(26) Autorităţile contractante care realizează proiecte deosebit de complexe se pot afla, fără a li se imputa ceva în acest sens, în imposibilitatea obiectivă de a defini mijloacele care pot răspunde necesităţilor lor sau de a evalua ce le poate oferi contractul în materie de soluţii tehnice şi de soluţii financiare/juridice. Această situaţie poate apărea în special în cazul realizării unor proiecte care necesită integrarea sau combinarea unor multiple capacităţi tehnologice sau operaţionale sau pentru realizarea unor proiecte care implică o finanţare complexă şi structurată, a căror structură financiară şi juridică nu poate fi definită în prealabil. În acest caz, recurgerea la procedura restrânsă şi la procedura de negociere cu publicarea unui anunţ de participare nu ar fi realizabilă, deoarece nu ar fi posibil să se definească respectivul contract cu o exactitate îndeajuns de mare pentru a le permite candidaţilor să îşi formuleze ofertele. Prin urmare, trebuie prevăzută o procedură flexibilă care să protejeze nu numai concurenţa între operatorii economici, ci şi necesitatea autorităţilor contractante de a discuta toate aspectele referitoare la contract cu fiecare candidat. Cu toate acestea, această procedură nu trebuie utilizată în aşa fel încât să restrângă sau să denatureze concurenţa, în special prin modificarea unor elemente fundamentale ale ofertelor, prin impunerea de noi cerinţe importante ofertantului selectat sau prin implicarea oricărui alt ofertant decât cel care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.

(27) Anumite situaţii excepţionale ar putea face imposibilă sau total necorespunzătoare recurgerea la o procedură de negociere cu publicarea unui anunţ de participare. Autorităţile contractante trebuie, prin urmare, să poată utiliza, în anumite cazuri şi în situaţii bine definite, procedura de negociere fără publicarea unui anunţ de participare.

(28) Anumite situaţii ar trebui să fie, parţial, aceleaşi ca cele prevăzute de Directiva 2004/18/CE. În această privinţă, este necesar, în special, să se ţină seama de faptul că echipamentele de apărare şi de securitate sunt adesea complexe din punct de vedere tehnic. Prin urmare, incompatibilitatea şi disproporţia dificultăţilor tehnice de utilizare şi de întreţinere care justifică recurgerea la procedura de negociere fără publicarea unui anunţ de participare în cazul unor contracte de achiziţii de bunuri, pentru unele livrări suplimentare trebuie să fie evaluate având în vedere complexitatea şi cerinţele de interoperabilitate şi de standardizare ale echipamentelor aferente. Este cazul, de exemplu, integrării unor noi componente în sisteme deja existente sau modernizării respectivelor sisteme.

(29) În plus, specificitatea contractelor avute în vedere în prezenta directivă scoate în evidenţă necesitatea de a prevedea noi situaţii care pot apărea în domeniile vizate de prezenta directivă.

(30) Astfel, forţele armate din statele membre se pot afla în situaţia de a interveni în cadrul unor crize sau al unui conflict armat. În momentul declanşării sau în cursul unei astfel de intervenţii, securitatea statelor membre şi a forţelor lor armate poate face necesară atribuirea anumitor contracte cu o rapiditate de execuţie incompatibilă cu termenele impuse de procedurile de atribuire prevăzute în mod normal de prezenta directivă. Astfel de urgenţe pot apărea, de asemenea, în cazul în care este nevoie de forţele de securitate, de exemplu în cazul unui atac terorist pe teritoriul Uniunii.

(31) Încurajarea cercetării şi dezvoltării tehnologice constituie un mijloc crucial de consolidare a bazei industriale şi tehnologice de apărare a Uniunii, iar deschiderea pieţelor publice ajută la îndeplinirea acestui obiectiv. Importanţa cercetării în acest domeniu special justifică, totuşi, un nivel maxim de flexibilitate în acordarea contractelor, în special în scopul încurajării statelor membre de a investi împreună în capacităţile lor viitoare.

(32) Vânzările de arme, muniţie şi material de război de la guvern la guvern reprezintă, de asemenea, contracte de achiziţii publice speciale, care pot fi utile în vederea îmbunătăţirii interoperabilităţii.

(33) Ţinând seama de noile tehnologii în domeniul informaţiei şi comunicaţiilor, precum şi de simplificările pe care acestea le pot aduce, mijloacele electronice trebuie să se afle pe picior de egalitate cu mijloacele clasice de comunicare şi de schimb de informaţii. În măsura posibilului, alegerea mijlocului de comunicare şi a tehnologiei trebuie să asigure compatibilitatea cu tehnologiile utilizate în celelalte state membre.

(34) Pentru a se asigura dezvoltarea unei concurenţe efective în domeniul achiziţiilor publice, este necesară o publicitate la nivel comunitar a anunţurilor de licitaţie stabilite de autorităţile contractante ale statelor membre. Informaţiile cuprinse în respectivele anunţuri trebuie să le permită operatorilor economici din Comunitate să aprecieze măsura în care sunt interesaţi de contractele propuse. În acest scop, trebuie să li se prezinte informaţii suficiente privind obiectul contractului şi condiţiile aferente. Prin urmare, este important să se asigure o mai mare vizibilitate a anunţurilor publicate prin mijloace corespunzătoare, precum formularele standard pentru anunţurile de participare şi CPV, care reprezintă nomenclatura de referinţă pentru achiziţiile publice.

(35) Directiva 1999/93/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru comunitar pentru semnăturile electronice[16] şi Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societăţii informaţionale, în special ale comerţului electronic, pe piaţa internă (directiva privind comerţul electronic)[17] trebuie, în cadrul prezentei directive, să se aplice transmiterii de informaţii pe cale electronică. Procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice necesită un nivel de securitate şi confidenţialitate mai ridicat decât cel prevăzut de directivele menţionate anterior. Prin urmare, dispozitivele de primire pe cale electronică a cererilor de participare şi a ofertelor trebuie să răspundă unor cerinţe suplimentare speciale. În acest scop, utilizarea semnăturilor electronice, în special a semnăturilor electronice avansate, trebuie, în măsura posibilului, încurajată. Mai mult, existenţa unor programe voluntare de acreditare ar putea constitui un cadru favorabil pentru îmbunătăţirea nivelului de servicii de certificare pentru aceste dispozitive.

(36) Utilizarea mijloacelor electronice pentru transmiterea anunţurilor de participare duce la economii de timp. Prin urmare, trebuie prevăzute reduceri ale termenelor de primire a ofertelor în care se utilizează astfel de mijloace electronice, cu condiţia să fie compatibile, cu toate acestea, cu modalităţile de transmitere speciale prevăzute la nivel comunitar.

(37) Verificarea îndeplinirii cerinţelor de către candidaţi şi selectarea acestora trebuie efectuate în condiţii de transparenţă. În acest scop, trebuie precizate criteriile nediscriminatorii pe care autorităţile contractante le pot utiliza în vederea selectării concurenţilor şi mijloacele pe care operatorii economici le pot utiliza pentru a dovedi că îndeplinesc respectivele criterii. În acelaşi spirit de transparenţă, autorităţii contractante trebuie să i se solicite să indice, în momentul lansării unei invitaţii de participare la o procedură de achiziţii publice, criteriile de selecţie pe care le va utiliza, precum şi nivelul capacităţilor specifice pe care le poate eventual solicita din partea operatorilor economici pentru a-i accepta la procedura de atribuire a contractului de achiziţii publice.

(38) O autoritate contractantă poate limita numărul de candidaţi la procedurile restrânse şi de negociere cu publicarea unui anunţ de participare, precum şi la dialogul competitiv. Limitarea numărului de candidaţi trebuie să se realizeze în baza unor criterii obiective, precizate în anunţul de participare. În ceea ce priveşte criteriile referitoare la situaţia personală a operatorului economic, este suficient ca în anunţul de participare să se facă o trimitere generală la situaţiile menţionate la articolul 30.

(39) În procedurile de negociere cu publicarea unui anunţ de participare, având în vedere flexibilitatea care poate fi necesară, precum şi costurile ridicate legate de astfel de metode de atribuire a contractelor, trebuie ca autorităţile contractante să poată prevedea o desfăşurare a procedurii în etape succesive, pentru a reduce în mod progresiv, pe baza unor criterii de atribuire indicate în prealabil, numărul de oferte pe care urmează, în cadrul procedurii, să le discute sau să le negocieze. Reducerea trebuie să asigure o concurenţă reală, în măsura în care numărul de soluţii sau de candidaţi corespunzători permite acest lucru.

(40) Normele comunitare relevante în materie de recunoaştere reciprocă a diplomelor, a certificatelor şi a altor titluri de calificare oficială sunt aplicabile în cazul în care este necesară prezentarea unor acte doveditoare privind o anumită calificare, pentru a participa la o procedură de atribuire a unui contract.

(41) Trebuie evitată atribuirea de contracte de achiziţii publice operatorilor economici care au participat la o organizaţie criminală sau care au fost găsiţi vinovaţi de corupţie, de fraudă în detrimentul intereselor financiare ale Comunităţii Europene, de spălare de bani sau de finanţare a terorismului sau a unor infracţiuni teroriste sau legate de terorism. Autorităţile contractante trebuie să le ceară candidaţilor/ofertanţilor, după caz, să prezinte documente corespunzătoare şi, în cazul în care au incertitudini cu privire la situaţia personală a acestor candidaţi/ofertanţi, este necesar să solicite cooperarea autorităţilor competente ale statului membru în cauză. Excluderea unor astfel de operatori economici trebuie să intervină în cazul în care autoritatea contractantă ia cunoştinţă despre o hotărâre privind delicte de natura menţionată, pronunţată conform legislaţiei naţionale şi cu caracter definitiv, ceea ce îi conferă autoritatea de res judicata . În cazul în care legislaţia naţională prevede dispoziţii în acest sens, nerespectarea legislaţiei privind înţelegerile ilicite în contractele de achiziţii publice, care au făcut obiectul unei hotărâri cu caracter definitiv sau al unei decizii cu efecte echivalente, poate fi considerată drept o încălcare a eticii profesionale de către operatorul economic sau drept o abatere gravă.

(42) Nerespectarea dispoziţiilor interne de transpunere a Directivei 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea tratamentului egal privind ocuparea forţei de muncă şi condiţiile de muncă[18] şi a Directivei 76/207/CEE a Consiliului din 9 februarie 1976 privind punerea în aplicare a principiului tratamentului egal între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte accesul la ocuparea forţei de muncă, la formarea şi la promovarea profesională şi condiţiile de muncă[19], care a făcut obiectul unei hotărâri cu caracter definitiv sau al unei decizii cu efecte echivalente, poate fi considerată o încălcare a eticii profesionale de către operatorul economic sau o abatere gravă.

(43) Dată fiind sensibilitatea sectorului, fiabilitatea operatorilor economici care obţin contracte este crucială. Această fiabilitate depinde, în special, de capacitatea lor de a răspunde cerinţelor autorităţii competente la nivel de securitate a aprovizionării şi de securitate a informaţiei.

(44) Atribuirea contractelor trebuie realizată în baza unor criterii obiective care să asigure respectarea principiilor de transparenţă, de nediscriminare şi de egalitate de tratament şi care să garanteze că evaluarea ofertelor se desfăşoară în mod transparent şi obiectiv, în condiţii de concurenţă efectivă. Prin urmare, trebuie admisă numai aplicarea a două criterii de atribuire, şi anume criteriul „preţului celui mai scăzut” şi criteriul „ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic”.

(45) Pentru a garanta respectarea principiului egalităţii de tratament la atribuirea contractelor, trebuie prevăzută obligaţia – consacrată în jurisprudenţă – de a se asigura transparenţa necesară pentru a permite fiecărui ofertant să fie informat în mod corespunzător cu privire la criteriile şi modalităţile care urmează să fie aplicate în vederea identificării ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic. Prin urmare, autorităţilor contractante le revine responsabilitatea de a preciza în timp util criteriile de atribuire a contractelor, precum şi ponderea relativă pe care o are fiecare dintre respectivele criterii, astfel încât ofertanţii să poată ţine seama de ele la pregătirea ofertelor. Autorităţile contractante pot deroga de la obligaţia de a indica ponderea criteriilor de atribuire a contractelor în cazuri justificate corespunzător şi pe care le pot motiva, în cazul în care respectiva pondere nu poate fi stabilită în prealabil, în special ca urmare a complexităţii contractului. În acest caz, autorităţile contractante trebuie să indice respectivele criterii în ordinea descrescătoare a importanţei lor.

(46) În cazul în care aleg să atribuie contractul ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, autorităţile contractante evaluează ofertele pentru a stabili care dintre ele prezintă cel mai bun raport calitate/preţ. În acest sens, autorităţile contractante stabilesc criteriile economice şi calitative care, luate împreună, trebuie să permită identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic pentru respectiva autoritate contractantă. Stabilirea criteriilor depinde de obiectul contractului, întrucât acestea trebuie să permită evaluarea nivelului de performanţă prezentat de fiecare ofertă în raport cu obiectul contractului, astfel cum este definit în specificaţiile tehnice, precum şi măsurarea raportului calitate/preţ prezentat de fiecare ofertă.

(47) Anumite condiţii tehnice, în special cele privind anunţurile, rapoartele statistice, precum şi nomenclatura utilizată şi condiţiile de trimitere la respectiva nomenclatură trebuie adoptate şi modificate în funcţie de evoluţia necesităţilor tehnice. Prin urmare, trebuie prevăzută o procedură de adoptare flexibilă şi rapidă în acest scop.

(48) Este necesar să se adopte măsurile necesare de implementare a prezentei directive în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competenţelor de executare conferite Comisiei[20],

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

CUPRINS

TITLUL I

Domeniul de aplicare, defini ţii şi principii generale

Articolul 1 – Domeniul de aplicare

Articolul 2 – Definiţii

Articolul 3 – Principii de atribuire a contractelor de achiziţii publice

TITLUL II

Norme privind contractele de achizi ţii publice

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Articolul 4 – Operatori economici

Articolul 5 – Confidenţialitate

CAPITOLUL II

Domeniul de aplicare: praguri şi excluderi

Secţiunea 1 – Praguri

Articolul 6 – Valoarea pragurilor pentru contractele de achiziţii publice

Articolul 7 – Metode de calcul al valorii estimate a contractelor de achiziţii publice şi a acordurilor-cadru

Secţiunea 2 – Excluderea unor contracte

Articolul 8 – Contracte atribuite în temeiul normelor internaţionale

Articolul 9 – Excluderi speciale

CAPITOLUL III

Norme speciale privind caietul de sarcini şi documentele contractului

Articolul 10 – Specificaţiile tehnice

Articolul 11 – Variante

Articolul 12 – Subcontractarea

Articolul 13 – Condiţii de executare a contractului

Articolul 14 – Securitatea informaţiei

Articolul 15 – Securitatea aprovizionării

Articolul 16 – Obligaţii privind fiscalitatea, protecţia mediului, prevederile privind protecţia muncii şi condiţiile de muncă

CAPITOLUL IV

Proceduri

Articolul 17 – Proceduri aplicabile

Articolul 18 – Procedura de negociere cu publicarea unui anunţ de participare

Articolul 19 – Dialogul competitiv

Articolul 20 – Cazuri care justifică recurgerea la procedura de negociere fără publicarea unui anunţ de participare

Articolul 21 – Acorduri-cadru

CAPITOLUL V

Norme de publicitate şi transparenţă

Sec ţiunea 1 – Publicarea anunţurilor

Articolul 22 – Anunţuri

Articolul 23 – Forma şi modalităţile de publicare a anunţurilor

Secţiunea 2 – Termene

Articolul 24 – Termene de primire a cererilor de participare şi a ofertelor

Secţiunea 3 – Conţinutul şi mijloacele de transmitere a informaţiilor

Articolul 25 – Invitaţii de prezentare a ofertelor, de participare la dialog sau de negociere

Articolul 26 – Informarea candidaţilor şi a ofertanţilor

Secţiunea 4 – Comunicări

Articolul 27 – Norme aplicabile comunicărilor

Secţiunea 5 – Procese-verbale

Articolul 28 – Conţinutul proceselor-verbale

CAPITOLUL VI

Desfăşurarea procedurii

Sec ţiunea 1 – Dispoziţii generale

Articolul 29 – Verificarea respectării cerinţelor şi selecţia participanţilor, atribuirea contractelor

Secţiunea 2 – Criterii calitative de selecţie

Articolul 30 – Situaţia personală a candidatului

Articolul 31 – Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale

Articolul 32 – Capacitatea economică şi financiară

Articolul 33 – Capacităţile tehnice şi/sau profesionale

Articolul 34 – Norme de garantare a calităţii

Articolul 35 – Norme de gestionare a mediului

Articolul 36 – Documente şi informaţii suplimentare

Secţiunea 3 – Atribuirea contractelor

Articolul 37 – Criterii de atribuire a contractelor

Articolul 38 – Oferte anormal de scăzute

TITLUL III

Obliga ţii statistice, competenţe de executare şi dispoziţii finale

Articolul 39 – Obligaţii statistice

Articolul 40 – Conţinutul raportului statistic

Articolul 41 - Comitetul consultativ

Articolul 42 – Revizuirea pragurilor

Articolul 43 – Modificări

Articolul 44 – Modificarea Directivei 2004/18/CE

Articolul 45 – Transpunerea

Articolul 46 – Intrarea în vigoare

Articolul 47 – Destinatari

***

Anexe

Anexa I – Servicii menţionate la articolul 1

Anexa II – Definirea anumitor specificaţii tehnice menţionate la articolul 10

Anexa III – Informaţii care trebuie să figureze în anunţurile menţionate la articolul 22 (anunţ privind publicarea unui anunţ de informare prealabilă cu privire profilul cumpărătorului, anunţ de informare prealabilă, anunţ de participare, anunţ privind contractele atribuite)

Anexa IV – Caracteristici privind publicarea

Anexa V – Registre

Anexa VI – Cerinţe privind echipamentele de primire pe cale electronică a cererilor de participare şi a ofertelor

TITLUL I

Domeniul de aplicare, definiţii şi principii generale

Articolul 1

Domeniul de aplicare

Prezenta directivă este aplicabilă în cazul contractelor de achiziţii publice atribuite în domeniile apărării şi securităţii care au ca obiect:

(a) furnizarea de arme, muniţie şi/sau material de război, menţionate în decizia Consiliului din 15 aprilie 1958[21] şi, după caz, contractele de achiziţii publice de lucrări şi de servicii legate în mod strict de aceste bunuri;

(b) furnizarea de piese de schimb, componente şi/sau îmbinări care urmează să fie incorporate sau fixate în produsele menţionate la litera (a) sau care sunt destinate reparării, renovării sau întreţinerii acestor produse;

(c) furnizarea tuturor produselor destinate instruirii personalului sau testării produselor menţionate la litera (a);

(d) lucrări, bunuri şi/sau servicii care implică, necesită sau conţin informaţii sensibile şi a căror realizare este necesară în vederea asigurării securităţii Uniunii şi a statelor sale membre în domeniile protecţiei împotriva atacurilor teroriste şi a criminalităţii organizate, protecţiei frontierelor şi misiunilor de criză.

Aplicarea prezentei directive nu aduce atingere articolelor 30, 45, 46, 55 şi 296 din tratat.

