(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1953 (2), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a instituit taxe antidumping asupra importurilor de anumite produse laminate plate din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați (denumite în continuare „GOES”), originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „China”), Japonia, Republica Coreea (denumită în continuare „Coreea”), Federația Rusă (denumită în continuare „Rusia”) și Statele Unite ale Americii (denumite în continuare „SUA”) (denumite în continuare „măsurile inițiale”). Ancheta care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „ancheta inițială”.

(2)

Pe baza elementelor specifice din ancheta inițială, Comisia a decis că taxele variabile sub forma a trei prețuri minime la import (PMI) pentru trei categorii diferite de GOES au fost cele mai adecvate forme ale măsurilor, din următoarele motive:

(3)

Cele trei PMI aflate în vigoare în prezent variază între 1 536 EUR/tonă și 2 043 EUR/tonă. Acestea se aplică tuturor producătorilor-exportatori desemnați individual, pentru care au fost stabilite marje de dumping individuale, din toate țările în cauză, și anume RPC, Japonia, Republica Coreea, Federația Rusă și Statele Unite ale Americii:

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (3), Comisia a primit o cerere de reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(5)

Cererea de reexaminare a fost depusă la data de 29 iulie 2020 de către Asociația Europeană a Oțelului (denumită în continuare „Eurofer” sau „solicitantul”), care acționează în numele unor producători care reprezintă peste 50 % din producția totală de GOES a Uniunii. Cererea de reexaminare s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar determina, probabil, continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria Uniunii.

(6)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 30 octombrie 2020, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în privința importurilor de GOES originare din Republica Populară Chineză, Japonia, Republica Coreea, Federația Rusă și Statele Unite ale Americii (denumite în continuare „țările în cauză”), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (4) („avizul de deschidere”).

(7)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2019 și 30 iunie 2020 („perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(8)

Această cauză a fost inițiată la 30 octombrie 2020, și anume în perioada de tranziție convenită între Regatul Unit (denumit în continuare „Regatul Unit”) și UE, perioadă în care Regatul Unit se afla încă sub incidența dreptului Uniunii. Respectiva perioadă s-a încheiat la 31 decembrie 2020. În consecință, începând cu 1 ianuarie 2021, societățile și asociațiile din Regatul Unit nu au mai fost considerate părți interesate în prezenta procedură.

(9)

Printr-o notă la dosar (5), la 14 ianuarie 2021, Comisia a invitat operatorii din Regatul Unit care se considerau totuși în continuare părți interesate să o contacteze. Nu s-au primit observații de la operatorii din Regatul Unit.

(10)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod special solicitantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori cunoscuți din țările în cauză, importatorii, utilizatorii, comercianții, precum și asociațiile despre care se cunoaște că sunt interesate de ancheta de reexaminare, și i-a invitat să participe la aceasta.

(11)

Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(12)

În cursul reexaminării efectuate în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a organizat audieri cu mai mulți utilizatori, cu mai multe asociații de utilizatori și cu producătorii-exportatori.

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea recurge la eșantionare în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(14)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din cadrul Uniunii care urmau să fie anchetați. Cu toate acestea, în ziua publicării avizului de deschidere, 30 octombrie 2020, Comisia a emis o notă la dosar în care afirma că, având în vedere numărul limitat de producători cunoscuți din Uniunea Europeană, eșantionarea producătorilor din UE nu a fost considerată necesară și a invitat părțile interesate să prezinte observații. Nu s-au primit observații. Prin urmare, li s-a solicitat tuturor celor patru producători cunoscuți din Uniune să transmită un răspuns detaliat la chestionar și să accepte verificarea răspunsurilor la chestionar.

(15)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat unor importatori neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(16)

S-a prezentat un singur importator neafiliat și a furnizat informațiile solicitate. Prin urmare, Comisia a decis că eșantionarea nu este necesară.

(17)

Având în vedere numărul aparent mare de producători din țările vizate de respectiva reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, în avizul de deschidere s-a avut în vedere recurgerea la constituirea eșantionului.