Articolul 2

Defini ţii

1. În sensul prezentei directive, se aplică următoarele definiţii:

1) „vocabularul comun privind achiziţiile publice” ( Commun Procurement Vocabulary , CPV): nomenclatura de referinţă aplicabilă contractelor de achiziţii publice, adoptată prin Regulamentul (CE) nr. 2195/2002;

2) „contracte de achiziţii publice”: contracte cu titlu oneros, încheiate în scris între unul sau mai mulţi operatori economici şi una sau mai multe autorităţi contractante şi care au ca obiect execuţia de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii în sensul prezentei directive;

3) „contracte de achiziţii publice de lucrări”: contracte de achiziţii publice, având ca obiect fie execuţia, fie atât proiectarea, cât şi execuţia unor lucrări referitoare la una dintre activităţile menţionate în capitolul 45 din „vocabularul comun privind achiziţiile publice” sau a unei lucrări, fie realizarea, prin orice mijloace, a unei lucrări care să răspundă necesităţilor precizate de autoritatea contractantă;

4) „lucrare”: rezultatul unui ansamblu de lucrări de construcţie sau de lucrări publice destinat să îndeplinească prin el însuşi o funcţie economică sau tehnică;

5) „contracte de achiziţii publice de bunuri”: contracte de achiziţii publice, altele decât contractele de achiziţii publice de lucrări, care au ca obiect achiziţia de produse, cumpărarea lor în rate, închirierea sau leasingul, cu sau fără opţiune de cumpărare;

6) „contracte de achiziţii publice de servicii”: contracte de achiziţii publice care au ca obiect prestarea de servicii prevăzute în anexa I;

7) „informaţii sensibile”: toate informaţiile, mai exact cunoştinţele care pot fi comunicate sub orice formă, sau toate materialele despre care s-a stabilit că trebuie să fie protejate împotriva divulgării neautorizate, din motive de securitate;

8) „terorism”: actele intenţionate care, prin natura sau contextul lor, pot aduce atingeri grave unei ţări sau unei organizaţii internaţionale dacă autorul sau autorii lor le comit în scopul de a intimida în mod grav populaţia, de a constrânge în mod abuziv autorităţile publice sau o organizaţie internaţională să îndeplinească sau să se abţină de la îndeplinirea unui anumit act şi de a destabiliza grav sau distruge structurile fundamentale politice, constituţionale, economice sau sociale ale unei ţări sau ale unei organizaţii internaţionale, şi anume:

(a) atingerile aduse vieţii unei persoane, care îi pot cauza moartea;

(b) atingerile grave asupra integrităţii fizice a unei persoane;

(c) răpirea sau luarea de ostatici;

(d) faptul de a cauza distrugeri masive unei instalaţii guvernamentale sau publice, unui sistem de transport, unei infrastructuri, inclusiv unui sistem informatic, unei platforme fixe situate pe platoul continental, unui loc public sau unei proprietăţi private, care pot pune în pericol vieţile oamenilor sau pot provoca importante pierderi economice;

(e) capturarea de aeronave şi nave sau a altor mijloace de transport de persoane sau de mărfuri;

(f) producerea, posesia, achiziţia, transportul, furnizarea sau utilizarea de arme de foc, substanţe explozive, arme nucleare, biologice şi chimice, precum şi cercetarea şi dezvoltarea în domeniul armelor biologice şi chimice;

(g) eliberarea de substanţe periculoase sau provocarea de incendii, inundaţii sau explozii, care au ca efect punerea în pericol a vieţilor oamenilor;

(h) perturbarea sau întreruperea aprovizionării cu apă, cu electricitate sau cu orice altă resursă naturală fundamentală, care are ca efect punerea în pericol a vieţilor oamenilor;

(i) ameninţarea cu înfăptuirea unuia dintre comportamentele enumerate la literele (a)-(h);

9) „organizaţie criminală”: o asociaţie structurată, creată în timp, formată din mai mult de două persoane, care acţionează împreună în vederea comiterii de infracţiuni pentru care se acordă o pedeapsă privativă de libertate sau o măsură de siguranţă privativă de libertate cu un maxim de cel puţin patru ani sau o pedeapsă mai gravă, indiferent dacă respectivele infracţiuni reprezintă un scop în sine sau un mijloc de a obţine anumite avantaje patrimoniale, şi, după caz, de a influenţa în mod abuziv funcţionarea autorităţilor publice;

10) „criză”: orice situaţie care rezultă dintr-o acţiune umană într-un stat membru sau într-o ţară terţă şi care expune persoanele şi instituţiile publice din respectivul stat la riscuri fizice directe;

11) „acord-cadru”: un acord încheiat între una sau mai multe autorităţi contractante şi unul sau mai mulţi operatori economici, având ca obiect stabilirea condiţiilor pentru contractele care urmează să fie atribuite în decursul unei perioade determinate, în special în ceea ce priveşte preţurile şi, după caz, cantităţile prevăzute;

12) „executant de lucrări”, „furnizor” şi „prestator de servicii”: orice persoană fizică sau juridică sau orice entitate publică sau grup de astfel persoane şi/sau organisme care prezintă pe piaţă o ofertă de realizare a unor lucrări şi/sau opere, de produse sau de servicii;

13) „operator economic”: un executant de lucrări, un furnizor sau un prestator de servicii. Termenul „operator economic” este utilizat exclusiv în scopul simplificării textului;

14) „candidat”: un operator economic care a solicitat o invitaţie de participare la o procedură restrânsă sau de negociere sau la un dialog competitiv;

15) „ofertant”: un operator economic care a depus o ofertă în cadrul unei proceduri restrânse sau de negociere sau al unui dialog competitiv;

16) „autorităţi contractante”: statul, colectivităţile teritoriale, organismele de drept public şi asociaţiile formate din una sau mai multe din aceste colectivităţi sau unul sau mai multe organisme de drept public;

17) „organism de drept public” înseamnă orice organism:

(a) constituit pentru a satisface în mod expres necesităţi de interes general, de altă natură decât industrială sau comercială;

(b) având personalitate juridică şi;

(c) a cărui activitate este finanţată în cea mai mare parte de stat, de colectivităţile teritoriale sau de alte organisme de drept public sau a cărui gestionare face obiectul controlului acestora din urmă sau al cărui consiliu de administrare, de conducere sau de supraveghere este alcătuit din membri desemnaţi în proporţie de peste 50 % de către stat, de colectivităţile teritoriale sau de alte organisme de drept public;

18) „proceduri restrânse”: procedurile la care orice operator economic poate solicita să participe şi în cadrul cărora numai operatorii economici invitaţi de autorităţile contractante îşi pot depune ofertele;

19) „proceduri de negociere”: procedurile în cadrul cărora autorităţile contractante invită operatorii economici selectaţi şi negociază condiţiile contractuale cu aceştia;

20) „dialog competitiv”: o procedură la care orice operator economic poate solicita să participe şi în cadrul căreia autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii admişi la această procedură, în vederea dezvoltării uneia sau mai multor soluţii capabile să răspundă necesităţilor şi pe baza căreia sau cărora candidaţii selectaţi urmează să fie invitaţi să îşi depună ofertele.

21) „contract deosebit de complex” în scopul recurgerii la procedura dialogului competitiv: un contract de achiziţii publice în cazul căruia autoritatea contractantă:

- nu este în măsură să definească în mod obiectiv, în conformitate cu articolul 10 alineatul (3) litera (b), (c) sau (d), mijloacele tehnice care pot răspunde necesităţilor şi obiectivelor sale şi/sau

- nu este în măsură să stabilească în mod obiectiv structura juridică şi/sau financiară a unui proiect;

22) termenii „scris(ă)” sau „în scris”: orice ansamblu de cuvinte sau de cifre care poate fi citit, reprodus şi comunicat ulterior. Ansamblul poate include informaţii transmise şi stocate prin mijloace electronice;

23) „mijloc electronic”: un mijloc care utilizează echipamente electronice de prelucrare (inclusiv compresia digitală) şi stocare a datelor, care sunt difuzate, transmise şi recepţionate prin cablu, prin radio, prin mijloace optice sau prin alte mijloace electromagnetice.

2. Un contract de achiziţii publice care are ca obiect furnizarea de produse şi care acoperă, în mod accesoriu, lucrări de montaj şi de instalare, este considerat „contract de achiziţii publice de bunuri”.

Un contract de achiziţii publice care are ca obiect atât produse, cât şi servicii prevăzute în anexa I este considerat „contract de achiziţii publice de servicii” atunci când valoarea serviciilor în cauză este mai mare decât valoarea produselor cuprinse în contract.

Un contract de achiziţii publice care are ca obiect servicii menţionate în anexa I şi care cuprinde activităţi prevăzute în capitolul 45 din „vocabularul comun privind achiziţiile publice” doar incidental, în raport cu obiectul principal al contractului, este considerat contract de achiziţii publice de servicii.

Articolul 3

Principii de atribuire a contractelor de achizi ţii publice

Autorităţile contractante tratează operatorii economici în mod egal şi fără discriminare şi acţionează potrivit principiului transparenţei.

TITLUL II

Norme privind contractele de achiziţii publice

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Articolul 4

Operatori economici

1. Candidaţii sau ofertanţii care, în temeiul legislaţiei statului membru în care sunt stabiliţi, au dreptul să presteze serviciile în cauză nu pot fi respinşi numai pe motiv că, în temeiul legislaţiei statului membru în care se atribuie contractul, sunt obligaţi să fie ori persoane fizice, ori persoane juridice.

Cu toate acestea, pentru contractele de achiziţii publice de servicii şi de lucrări, precum şi pentru contractele de achiziţii publice de bunuri care implică, în plus, servicii şi/sau lucrări de montaj şi de instalaţii, persoanele juridice pot fi obligate să indice, în cadrul ofertelor sau cererilor lor de participare, numele şi calificările profesionale ale persoanelor responsabile cu executarea prestaţiei în cauză.

2. Grupurile de operatori economici se pot prezenta în calitate de candidaţi. Pentru depunerea unei oferte sau a unei cereri de participare, autorităţile contractante nu pot impune ca grupurile de operatori economici să aibă o anumită formă juridică, însă grupul selectat poate fi constrâns să dobândească o anumită formă juridică în cazul în care i s-a atribuit contractul, în măsura în care această transformare este necesară în scopul bunei executări a contractului.

Articolul 5

Confiden ţialitatea

Fără a aduce atingere dispoziţiilor prezentei directive, în special celor privind obligaţiile în materie de informare a candidaţilor şi a ofertanţilor prevăzute la articolul 23 alineatul (4) şi la articolul 27 şi, în conformitate cu dreptul intern căruia i se supune autoritatea contractantă, aceasta din urmă nu divulgă informaţiile comunicate de operatorii economici cu titlu confidenţial; respectivele informaţii cuprind în special secrete tehnice sau comerciale şi aspectele confidenţiale ale ofertelor.

CAPITOLUL II

Domeniul de aplicare: praguri şi excluderi

SECŢIUNEA 1

Praguri

Articolul 6

Valoarea pragurilor pentru contractele de achizi ţii publice

Prezenta directivă este aplicabilă în cazul contractelor de achiziţii publice a căror valoare estimată, fără taxa pe valoarea adăugată (TVA), este egală cu sau mai mare decât următoarele praguri:

(a) 137 000 EUR, pentru contractele de achiziţii publice de bunuri şi de servicii atribuite de autorităţile guvernamentale centrale, altele decât autorităţile care activează în domeniul apărării;

(b) 211 000 EUR, pentru următoarele contracte de achiziţii publice:

- pentru contractele de achiziţii publice de bunuri şi de servicii atribuite de autorităţile contractante care nu sunt autorităţi guvernamentale centrale şi de autorităţile guvernamentale centrale care activează în domeniul apărării,

- pentru contractele de achiziţii publice de servicii atribuite de orice autoritate contractantă care au ca obiect servicii din categoria 8 din anexa I sau servicii de telecomunicaţii din categoria 5 din respectiva anexă ale căror poziţii din CPV sunt echivalente cu numerele de referinţă CPV 64228000-0, 64221000-1 şi 64228000-0.

(c) 5 278 000 EUR, pentru contractele de achiziţii publice de lucrări.

Articolul 7

Metode de calcul al valorii estimate a contractelor de achizi ţii publice şi a acordurilor-cadru

1. Calcularea valorii estimate a unui contract de achiziţii publice se bazează pe valoarea totală de plată, fără TVA, estimată de autoritatea contractantă. Acest calcul ţine seama de valoarea totală estimată, inclusiv de orice formă de opţiune posibilă şi de eventualele reînnoiri ale contractului.

În cazul în care prevede prime sau plăţi în beneficiul candidaţilor sau ofertanţilor, autoritatea contractantă ţine seama de acestea la calcularea valorii estimate a contractului.

2. Estimarea trebuie să fie valabilă în momentul expedierii anunţului de participare, prevăzut la articolul 23 alineatul (2) sau, în cazul în care un astfel de anunţ nu este necesar, în momentul în care autoritatea contractantă iniţiază procedura de atribuire a contractului.

3. Niciun proiect de lucrări şi nici un proiect de achiziţii cu scopul obţinerii unei anumite cantităţi de bunuri şi/sau de servicii nu poate fi împărţit în vederea sustragerii de la aplicarea dispoziţiilor prezentei directive.

4. În cazul contractelor de achiziţii publice de lucrări, la calcularea valorii estimate se ţine seama de valoarea lucrărilor, precum şi de valoarea totală estimată a bunurilor necesare pentru execuţia lucrărilor şi puse la dispoziţia executantului de lucrări de către autorităţile contractante.

5. (a) În cazul în care o lucrare preconizată sau un proiect de achiziţii de servicii poate duce la atribuirea simultană a contractelor sub formă de loturi separate, se ţine seama de valoarea globală estimată a totalităţii respectivelor loturi.În cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală cu sau depăşeşte pragul prevăzut la articolul 6, prezenta directivă se aplică cu privire la atribuirea fiecărui lot.Cu toate acestea, autorităţile contractante pot deroga de la aplicarea directivei în ceea ce priveşte anumite loturi a căror valoare estimată, fără TVA, este inferioară valorii de 80 000 EUR în cazul serviciilor şi inferioară valorii de 1 milion EUR în cazul lucrărilor, cu condiţia ca valoarea totală a acestor loturi să nu depăşească 20% din valoarea cumulată a totalităţii loturilor;

(b) în cazul în care un proiect de achiziţii de bunuri omogene poate duce la atribuirea simultană a contractelor sub formă de loturi separate, se ţine seama de valoarea estimată a tuturor loturilor la aplicarea articolului 6 literele (a) şi (b).

În cazul în care valoarea cumulată a loturilor este egală cu sau mai mare decât pragul prevăzut la articolul 6, prezenta directivă se aplică atribuirii fiecărui lot.

Cu toate acestea, autorităţile contractante pot deroga de la această aplicare în cazul loturilor a căror valoare estimată, fără TVA, este mai mică de 80 000 EUR pentru servicii şi 1 milion EUR pentru lucrări, cu condiţia ca valoarea cumulată a respectivelor loturi să nu depăşească 20 % din valoarea cumulată a tuturor loturilor.

6. Pentru contractele de achiziţii publice de bunuri care au ca obiect leasingul, locaţiunea sau cumpărarea cu plata în rate de produse, valoarea care trebuie luată în considerare ca bază de calcul a valorii estimate a contractului este următoarea:

(a) în ipoteza unor contracte de achiziţii publice pe perioadă determinată, în cazul în care durata este egală sau mai mică de zece ani, valoarea totală estimată pentru întreaga durată a contractului sau, în cazul în care durata contractului este mai mare de zece ani, valoarea totală care include valoarea estimată a valorii reziduale;

(b) în ipoteza unor contracte de achiziţii publice pe perioadă nedeterminată sau în cazul în care durata contractelor nu poate fi stabilită, valoarea lunară înmulţită cu 120.

7. În cazul contractelor de achiziţii publice de bunuri sau de servicii caracterizate prin regularitate sau destinate să fie reînnoite în decursul unei anumite perioade, se consideră ca bază de calcul a valorii estimate a contractului:

(a) fie valoarea reală globală a contractelor succesive similare atribuite în decursul celor zece ani anteriori, corectată, în cazul în care este posibil, pentru a ţine seama de modificările de cantitate sau de valoare care ar fi posibil să apară în decursul celor zece ani de după contractul iniţial;

(b) fie valoarea estimată globală a contractelor succesive atribuite în decursul celor zece ani de la prima livrare sau pe perioada exerciţiului, în măsura în care acesta depăşeşte zece ani.

Alegerea metodei de calcul a valorii estimate a uni contract de achiziţii publice nu poate fi efectuată cu intenţia de a-l sustrage de la aplicarea prezentei directive.

8. În cazul contractelor de achiziţii publice de servicii, valoarea de care se ţine seama ca bază de calcul a valorii estimate a contractului este, după caz, următoarea:

(a) pentru următoarele tipuri de servicii:

(i) servicii de asigurări: prima plătibilă şi celelalte metode de remunerare;

(ii) servicii bancare şi alte servicii financiare: onorarii, comisioane, dobânzi şi alte metode de remunerare;

(iii) contracte de proiectare: onorarii, comisioane plătibile şi alte metode de remunerare;

(b) pentru contractele de achiziţii publice de servicii care nu indică un preţ total:

(i) în cazul unor contracte pe perioadă determinată, în măsura în care aceasta este egală sau mai mică de 120 de luni: valoarea totală estimată pentru întreaga perioadă;

(ii) în cazul unor contracte pe perioadă nedeterminată sau mai mare de 120 luni: valoarea lunară înmulţită cu 120.

9. În cazul acordurilor-cadru, valoarea care trebuie luată în considerare este valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor contractelor avute în vedere în decursul perioadei totale de aplicare a acordului-cadru.

SECŢIUNEA 2

Excluderea unor contracte

Articolul 8

Contracte atribuite în temeiul normelor interna ţionale

Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziţii publice reglementate de norme procedurale diferite şi atribuite:

(a) în temeiul unui acord internaţional, încheiat în conformitate cu tratatul, între un stat membru şi una sau mai multe ţări terţe, privind unele bunuri sau lucrări destinate realizării sau exploatării în comun a unei lucrări de către statele semnatare sau privind unele servicii destinate realizării sau exploatării în comun a unui proiect de către statele semnatare. Toate acordurile sunt comunicate Comisiei care, cu acordul statului membru sau al statelor membre implicate, poate consulta Comitetul consultativ pentru achiziţiile publice de lucrări menţionat la articolul 41;

(b) în temeiul procedurii specifice a unei organizaţii internaţionale.

Articolul 9

Excluderi speciale

Prezenta directivă nu se aplică următoarelor contracte de achiziţii publice:

(a) contractelor de achiziţii publice de servicii care au ca obiect achiziţia sau locaţiunea, prin orice mijloace financiare, de terenuri, de construcţii existente sau de alte bunuri imobile sau referitoare la drepturile asupra respectivelor bunuri;

(b) contractelor de achiziţii publice atribuite într-o ţară terţă, în care sunt implicaţi operatori economici locali, în scopul desfăşurării forţelor militare, conducerii sau susţinerii unei operaţiuni militare în afara teritoriului Uniunii.

CAPITOLUL III

Norme speciale privind caietul de sarcini şi documentele contractului

Articolul 10

Specifica ţii tehnice

1. Specificaţiile tehnice, astfel cum sunt definite în anexa II punctul (1), figurează în documentele contractului, precum anunţurile de participare, caietul de sarcini sau documentele suplimentare.

În cazul în care contractul de achiziţii publice prezintă specificaţii tehnice sensibile care nu îi pot fi comunicate decât adjudecatarului contractului, acestea pot să nu figureze în anunţul de participare, caietul de sarcini sau documentele suplimentare, cu excepţia cazului în care cunoaşterea respectivelor specificaţii este necesară în vederea elaborării ofertelor.

În această situaţie, înainte de a le trimite candidaţilor caietul de sarcini, aceste specificaţii tehnice sunt consemnate în procesul-verbal prevăzut la articolul 28.

Acest tip de specificaţii tehnice sunt legate doar de unele precizări sau clarificări ale ofertei, fără a avea un impact tehnic sau financiar substanţial asupra obiectului contractului de achiziţii publice.

După atribuirea contractului în temeiul criteriilor de atribuire, autoritatea contractantă îi transmite adjudecatarului specificaţiile tehnice sensibile care nu au fost precizate în anunţul de participare, în caietul de sarcini sau în documentele suplimentare, pentru ca adjudecatarul să îşi adapteze oferta în mod corespunzător.

2. Specificaţiile tehnice trebuie să permită accesul egal al ofertanţilor şi să nu aibă ca efect impunerea unor obstacole nejustificate în calea concurenţei în ceea ce priveşte contractele de achiziţii publice.

3. Specificaţiile tehnice sunt formulate:

(a) fie prin trimitere la specificaţiile tehnice definite în anexa II şi, în ordinea preferinţelor, la standardele naţionale care transpun standardele europene, la acordurile tehnice europene, la specificaţiile tehnice comune, la standardele internaţionale sau la alte sisteme tehnice de referinţă stabilite de organismele europene de standardizare sau, în cazul în care acestea nu există, la standardele naţionale, la acordurile tehnice naţionale sau la specificaţiile tehnice naţionale în materie de proiectare, calcul şi execuţie a lucrărilor, precum şi de utilizare a produselor ori prin referire la „standardele pentru apărare” definite în anexa II punctul (3). Fiecare trimitere este însoţită de menţiunea „sau echivalent”;

(b) fie în termeni de performanţe sau de cerinţe funcţionale; acestea pot include caracteristici de mediu. Cu toate acestea, specificaţiile tehnice trebuie să fie suficient de exacte pentru ca ofertanţii să poată stabili obiectul contractului şi pentru ca autorităţile contractante să poată atribui contractul;

(c) fie în termeni de performanţe sau de cerinţe funcţionale, prevăzute la litera (b), făcând trimitere la specificaţiile menţionate la litera (a) ca mijloc de prezumţie a conformităţii cu respectivele performanţe sau cerinţe funcţionale;

(d) fie prin trimitere la specificaţiile prevăzute la litera (a), pentru anumite caracteristici, şi la performanţele sau cerinţele funcţionale prevăzute la litera (b), pentru alte caracteristici.

În măsura în care specificaţiile tehnice sunt compatibile cu dreptul comunitar, primul paragraf nu aduce atingere normelor tehnice naţionale obligatorii şi cerinţelor tehnice pe care statul membru, în temeiul acordurilor internaţionale, trebuie să le îndeplinească pentru a asigura interoperabilitatea impusă de acordurile menţionate anterior.

4. În cazul în care se folosesc de posibilitatea de a face trimitere la specificaţiile prevăzute la alineatul (3) litera (a), autorităţile contractante nu pot respinge o ofertă pe motiv că produsele sau serviciile oferite nu sunt conforme cu specificaţiile la care au făcut trimitere, dacă ofertantul dovedeşte în oferta sa, într-un mod care să răspundă cerinţelor autorităţii contractante, prin orice mijloace adecvate, că soluţiile pe care le propune îndeplinesc în mod echivalent cerinţele definite în specificaţiile tehnice.

Prin mijloc adecvat se poate înţelege un dosar tehnic emis de producător sau un raport de testare emis de un organism recunoscut.

5. În cazul în care se folosesc de posibilitatea, prevăzută la alineatul (3), de a stabili performanţe sau cerinţe funcţionale de îndeplinit, autorităţile contractante nu pot respinge o ofertă de lucrări, de produse sau de servicii conforme cu un standard naţional care transpune un standard european, cu un acord tehnic european, cu o specificaţie tehnică comună, cu un standard internaţional sau cu un sistem tehnic de referinţă elaborat de un organism european de standardizare, dacă aceste specificaţii se referă la performanţele sau la cerinţele funcţionale pe care respectivele autorităţi le-au impus.

În oferta sa, ofertantul trebuie să dovedească, într-un mod care să răspundă cerinţelor autorităţii contractante şi prin orice mijloace adecvate, că lucrările, produsele sau serviciile conforme cu standardul răspund performanţelor sau cerinţelor funcţionale ale autorităţii contractante.

Prin mijloc adecvat se poate înţelege un dosar tehnic emis de producător sau un raport de testare emis de un organism recunoscut.

6. În cazul în care prevăd caracteristici de mediu în termeni de performanţe sau de cerinţe funcţionale, astfel cum sunt menţionate la alineatul (3) litera (b), autorităţile contractante pot utiliza specificaţiile detaliate sau, dacă este necesar, părţi din acestea, conform etichetelor ecologice europene sau (multi)naţionale sau conform oricăror alte etichete ecologice, cu condiţia ca:

- respectivele specificaţii să fie adecvate, astfel încât să definească toate caracteristicile bunurilor sau serviciilor care fac obiectul contractului,

- cerinţele etichetei să fie elaborate pe baza unor informaţii ştiinţifice,

- etichetele ecologice să fie adoptate printr-o procedură la care să poată participa toate părţile implicate, precum organismele guvernamentale, consumatorii, producătorii, distribuitorii şi organizaţiile de mediu;

- specificaţiile să fie accesibile tuturor părţilor interesate.

Autorităţile contractante pot preciza că produsele sau serviciile care prezintă etichete ecologice sunt considerate ca respectând specificaţiile tehnice definite în caietul de sarcini; autorităţile contractante trebuie să accepte orice alte mijloace de probă adecvate, cum ar fi un dosar tehnic emis de producător sau un raport de testare emis de un organism recunoscut.

7. În sensul prezentului articol, prin „organisme recunoscute” se înţelege laboratoarele de testare şi de calibrare, organismele de inspecţie şi de certificare conforme cu standardele europene aplicabile.

Autorităţile contractante acceptă certificatele emise de organismele recunoscute din alte state membre.

8. Cu excepţia cazului în care sunt justificate de obiectul contractului, specificaţiile tehnice nu pot preciza un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu, şi nici nu se pot referi la o marcă, la un brevet, la un tip, la o origine sau la o producţie anumite, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor întreprinderi sau produse. Această menţiune sau referire este autorizată, cu titlu excepţional, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de exactă şi de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu alineatele (3) şi (4); o astfel de menţiune sau referire este însoţită de cuvintele „sau echivalent”.

Articolul 11

Variante

1. În cazul în care criteriul de atribuire este cel al ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, autorităţile contractante pot autoriza ofertanţii să prezinte variante.

2 Autorităţile contractante precizează în anunţul de participare dacă autorizează sau nu variantele; variantele nu pot fi autorizate în lipsa acestei menţiuni.

3. Autorităţile contractante care autorizează variantele menţionează în caietul de sarcini cerinţele minime pe care acestea trebuie să le respecte, precum şi cerinţele de prezentare.

Autorităţile contractante iau în considerare numai variantele care îndeplinesc cerinţele minime impuse.

4. În cazul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de bunuri sau de servicii, autorităţile contractante care au autorizat variante nu pot respinge o variantă din simplul motiv că ar conduce, în cazul în care ar fi selectată, fie la un contract de achiziţii publice de servicii în locul unui contract de achiziţii publice de bunuri, fie la un contract de achiziţii publice de bunuri în locul unui contract de achiziţii publice de servicii.

Articolul 12

Subcontractarea

În caietul de sarcini, autoritatea contractantă poate solicita sau poate fi obligată de un stat membru să solicite ofertantului să indice, în oferta sa, partea din contract pe care intenţionează să o subcontracteze unor terţi, precum şi subcontractanţii propuşi.

Această precizare nu aduce atingere aspectului responsabilităţii operatorului economic principal.

Articolul 13

Condi ţii de executare a contractului

Autorităţile contractante pot prevedea condiţii speciale privind executarea contractului, cu condiţia ca acestea să fie compatibile cu legislaţia comunitară şi să fie menţionate în anunţul de participare sau în caietul de sarcini. Condiţiile de executare a unui contract se pot referi, în special, la asigurarea securităţii informaţiilor sensibile şi a securităţii aprovizionării impuse de autoritatea contractantă sau pot lua în considerare o serie de aspecte sociale şi de mediu.

Articolul 14

Securitatea informa ţiei

În cazul în care este vorba de contracte de achiziţii publice care implică, necesită şi/sau conţin informaţii sensibile, autoritatea contractantă precizează în caietul de sarcini toate măsurile şi cerinţele necesare în vederea asigurării securităţii acestor informaţii la un nivel adecvat.

În acest scop, autoritatea contractantă îi poate solicita ofertantului ca oferta sa să cuprindă, în special, următoarele elemente:

(a) dovada că subcontractanţii deja identificaţi deţin capacităţile necesare protejării confidenţialităţii informaţiilor sensibile la care au acces sau pe care sunt obligaţi să le producă în cadrul realizării activităţilor lor de subcontractare,

(b) angajamentul de a aduce aceleaşi dovezi în ceea ce priveşte noii subcontractanţi care pot apărea în cursul punerii în aplicare a contractului,

(c) angajamentul de a păstra confidenţialitatea tuturor informaţiilor sensibile pe întreaga durată de punere în aplicare a contractului, precum şi după rezilierea sau expirarea acestuia.

Articolul 15

Securitatea aprovizionării

Autoritatea contractantă poate preciza unele cerinţe care să facă posibilă garantarea securităţii sale de aprovizionare, cu condiţia ca acestea să fie conforme cu legislaţia comunitară.

În acest scop, autoritatea contractantă îi poate solicita ofertantului ca oferta sa să cuprindă, în special, următoarele elemente:

(a) dovada că va fi capabil să îşi îndeplinească obligaţiile legate de exportul, de transferul şi de tranzitul mărfurilor care fac obiectul contractului, inclusiv prin intermediul unui angajament al statului membru sau al statelor membre implicat(e),

(b) dovada că organizarea şi localizarea lanţului său de aprovizionare îi vor permite să respecte cerinţele autorităţii contractante la nivel de securitate a aprovizionării, cerinţe menţionate în caietul de sarcini,

(c) angajamentul de a face faţă unor eventuale creşteri ale necesităţilor autorităţii contractante ca urmare a unei situaţii de urgenţă, de criză sau de conflict armat,

(d) angajamentul autorităţilor naţionale din ţara sa de origine de a nu împiedica satisfacerea unor eventuale creşteri ale necesităţilor autorităţii contractante, care ar putea apărea ca urmare a unei situaţii de urgenţă, de criză sau de conflict armat,

(e) angajamentul de a garanta întreţinerea, modernizarea şi adaptarea bunurilor care fac obiectul contractului,

(f) angajamentul de a informa în timp util autoritatea contractantă în legătură cu orice schimbare apărută în organizarea sa sau în strategia sa industrială, care ar putea afecta obligaţiile sale faţă de respectiva autoritate.

Cerinţele impuse sunt menţionate în caietul de sarcini sau în documentele anexate la contract.

Articolul 16

Obliga ţii privind fiscalitatea, protecţia mediului, dispoziţiile de protecţie şi condiţiile de muncă

1. Autoritatea contractantă poate indica sau poate fi obligată de un stat membru să indice în caietul de sarcini organismul sau organismele de la care candidaţii sau ofertanţii pot obţine informaţii pertinente privind obligaţiile referitoare la fiscalitate, protecţia mediului, dispoziţiile de protecţie şi condiţiile de muncă în vigoare în statul membru, în regiunea sau în localitatea în care urmează să fie realizate lucrările sau serviciile respective şi care se vor aplica lucrărilor efectuate pe şantier sau serviciilor furnizate în decursul perioadei de executare a contractului.

2. Autoritatea contractantă care furnizează informaţiile prevăzute la alineatul (1) le solicită ofertanţilor să menţioneze că, la elaborarea ofertei, au ţinut seama de obligaţiile referitoare la dispoziţiile privind protecţia şi condiţiile de muncă în vigoare în locul în care urmează să fie realizate lucrările sau serviciile.

Primul paragraf nu aduce atingere aplicării dispoziţiilor articolului 38 privind verificarea ofertelor anormal de scăzute.

CAPITOLUL IV

Proceduri

Articolul 17

Proceduri aplicabile

Pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice, autorităţile contractante aplică proceduri de drept intern, adaptate în sensul prezentei directive.

Autorităţile contractante atribuie contractele de achiziţii publice printr-o procedură restrânsă, printr-o procedură de negociere cu publicarea unui anunţ de participare sau, în situaţiile menţionate la articolul 19, prin dialog competitiv.

În cazurile şi situaţiile speciale expres prevăzute la articolul 20, autorităţile contractante pot recurge la o procedură de negociere fără publicarea unui anunţ de participare.

Articolul 18

Procedura de negociere cu publicarea unui anun ţ de participare

1. În cadrul procedurilor de negociere cu publicarea unui anunţ de participare, autorităţile contractante negociază cu ofertanţii propunerile de oferte, în scopul adaptării acestora la cerinţele indicate în anunţul de participare, în caietul de sarcini şi în eventualele documente suplimentare, pentru a găsi cea mai bună ofertă, în conformitate cu articolul 37.

2. În cursul negocierii, autorităţile contractante asigură respectarea egalităţii de tratament pentru toţi ofertanţii. În special, autorităţile contractante nu divulgă, în mod discriminatoriu, informaţii care pot avantaja anumiţi ofertanţi în raport cu ceilalţi.

3. Autorităţile contractante pot prevedea ca procedura de negociere să se desfăşoare în faze succesive, în scopul reducerii numărului de oferte care urmează să fie negociate, aplicând criteriile de atribuire menţionate în anunţul de participare sau în caietul de sarcini. Apelul la această posibilitate este specificat în anunţul de participare sau în caietul de sarcini.

Articolul 19

Dialogul competitiv

1. În cazul în care un contract este deosebit de complex, autoritatea contractantă, în măsura în care consideră că aplicarea procedurii restrânse sau a procedurii de negociere cu publicarea unui anunţ de participare nu permite atribuirea contractului, să poată recurge la dialogul competitiv în conformitate cu prezentul articol.

Atribuirea contractului de achiziţii publice se face exclusiv pe baza criteriului de atribuire ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

2. Autorităţile contractante publică un anunţ de participare în care îşi fac cunoscute necesităţile şi cerinţele, pe care le definesc în acelaşi anunţ şi într-un document descriptiv.

3. Autorităţile contractante deschid, cu candidaţii selectaţi în conformitate cu dispoziţiile aplicabile prevăzute la articolele 29-36, un dialog al cărui obiect este identificarea şi definirea mijloacelor celor mai potrivite care să răspundă necesităţilor lor. În decursul acestui dialog, pot discuta cu candidaţii selectaţi toate aspectele contractului.

În cadrul dialogului, autorităţile contractante asigură respectarea egalităţii de tratament pentru toţi ofertanţii. În special, autorităţile contractante nu divulgă, în mod discriminatoriu, informaţii care pot avantaja anumiţi ofertanţi în raport cu ceilalţi.

Autorităţile contractante nu pot dezvălui celorlalţi participanţi soluţiile propuse sau alte informaţii confidenţiale comunicate de un candidat care participă la dialog, fără acordul acestuia.

4. Autorităţile contractante pot prevedea ca procedura să se desfăşoare în etape succesive, pentru a reduce numărul de soluţii care trebuie discutate în etapa de dialog, aplicând criteriile de atribuire menţionate în anunţul de participare sau în documentul descriptiv. Recurgerea la această posibilitate este indicată în anunţul de participare sau în documentul descriptiv.

5. Autorităţile contractante continuă dialogul până când sunt în măsură să identifice soluţia sau soluţiile, după caz, după ce le-au comparat, care pot răspunde necesităţilor lor.

6. După ce au declarat încheierea dialogului şi după ce au informat participanţii, autorităţile contractante îi invită pe aceştia să prezinte ofertele finale pe baza soluţiei sau soluţiilor prezentate şi specificate în cursul dialogului. Ofertele trebuie să cuprindă toate elementele solicitate şi necesare pentru realizarea proiectului.

Ofertele pot fi clarificate, precizate şi perfecţionate la cererea autorităţii contractante. În orice caz, precizările, clarificările, perfecţionările sau informaţiile suplimentare nu pot avea ca efect modificarea elementelor de bază ale ofertei sau ale cererii de ofertă, ale căror variaţii pot denatura concurenţa sau pot avea un efect discriminatoriu.

7. Autorităţile contractante evaluează ofertele primite în funcţie de criteriile de atribuire stabilite în anunţul de participare sau în documentul descriptiv şi aleg oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în conformitate cu articolul 37.

La cererea autorităţii contractante, ofertantul identificat ca având oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic poate fi invitat să clarifice unele aspecte din oferta sa sau să confirme angajamentele prezentate în ofertă, cu condiţia ca acest lucru să nu ducă la modificarea unor elemente definitorii ale ofertei sau ale cererii de ofertă, la denaturarea concurenţei sau la situaţii discriminatorii.

8. Autorităţile contractante pot prevedea preţuri sau plăţi pentru participanţii la dialog.

Articolul 20

Cazuri care justifică recurgerea la procedura de negociere fără publicarea unui anun ţ de participare

1. Autorităţile contractante pot atribui contractele de achiziţii publice printr-o procedură de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare în cazurile prevăzute la alineatele (2)-(6).

Prevederea de la primul paragraf se aplică, de asemenea, în cazul în care aceste contracte sunt atribuite în cadrul unui program de cooperare între două sau mai multe state membre.

2. În cazul contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii, procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare poate fi aplicată în următoarele situaţii:

(a) în cazul în care urgenţa care rezultă din unele situaţii de criză sau de conflict armat nu este compatibilă cu termenele impuse de procedurile restrânse şi de negociere cu publicarea unui anunţ de participare;

(b) în cazul în care, din motive tehnice sau referitoare la protecţia drepturilor de exclusivitate, contractul nu poate fi atribuit decât unui anumit operator economic.

3. În cazul contractelor de achiziţii publice de bunuri şi servicii, procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare se poate aplica serviciilor de cercetare şi de dezvoltare, precum şi produselor fabricate exclusiv în scop de cercetare, de experimentare, de studiu sau de dezvoltare, cu excepţia producerii în cantităţi care să urmărească stabilirea viabilităţii comerciale a respectivului produs sau amortizarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare.

4. În cazul contractelor de achiziţii publice de bunuri, procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare se poate aplica următoarelor livrări şi bunuri:

(a) în cazul livrărilor suplimentare efectuate de furnizorul iniţial şi destinate fie pentru înlocuirea parţială a bunurilor sau a instalaţiilor de uz curent, fie pentru extinderea bunurilor sau instalaţiilor existente, în cazul în care schimbarea furnizorului ar obliga autoritatea contractantă să achiziţioneze un material tehnic cu caracteristici diferite care duce la incompatibilitate sau la dificultăţi tehnice disproporţionate de utilizare şi întreţinere.Durata acestor contracte, precum şi a contractelor reînnoite, nu poate, în general, să depăşească cinci ani;

(b) în cazul furnizării de arme, muniţie şi/sau material de război de către guvernul unui stat membru către guvernul altui stat membru;

5. În cazul contractelor de achiziţii publice de lucrări şi al contractelor de achiziţii publice de servicii, se poate aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare pentru lucrările sau serviciile suplimentare care nu sunt prevăzute în proiectul propus iniţial, şi nici în contractul iniţial şi care au devenit necesare, ca urmare a unei situaţii neprevăzute, pentru execuţia lucrării sau serviciilor în conformitate cu specificaţiile, cu condiţia atribuirii contractului operatorului economic care execută respectiva lucrare sau respectivul serviciu:

(i) în cazul în care respectivele lucrări sau servicii suplimentare nu pot fi separate din punct de vedere tehnic sau economic de contractul iniţial fără ca acest lucru să constituie un inconvenient major pentru autorităţile contractante,

sau

(ii) în cazul în care respectivele lucrări sau servicii, chiar dacă pot fi separate de executarea contractului iniţial, sunt strict necesare pentru finalizarea acestuia.

Cu toate acestea, valoarea cumulată a contractelor atribuite pentru lucrări sau servicii suplimentare nu trebuie să depăşească 50 % din valoarea contractului iniţial;

6. Procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare poate fi aplicată în cazul unor lucrări sau servicii noi care constau în repetarea unor lucrări sau servicii similare încredinţate de către aceleaşi autorităţi contractante operatorului economic câştigător al contractului iniţial, cu condiţia ca respectivele lucrări sau servicii să fie conforme cu un proiect de bază şi ca acest proiect să fi făcut obiectul unui contract iniţial atribuit printr-o procedură restrânsă, printr-o procedură de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunţ de participare sau prin dialog competitiv.Posibilitatea de a se recurge la această procedură este indicată încă de la licitarea primului contract, iar în scopul punerii în aplicare a dispoziţiilor articolului 6, autorităţile contractante ţin seama de valoarea totală estimată pentru continuarea lucrărilor sau serviciilor.La această procedură se poate recurge numai în termen de cinci ani de la încheierea contractului iniţial.

Articolul 21

Acorduri-cadru

1. Statele membre pot prevedea posibilitatea autorităţilor contractante de a încheia acorduri-cadru.

2. În vederea încheierii unui acord-cadru, autorităţile contractante respectă normele procedurale prevăzute de prezenta directivă în toate etapele, până la atribuirea contractelor bazate pe respectivul acord-cadru. Părţile la acordul-cadru sunt alese prin aplicarea criteriilor de atribuire stabilite în conformitate cu articolul 37.

Contractele bazate pe un acord-cadru se atribuie în conformitate cu procedurile prevăzute la alineatele (3) şi (4). Aceste proceduri sunt aplicabile numai între autorităţile contractante şi operatorii economici care sunt părţi iniţiale la acordul-cadru.

La atribuirea contractelor bazate pe un acord-cadru, părţile nu pot în niciun caz să aducă modificări importante la termenii stabiliţi în respectivul acord-cadru, în special în cazul prevăzut la alineatul (3).

Durata unui acord-cadru nu poate fi mai mare de cinci ani, cu excepţia unor cazuri excepţionale justificate în mod corespunzător, în special prin obiectul acordului-cadru.

Autorităţile contractante nu pot recurge la acorduri-cadru în mod abuziv sau în aşa fel încât să împiedice, să restrângă sau să denatureze concurenţa.

3. În cazul în care un acord-cadru este încheiat cu un singur operator economic, contractele bazate pe respectivul acord-cadru sunt atribuite în limitele termenilor stabiliţi în acordul-cadru.

Pentru atribuirea unor astfel de contracte, autorităţile contractante pot consulta în scris operatorul economic care este parte la acordul-cadru, solicitându-i să îşi completeze, dacă este necesar, oferta.