(18)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor cunoscuți din țările în cauză să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat misiunilor din țările în cauză să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători care ar fi putut fi interesați să participe la anchetă.

(19)

Patru producători-exportatori sau grupuri de producători-exportatori (două societăți din Japonia, o societate din RPC și una din Rusia) au furnizat informațiile solicitate și au acceptat să fie incluși în eșantion. Niciunul dintre producătorii din SUA sau din Coreea care au fost contactați nu s-a prezentat și nu a furnizat informațiile solicitate. Având în vedere numărul mic de producători cooperanți, Comisia a decis că nu era necesară constituirea eșantionului în ceea ce privește oricare dintre țările în cauză.

(20)

La momentul deschiderii cazului au fost puse la dispoziție pe site-ul DG Trade (6) exemplare ale chestionarelor.

(21)

De asemenea, Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. GC nu a furnizat niciun răspuns la chestionar și, în consecință, a fost informat că Comisia va utiliza datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(22)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea tuturor celor patru producători cunoscuți din Uniune și a importatorului neafiliat cooperant. S-au prezentat șapte utilizatori care și-au exprimat disponibilitatea de a participa la anchetă. Aceștia au fost invitați să completeze chestionarul destinat utilizatorilor. Cu toate acestea, numai patru dintre ei au cooperat pe deplin la această anchetă, oferind răspunsuri complete la chestionar, atât în versiunile publice, cât și în versiunile confidențiale ale acestora.

(23)

Un grup de producători-exportatori din RPC, China Baowu Steel Group Co. Ltd. (denumit în continuare Grupul Baoshan), compus din doi producători-exportatori Baoshan Iron & Steel Co., Ltd. (denumit în continuare „Baosteel”) și Wuhan Iron & Steel Co., Ltd., (denumit în continuare „WISCO”) – și un grup de producători-exportatori din Japonia, Nippon Steel & Sumitomo Metal Corporation, Tokyo, Japonia (denumit în continuare „Nippon Steel”), au furnizat răspunsuri la chestionar. Producătorul rus Novolipetsk Steel (denumit în continuare „NLMK”), care a fost inițial de acord să fie inclus în eșantion, nu a furnizat un răspuns complet la chestionar, dar a furnizat, în documentul pe care l-a transmis în data de joi, 10 decembrie 2020, informații care s-au limitat la capacitatea specifică și la producția sa. În consecință, Comisia a informat societatea și Federația Rusă că va utiliza datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. NLMK a oferit un răspuns, însă acesta a fost transmis în afara termenului specificat și, în orice caz, nu ar fi modificat evaluarea Comisiei.

(24)

În urma comunicării constatărilor, NLMK a susținut că Comisia nu a specificat niciun termen pentru prezentarea de observații cu privire la aplicarea de către Comisie a articolul 18 din regulamentul de bază. În plus, NLMK a susținut că Comisia nu ar fi trebuit să aplice articolul 18 în legătură cu această parte a răspunsului său la chestionar.

(25)

Într-adevăr, Comisia nu a specificat un termen limită pentru un răspuns la scrisoarea sa care indica intenția sa de a aplica articolul 18. Cu toate acestea, NLMK a indicat deja, în comunicarea sa din 10 decembrie 2020, că a încetat să lucreze la răspunsul la chestionar din cauza unor circumstanțe speciale și că nu va furniza un răspuns complet la chestionar. În concluzie, NLMK a furnizat doar informații fragmentare limitate la capacitatea sa specifică de producție și la volumul producției.

(26)

În consecință, întrucât NLMK nu a furnizat informații suficient de fiabile în ceea ce privește capacitatea de producție și volumul producției, astfel cum se explică în considerentele 241-245, Comisia a utilizat informațiile disponibile la dosar. În orice caz, astfel cum se menționează în considerentul 242, Comisia a utilizat informațiile furnizate de NLMK în măsura posibilului în acest sens.