4. În cazul în care un acord-cadru se încheie cu mai mulţi operatori economici, numărul acestora trebuie să fie cel puţin egal cu trei, în măsura în care există un număr suficient de operatori economici care să îndeplinească criteriile de selecţie şi/sau în măsura în care există un număr suficient de oferte care să corespundă criteriilor de atribuire.

Atribuirea contractelor bazate pe acordurile-cadru încheiate cu mai mulţi operatori economici se poate face fie prin aplicarea termenilor stabiliţi în acordul-cadru, fără redeschiderea licitaţiei, fie, în cazul în care în acordul-cadru nu sunt stabiliţi toţi termenii, după redeschiderea licitaţiei între părţi pe baza aceloraşi termeni, dacă este necesar prin precizarea acestora, şi, după caz, pe baza altor termeni menţionaţi în caietul de sarcini al acordului-cadru.

În cea de a doua situaţie, se aplică următoarea procedură:

(a) pentru fiecare contract care urmează să fie atribuit, autorităţile contractante consultă în scris operatorii economici care sunt capabili să realizeze obiectul contractului;

(b) autorităţile contractante stabilesc un termen rezonabil de prezentare a ofertelor referitoare la fiecare contract, ţinând seama de elemente precum complexitatea obiectului contractului şi timpul necesar pentru depunerea ofertelor;

(c) ofertele se depun în scris, iar conţinutul lor rămâne confidenţial până la expirarea termenului de răspuns prevăzut;

(d) autorităţile contractante atribuie fiecare contract ofertantului care a prezentat cea mai bună ofertă, pe baza criteriilor de atribuire enumerate în caietul de sarcini al acordului-cadru.

CAPITOLUL V

Norme de publicitate şi transparenţă

SECŢIUNEA 1

Publicarea anunţurilor

Articolul 22

Anun ţuri

1. Autorităţile contractante pot face cunoscut, prin intermediul unui anunţ de informare prealabilă, publicat de ele sau de Comisie, „profilul cumpărătorului” prevăzut în anexa IV punctul 2:

(a) în ceea ce priveşte bunurile, valoarea totală estimată a contractelor sau a acordurilor-cadru pe grupe de produse pe care intenţionează să le atribuie în decursul următoarelor douăsprezece luni, în cazul în care valoarea totală estimată, ţinând seama de articolele 6 şi 7, este egală sau mai mare de 750 000 EUR.

Autorităţile contractante stabilesc grupele de produse făcând trimitere la poziţiile din CVP;

(b) în ceea ce priveşte serviciile, valoarea totală estimată a contractelor sau a acordurilor-cadru, pentru fiecare categorie de servicii enumerate în anexa I, pe care intenţionează să le atribuie în decursul următoarelor douăsprezece luni, în cazul în care valoarea totală estimată, ţinând seama de articolele 6 şi 7, este egală sau mai mare de 750 000 EUR;

(c) în ceea ce priveşte lucrările, caracteristicile esenţiale ale contractelor sau ale acordurilor-cadru pe care intenţionează să le atribuie şi ale căror valori estimate sunt egale sau mai mari decât pragul prevăzut la articolul 6, ţinând seama de articolul 7.

Anunţurile prevăzute la literele (a) şi (b) sunt trimise Comisiei sau publicate în cadrul profilului cumpărătorului în cel mai scurt timp posibil după începerea exerciţiului bugetar.

Anunţul prevăzut la litera (c) este trimis Comisiei sau publicat la profilul cumpărătorului în cel mai scurt timp posibil după decizia de autorizare a programului în care se înscriu contractele de lucrări sau acordurile-cadru pe care autorităţile contractante intenţionează să le atribuie.

Autorităţile contractante care publică anunţul de informare prealabilă privind profilul cumpărătorului trimit Comisiei, pe cale electronică, în conformitate cu formatul şi modalităţile de trimitere prevăzute în anexa IV punctul 3, un aviz prin care anunţă publicarea unui anunţ de informare prealabilă privind profilul cumpărătorului.

Prezentul alineat nu se aplică procedurilor de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare.

2. Autorităţile contractante care doresc să atribuie un contract de achiziţii publice sau un acord-cadru printr-o procedură restrânsă, printr-o procedură de negociere cu publicarea unui anunţ de participare sau prin dialog competitiv, îşi fac cunoscută intenţia prin intermediul unui anunţ de participare.

3. Autorităţile contractante pot publica, în conformitate cu articolul 23, anunţuri privind contractele de achiziţii publice a căror publicare nu este obligatorie în temeiul prezentei directive.

4. Autorităţile contractante care au atribuit un contract de achiziţii publice sau au încheiat un acord-cadru trimit un anunţ privind rezultatele procedurii de atribuire în termen de cel mult 48 de zile de la atribuirea contractului sau de la încheierea acordului-cadru.

În cazul acordurilor-cadru încheiate în conformitate cu articolul 21, autorităţile contractante nu sunt obligate să trimită un anunţ privind rezultatele procedurii de atribuire a fiecărui contract bazat pe acordul-cadru.

Anumite informaţii privind atribuirea contractului sau încheierea acordului-cadru pot să nu fie publicate, în cazul în care dezvăluirea lor ar împiedica punerea în aplicare a legislaţiei, ar fi contrară interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale operatorilor economici publici sau privaţi sau ar aduce atingere concurenţei loiale între aceştia.

Articolul 23

Forma şi modalităţile de publicare a anunţurilor

1. Anunţurile cuprind informaţiile menţionate la anexa III şi, după caz, orice altă informaţie pe care autoritatea contractantă o consideră utilă, în formatul formularelor standard adoptate de Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 41 alineatul (2).

2. Anunţurile trimise Comisiei de autorităţile contractante sunt transmise fie pe cale electronică, în conformitate cu formatul şi modalităţile de transmitere menţionate în anexa IV punctul 3, fie prin alte mijloace. În cazul în care se recurge la procedura accelerată prevăzută la articolul 24 alineatul (4), anunţurile trebuie trimise fie prin fax, fie pe cale electronică, în conformitate cu formatul şi modalităţile de transmitere menţionate în anexa IV punctul 3.

Anunţurile se publică în conformitate cu caracteristicile tehnice de publicare menţionate în anexa IV punctul 1 literele (a) şi (b).

3. Anunţurile redactate şi trimise pe cale electronică, în conformitate cu formatul şi modalităţile de transmitere menţionate în anexa IV punctul 3, se publică în termen de cel mult cinci zile de la data trimiterii.

Anunţurile care nu sunt trimise pe cale electronică în conformitate cu formatul şi modalităţile de transmitere menţionate în anexa IV punctul 3 se publică în termen de cel mult douăsprezece zile de la data trimiterii sau, în cazul procedurii accelerate prevăzute la articolul 24 alineatul (4), în termen de cel mult cinci zile de la data trimiterii.

4. Anunţurile de participare se publică in extenso în una din limbile oficiale ale Comunităţii, aleasă de autoritatea contractantă, versiunea în respectiva limbă originală fiind singura autentică. Un rezumat al elementelor importante din fiecare anunţ se publică în celelalte limbi oficiale.

Cheltuielile de publicare a respectivelor anunţuri de către Comisie sunt suportate de Comunitate.

5. Anunţurile şi conţinutul acestora nu pot fi publicate la nivel naţional înainte de data la care sunt trimise Comisiei.

Anunţurile publicate la nivel naţional nu trebuie să cuprindă alte informaţii decât cele cuprinse în anunţurile trimise Comisiei şi trebuie să menţioneze data la care anunţul a fost trimis Comisiei.

6. Conţinutul anunţurilor care nu sunt trimise pe cale electronică în conformitate cu formatul şi modalităţile de transmitere menţionate în anexa IV punctul 3 este limitat la aproximativ 650 de cuvinte.

7. Autorităţile contractante trebuie să fie în măsură să dovedească data trimiterii anunţurilor.

8. Comisia îi expediază autorităţii contractante o confirmare a publicării informaţiilor trimise, menţionând data publicării. Confirmarea constituie dovada publicării.

SECŢIUNEA 2

Termene

Articolul 24

Termene de primire a cererilor de participare şi a ofertelor

1. Pentru stabilirea termenelor de primire a ofertelor şi a cererilor de participare, autorităţile contractante ţin seama în special de complexitatea contractului şi de timpul necesar pentru pregătirea ofertelor, fără a aduce atingere termenelor minimale stabilite de prezentul articol.

2. În cazul procedurilor deschise, procedurilor de negociere cu publicarea unui anunţ de participare şi în cazul recurgerii la dialogul competitiv, termenul minim de primire a cererilor de participare este de 37 de zile de la data trimiterii anunţului de participare.

În cazul procedurilor restrânse, termenul minim de primire a ofertelor este de 40 de zile de la data trimiterii invitaţiei.

3. În cazul în care anunţurile sunt pregătite şi trimise pe cale electronică în conformitate cu formatul şi modalităţile de transmitere menţionate în anexa IV punctul 3, termenul de primire a cererilor de participare prevăzut la alineatul (2) primul paragraf poate fi redus cu şapte zile.

4. În procedurile restrânse şi de negociere cu publicarea unui anunţ de participare, în cazul în care, din cauza naturii urgente a situaţiei, nu se pot respecta termenele minime stabilite la prezentul articol, autorităţile contractante pot stabili:

- un termen de primire a cererilor de participare, care nu poate fi mai mic de cincisprezece zile de la data trimiterii anunţului de participare sau mai mic de zece zile, în cazul în care anunţul este trimis pe cale electronică în conformitate cu formatul şi modalităţile de transmitere menţionate în anexa IV punctul 3,

- şi, în cazul procedurilor restrânse, un termen de primire a ofertelor, care nu poate fi mai mic de zece zile de la data trimiterii invitaţiei către ofertant.

SECŢIUNEA 3

Conţinutul şi mijloacele de transmitere a informaţiilor

Articolul 25

Invita ţii de prezentare a ofertelor, de participare la dialog sau de negociere

1. În procedurile restrânse, dialogul competitiv şi procedurile de negociere cu publicarea unui anunţ de participare, autorităţile contractante invită simultan şi în scris candidaţii selectaţi.

2. Invitaţia adresată candidaţilor cuprinde un exemplar al caietului de sarcini sau al documentului descriptiv şi al oricărui document suplimentar.

3. În cazul în care o entitate, alta decât autoritatea contractantă responsabilă de procedura de atribuire, dispune de caietul de sarcini şi/sau de documentele suplimentare, invitaţia precizează adresa serviciului de la care pot fi solicitate respectivul caiet de sarcini şi respectivele documente suplimentare şi, după caz, data limită în care se pot solicita documentele în cauză, precum şi valoarea şi modalităţile de plată a sumei care trebuie plătită pentru a obţine documentele. Serviciile competente trimit operatorilor economici documentaţia menţionată anterior de îndată după primirea cererii în acest sens.

4. Informaţiile suplimentare privind caietele de sarcini, documentul descriptiv sau documentele suplimentare sunt comunicate de autorităţile contractante sau de serviciile competente cu cel puţin şase zile înainte de termenul stabilit pentru primirea ofertelor, în cazul în care acestea au fost solicitate în timp util. În cazul procedurii de negociere accelerată, termenul este de patru zile.

5. În afară de elementele prevăzute la alineatele (2), (3) şi (4), invitaţia la negociere cuprinde cel puţin:

(a) o trimitere la anunţul de participare publicat;

(b) termenul de primire a ofertelor, adresa la care trebuie depuse ofertele şi limba sau limbile în care trebuie redactate ofertele;

(c) în cazul dialogului competitiv, data şi adresa stabilite pentru începerea etapei de consultare, precum şi limba sau limbile folosite;

(d) o trimitere la eventualele documente care trebuie anexate, fie în sprijinul declaraţiilor care pot fi verificate, prezentate de candidat în conformitate cu articolul 29, fie în completarea informaţiilor prevăzute la articolul menţionat anterior şi în aceleaşi condiţii ca cele prevăzute la articolele 32 şi 33;

(e) ponderarea relativă a criteriilor de atribuire a contractului sau, după caz, ordinea descrescătoare a importanţei criteriilor utilizate pentru a desemna oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în cazul în care nu sunt menţionate în anunţul de participare, în caietul de sarcini sau în documentul descriptiv.

Articolul 26

Informarea candida ţilor şi ofertanţilor

1. Autorităţile contractante informează în cel mai scurt timp candidaţii şi ofertanţii cu privire la deciziile luate în ceea ce priveşte atribuirea unui contract sau încheierea unui acord-cadru, inclusiv cu privire la motivele pentru care au decis să renunţe la atribuirea unui contract sau la încheierea unui acord-cadru pentru care lansaseră o invitaţie de participare şi să reînceapă procedura; în cazul în care autorităţilor contractante li se solicită acest lucru, informaţiile sunt furnizate în scris.

2. La cererea scrisă a părţii în cauză, autoritatea contractantă, sub rezerva dispoziţiilor de la alineatul (3), comunică, în cel mai scurt timp şi la cel mult cincisprezece zile de la data primirii unei cereri scrise, următoarele informaţii:

(a) fiecărui candidat respins, motivele respingerii candidaturii sale,

(b) fiecărui ofertant respins, motivele respingerii ofertei sale, inclusiv, în cazurile prevăzute la articolul 10 alineatele (4) şi (5), motivele deciziei de neechivalenţă sau motivele deciziei conform căreia lucrările, bunurile sau serviciile nu corespund cu performanţele sau cu cerinţele funcţionale,

(c) fiecărui ofertant care a prezentat o ofertă acceptabilă, caracteristicile şi avantajele referitoare la oferta selectată, precum şi numele adjudecatarului sau al părţilor la acordul-cadru.

3. Cu toate acestea, autorităţile contractante pot decide să nu comunice anumite informaţii privind atribuirea contractelor sau încheierea acordurilor-cadru, prevăzute la alineatul (1), în cazul în care dezvăluirea respectivelor informaţii ar împiedica punerea în aplicare a legislaţiei, ar fi contrară interesului public, ar aduce atingere intereselor comerciale legitime ale operatorilor economici publici sau privaţi sau ar aduce atingere concurenţei loiale dintre aceştia.

SECŢIUNEA 4

Comunicări

Articolul 27

Norme aplicabile comunicărilor

1. Toate comunicările, precum şi toate schimburile de informaţii prevăzute de prezentul titlu pot fi realizate, la alegerea autorităţii contractante, prin poştă, prin fax, pe cale electronică în conformitate cu alineatele (4) şi (5), prin telefon, în situaţiile şi în condiţiile menţionate la alineatul (6), sau printr-o combinaţie între aceste mijloace.

2. Mijloacele de comunicare alese trebuie să fie în general disponibile şi, prin urmare, nu trebuie să limiteze accesul operatorilor economici la procedura de atribuire.

3. Comunicările, schimburile de informaţii şi stocarea lor se realizează astfel încât să se asigure păstrarea integrităţii datelor şi confidenţialitatea ofertelor şi a cererilor de participare, precum şi faptul că autorităţile contractante analizează conţinutul ofertelor şi al cererilor de participare numai după expirarea termenului prevăzut pentru prezentarea acestora.

4. Instrumentele utilizate pentru comunicarea pe cale electronică, precum şi caracteristicile tehnice ale acestora, trebuie să aibă un caracter nediscriminatoriu, să fie accesibile publicului şi să fie compatibile cu tehnologiile de informare şi de comunicare utilizate în mod curent.

5. Următoarele norme se aplică dispozitivelor de transmisie şi recepţie electronică a ofertelor, precum şi dispozitivelor de recepţie electronică a cererilor de participare:

(a) informaţiile privind specificaţiile necesare prezentării ofertelor şi cererilor de participare pe cale electronică, inclusiv încriptarea, trebuie să fie disponibile părţilor interesate. În plus, dispozitivele de primire în format electronic a ofertelor şi a cererilor de participare trebuie să respecte cerinţele prevăzute în anexa VI;

(b) statele membre pot solicita, în temeiul articolului 5 din Directiva 1999/93/CE, ca ofertele electronice să fie însoţite de o semnătură electronică avansată în conformitate cu alineatul (1) din directiva menţionată anterior;

(c) statele membre pot introduce sau menţine programe voluntare de acreditare care să urmărească îmbunătăţirea nivelului serviciului de certificare oferit pentru aceste dispozitive;

(d) ofertanţii sau candidaţii se angajează să depună, înainte de expirarea termenului prevăzut pentru prezentarea ofertelor sau a cererilor de participare, documentele, certificatele şi declaraţiile menţionate la articolele 30-35, în cazul în care acestea nu sunt disponibile în format electronic.

6. Următoarele norme se aplică transmiterii cererilor de participare:

(a) cererile de participare la procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice pot fi făcute în scris sau telefonic;

(b) în cazul în care cererea de participare este făcută telefonic, trebuie trimisă o confirmare scrisă înainte de expirarea termenului stabilit pentru primirea cererilor;

(c) autorităţile contractante pot solicita, dacă este necesar în vederea asigurării unor dovezi legale, ca cererile de participare trimise prin fax să fie confirmate prin poştă sau pe cale electronică. În acest caz, autorităţile contractante menţionează în anunţul de participare această cerinţă, precum şi termenul în care trebuie îndeplinită.

SECŢIUNEA 5

Procese-verbale

Articolul 28

Con ţinutul proceselor-verbale

1. Autorităţile contractante trebuie să întocmească, pentru fiecare contract de achiziţii publice şi pentru fiecare acord-cadru, un proces-verbal care să cuprindă cel puţin următoarele elemente:

(a) denumirea şi adresa autorităţii contractante, obiectul şi valoarea contractului sau a acordului-cadru;

(b) procedura de atribuire aleasă;

(c) în cazul procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, situaţiile, menţionate la articolul 20, care justifică recurgerea la această procedură;

(d) după caz, motivele care justifică o durată de peste cinci ani a unui acord-cadru;

(e) după caz, specificaţiile tehnice sensibile care nu pot fi comunicate decât adjudecatarului contractului, precum şi argumentele care să susţină această restricţie;

(f) numele candidaţilor selectaţi şi motivele alegerii lor;

(g) numele candidaţilor respinşi şi motivele respingerii lor;

(h) motivele respingerii ofertelor considerate anormal de scăzute;

(i) numele adjudecatarului şi justificarea selectării ofertei sale, precum şi, dacă se cunoaşte, partea din contract sau din acordul-cadru pe care adjudecatarul intenţionează sau va fi obligat să o subcontracteze unor terţi;

(j) după caz, motivele pentru care autoritatea contractantă a renunţat să atribuie un contract sau să încheie un acord-cadru.

2. Autorităţile contractante adoptă măsurile adecvate pentru a asigura consemnarea în documente a desfăşurării procedurilor de atribuire realizate pe cale electronică.

3. Procesul-verbal sau principalele sale elemente sunt comunicate Comisiei, la cererea acesteia.

CAPITOLUL VI

Desfăşurarea procedurii

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

Articolul 29

Verificarea respectării cerin ţelor şi selecţia participanţilor, atribuirea contractelor

1. Contractele se atribuie pe baza criteriilor prevăzute la articolele 37 şi 38, ţinând seama de articolul 11, după verificarea respectării cerinţelor de către operatorii economici care nu au fost respinşi în temeiul articolelor 30 şi 31, realizată de autorităţile contractante conform criteriilor referitoare la capacitatea economică şi financiară, la cunoştinţele sau capacităţile profesionale şi tehnice menţionate la articolele 32-36 şi, după caz, în conformitate cu normele şi criteriile nediscriminatorii prevăzute la alineatul (3) din prezentul articol.

2. Autorităţile contractante le pot solicita candidaţilor să îndeplinească anumite niveluri minime ale capacităţilor lor, în conformitate cu articolele 32 şi 33.

Amploarea informaţiilor menţionate la articolele 32 şi 33, precum şi nivelurile minime de capacităţi solicitate pentru un anumit contract, trebuie să se raporteze la şi să fie proporţionale cu obiectul contractului.

Aceste niveluri minime sunt indicate în anunţul de participare.

3. În cadrul procedurilor restrânse, a procedurii de negociere cu publicarea unui anunţ de participare, precum şi în cadrul dialogului competitiv, autorităţile contractante pot limita numărul candidaţilor corespunzători pe care îi vor invita să îşi prezinte ofertele sau pe care îi vor invita la dialog; acest număr minim nu poate fi mai mic de trei.

Autorităţile contractante indică în anunţul de participare criteriile sau normele obiective şi nediscriminatorii pe care estimează că le vor utiliza, numărul minim de candidaţi pe care estimează că îi vor invita şi, după caz, numărul maxim.

În orice caz, numărul de candidaţi invitaţi trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurenţă reală.