(27)

Celălalt grup de producători-exportatori din Japonia, JFE Steel Corporation („JFE Steel”), care a fost inițial de acord să fie inclus în eșantion, a furnizat un răspuns incomplet la chestionar, care s-a limitat la vânzările la export către UE și către restul lumii. În consecință, Comisia a informat JFE Steel că va utiliza datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază în ceea ce privește informațiile lipsă.

(28)

Producătorii din SUA și din Coreea nu au cooperat. În consecință, Comisia a informat SUA și Coreea că va utiliza datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(29)

Fără a aduce atingere aplicării articolului 18 din regulamentul de bază, Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului, precum și interesul Uniunii.

(30)

Din cauza pandemiei de COVID-19 și a măsurilor de izolare puse în aplicare de diferite state membre, precum și de diferite țări terțe, Comisia nu a putut efectua vizite de verificare în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază. În schimb, Comisia a efectuat o verificare la distanță a tuturor informațiilor considerate necesare pentru constatările sale, în conformitate cu avizul său privind consecințele epidemiei de COVID-19 asupra anchetelor antidumping și antisubvenții (7). Comisia a efectuat, de la distanță, verificări încrucișate (denumite în continuare „VLD”) ale următoarelor părți interesate:

(31)

La 21 octombrie 2021, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată prezenta observații în urma acestei informări. La 22 noiembrie 2021, Comisia a trimis Nippon Steel o comunicare a constatărilor finale suplimentară cu privire la o corecție a calculelor dumpingului. Nu s-au primit observații.

(32)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost analizate de Comisie și au fost luate în considerare, după caz. Au fost audiate părțile care au formulat o solicitare în acest sens.

(33)

Produsul care face obiectul reexaminării este același cu cel din ancheta inițială, și anume produse laminate plate din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați, cu o grosime mai mare de 0,16 mm, originare din RPC, Japonia, Coreea, Rusia și SUA, încadrate în prezent la codurile NC ex 7225 11 00 (codurile TARIC 7225110011, 7225110015 și 7225110019) și ex 7226 11 00 (coduri TARIC 7226110012, 7226110014, 7226110016, 7226110092, 7226110094 și 7226110096) (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”).

(34)

GOES sunt produse din rulouri de tolă laminată la cald din oțel aliat cu siliciu de diferite grosimi, ale căror structuri granulare sunt orientate uniform pentru a permite transmiterea unui câmp magnetic cu un înalt grad de eficiență. Ineficiențele în ceea ce privește conductivitatea sunt denumite „pierderi în miez”, care constituie principalul indicator al calității produsului și care se exprimă în W/kg GOES pot fi produse ca GOES cu înaltă permeabilitate sau ca GOES obișnuite sau convenționale. Tipurile cu înaltă permeabilitate permit obținerea unor pierderi în miez mai mici, indiferent de grosimea tolei. În plus, tipurile cu înaltă permeabilitate pot fi produse ca domeniu rafinat („DR”) cu pierderi în miez chiar mai mici ca urmare a trasării unor linii subțiri pe suprafața oțelului.

(35)

În pofida diferențelor de permeabilitate, grosime și lărgime, toate tipurile de produse care fac obiectul reexaminării prezintă aceleași caracteristici fizice de bază și sunt destinate în esență acelorași utilizări de bază.

(36)

GOES sunt utilizate în principal în echipamente electrice unde fluxul magnetic poate fi constrâns să se alinieze în direcția „orientată”, cum ar fi situația în care energia electrică este transmisă pe distanțe mari. În consecință, produsul care face obiectul reexaminării este utilizat ca material de bază în transformatoarele de putere și de distribuție.