Autorităţile contractante invită un număr de candidaţi cel puţin egal cu numărul minim prestabilit. În cazul în care numărul de candidaţi care îndeplinesc criteriile de selecţie şi nivelurile minime este mai mic decât numărul minim, autoritatea contractantă poate continua procedura, invitând candidatul sau candidaţii care au capacităţile solicitate. În cadrul acestor proceduri, autoritatea contractantă nu poate include alţi operatori economici care nu au depus o cerere de participare sau candidaţi care nu au capacităţile solicitate.

4. În cazul în care se apelează la opţiunea de a reduce numărul de soluţii care urmează să fie discutate sau de oferte care urmează să fie negociate, prevăzută la articolul 18 alineatul (3) şi la articolul 19 alineatul (4), autorităţile contractante acţionează în acest sens aplicând criteriile de atribuire pe care le-au menţionat în anunţul de participare sau în caietul de sarcini. În etapa finală, acest număr trebuie să garanteze o concurenţă reală, în măsura în care există un număr suficient de soluţii sau de candidaţi corespunzători.

SECŢIUNEA 2

Criterii calitative de selecţie

Articolul 30

Situa ţia personală a candidatului

1. Orice candidat sau ofertant care a făcut obiectul unei condamnări pronunţate printr-o hotărâre definitivă din unul sau mai multe dintre motivele enumerate mai jos, condamnare de care autoritatea contractantă are cunoştinţă, este exclus de la participarea la o procedură de atribuire a unui contract de achiziţii publice:

(a) participarea la o organizaţie criminală, în sensul articolului 2 alineatul (1) din Acţiunea comună 98/773/JAI a Consiliului[22];

(b) corupţie, în sensul articolului 3 din Actul Consiliului din 26 mai 1997[23] şi, respectiv, în sensul articolului 3 alineatul (1) din Acţiunea comună 98/742/JAI a Consiliului[24];

(c) fraudă, în sensul articolului 1 din Convenţia privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene[25];

(d) infracţiuni teroriste, infracţiuni legate de activităţile teroriste, astfel cum sunt definite la articolul 1 şi, respectiv, la articolul 3 din Decizia-cadru a Consiliului (2002/475/JAI)[26] sau incitare, complicitate, tentativă de a realiza aceste acţiuni, în sensul articolului 4 din respectiva decizie-cadru;

(e) spălare de bani şi finanţarea terorismului, în sensul articolului 1 din Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului[27].

Statele membre precizează, în temeiul legislaţiei interne şi în respectarea dreptului comunitar, condiţiile de aplicare a prezentului alineat.

Statele membre pot prevedea o derogare de la obligaţia prevăzută la primul paragraf în cazul unor cerinţe imperative de interes general.

În scopul punerii în aplicare a prezentului alineat, autorităţile contractante le solicită candidaţilor sau ofertanţilor, după caz, să furnizeze documentele menţionate la alineatul (3) şi se pot adresa autorităţilor competente, în cazul în care au incertitudini în ceea ce priveşte situaţia personală a respectivilor candidaţi/ofertanţi, în scopul de a obţine informaţiile pe care le consideră necesare privind situaţia personală a acestora. În cazul în care informaţiile se referă la un candidat sau ofertant stabilit în alt stat membru decât cel al autorităţii contractante, autoritatea contractantă poate solicita cooperarea autorităţilor competente. În conformitate cu legislaţia internă a statului membru în care sunt stabiliţi candidaţii sau ofertanţii, solicitările se referă la persoane fizice şi/sau la persoane juridice, inclusiv, după caz, la directori de companii sau la orice persoană cu putere de reprezentare, de decizie sau de control în ceea ce priveşte candidatul sau ofertantul.

2. Poate fi exclus de la participarea la un contract orice operator economic:

(a) care este în stare de faliment, de lichidare, de încetare a activităţii, de administrare judiciară sau de concordat preventiv sau în orice altă situaţie similară care rezultă în urma unei proceduri de aceeaşi natură în temeiul actelor cu putere de lege de drept intern;

(b) care face obiectul unei proceduri de declarare a falimentului, de administrare judiciară, de lichidare, de concordat preventiv sau al oricărei alte proceduri similare în temeiul actelor cu putere de lege de drept intern;

(c) care a făcut obiectul unei hotărâri cu autoritate de lucru judecat, în conformitate cu dispoziţiile legale ale ţării, privind o faptă care aduce atingere eticii profesionale;

(d) care, pe plan profesional, a comis o gravă eroare, constatată prin orice mijloace şi pe care autorităţile contractante o vor putea demonstra, precum, de exemplu, încălcarea obligaţiilor sale în domeniul securităţii informaţiei într-un contract de achiziţii publice anterior;

(e) care nu şi-a îndeplinit obligaţiile privind plata contribuţiilor la asigurările sociale, în conformitate cu dispoziţiile legale ale ţării în care este stabilit sau ale ţării autorităţii contractante;

(f) care nu şi-a îndeplinit obligaţiile privind plata impozitelor şi taxelor, în conformitate cu dispoziţiile legale ale ţării în care este stabilit sau ale ţării autorităţii contractante;

(g) care s-a făcut grav vinovat de declaraţii false prin furnizarea informaţiilor solicitate în temeiul prezentei secţiuni sau care nu a furnizat respectivele informaţii.

Statele membre precizează, în temeiul legislaţiei interne şi în respectarea dreptului comunitar, condiţiile de aplicare a prezentului alineat.

3. Autorităţile contractante acceptă ca dovezi suficiente care atestă că operatorul economic nu se încadrează în cazurile prevăzute la alineatul (1) şi la alineatul (2) literele (a), (b), (c), (e) şi (f) următoarele:

(a) în ceea ce priveşte alineatul (1) şi alineatul (2) literele (a), (b) şi (c), prezentarea unui extras din cazierul judiciar sau, în lipsa acestuia, a unui document echivalent eliberat de autoritatea judiciară sau administrativă competentă a ţării de origine sau de provenienţă, din care să rezulte că respectivele cerinţe sunt îndeplinite;

(b) în ceea ce priveşte alineatul (2) literele (e) sau (f), un certificat eliberat de autoritatea competentă a statului membru în cauză.

În cazul în care un document sau un certificat nu este eliberat de ţara în cauză sau nu menţionează toate cazurile prevăzute la alineatul (1) şi la alineatul (2) literele (a), (b) şi (c), documentul sau certificatul poate fi înlocuit de o declaraţie pe propria răspundere sau, în statele membre în care nu există o astfel de declaraţie, de o declaraţie solemnă făcută de persoana interesată în faţa autorităţii judiciare sau administrative competente, a unui notar sau a unui organism profesional competent din ţara de origine sau de provenienţă.

4. Statele membre desemnează autorităţile şi organismele care au competenţa de a elibera documentele, certificatele sau declaraţiile menţionate la alineatul (3) şi le comunică Comisiei. Comunicarea nu aduce atingere dreptului aplicabil în materie de protecţie a datelor.

Articolul 31

Capacitatea de exercitare a activită ţii profesionale

Orice operator economic care doreşte să participe la un contract de achiziţii publice poate fi invitat să demonstreze că este înregistrat în registrul profesiilor sau în registrul comerţului sau să prezinte o declaraţie pe propria răspundere sau un certificat, în sensul anexei V partea A, pentru contractele de achiziţii publice de lucrări, în sensul anexei V partea B, pentru contractele de achiziţii publice de bunuri, şi în sensul anexei V partea C, pentru contractele de achiziţii publice de servicii, în conformitate cu condiţiile prevăzute în statul membru în care acesta este stabilit.

Pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice de servicii, în cazul în care candidaţii au nevoie de o autorizaţie specială sau trebuie să fie membri ai unei anumite organizaţii pentru a putea presta serviciile în cauză în ţara lor de origine, autoritatea contractantă le poate solicita să demonstreze că deţin o astfel de autorizaţie sau că aparţin unei astfel de organizaţii.

Articolul 32

Capacitate economică şi financiară

1. Dovada capacităţii economice şi financiare a operatorului economic poate fi făcută, ca regulă generală, prin una sau mai multe dintre următoarele referinţe:

(a) declaraţii bancare corespunzătoare sau, după caz, dovada unei asigurări a riscului profesional;

(b) prezentarea bilanţurilor sau a extraselor de bilanţ, în cazul în care publicarea bilanţurilor este prevăzută de legislaţia ţării în care este stabilit operatorul economic;

(c) o declaraţie privind cifra totală de afaceri şi, după caz, cifra de afaceri din domeniul de activitate care face obiectul contractului, pentru cel mult ultimele trei exerciţii financiare, disponibile în funcţie de data înfiinţării sau începerii activităţilor operatorului economic, în măsura în care informaţiile privind aceste cifre de afaceri sunt disponibile.

2. După caz şi pentru un contract determinat, un operator economic poate menţiona capacităţile altor entităţi, indiferent de caracterul juridic al relaţiilor dintre el şi respectivele entităţi. În acest caz, operatorul economic trebuie să dovedească autorităţii contractante că va dispune de mijloacele necesare prezentând, de exemplu, angajamentul respectivelor entităţi în acest sens.

3. În aceleaşi condiţii, un grup de operatori economici prevăzut la articolul 4 poate scoate în evidenţă capacităţile membrilor grupului sau ale altor entităţi.

4. Autorităţile contractante precizează, în anunţul de participare sau în invitaţia adresată ofertanţilor, ce referinţă sau referinţe au ales, dintre cele prevăzute la alineatul (1), precum şi celelalte referinţe justificative care trebuie prezentate.

5. În cazul în care, din motive întemeiate, operatorul economic nu poate prezenta referinţele solicitate de autoritatea contractantă, acesta este autorizat să facă dovada capacităţii sale economice şi financiare prin orice alt document pe care autoritatea contractantă îl consideră corespunzător.

Articolul 33

Capacită ţi tehnice şi profesionale

1. Capacităţile tehnice şi profesionale ale operatorilor economici sunt evaluate şi verificate în conformitate cu alineatele (2) şi (3).

2. Capacităţile tehnice ale operatorilor economici pot fi dovedite în unul din următoarele moduri, în funcţie de natura, cantitatea sau importanţa şi utilizarea lucrărilor, a bunurilor sau a serviciilor:

(a) (i) prezentarea listei de lucrări executate în decursul ultimilor cinci ani, însoţită de certificate de bună execuţie pentru lucrările cele mai importante. Respectivele certificate indică valoarea, perioada şi locul execuţiei lucrărilor şi precizează dacă au fost efectuate în conformitate cu normele profesionale din domeniu şi dacă au fost duse la bun sfârşit; după caz, autoritatea competentă trimite certificatele direct autorităţii contractante;

(ii) prezentarea unei liste cu principalele livrări sau cu principalele servicii efectuate în decursul ultimilor trei ani, indicând valoarea, data şi beneficiarii publici sau privaţi. Livrările sau prestările de servicii pot fi dovedite:

- în cazul în care beneficiarul a fost o autoritate contractantă, prin certificate emise sau contrasemnate de autoritatea competentă,

- în cazul în care beneficiarul a fost un achizitor privat, prin certificarea din partea achizitorului sau, în lipsa acesteia, printr-o declaraţie a operatorului economic;

(b) indicarea tehnicienilor sau a organismelor tehnice, indiferent dacă fac sau nu parte din întreprinderea operatorului economic, în special a celor care răspund de controlul calităţii şi, dacă este vorba de contracte de achiziţii publice de lucrări, a celor de care va dispune contractantul în vederea execuţiei lucrărilor;

(c) descrierea echipamentului tehnic, a măsurilor aplicate de furnizor sau de prestatorul de servicii pentru a se asigura de calitatea şi de mijloacele de studiu şi de cercetare ale întreprinderii sale;

(d) un control efectuat de autoritatea contractantă sau, în numele acesteia, de un organism oficial competent din ţara în care furnizorul sau prestatorul de servicii este stabilit, sub rezerva acordului respectivului organism; acest control urmăreşte capacităţile de producţie ale furnizorului sau capacitatea tehnică a prestatorului de servicii şi, dacă este necesar, mijloacele de studiu şi de cercetare de care dispune acesta, precum şi măsurile pe care urmează să le ia pentru a controla calitatea;

(e) indicarea titlurilor de studii şi profesionale ale prestatorului de servicii sau ale executantului de lucrări şi/sau ale personalului din conducere şi, în special, ale responsabilului sau responsabililor cu prestarea serviciilor sau coordonarea lucrărilor;

(f) pentru contractele de achiziţii publice de lucrări şi de servicii şi numai în cazuri adecvate, indicarea măsurilor de gestionare a mediului pe care operatorul economic le va putea aplica în timpul executării contractului;

(g) o declaraţie care să indice efectivele medii anuale de personal ale prestatorului de servicii sau ale executantului şi numărul personalului din conducere în timpul ultimilor trei ani;

(h) o descriere a utilajelor, a materialelor şi a echipamentelor tehnice, a efectivelor de personal şi a know-how -ului său şi/sau a surselor de aprovizionare pe care operatorul economic le va avea la dispoziţie în vederea executării a contractului, pentru a face faţă unor eventuale creşteri ale necesităţilor autorităţii contractante ca urmare a unei situaţii de urgenţă, de criză sau de conflict armat sau pentru a asigura întreţinerea, modernizarea şi adaptarea bunurilor care fac obiectul respectivului contract;

(i) indicarea părţii din contract pe care prestatorul de servicii are intenţia, eventual, să o subcontracteze;

(j) în ceea ce priveşte produsele care urmează să fie furnizate, prezentarea următoarelor elemente:

(i) eşantioane, descrieri şi/sau fotografii a căror autenticitate poate fi dovedită la cererea autorităţii contractante;

(ii) certificate emise de instituţiile sau de serviciile oficiale responsabile de controlul calităţii şi cu competenţe recunoscute, care să ateste conformitatea produselor clar identificată prin trimiterea la specificaţii sau standarde corespunzătoare;

(k) dacă este vorba de contracte de achiziţii publice care implică, necesită şi/sau prezintă informaţii sensibile, dovezi care atestă capacitatea de a prelucra, stoca şi transmite informaţii sensibile la nivelul de securitate impus de autoritatea competentă.După caz, autoritatea contractantă îi poate solicita autorităţii naţionale de securitate din statul candidatului sau autorităţii de securitate desemnate de respectivul stat să verifice conformitatea spaţiilor şi instalaţiilor care pot fi utilizate, procedurile industriale şi administrative care vor fi urmate, modalităţile de gestionare a informaţiilor şi/sau situaţia personalului care poate fi încadrat în vederea punerii în aplicare a contractului.Autoritatea contractantă îi poate solicita candidatului, după caz, să îşi dea angajamentul de a garanta, la nivelul de securitate impus, confidenţialitatea informaţiilor sensibile din caietul de sarcini sau din documentul descriptiv pe care acesta le-ar putea afla în cursul procedurii de atribuire.

3. După caz şi pentru un contract determinat, un operator economic poate menţiona capacităţile altor entităţi, indiferent de caracterul juridic al relaţiilor dintre el şi respectivele entităţi. În acest caz, operatorul economic trebuie să îi dovedească autorităţii contractante că, în punerea în aplicare a contractului, va dispune de mijloacele necesare prezentând, de exemplu, angajamentul respectivelor entităţi de a pune la dispoziţia operatorului economic mijloacele necesare.

4 În aceleaşi condiţii, un grup de operatori economici prevăzut la articolul 4 poate scoate în evidenţă capacităţile membrilor grupului sau ale altor entităţi.

5. În cazul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de bunuri care necesită lucrări de montaj sau de instalare, prestarea unor servicii şi/sau execuţia unor lucrări, capacitatea operatorilor economici de a furniza serviciile sau de a executa instalarea sau lucrările poate fi evaluată, în special, în funcţie de know-how -ul, eficienţa, experienţa şi fiabilitatea lor.

6. Autoritatea contractantă precizează, în anunţul de participare sau în invitaţia adresată ofertantului, referinţele pe care doreşte să le primească, dintre cele menţionate la alineatul (2).

Articolul 34

Standarde de garantare a calită ţii

În cazul în care solicită prezentarea unor certificate eliberate de organisme independente, care să ateste că operatorul economic respectă anumite standarde de asigurare a calităţii, autorităţile contractante se raportează la sistemele de asigurare a calităţii bazate pe seriile de standarde europene pertinente şi certificate de organisme conforme cu standardele europene privind certificarea. Autorităţile contractante recunosc certificatele echivalente emise de organisme din alte state membre. De asemenea, acestea acceptă şi alte dovezi ale măsurilor echivalente de asigurare a calităţii, prezentate de operatorii economici.

Articolul 35

Standarde de gestionare a mediului

În cazul în care solicită, în cazurile prevăzute la articolul 33 alineatul (2) litera (f), prezentarea unor certificate eliberate de organisme independente, care să ateste că operatorul economic se conformează anumitor standarde de gestionare a mediului, autorităţile contractante se raportează la Sistemul Comunitar de Management Ecologic şi Audit (EMAS) sau la standardele de gestionare a mediului bazate pe standardele europene sau internaţionale în domeniu şi certificate de organisme conforme cu legislaţia comunitară sau cu standardele europene sau internaţionale privind certificarea. Autorităţile contractante recunosc certificatele echivalente emise de organisme din alte state membre. De asemenea, acestea acceptă şi alte dovezi ale măsurilor echivalente de gestionare a mediului, prezentate de operatorii economici.

Articolul 36

Documente şi informaţii suplimentare

Autoritatea contractantă poate invita operatorii economici să completeze sau să clarifice certificatele şi documentele prezentate în temeiul articolelor 30-35.

SECŢIUNEA 3

Atribuirea contractului

Articolul 37

Criterii de atribuire a contractelor

1. Fără a aduce atingere actelor cu putere de lege şi actelor administrative de drept intern privind remunerarea anumitor servicii, criteriile pe baza cărora autorităţile contractante atribuie contractele de achiziţii publice sunt următoarele:

(a) în cazul în care contractul se atribuie ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic din perspectiva autorităţii contractante, diverse criterii referitoare la obiectul contractului de achiziţii publice în cauză: de exemplu, calitatea, preţul, valoarea tehnică, caracterul funcţional, caracteristicile de mediu, costurile de utilizare, costurile de funcţionare, rentabilitatea, serviciile post-vânzare şi asistenţa tehnică, data livrării şi termenul de livrare sau de execuţie, securitatea aprovizionării, interoperabilitatea;

(b) numai preţul cel mai scăzut.

2. Fără a aduce atingere dispoziţiilor de la al treilea paragraf, în cazul prevăzut la alineatul (1) litera (a), autoritatea contractantă menţionează în anunţul de participare sau în caietul de sarcini sau, în cazul dialogului competitiv, în documentul descriptiv, ponderea relativă pe care o conferă fiecăruia dintre criteriile selectate în vederea desemnării ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

Ponderea poate fi exprimată printr-un punctaj întocmit corespunzător în ceea ce priveşte intervalul dintre maxim şi minim.

În cazul în care, în opinia autorităţii contractante, ponderarea nu este posibilă din motive care pot fi demonstrate, autoritatea contractantă menţionează în anunţul de participare sau în caietul de sarcini sau, în cazul dialogului competitiv, în documentul descriptiv, criteriile, în ordinea descrescătoare a importanţei lor.

Articolul 38

Oferte anormal de scăzute

1. În cazul în care, pentru un anumit contract, sunt prezentate oferte care par anormal de scăzute în raport obiectul contractului, autoritatea contractantă, înainte de a putea respinge respectivele oferte, solicită, în scris, detalii privind elementele ofertei pe care le consideră relevante.

Respectivele detalii se pot referi în special la:

(a) economia procedeului de construcţie, a procedeului de fabricare a produselor sau a prestării serviciilor;

(b) soluţiile tehnice adoptate şi/sau condiţiile excepţional de favorabile de care dispune ofertantul pentru execuţia lucrărilor, pentru furnizarea produselor sau pentru prestarea serviciilor;

(c) originalitatea lucrărilor, a bunurilor sau a serviciilor propuse de ofertant;

(d) respectarea dispoziţiilor privind protecţia muncii şi condiţiile de muncă în vigoare în locul în care se prestează serviciile, lucrările sau bunurile;

(e) obţinerea eventuală a unui ajutor de stat de către ofertant.

2. Prin consultare cu ofertantul, autoritatea contractantă verifică elementele menţionate anterior, ţinând seama de dovezile furnizate.

3. Autoritatea contractantă care constată că o ofertă este anormal de scăzută, deoarece ofertantul a obţinut un ajutor de stat, nu poate respinge respectiva ofertă numai din acest motiv, cu excepţia cazului în care consultă ofertantul în acest sens şi acesta nu este în măsură să demonstreze, în decursul unei perioade suficiente de timp stabilite de autoritatea contractantă, că ajutorul în cauză a fost acordat în mod legal. Autoritatea contractantă care respinge o ofertă în aceste condiţii informează Comisia cu privire la aceasta.

TITLUL III

Obligaţii statistice, competenţe de executare şi dispoziţii finale

Articolul 39

Obliga ţii statistice

Pentru a permite aprecierea rezultatelor punerii în aplicare a prezentei directive, statele membre aduc la cunoştinţa Comisiei, cel târziu până la data de 31 octombrie a fiecărui an, un raport statistic elaborat în conformitate cu articolul 40 şi care are ca obiect contractele de achiziţii publice atribuite de autorităţile contractante în decursul anului anterior.

Articolul 40

Con ţinutul raportului statistic

1. Raportul statistic face referire, în mod separat, la contractele de achiziţii publice de bunuri, de servicii şi de lucrări.

2. Pentru fiecare autoritate contractantă care este o autoritate guvernamentală centrală şi pentru fiecare categorie de alte autorităţi contractante, raportul statistic precizează cel puţin numărul şi valoarea contractelor atribuite reglementate de prezenta directivă.

În măsura posibilului, datele prevăzute la primul paragraf sunt clasificate în funcţie de:

(a) procedurile de atribuire utilizate şi, pentru fiecare din respectivele proceduri, lucrările, produsele şi serviciile menţionate în anexa I, identificate prin categoria din nomenclatura CPV;

(b) naţionalitatea operatorului economic căruia i s-a atribuit contractul.

În cazul în care contractele au fost atribuite printr-o procedură de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, datele prevăzute la primul paragraf sunt clasificate, în plus, în funcţie de situaţiile prevăzute la articolul 20 şi precizează numărul şi valoarea contractelor atribuite de statul membru sau ţara terţă unde sunt stabiliţi adjudecatarii.

3. Raportul statistic menţionează orice alte informaţii statistice solicitate în temeiul acordului.

4. Conţinutul raportului statistic se stabileşte în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 41.

Articolul 41

Comitetul consultativ

1. Comisia este sprijinită de Comitetul consultativ pentru achiziţii publice, instituit în temeiul articolului 1 din Decizia 71/306/CEE [28] , denumit în continuare „comitetul”.

2. În cazul în care se face referire la prezentul alineat, se aplică articolele 3 şi 7 din Decizia 1999/468/CE, cu respectarea dispoziţiilor articolului 8 din respectiva decizie.

3. În cazul în care se face referire la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) şi articolul 7 din Decizia 1999/468/CE.

În ceea ce priveşte revizuirea pragurilor prevăzute la articolul 6, termenele prevăzute la articolul 5a alineatul (3) litera (c), articolul 5a alineatul (4) litera (b) şi articolul 5a alineatul (4) litera (e) din decizia 1999/468/CE se stabilesc la două săptămâni, din motive care ţin de constrângerile reprezentate de termenele care rezultă din modalităţile de calcul şi de publicare prevăzute la articolul 78 alineatul (1) al doilea paragraf şi la articolul 78 alineatul (4) din Directiva 2004/18/CE.

4. În cazul în care se face referire la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1), (2), (4) şi (6) şi articolul 7 din Decizia 1999/468/CE.

Articolul 42

Revizuirea pragurilor

1. Cu ocazia revizuirii pragurilor Directivei 2004/18/CE, prevăzută la articolul 78 din aceasta, Comisia revizuieşte, de asemenea, pragurile prevăzute la articolul 6 din prezenta directivă, aliniind următoarele praguri:

(a) pragul prevăzut la articolul 6 litera (a) la pragul revizuit prevăzut la articolul 7 litera (a) din Directiva 2004/18/CE,

(b) pragul prevăzut la articolul 6 litera (b) la pragul revizuit prevăzut la articolul 7 litera (b) din Directiva 2004/18/CE,

(c) pragul prevăzut la articolul 6 litera (c) la pragul revizuit prevăzut la articolul 7 litera (c) din Directiva 2004/18/CE.

Comisia efectuează revizuirea şi alinierea în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 41 alineatul (3). Din motive de urgenţă imperativă, Comisia poate recurge la procedura de urgenţă menţionată la articolul 41 alineatul (4).

2. Contravalorile pragurilor stabilite în conformitate cu alineatul (1) în monedele naţionale ale statelor membre care nu participă la uniunea monetară se aliniază la contravalorile corespunzătoare ale pragurilor din Directiva 2004/18/CE menţionate la alineatul (1), calculate în conformitate cu articolul 78, alineatul (3) din Directiva 2004/18/CE.

3. Comisia publică pragurile revizuite prevăzute la alineatul (1) şi contravaloarea acestora în monedele naţionale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la începutul lunii noiembrie de după revizuire.

Articolul 43

Modificări

1. Comisia poate modifica, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 41 alineatul (2):

(a) modalităţile de stabilire, de transmitere, de primire, de traducere, de colectare şi de distribuire a anunţurilor prevăzute la articolul 22, precum şi a rapoartelor statistice prevăzute la articolul 39;

(b) modalităţile de trimitere şi de publicare a informaţiilor menţionate în anexa IV, ca urmare a progresului tehnic sau din motive administrative;

2. Comisia poate modifica elementele neesenţiale din prezenta directivă, enumerate mai jos, în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 41 alineatul (3):

(a) numerele de referinţă la nomenclatura CPV indicate în anexa I, în măsura în care acest lucru nu modifică domeniul material de aplicare a prezentei directive, precum şi procedurile de trimitere, în anunţuri, la poziţii speciale din respectiva nomenclatură în cadrul categoriilor de servicii enumerate în anexa menţionată anterior;

(b) modalităţile şi caracteristicile tehnice ale dispozitivelor electronice de primire prevăzute la anexa VI literele (a), (f) şi (g).

Din motive de urgenţă imperativă, Comisia poate recurge la procedura de urgenţă menţionată la articolul 41 alineatul (4).

Articolul 44

Modificarea Directivei 2004/18/CE

Articolul 10 din Directiva 2004/18/CE[29] se modifică după cum urmează:

„Articolul 10

Contracte atribuite în domeniile apărării şi securităţii

Prezenta directivă se aplică contractelor de achiziţii publice atribuite în domeniile apărării şi securităţii, cu excepţia contractelor reglementate de Directiva XXXX/X/CE[30]. Prezenta directivă nu se aplică contractelor de achiziţii publice excluse din domeniul de aplicare a Directivei XXXX/X/CE, în temeiul articolelor 8 şi 9 din aceasta.”

Articolul 45

Transpunerea

1. Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la data de […] cel târziu. Comisiei îi sunt comunicate de îndată de către statele membre textele respectivelor dispoziţii, precum şi un tabel de corespondenţă între aceste dispoziţii şi prezenta directivă.

Atunci când statele membre adoptă aceste acte, ele conţin o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoţite de o asemenea trimitere la data publicării lor oficiale. Statele membre stabilesc modalitatea de efectuare a acestei trimiteri.

2. Statele membre îi transmit Comisiei textele principalelor dispoziţii de drept intern pe care le adoptă în domeniile reglementate de prezenta directivă.

Articolul 46

Intrarea în vigoare

Prezenta directivă intră în vigoare în ziua următoare publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Articolul 47

Destinatari

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, […]

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Preşedintele Preşedintele

[…] […]

ANEXA I

SERVICII MENŢIONATE LA ARTICOLUL 1

Categorie | Denumirea serviciilor | Numere de referinţă CPV |

1 | Servicii de întreţinere şi reparaţii | De la 50100000-6 la 50884000-5 (mai puţin de la 50310000-1 la 50324200-4 şi 50116510-9, 50190000-3, 50229000-6, 50243000-0) şi de la 51000000-9 la 51900000-1 |

2 | Servicii de transport pe uscat[31], inclusiv servicii de transport în vehicule blindate, precum şi servicii de curierat, cu excepţia transportului de corespondenţă | De la 60110000-2 la 60183000-4 (cu excepţia 60160000-7, 60161000-4), şi de la 64120000-3 la 64121200-2 |

3 | Servicii de transport aerian: transport de călători şi de marfă, cu excepţia transportului de corespondenţă | De la 60410000-5 la 60424120-3 (mai puţin 60411000-2 şi 60421000-5) şi 60500000-3 |

4 | Transport de corespondenţă pe uscat[32] sau aerian | 60160000-7,60161000-4 60411000-2, 60421000-5 |

5 | Servicii de telecomunicaţii | De la 64200000-8 la 64228200-2, 72318000-7 şi de la 72700000-7 la 72720000-3 |

6 | Servicii financiare: (a) a) servicii de asigurări (b) servicii bancare şi de investiţii[33]; | De 66100000-1 à 66720000-3 5 |

7 | Servicii informatice şi servicii conexe | De la 50310000-1 la 50324200-4, De la 72000000-5 la 72920000-5 (cu excepţia 72318000-7 şi de la 72700000-7 la 72720000-3), 79342311-6 |

8 | Servicii de cercetare şi de dezvoltare[34] | De la 73000000-2 la 73436000-7 (cu excepţia 73200000-4, 73210000-7, 7322000-0) |

9 | Servicii de contabilitate, de audit şi de ţinere a registrelor contabile | De la 79210000-9 la 79212500-8 |

10 | Servicii de consultanţă de management[35] şi servicii conexe | De la 73200000-4 la 73220000-0, De la 79400000-8 la 79421200-3 şi 79342000-3, 79342100-4 79342300-6, 79342320-2, 79342321-9, 79910000-6, 79991000-7 98362000-8 |

11 | Servicii de arhitectură; servicii de inginerie şi servicii integrate de inginerie; servicii de planificare urbană şi de arhitectură peisagistică; servicii conexe de consultanţă ştiinţifică şi tehnică; servicii de încercări şi analize tehnice | De la 71000000-8 la 71900000-7 (cu excepţia 71550000-8) şi 79994000-8 |

12 | Servicii de curăţenie pentru clădiri şi servicii de administrare a proprietăţilor | De la 70300000-4 la 70340000-6 şi De la 90900000-6 la 90924000-0 |

13 | Servicii de salubrizare şi de ridicare a deşeurilor menajere: servicii de igienizare şi servicii similare | De la 90400000-1 la 90743200-9 (cu excepţia 90712200-3) şi 50190000-3, 50229000-6, 50243000-0 |

ANEXA II

DEFINIŢII PRIVIND ANUMITE SPECIFICAŢII TEHNICE MENŢIONATE LA ARTICOLUL 10

În sensul prezentei directive, se utilizează următoarele definiţii:

1) (a) prin „specificaţie tehnică” se înţelege, în cazul în care este vorba de contracte de achiziţii publice de bunuri sau de servicii: ansamblul indicaţiilor tehnice cuprinse în special în caietele de sarcini, care definesc caracteristicile solicitate pentru un material, pentru un produs sau pentru un bun şi care permit caracterizarea acestora astfel încât să corespundă utilizării urmărite de autoritatea contractantă. Printre respectivele caracteristici se numără nivelurile de performanţă ecologică, proiectarea pentru toate tipurile de utilizări (inclusiv accesul persoanelor cu handicap) şi evaluarea conformităţii, performanţa, siguranţa sau dimensiunile, inclusiv procedurile referitoare la asigurarea calităţii, terminologia, simbolurile, testările şi metodele de testare, ambalarea, marcarea şi etichetarea, precum şi procesul şi metodele de producţie. Caracteristicile includ, de asemenea, normele de proiectare şi de calculare a lucrărilor, condiţiile de testare, de control şi de recepţie a lucrărilor, precum şi tehnicile sau metodele de construcţie şi toate celelalte condiţii cu caracter tehnic pe care autoritatea contractantă este în măsură să le prevadă, prin reglementări generale sau specifice, în ceea ce priveşte lucrările terminate şi în ceea ce priveşte materialele sau elementele acestora;

(b) prin „specificaţie tehnică” se înţelege, în cazul în care este vorba de contracte de achiziţii publice de bunuri sau de servicii: o specificaţie menţionată într-un document care defineşte caracteristicile solicitate pentru un produs sau serviciu, precum nivelurile de calitate, nivelurile de performanţă ecologică, proiectarea pentru toate tipurile de utilizări (inclusiv accesul pentru persoanele cu handicap) şi evaluarea conformităţii, a performanţei, a utilizării produsului, siguranţa sau dimensiunile acestuia, inclusiv indicaţiile aplicabile produsului în ceea ce priveşte denumirea sub care este comercializat, terminologia, simbolurile, testările şi metodele de testare, ambalarea, marcarea şi etichetarea, instrucţiunile de utilizare, procesele şi metodele de producţie, precum şi procedurile de evaluare a conformităţii;

2) prin „standard” se înţelege: o specificaţie tehnică aprobată de către un organism recunoscut de standardizare în vederea utilizării repetate sau continue, care nu este obligatorie şi care se încadrează în una dintre categoriile următoare:

- standard internaţional: un standard adoptat de un organism internaţional de standardizare şi pus la dispoziţia publicului,

- standard european: un standard adoptat de un organism european de standardizare şi pus la dispoziţia publicului,

- standard naţional: un standard adoptat de un organism naţional de standardizare şi pus la dispoziţia publicului;

3) prin „standard pentru apărare” se înţelege: o specificaţie tehnică a cărei respectare nu este obligatorie şi care este aprobată de un organism de standardizare internaţional, regional sau naţional, specializat în elaborarea specificaţiilor tehnice destinate aplicării repetate sau continue în domeniul apărării;

4) prin „agrement tehnic european” se înţelege: aprecierea tehnică favorabilă a capacităţii de utilizare a unui produs pentru un scop determinat, fondată pe îndeplinirea cerinţelor de bază pentru construcţie, în funcţie de caracteristicile intrinseci ale respectivului produs şi condiţiile stabilite de aplicare şi utilizare. Agrementul tehnic european este eliberat de un organism agreat în acest scop de statul membru;

5) prin „specificaţie tehnică comună” se înţelege: orice specificaţie tehnică elaborată în conformitate cu o procedură recunoscută de statele membre şi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ;

6) prin „referinţă tehnică” se înţelege: orice produs elaborat de organismele europene de standardizare, altul decât standardele oficiale, în conformitate cu o procedură adaptată în funcţie de evoluţia cerinţelor pe piaţă.

ANEXA III

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ FIGUREZE ÎN ANUNŢURILE MENŢIONATE LA ARTICOLUL 22

ANUNŢ PRIVIND PUBLICAREA UNUI ANUNŢ DE INFORMARE PREALABILĂ CU PRIVIRE LA UN PROFIL DE CUMPĂRĂTOR

1. Ţara autorităţii contractante

2. Denumirea autorităţii contractante

3. Adresa de Internet pentru „profilul cumpărătorului” (URL)

4. Numărul (numerele) de referinţă din nomenclatura CPV

ANUNŢ DE INFORMARE PREALABILĂ

1. Denumirea, adresa, numărul de fax, adresa de e-mail ale autorităţii contractante şi, dacă sunt diferite, ale serviciului de la care se pot obţine, după caz, informaţii suplimentare şi, în cazul în care este vorba de achiziţii publice de servicii şi de lucrări, de exemplu adresa de Internet a autorităţii guvernamentale în cauză, de la care se pot obţine informaţii suplimentare cu privire la cadrul legislativ general privind impozitarea, protecţia mediului, protecţia muncii şi condiţiile de muncă, aplicabil în locul în care urmează să fie realizată prestaţia.

2. Pentru achiziţiile publice de lucrări: natura şi dimensiunea lucrărilor, locul de execuţie; în cazul în care lucrarea este divizată în mai multe loturi, caracteristicile esenţiale ale respectivelor loturi în raport cu lucrarea; dacă este posibilă, estimarea nivelului minim şi maxim al costurilor pe care le implică lucrările în cauză, numărul (numerele) de referinţă din nomenclatura CPV.

Pentru achiziţiile publice de bunuri: natura şi cantitatea sau valoarea bunurilor care urmează să fie furnizate; numărul (numerele) de referinţă din nomenclatura CPV.

Pentru achiziţiile publice de servicii: valoarea totală estimată a achiziţiilor în fiecare din de referinţă din nomenclatura categoriile de servicii prevăzute în anexa I, numărul (numerele) CPV.

3. Date provizorii prevăzute pentru iniţierea procedurilor de atribuire a contractului sau contractelor, în cazul achiziţiilor publice de servicii pe categorie.

4. După caz, se va indica dacă este vorba de un acord-cadru.

5. După caz, alte informaţii.

6. Data expedierii anunţului sau data expedierii anunţului privind publicarea prezentului anunţ referitor la profilul cumpărătorului.

7. Se va indica dacă respectivul contract este sau nu acoperit de acord.

ANUNŢUL DE PARTICIPARE

Proceduri restrânse, proceduri de negociere cu publicarea unui anunţ de participare şi dialoguri competitive:

1. Denumirea, adresa, numărul de telefon şi de fax, adresa de e-mail ale autorităţii contractante.

2. (a) Modul de atribuire ales;

(b) după caz, motivul recurgerii la procedura accelerată (în caz de proceduri restrânse şi de negociere);

(c) după caz, se va indica dacă este vorba de un acord-cadru.

3. Forma contractului.

4. Locul execuţiei/realizării lucrărilor, locul de livrare a produselor sau locul prestării serviciilor.

5. (a) Achiziţii publice de lucrări:

– natura şi dimensiunea lucrărilor, caracteristicile generale ale lucrării. Se vor indica în special opţiunile referitoare la lucrările suplimentare şi, dacă se cunoaşte, calendarul provizoriu pentru recurgerea la aceste opţiuni, precum şi numărul de reînnoiri posibile ale contractului. În cazul în care lucrarea sau contractul este divizat în mai multe loturi, ordinul de mărime al respectivelor loturi; numărul (numerele) de referinţă din nomenclatura CPV,

– informaţii privind obiectivul lucrării sau contractului, în cazul în care acesta implică, de asemenea, elaborarea de proiecte,

– în cazul acordurilor-cadru, se vor indica, de asemenea, durata prevăzută a acordului-cadru, valoarea totală a lucrărilor estimate pentru toată durata acordului-cadru, precum şi, în măsura posibilului, valoarea şi frecvenţa contractelor care urmează să fie atribuite.

(b) Achiziţii publice de bunuri:

– natura produselor care urmează să fie furnizate, indicând, în special, în cazul în care ofertele sunt solicitate în vederea unei achiziţii, unui leasing, unei închirieri, unei cumpărări în rate sau a unei combinaţii între acestea, numărul de referinţă din nomenclatură. Cantitatea de produse care trebuie furnizată, indicând, în special, opţiunile privind achiziţiile suplimentare şi, dacă se cunoaşte, calendarul provizoriu pentru recurgerea la aceste opţiuni; numărul de reînnoiri posibile; numărul (numerele) de referinţă din nomenclatura CPV,

– în cazul contractelor regulate sau care pot fi reînnoite în decursul unei anumite perioade, se va indica, de asemenea, dacă se cunoaşte, calendarul contractelor ulterioare prevăzute de achiziţii publice de bunuri,

– în cazul unui acord-cadru, se vor indica, de asemenea, durata prevăzută a acordului-cadru, valoarea totală a bunurilor estimată pentru toată durata acordului-cadru, precum şi, în măsura posibilului, valoarea şi frecvenţa contractelor care urmează să fie atribuite.

(c) Achiziţii publice de servicii:

– categoria serviciului şi descrierea acestuia. Numărul (numerele) de referinţă din nomenclatura CPV. Cantitatea de servicii care urmează să fie prestate. Se vor indica, în special, opţiunile privind achiziţiile suplimentare şi, dacă se cunoaşte, calendarul provizoriu pentru recurgerea la respectivele opţiuni, precum şi numărul de reînnoiri posibile. În cazul contractelor care pot fi reînnoite în decursul unei anumite perioade, dacă se cunoaşte, calendarul estimativ pentru contractele ulterioare previzionate de achiziţii publice de servicii.În cazul unui acord-cadru, se vor indica, de asemenea, durata prevăzută a acordului-cadru, valoarea totală a prestărilor estimată pentru toată durata acordului-cadru, precum şi, în măsura posibilului, valoarea şi frecvenţa contractelor care urmează să fie atribuite,

– se va indica dacă execuţia serviciului este rezervată unei anumite profesii în temeiul unor acte cu putere de lege şi al unor acte administrative.

Se va face trimitere la respectivele actele cu putere de lege şi acte administrative,

– indicaţi dacă persoanele juridice sunt obligate să menţioneze numele şi calificările profesionale ale personalului responsabil cu execuţia serviciului.

6. În cazul în care contractele sunt divizate în loturi, se va indica posibilitatea operatorilor economici de a depune oferte pentru unul, mai multe şi/sau pentru totalitatea loturilor.