(37)

GOES sunt, de asemenea, utilizate în reactoare de șuntare, care sunt utilizate în sistemele de transport de energie de înaltă tensiune pentru a stabiliza tensiunea în cursul variațiilor de sarcină. Produsul care face obiectul reexaminării poate fi, de asemenea, utilizat în echipamente cu transformatoare mai mici, inclusiv dispozitive și echipamente aerospațiale, aeronautice și electronice. GOES pot fi, de asemenea, utilizate în generatoare mari, de înaltă performanță, atunci când concepția permite utilizarea eficientă a caracteristicilor magnetice direcționale.

(38)

Astfel cum s-a stabilit în ancheta inițială, prezenta anchetă de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(39)

Aceste produse sunt, prin urmare, considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(40)

NLMK și guvernul rus au susținut că prețurile medii de import mai mici din Federația Rusă se explică printr-o cotă semnificativă de GOES de „a doua” și de „a treia alegere” exportate (cu defecte multiple, cu numeroase puncte de sudură și lipsite de planeitate) și că aceste din urmă tipuri nu concurează cu alte tipuri de produse care fac obiectul reexaminării. GOES de „a doua” și de „a treia alegere” exportate sunt produse diferite și nu sunt conforme cu standardele tehnice europene. Prin urmare, aceștia au susținut că materialele lor de „a doua” și de „a treia alegere” ar trebui fie să fie excluse din definiția produsului, fie să li se atribuie un nivel separat al PMI (al patrulea) care să reflecte valoarea lor extrem de scăzută pe piață.

(41)

Comisia a respins cererile de mai sus, deoarece nici definiția produsului, nici PMI nu pot fi modificate în cadrul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor.

(42)

În urma comunicării constatărilor, NLMK a afirmat că o autoritate de anchetă nepărtinitoare ar fi trebuit să inițieze rapid o reexaminare intermediară parțială limitată la definiția produsului și/sau la forma măsurilor. Comisia a respins această afirmație, deoarece nu dispunea de suficiente elemente de probă pentru a deschide o astfel de anchetă.

(43)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea duce la o continuare sau o reapariție a dumpingului practicat de țările în cauză.

(44)

Niciunul dintre producătorii din Rusia, SUA și Coreea nu a cooperat la anchetă.

(45)

Comisia a informat autoritățile din toate cele trei țări în cauză că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază în ceea ce privește constatările cu privire la Rusia, SUA și Coreea. Comisia nu a primit din partea autorităților din cele trei țări în cauză nicio observație și nicio cerere de intervenție a consilierului-auditor în această privință.

(46)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările referitoare la probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului în ceea ce privește Rusia, SUA și Coreea s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile puse la dispoziția publicului, cum ar fi cele existente pe site-urile oficiale ale societăților, cele incluse în cererea de reexaminare și cele obținute de la părțile cooperante în cursul anchetei de reexaminare. Comisia a utilizat, de asemenea, diverse statistici privind importurile, inclusiv statisticile privind importurile furnizate de baza de date COMTEXT a Eurostat și Global Trade Atlas („GTA”).

(47)

În plus, în ceea ce privește grupul Baoshan și în urma VLD, Comisia a aplicat articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază în ceea ce privește costurile cu forța de muncă. De fapt, astfel cum se explică în considerentul 207 de mai jos, societatea nu a furnizat dovezi verificate și fiabile cu privire la calcularea numărului de ore/persoană alocate producției de GOES.

(48)

Un singur producător-exportator japonez (Nippon Steel) a cooperat pe deplin la ancheta actuală. În urma deschiderii anchetei, s-a prezentat al doilea producător-exportator japonez cunoscut (JFE Steel) și a furnizat un răspuns incomplet la chestionar, care s-a limitat la aspectele legate de vânzările la export, de producție și de capacitate. În consecință, Comisia a informat JFE Steel și Guvernul Japoniei cu privire la intenția sa de a utiliza datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Nu s-au primit observații.

(49)

Prin urmare, în ceea ce privește vânzările interne, constatările din această secțiune s-au bazat parțial pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, au fost utilizate informațiile furnizate de Nippon Steel, informațiile furnizate de JFE privind vânzările la export, cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, statisticile Eurostat și informațiile publice disponibile.