7. Admiterea sau interzicerea variantelor.

8. Termenul de finalizare a lucrărilor/bunurilor/serviciilor sau durata contractului de achiziţii publice de lucrări/bunuri/servicii. În cazul în care este posibil, termenul la care încep lucrările sau termenul la care sunt livrate bunurile sau sunt prestate serviciile.

9. După caz, condiţiile speciale de care depinde executarea contractului.

10. (a) Termenul de primire a cererilor de participare;

(b) adresa la care trebuie transmise;

(c) limba sau limbile în care trebuie redactate.

11. După caz, orice cauţiune şi garanţii solicitate.

12. Modalităţi principale de finanţare şi de plată şi/sau trimiteri la textele care le reglementează.

13. După caz, forma juridică pe care trebuie să o ia grupul de operatori economici adjudecatar al contractului.

14. Criterii de selecţie privind situaţia personală a operatorilor economici care pot atrage după sine excluderea acestora din urmă şi informaţii solicitate care să dovedească faptul că nu se încadrează în cazurile care justifică excluderea. Criterii de selecţie şi informaţii privind situaţia personală a operatorului economic, informaţii şi formalităţi necesare pentru evaluarea capacităţilor minime cu caracter economic şi tehnic pe care trebuie să le aibă operatorul economic. Nivelul (nivelurile) specific(e) minim(e) al(e) capacităţilor eventual impuse.

15. Pentru acordurile-cadru: numărul şi, după caz, numărul maxim estimat de operatori economici care urmează să participe, durata acordului-cadru.

16. Pentru dialogul competitiv şi procedurile de negociere cu publicarea unui anunţ de participare, se va indica, după caz, recurgerea la o procedură care se derulează în etape succesive, pentru a reduce în mod progresiv numărul de soluţii care urmează să fie discutate sau de oferte care urmează să fie negociate.

17. În cazul în care se recurge la opţiunea de reducere a numărului de candidaţi care vor fi invitaţi să prezinte o ofertă, să participe la dialogul competitiv sau să negocieze: numărul minim şi, după caz, numărul maxim propus de candidaţi şi criteriile obiective care urmează să se aplice pentru a alege respectivul număr de candidaţi.

18. Criteriile prevăzute la articolul 37, care urmează să fie utilizate la atribuirea contractului: „preţul cel mai scăzut” sau „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”. Criteriile corespunzătoare ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, precum şi ponderea lor sunt menţionate în cazul în care nu figurează în caietele de sarcini sau, în cazul dialogului competitiv, în documentul descriptiv.

19. Data expedierii anunţului.

20 Indicaţi dacă contractul este reglementat sau nu de acord.

ANUNŢUL PRIVIND CONTRACTELE ATRIBUITE

1. Denumirea şi adresa autorităţii contractante.

2. Procedura de atribuire aleasă. În cazul unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare (articolul 20), justificarea.

3. Achiziţii publice de lucrări: natura şi amploarea prestaţiilor.

Achiziţii publice de bunuri: natura şi cantitatea de produse furnizate, după caz, defalcate pe furnizor; numărul (numerele) de referinţă din nomenclatura CPV.

Achiziţii publice de servicii: categoria şi descrierea serviciului; numărul (numerele) de referinţă din nomenclatura CPV. cantitatea de servicii achiziţionate.

4. Data atribuirii contractului de achiziţii publice.

5. Criterii de atribuire a contractului.

6. Numărul de oferte primite.

7. Denumirea şi adresa adjudecătorului sau adjudecătorilor.

8. Preţul sau gama de preţuri (minim/maxim) plătite.

9. Valoarea ofertei (ofertelor) reţinută (reţinute) sau a ofertei celei mai ridicate şi a ofertei celei mai scăzute luate în considerare în vederea atribuirii contractului de achiziţii publice.

10. După caz, valoarea şi partea din contract care poate fi subcontractată către terţi.

11. Data publicării anunţului de participare la contractul de achiziţii publice, conform specificaţiilor tehnice de publicare prevăzute în anexa IV.

12. Data expedierii prezentului anunţ.

ANEXA IV

CARACTERISTICI PRIVIND PUBLICAREA

1. Publicarea anunţurilor

(a) Anunţurile menţionate la articolul 22 se trimit de către autorităţile competente Oficiului pentru Publicaţii Oficiale al Comunităţilor Europene în formatul precizat la articolul 23. Anunţurile de informare prealabilă prevăzute la articolul 22 alineatul (1) primul paragraf publicate pentru un profil de cumpărător în conformitate cu punctul 2, respectă, de asemenea, acest format, la fel ca şi anunţul privind respectiva publicare.Anunţurile prevăzute la articolul 22 sunt publicate de Oficiul pentru Publicaţii Oficiale al Comunităţilor Europene sau de autorităţile contractante, în cazul anunţurilor de informare prealabilă publicate pentru un profil de cumpărător.În plus, autorităţile contractante pot să publice aceste informaţii pe reţeaua Internet pentru un „profil de cumpărător” în conformitate cu punctul 2;

(b) Oficiul pentru Publicaţii Oficiale al Comunităţilor Europene transmite autorităţii contractante confirmarea de publicare prevăzută la articolul 23 alineatul (8).

2. Publicarea informaţiilor suplimentare

Profilul cumpărătorului poate cuprinde anunţuri de informare prealabilă, prevăzute la articolul 22 alineatul (1) primul paragraf, informaţii privind cererile de ofertă în desfăşurare, achiziţiile programate, contractele atribuite, procedurile anulate, precum şi orice alte informaţii generale utile, cum ar fi un punct de contact, un număr de telefon şi de fax, o adresă poştală şi o adresă de e-mail.

3. Formatul şi modalităţile de transmitere a anunţurilor pe cale electronică

Formatul şi procedurile de trimitere a anunţurilor pe cale electronică sunt accesibile la adresa de Internet: „http://simap.europa.eu ”.

ANEXA V

REGISTRE[36]

PARTEA A

ACHIZIŢII PUBLICE DE LUCRĂRI

Registrele profesionale, precum şi declaraţiile şi certificatele corespunzătoare fiecărui stat membru sunt:

- în Belgia, „Registre du Commerce”/„Handelsregister”,

- în Bulgaria, „Търговски регистър”,

- în Republica Cehă, „obchodní rejstřík”,

- în Danemarca, „Erhvervs- og Selskabsstyrelsen”,

- în Germania, „Handelsregister” şi „Handwerksrolle”,

- în Estonia, „Keskäriregister”,

- în Irlanda, antreprenorul poate fi invitat să prezinte un certificat eliberat de „Registrar of Companies” sau de „Registrar of Friendly Societies” sau, în cazul în care nu dispune de un asemenea document, un certificat care să ateste că a declarat pe proprie răspundere că exercită profesia în cauză în ţara în care este stabilit, într-un loc specific şi sub un nume comercial determinat,

- în Grecia, „Μητρώο Εργοληπτικών Επιχειρήσεων”- MEEΠ” al Ministerului Mediului, Amenajării Teritoriului şi Lucrărilor Publice (Υ.ΠΕ.ΧΩ.Δ.Ε),

- în Spania, „Registro Oficial de Empresas Clasificadas del Ministerio de Hacienda”,

- în Franţa, „Registre du commerce et des sociétés” şi „Répertoire des métiers”,

- în Italia, „Registro della Camera di commercio, industria, agricoltura e artigianato”,

- în Cipru, antreprenorul poate fi invitat să prezinte un certificat eliberat de „Council for the Registration and Audit of Civil Engineering and Building Contractors (Συμβούλιο Εγγραφήςκαι Ελέγχου Εργοληπτών Οικοδομικών και Τεχνικών Έργων)”, în conformitate cu „Registration and Audit of Civil Engineering and Building Contractors Law”,

- în Letonia, „Uzņēmumu reģistrs” („Registrul întreprinderilor”),

- în Lituania, „Juridinių asmenų registras”,

- în Luxemburg, „Registre aux firmes” şi „Rôle de la chambre des métiers”,

- în Ungaria, „Cégnyilvántartás” şi „egyéni vállalkozók jegyzői nyilvántartása”,

- în Malta, executantul îşi prezintă „numru ta’ registrazzjoni tat- Taxxa tal- Valur Miżjud (VAT) u n- numru tal-licenzja ta’ kummerc” şi, dacă este vorba de un parteneriat sau de o societate, numărul de înregistrare corespunzător eliberat de autoritatea malteză responsabilă de serviciile financiare,

- în Ţările de Jos, „Handelsregister”,

- în Austria, „Firmenbuch”, „Gewerberegister” şi „Mitgliederverzeichnisse der Landeskammern”,

- în Polonia, „Krajowy Rejestr Sądowy” (grefa naţională),

- în Portugalia, „Instituto dos Mercados de Obras Públicas e Particulares e do Imobiliário” (IMOPPI),

- în România, „Registrul Comerţului”,

- în Slovenia, „Sodni register” şi „obrtni register”,

- în Slovacia, „Obchodný register”,

- în Finlanda, „Kaupparekisteri”/„Handelsregistret”,

- în Suedia, „aktiebolags -, handels – eller föreningsregistren”,

- în Regatul Unit, antreprenorul poate fi invitat să prezinte un certificat eliberat de „Registrar of Companies” sau, în cazul în care nu dispune de un asemenea document, un certificat care să ateste că a declarat pe propria răspundere că exercită profesia în cauză în ţara în care este stabilit, într-un loc specific şi sub un nume comercial determinat.

PARTEA B

CONTRACTE DE ACHIZIŢII PUBLICE DE BUNURI

Registrele de meserii sau comerciale, precum şi declaraţiile şi certificatele corespunzătoare sunt:

- în Belgia, „Registre du commerce”/„Handelsregister”,

- în Bulgaria, „Търговски регистър”,

- în Republica Cehă, „obchodní rejstřík”,

- în Danemarca, „Erhvervs- og Selskabsstyrelsen”,

- în Germania, „Handelsregister” şi „Handwerksrolle”,

- în Estonia, „Keskäriregister”,

- în Grecia, „Βιοτεχνικό ή Εμπορικό ή Βιομηχανικό Επιμελητήριο”,

- în Spania, „Registro Mercantil” sau, în cazul persoanelor neînregistrate, un certificat care să ateste că persoana respectivă a declarat pe propria răspundere că exercită profesia în cauză,

- în Franţa, „Registre du commerce et des sociétés” şi „Répertoire des métiers”,

- în Irlanda, furnizorul poate fi invitat să prezinte un certificat eliberat de „Registrar of Companies” sau de „Registrar of Friendly Societies” şi care să ateste că a întemeiat o societate sau că este înscris într-un registru al comerţului sau, în cazul în care nu dispune de un asemenea document, un certificat care să ateste că a declarat pe propria răsppundere că exercită profesia în cauză în ţara în care este stabilit, într-un loc specific şi sub un nume comercial determinat,

- în Italia, „Registro della Camera di commercio, industria, agricoltura e artigianato” şi „Registro delle Commissioni provinciali per l’artigianato”,

- în Cipru, furnizorul poate fi invitat să prezinte un certificat eliberat de „Registrar of Companies and Official Receiver” (Έφορος Εταιρειών και Επίσημος Παραλήπτης) sau, dacă nu este cazul, un certificat care să precizeze că persoana interesată a declarat pe propria răspundere că exercită profesia în cauză în ţara în care este stabilit, într-un loc specific şi sub un nume comercial determinat,

- în Letonia, „Uzņēmumu reģistrs” („Registrul întreprinderilor”),

- în Lituania, „Juridinių asmenų registras”,

- în Luxemburg, „Registre aux firmes” şi „Rôle de la chambre des métiers”,

- în Ungaria, „Cégnyilvántartás” şi „egyéni vállalkozók jegyzői nyilvántartása”,

- în Malta: furnizorul îşi prezintă „numru ta’ registrazzjoni tat- Taxxa tal- Valur Miżjud (VAT) u n- numru tal-licenzja ta’ kummerc”, şi, dacă este vorba de un parteneriat sau de o societate, numărul de înregistrare corespunzător eliberat de autoritatea malteză responsabilă de serviciile financiare,

- în Ţările de Jos, „Handelsregister”,

- în Austria, „Firmenbuch”, „Gewerberegister” şi „Mitgliederverzeichnisse der Landeskammern”,

- în Polonia, „Krajowy Rejestr Sądowy”,

- în Portugalia, „Registo Nacional das Pessoas Colectivas”,

- în România, „Registrul Comerţului”,

- în Slovenia, „Sodni register” şi „obrtni register”,

- în Slovacia, „Obchodný register”,

- în Finlanda, „Kaupparekisteri”/„Handelsregistret”,

- în Suedia, „aktiebolags-, handels- eller föreningsregistren”,

- în Regatul Unit, furnizorul poate fi invitat să prezinte un certificat eliberat de „Registrar of Companies” şi care să ateste că a întemeiat o societate sau că este înscris într-un registru al comerţului sau, în cazul în care nu dispune de un asemenea document, un certificat care să ateste că a declarat pe propria răspundere că exercită profesia în cauză în ţara în care este stabilit, într-un loc specific şi sub un nume comercial determinat.

PARTEA C

CONTRACTE DE ACHIZIŢII PUBLICE DE SERVICII

Registrele de meserii sau comerciale, precum şi declaraţiile şi certificatele corespunzătoare sunt:

- în Belgia, „Registre du commerce/„Handelsregister” şi „Ordres professionnels”/ „Beroepsorden”,

- în Bulgaria, „Търговски регистър”,

- în Republica Cehă, „obchodní rejstřík”,

- în Danemarca, „Erhvervs- og Selskabsstyrelsen”,

- în Germania, „Handelsregister”, „Handwerksrolle”, „Vereinsregister”, „Partnerschaftsregister” şi „Mitgliedsverzeichnisse der Berufskammern der Länder”,

- în Estonia, „Keskäriregister”,

- în Irlanda, prestatorul de servicii poate fi invitat să prezinte un certificat eliberat de „Registrar of Companies” sau de „Registrar of Friendly Societies” sau, în cazul în care nu dispune de un asemenea document, un certificat care să ateste că a declarat pe propria răspundere că exercită profesia în cauză în ţara în care este stabilit, într-un loc specific şi sub un nume comercial determinat,

- în Grecia, prestatorul de servicii poate fi invitat să dea o declaraţie pe propria răspundere în faţa unui notar cu privire la exercitarea profesiei respective; în cazurile prevăzute de legislaţia naţională în vigoare, pentru prestarea serviciilor de studiu, registrul profesional „Μητρώο Μελετητών”, precum şi „Μητρώο Γραφείων Μελετών”,

- în Spania, „Registro Oficial de Empresas Clasificadas del Ministerio de Hacienda”,

- în Franţa, „Registre du commerce et des sociétés” şi „Répertoire des métiers”,

- în Italia, „Registro della Camera di commercio, industria, agricoltura e artigianato”, „Registro delle commissioni provinciali per l’artigianato” şi „Consiglio nazionale degli ordini professionali”,

- în Cipru, prestatorul de servicii poate fi invitat să prezinte un certificat eliberat de „Registrar of Companies and Official Receiver” (Έφορος Εταιρειών και ΕπίσημοςΠαραλήπτης) sau, dacă nu este cazul, un certificat care să precizeze că persoana interesată a declarat pe propria răspundere că exercită profesia în cauză în ţara în care este stabilit, într-un loc specific şi sub un nume comercial determinat,

- în Letonia, „Uzņēmumu reģistrs” („Registrul întreprinderilor”),

- în Lituania, „Juridinių asmenų registras”,

- în Luxemburg, „Registre aux firmes” şi „Rôle de la chambre des métiers”,

- în Ungaria, „Cégnyilvántartás”, „egyéni vállalkozók jegyzői nyilvántartása”, anumite „szakmai kamarák nyilvántartása” sau, în cazul anumitor activităţi, un certificat care să ateste că persoana respectivă este autorizată să exercite activitatea comercială sau profesia în cauză,

- în Malta, prestatorul de servicii îşi prezintă „numru ta’ registrazzjoni tat- Taxxa tal- Valur Miżjud (VAT) u n- numru tal-licenzja ta’ kummerc”, şi, dacă este vorba de un parteneriat sau de o societate, numărul de înregistrare corespunzător eliberat de autoritatea malteză responsabilă de serviciile financiare,

- în Ţările de Jos, „Handelsregister”,

- în Austria, „Firmenbuch”, „Gewerberegister” şi „Mitgliederverzeichnisse der Landeskammern”,

- în Polonia, „Krajowy Rejestr Sądowy” (grefa naţională),

- în Portugalia, „Registo nacional das Pessoas Colectivas”,

- în România, „Registrul Comerţului”

- în Slovenia, „Sodni register” şi „obrtni register”,

- în Slovacia, „Obchodný register”,

- în Finlanda, „Kaupparekisteri”/„Handelsregistret”,

- în Suedia, „aktiebolags-, handels- eller föreningsregistren”,

- în Regatul Unit, prestatorul de servicii poate fi invitat să prezinte un certificat eliberat de „Registrar of companies” sau, în cazul în care nu dispune de un asemenea document, un certificat care să ateste că a declarat pe propria răspundere că exercită profesia în cauză într-un loc specific şi sub un nume comercial determinat.

ANEXA VI

CERINŢE PRIVIND DISPOZITIVELE DE PRIMIRE PE CALE ELECTRONICĂ A CERERILOR DE PARTICIPARE ŞI A OFERTELOR

Dispozitivele de primire în format electronic a cererilor de participare şi a ofertelor trebuie cel puţin să garanteze, prin mijloace tehnice şi proceduri adecvate, că:

(a) semnăturile electronice referitoare la cererile de participare şi la oferte sunt conforme cu dispoziţiile interne adoptate în aplicarea Directivei 1999/93/CE;

(b) data şi ora exactă a primirii cererilor de participare şi a ofertelor pot fi stabilite cu exactitate;

(c) se poate garanta în mod rezonabil că nimeni nu poate avea acces la informaţiile transmise în temeiul prezentelor cerinţe înainte de termenele limită specificate;

(d) în cazul încălcării interdicţiei de acces menţionate anterior, încălcarea poate fi uşor detectată;

(e) numai persoanele autorizate pot fixa sau modifica datele de deschidere a informaţiilor primite;

(f) în decursul diverselor etape ale procedurii de atribuire a contractului, se poate avea acces la toate sau o parte din informaţiile primite numai prin acţiunea simultană a persoanelor autorizate;

(g) acţiunea simultană a persoanelor autorizate nu poate permite accesul la informaţiile trimise decât după data stabilită;

(h) informaţiile primite şi deschise în temeiul prezentelor cerinţe continuă să le fie accesibile doar persoanelor autorizate în acest sens.

FIŞĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1. TITLUL PROPUNERII:

Propunere de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind coordonarea procedurilor de atribuire a anumitor contracte de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii în domeniile apărării şi securităţii.

2. CADRUL GPA/SBA (GESTIONARE PE ACTIVITăţI/STABILIREA BUGETULUI PE ACTIVITăţI)

Domeniul (domeniile) politic(e) în cauză şi activitatea (activităţile) asociată (asociate):

- Domeniul politic vizat

12-81: Contracte de achiziţii publice

- Activităţi asociate

12-81.C3-10 (C3): formularea, monitorizarea şi aplicarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice

Propunere de directivă privind atribuirea contractelor de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii.

A va crea ulterior

Comunicare interpretativă privind aplicarea articolului 296 din tratat în domeniul contractelor de achiziţii publice pentru apărare

12-81.C3-10.02 (C3): Comunicare interpretativă privind aplicarea articolului 296 din tratat în domeniul contractelor de achiziţii publice pentru apărare

12-81.C3-10.30-02 (C3): Comunicare interpretativă privind aplicarea articolului 296 din tratat în domeniul contractelor de achiziţii publice pentru apărare

Cartea verde privind contractele de achiziţii publice pentru apărare

12-81.C3-10.30-01 (C3): Comunicare privind rezultatele consultării deschise de Cartea verde privind contractele de achiziţii publice pentru apărare şi viitoarele iniţiative ale Comisiei

12-81.C3-10,25-01 (C3): Cartea Verde privind contractele de achiziţii publice pentru apărare – CWP 2004

3. LINII BUGETARE

3.1. Linii bugetare (linii operaţionale şi linii conexe de asistenţă tehnică şi administrativă [fostele linii BA)], inclusiv denumirile lor:

Linia bugetară | Denumire | Acţiuni |

12.010201.00.20 | Asistenţă tehnică | Contract de asistenţă tehnică |

12.020100.01 | Punerea în aplicare şi dezvoltarea pieţei interne | Studii subcontractate în exterior |

26.02.01 | Proceduri de atribuire şi de publicare a contractelor de achiziţii publice de bunuri, de lucrări şi de servicii | Publicare de anunţuri |

3.2. Durata acţiunii şi a impactului financiar:

Directiva privind contractele de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii reprezintă un act legislativ adoptat pentru o perioadă nelimitată începând de la data intrării sale în vigoare.

Impactul financiar se răsfrânge atât asupra costurilor recurente, cât şi a costurilor punctuale:

- costurile recurente sunt legate de utilizarea directivei (publicarea anunţurilor, studierea cazurilor de încălcare),

- costurile punctuale sunt legate de punerea în aplicare a directivei şi, în special, de lucrările de evaluare care urmează să fie subcontractate (la orizonturi temporale de la cinci la zece ani de la data intrării în vigoare a directivei).

3.3. Caracteristici bugetare:

Linia bugetară | Tipul cheltuielii | Nouă | Contribuţia AELS | Contribuţia ţărilor candidate | Rubrica din PF |

12.010201.00.20 | CNO | CND | NU | NU | NU | 5 |

12.020100.01 | CNO | CD | NU | DA | NU | 1a |

26.02.01 | CNO | CD | NU | NU | NU | 1.1 (1.1 OTH) |

4. SINTEZA RESURSELOR

4.1. Resurse financiare

4.1.1. Sinteza creditelor de angajament (CA) şi a creditelor de plată (CP)

milioane de euro (cu 3 zecimale)

Tipul cheltuielii | Secţiunea nr. | Anul n | n + 1 | n + 2 | n + 3 | n + 4 | n +5 şi ex. urm. | Total |

Cheltuieli operaţionale[37] |

Credite de angajament (CA) | 8.1 | a | 0,006 | 0,012 | 0,018 | 0,024 | 0,030 | 0,180 | 0,270 |

Credite de plată (CP) | b | 0,006 | 0,012 | 0,018 | 0,024 | 0,030 | 0,180 | 0,270 |

Cheltuieli administrative incluse în suma de referinţă[38] |

Asistenţă tehnică şi administrativă – ATA (CND) | 8.2.4 | c | 0,000 | 0,000 | 0,000 | 0,000 | 0,000 | 0,000 | 0,000 |

SUMA TOTALĂ DE REFERINŢĂ |

Credite de angajament | a + c | 0,006 | 0,012 | 0,018 | 0,024 | 0,030 | 0,180 | 0,270 |

Credite de plată | b + c | 0,006 | 0,012 | 0,018 | 0,024 | 0,030 | 0,180 | 0,270 |

Cheltuieli administrative neincluse în suma de referinţă |

Cheltuieli cu resursele umane şi cheltuieli conexe (CND) | 8.2.5 | d | 0,060 | 0,060 | 0,060 | 0,060 | 0,060 | 0,060 | 0,360 |

Cheltuieli administrative, altele decât resursele umane şi costuri conexe, în afara sumei de referinţă (CND) | 8.2.6 | e | 0,000 | 0,000 | 0,000 | 0,000 | 0,000 | 0,000 | 0,000 |

Costul total orientativ al acţiunii |

TOTAL CA, inclusiv costurile cu resursele umane | a + c + d + e | 0,066 | 0,072 | 0,078 | 0,084 | 0,090 | 0,240 | 0,630 |

TOTAL CP, inclusiv costul resurselor umane | b + c + d + e | 0,066 | 0,072 | 0,078 | 0,084 | 0,090 | 0,240 | 0,630 |

Detalii cu privire la cofinanţare

Prezenta iniţiativă nu implică o cofinanţare.

4.1.2. Compatibilitatea cu programarea financiară

Nu se aplică

( Propunerea este compatibilă cu programarea financiară existentă.

( Propunerea necesită o reprogramare a rubricii respective din perspectivele financiare.

( Propunerea poate necesita aplicarea dispoziţiilor acordului interinstituţional[39] (şi anume instrumentul de flexibilitate sau revizuirea perspectivelor financiare).

4.1.3. Impactul financiar asupra veniturilor

( Propunerea nu are impact financiar asupra veniturilor

( Impact financiar – Efectul asupra veniturilor este după cum urmează:

milioane de euro (cu o zecimală)

Înainte de acţiune [Anul n - 1] | Situaţia după acţiune |

Numărul total de resurse umane | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 |

5. CARACTERISTICI ŞI OBIECTIVE

5.1. Cerin ţe care trebuie îndeplinite pe termen scurt sau lung

În general, este cunoscut că nivelul ridicat de fragmentare a pieţelor de apărare reduce eficienţa achiziţiilor publice şi funcţionarea pieţei interne.

Partenerii implicaţi (statele membre, reprezentanţii industriei, organismele de reflecţie, Parlamentul European) au solicitat o acţiune a Comisiei în vederea eliminării fragmentării şi intensificării concurenţei pe pieţele de apărare.

- Pe termen scurt

Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, a adus o clarificare juridică prin intermediul unei comunicări interpretative privind aplicarea articolului 296 din tratat în domeniul contractelor de achiziţii publice pentru apărare, adoptată în decembrie 2006. Cu toate acestea, o simplă clarificare nu este de ajuns.

- Pe termen mediu şi lung

Comisia consideră că, pe termen mediu şi lung, o directivă specifică atribuirii de contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii reprezintă instrumentul cel mai potrivit de rezolvare a problemelor identificate.

5.2. Valoarea adăugată a intervenţiei comunitare, compatibilitatea propunerii cu alte instrumente financiare şi sinergii eventuale

Iniţiativa privind achiziţiile publice pentru apărare se înscrie într-o iniţiativă globală, care urmăreşte deschiderea pieţelor de apărare, instituind o mai mare transparenţă şi o concurenţă mai eficientă pe aceste pieţe. Actuala fragmentare a pieţelor are consecinţe negative nu numai asupra eficienţei cheltuielilor publice, ci şi asupra capacităţilor militare ale statelor membre. În plus, această fragmentare constituie un obstacol în calea creşterii economice şi competitivităţii industriei europene de apărare.

În completarea eforturilor depuse de statele membre, Comisia a lansat o iniţiativă care urmăreşte să încurajeze instituirea unei pieţe europene a echipamentelor de apărare (EDEM). În comunicarea sa „Spre o politică europeană a echipamentelor de apărare” din martie 2003, Comisia a prezentat o serie de propuneri de acţiune în domeniile legate de industria şi de pieţele de produse pentru apărare (standardizare, respectare, transferuri intracomunitare, contracte de achiziţii publice, exportul de bunuri cu utilizare dublă, cercetare). Această comunicare a reprezentat, prin urmare, punctul de plecare a iniţiativei Comisiei în domeniul contractelor de achiziţii publice.

5.3. Obiective, rezultate estimate şi indicatori aferenţi propunerii în cadrul gestionării pe activităţi (GPA)

- Obiective

- Obiectivul general al Comisiei este de a institui o piaţă europeană, deschisă şi competitivă a echipamentelor de apărare. Această piaţă va acoperi simultan bunuri militare (arme, muniţie şi material de război) şi bunurile nemilitare sensibile (securitate).

- Obiectivul specific al politicii achiziţiilor publice în domeniul apărării urmăreşte instituirea unui cadru legislativ care să permită funcţionarea eficientă a acestor pieţe. Acest lucru implică, în primul rând, punerea efectivă în aplicare a principiilor din tratat în ceea ce priveşte piaţa internă.

- Obiectivul operaţional al acestei directive este de a oferi un cadru legislativ adaptat la particularităţile pieţelor de apărare şi securitate, respectând principiile tratatului, care să facă mai puţin necesară recurgerea la derogările prevăzute la articolul 296 din tratat, precum şi la articolul 14 din Directiva 2004/18/CE.

- Rezultate estimate

Rezultatele aşteptate sunt următoarele:

- o mai mare transparenţă şi o mai mare deschidere a achiziţiilor publice pentru apărare şi securitate,

- o mai mare eficienţă a cheltuielilor publice,

- o mai mare competitivitate şi o creştere economică sporită a industriei de apărare, care să participe la consolidarea bazei industriale şi tehnologice europene de apărare.

- Indicatori aferenţi

Vor fi calculaţi doi indicatori:

- rata de publicare (raportul între valoarea contractelor publicate şi valoarea pieţelor de apărare), ca indicator de transparenţă ,

- rata de penetrare (raportul între valoarea transferurilor intracomunitare şi valoarea pieţelor de apărare), ca indicator de deschidere .

5.4. Modalităţi de punere în aplicare (orientative)

( Gestionare centralizată

( direct de către Comisie

( indirect, prin delegare către:

( agenţii executive,

( organisme create de Comunităţile Europene, aşa cum se menţionează la articolul 185 din regulamentul financiar,

( organisme publice naţionale/organisme cu misiune de serviciu public.

( Gestionare partajată sau descentralizată

( cu unele state membre

( cu unele ţări terţe

( Gestionare comună cu organizaţii internaţionale (a se preciza)

6. MONITORIZARE ŞI EVALUARE

6.1. Sistemul de monitorizare

Serviciile Comisiei responsabile de prezentul dosar vor acorda o atenţie specială evoluţiei jurisprudenţei în domeniul contractelor de achiziţii publice pentru apărare.

Cei doi indicatori:

- rata de publicare (ca indicator de transparenţă),

- rata de penetrare (ca indicator de deschidere),

vor fi calculaţi anual pe baza datelor disponibile.

6.2. Evaluare

6.2.1. Evaluare ex-ante

Un studiu preliminar de impact, care va cuprinde o evaluare ex-ante , va însoţi proiectul de directivă ca document anexă.

6.2.2. Măsuri adoptate ca urmare a unei evaluări intermediare/ex post (lecţii învăţate în urma unor experienţe similare din trecut)

Directiva specifică în cauză este primul act legislativ propus de Comisie în domeniul contractelor de achiziţii publice pentru apărare. Comunicarea interpretativă este încă prea recentă (a fost adoptată în decembrie 2006) pentru a putea fi evaluată în mod eficient.

6.2.3. Condiţiile şi frecvenţa evaluărilor viitoare

- O evaluare regulată

O evaluare a efectelor noii directive va fi realizată în mod regulat de Comisie începând cu al treilea an de la punerea sa în aplicare de către statele membre. Evaluarea va urmări impactul noii directive asupra practicilor de achiziţii publice, în special în materie de publicare, de procedură concurenţială şi de deschidere a pieţei către furnizori din alte state membre.

- Pe termen mediu: o evaluare intermediară

În urma procesului legislativ de adoptare a directivei şi a transpunerii acesteia de către statele membre, este oportună realizarea în termen de cinci ani a unei prime evaluari a impactului administrativ al punerii în aplicare a noii directive, mai întâi asupra statelor membre, apoi asupra întreprinderilor.

- Pe termen lung: o evaluare globală

Date fiind ciclurile lungi de viaţă ale echipamentelor de apărare (şi ale serviciilor legate de acestea, în special întreţinerea), o evaluare a impactului global, în special economic, al directivei nu poate fi prevăzută în mod rezonabil decât pe termen lung (adică nu mai devreme de zece ani de la intrarea în vigoare).

7. MăSURI ANTIFRAUDă

Nu există măsuri antifraudă specifice prevăzute în cadrul prezentei iniţiative.

8. PREZENTARE DETALIATĂ A RESURSELOR

8.1. Obiectivele propunerii la nivel de costuri

Credite de angajament în milioane de euro (cu 3 zecimale)

(Titlurile obiectivelor, acţiunilor şi rezultatelor) | Tipul realizării | Costul mediu unitar | Anul n | Anul n+1 | Anul n+2 | Anul n+3 | Anul n+4 | Anul n+5 şi urmă-torii | TOTAL |

Anul n | Anul n+1 | Anul n+2 | Anul n+3 | Anul n+4 | Anul n+5 |

Funcţionari sau agenţi temporari | A*/AD | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 |

B*, C*/AST | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

Personal finanţat[41] în temeiul art. 12 01 02 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

Alt personal finanţat în temeiul art. 12 01 04/05 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 00 |

TOTAL | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 | 2 |

8.2.2. Descrierea sarcinilor care decurg din acţiune

După intrarea în vigoare a directivei, vor trebui puse în aplicare două tipuri de sarcini:

- Procedurile în caz de încălcare a directivei

Cazurile de încălcare vor fi tratate de raportorii care sunt deja încadraţi şi care sunt specializaţi pe zone geografice, şi nu pe sectoare de activitate (deci nu există raportori specializaţi pentru contractele de achiziţii publice pentru apărare).

- Supravegherea şi evaluarea

Aceste sarcini vor fi abordate fie în interiorul unităţii de un administrator cu profil de „economist”, fie de unitatea specializată „aspecte economice” a direcţiei achiziţii publice, fie de unitatea specializată „studii de impact şi evaluare” a direcţiei generale.

În toate aceste cazuri, posturile există deja şi nu este prevăzută crearea de posturi noi.

8.2.3. Originea resurselor umane (statutare)

( Posturi alocate în prezent gestionării programului, care urmează a fi înlocuite sau prelungite

( Posturi prealocate în contextul exerciţiului APS/PPB pentru anul n.

( Posturi de solicitat în cadrul viitoarei proceduri SPA/PPB

( Posturi de redistribuit cu utilizarea resurselor existente în cadrul serviciului respectiv (redistribuire internă)

( Posturi necesare pentru anul n, deşi nu au fost prevăzute în exerciţiul financiar SPA/PPB pentru anul în cauză

8.2.4. Alte cheltuieli administrative incluse în suma de referinţă

milioane de euro (cu 3 zecimale)

Linia bugetară (numărul şi denumirea) | Anul n | Anul n+1 | Anul n+2 | Anul n+3 | Anul n+4 | Anul n+5 şi urmă-torii | TOTAL |

1. Asistenţă tehnică şi administrativă (inclusiv costurile conexe cu personalul) |

Agenţii executive |

Alt tip de asistenţă tehnică şi administrativă |

- intra muros |

- extra muros |

12.01.04 – Cheltuieli legate de sprijinul acordat acţiunilor din domeniul politic „piaţă internă” | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

Total asistenţă tehnică şi administrativă | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

8.2.5 Costul resurselor umane şi cheltuieli conexe care nu sunt incluse în suma de referinţă

milioane de euro (cu 3 zecimale)

Tipul de resurse umane | Anul n | Anul n+1 | Anul n+2 | Anul n+3 | Anul n+4 | Anul n+5 şi urmă-torii | TOTAL |

Cheltuieli cu personalul care activează în domeniul politic „piaţă internă” | Art. 12 01 01 | 0,000 | 0,000 | 0,000 | 0,000 | 0,000 | 0,000 | 0,000 |

Personal extern Contract de asistenţă tehnică | Pst. 12 01 02 01 | 0,060 | 0,060 | 0,060 | 0,060 | 0,060 | 0,060 | 0,360 |

Costul total al resurselor umane şi al cheltuielilor conexe (care NU sunt incluse în suma de referinţă) | 0,060 | 0,060 | 0,060 | 0,060 | 0,060 | 0,060 | 0,360 |

*

Calcul – Funcţionari şi agenţi temporari (Articolul 12 01 01)

Implementarea noii directive nu necesită crearea de posturi suplimentare (posturile de redactor legislativ, de raportor şi de economist există deja).

*

Calcul - Personal extern (Articolul 12 01 02)

Monitorizarea anuală a implementării noii directive ar putea necesita recurgerea la unele resurse umane externe, în cadrul contractului de asistenţă tehnică (linia bugetară 12.010201.00.02.20).

8.2.6. Alte cheltuieli administrative care nu sunt incluse în suma de referinţă

milioane de euro (cu 3 zecimale)

Anul n | Anul n+1 | Anul n+2 | Anul n+3 | Anul n+4 | Anul n+5 şi urmă-torii | TOTAL |

- Misiuni | 12 01 02 11 01 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

- Reuniuni şi conferinţe | 12 01 02 11 02 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

- Comitete | 12 01 02 11 03 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

- Studii şi consultări | 12 01 02 11 04 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

- Sisteme informaţionale | 12 01 02 11 05 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

2. 2. Total alte cheltuieli de gestionare | 12 01 02 11 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

3. Alte cheltuieli de natură administrativă (am se preciza, indicându-se linia bugetară) | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

Total costuri administrative, altele decât cele pentru resursele umane şi costurile conexe (care NU sunt incluse în suma de referinţă) | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

*

Calcul - Alte cheltuieli administrative care nu sunt incluse în suma de referinţă

Nu este cazul.

[1] Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii, JO L 134, 30.4.2004, p.114.

[2] Raportul final al grupului de lucru nr. 8 privind apărarea: CONV461/02 din 16 decembrie 2002.

[3] COM(2003) 113 final din 11 martie 2003.

[4] COM(2004) 608 final din 23 septembrie 2004.

[5] COM(2005) 626 final din 6 decembrie 2005.

[6] „Comunicare interpretativă privind aplicarea articolului 296 din tratat în domeniul achiziţiilor publice din domeniul apărării”. COM (2006) 779 final din 7 decembrie 2006.

[7] JO C […], […], p. […].

[8] JO C […], […], p. […].

[9] JO C […], […], p. […].

[10] JO C […], […], p. […].

[11] JO L 340, 16.12.2002, p. 1. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 2151/2003 al Comisiei (JO L 349, 17.12.2003, p. 1).

[12] JO L 317, 03.12.2001, p. 1. Decizie modificată ultima dată prin Decizia 2006/548/CE, Euratom (JO L 215, 5.8.2006, p. 38).

[13] JO L 101, 11.4.2001, p. 1. Decizie modificată prin Decizia 2007/438/CE (JO L 164, 26.6.2007, p. 24).

[14] JO L 134, 30.4.2004, p.114.

[15] JO L 18, 21.1.1997, p. 1.

[16] JO L 13, 19.1.2000, p. 12.

[17] JO L 178, 17.7.2000, p. 1.

[18] JO L 303, 2.12.2000, p. 16.

[19] JO L 39, 14.2.1976, p. 40. Directivă modificată prin Directiva 2002/73/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (JO L 269, 5.10.2002, p. 15).

[20] JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).

[21] Decizia de stabilire a listei de produse (arme, muniţie şi material de război) cărora li se aplică prevederile articolului 223 alineatul (1) litera (b) – devenit ulterior articolul 296 – din tratat. Numărul procesului-verbal din 15 aprilie 1958: 368/58.

[22] JO L 351, 29.1.1998, p. 1.

[23] JO C 195, 25.6.1997, p. 1.

[24] JO L 358, 31.12.1998, p. 2.

[25] JO C 316, 27.11.1995, p. 48.

[26] JO L 164, 22.6.2002, p. 3.

[27] JO L 309, 25.10.2005, p. 15.

[28] JO L 185, 16.8.1971, p. 15. Decizie modificată prin Decizia 77/63/CEE (JO L 13, 15.1.1977, p. 15).

[29] Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri şi de servicii, JO L 134, 30.4.2004, p. 114.

[30] Referinţe din prezenta directivă.

[31] Cu excepţia serviciilor de transport feroviar incluse la categoria 18.

[32] Cu excepţia serviciilor de transport feroviar incluse la categoria 18.

[33] Cu excepţia serviciilor financiare privind eliberarea, cumpărarea, vânzarea şi transferul de titluri sau de alte instrumente financiare, precum şi a serviciilor prestate de băncile centrale.

Sunt exceptate, de asemenea, serviciile de achiziţie sau de închiriere, prin orice mijloace financiare, de terenuri, de construcţii existente sau de alte bunuri imobile sau care privesc drepturi asupra acestor bunuri; cu toate acestea, serviciile financiare prestate în paralel, înainte sau după încheierea contractului de achiziţie sau de închiriere, în orice formă, sunt reglementate de prezenta directivă.

[34] Cu excepţia serviciilor de cercetare şi de dezvoltare, altele decât cele prin care beneficiile îi revin exclusiv autorităţii contractante pentru a fi utilizate în desfăşurarea propriilor activităţi, cu condiţia ca serviciul prestat să fie remunerat în totalitate de către autoritatea contractantă.

[35] Cu excepţia serviciilor de arbitraj şi de conciliere.

[36] În sensul articolului 31, prin „registre” se înţelege acele registre care figurează în prezenta anexă şi, în măsura în care au fost aduse unele modificări la nivel naţional, registrele care le-ar fi înlocuit pe primele.

[37] Cheltuială care nu intră sub incidenţa capitolului xx 01 al titlului xx respectiv.

[38] Cheltuieli care intră sub incidenţa articolului xx 01 04 de la titlul xx.

[39] A se vedea punctele 19 şi 24 din acordul interinstituţional.

[40] În cazul în care durata acţiunii depăşeşte şase ani, trebuie să se adauge coloane suplimentare, după caz.

[41] Ale căror costuri NU sunt acoperite de suma de referinţă.