(50)

Cei doi producători-exportatori japonezi au reprezentat 100 % din exporturile din Japonia către Uniune în cursul PAR.

(51)

Comisia a stabilit valoarea normală pentru Nippon Steel pe următoarea bază. Comisia a examinat mai întâi dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă pentru singurul producător-exportator cooperant pe deplin a fost reprezentativ, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările pe piața internă sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor produsului similar către clienți independenți de pe piața internă per producător-exportator a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export către Uniune în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării, în cursul PAR. Pe această bază, s-a constatat că vânzările totale de produs similar ale singurului producător-exportator cooperant pe piața internă au fost reprezentative.

(52)

Comisia a identificat ulterior tipurile de produs vândute pe piața internă care erau identice sau comparabile cu tipurile de produs vândute la export în Uniune pentru producătorul-exportator cu vânzări interne reprezentative.

(53)

Ulterior, Comisia a verificat dacă vânzările interne ale singurului producător-exportator cooperant pe deplin, pentru fiecare tip de produs care este identic sau comparabil cu un tip de produs vândut la export în Uniune au fost reprezentative, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne ale unui tip de produs sunt reprezentative dacă volumul total al vânzărilor pe piața internă ale respectivului tip de produs către clienți independenți în cursul PAR reprezintă cel puțin 5 % din volumul total al volumului vânzărilor la export în Uniune ale tipului de produs identic sau comparabil. Comisia a stabilit că aceste tipuri de produse au fost reprezentative.

(54)

În continuare, Comisia a stabilit proporția vânzărilor profitabile către clienți independenți de pe piața internă pentru fiecare tip de produs în cursul PAR, pentru Nippon Steel în ansamblul său, pentru a hotărî dacă să folosească prețurile efective de vânzare pe piața internă pentru calcularea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(55)

Valoarea normală se bazează pe prețul real de pe piața internă al fiecărui tip de produs, indiferent dacă aceste vânzări sunt sau nu profitabile, în cazul în care:

(56)

În cazul de față, valoarea normală este media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne ale tipului de produs respectiv în cursul PAR.

(57)

Valoarea normală este prețul real de pe piața internă al fiecărui tip de produs numai pentru vânzările interne profitabile ale tipurilor respective de produse în cursul PAR, în cazul în care:

(58)

Analiza vânzărilor interne a arătat că peste 90 % din totalul vânzărilor interne au fost rentabile și că prețul de vânzare mediu ponderat a fost mai ridicat decât costul de producție. În consecință, în funcție de tipul de produs, valoarea normală a fost calculată ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne în cursul PAR în situația descrisă în considerentul 56, sau ca medie ponderată a vânzărilor profitabile numai în situația descrisă în considerentul 57.

(59)

În cazul în care nu au existat vânzări ale unui tip de produs similar în cadrul operațiunilor comerciale normale sau acestea au fost insuficiente, Comisia a calculat valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatele (3) și (6) din regulamentul de bază.

(60)

Pentru aceste tipuri de produse, valoarea normală a fost calculată prin adăugarea la costul mediu de producție al produsului similar al singurului producător-exportator cooperant în cursul PAR a următoarelor elemente:

(61)

Pentru tipurile de produs care nu au fost vândute deloc pe piața internă, s-au adăugat costurile VAG medii ponderate și profitul pentru toate tranzacțiile efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale de pe piața internă.

(62)

În ceea ce privește JFE Steel, în lipsa cooperării, Comisia a utilizat, pentru vânzările interne, datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Întrucât nu au existat date disponibile fiabile privind prețurile JFE Steel pe piața internă, Comisia a stabilit o valoare normală construită utilizând metodologia și valorile menționate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(63)

Nippon Steel a efectuat exporturi către Uniune numai prin intermediul comercianților afiliați. Prin urmare, prețul de export a fost construit în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețului la care produsele importate au fost revândute pentru prima dată unui cumpărător independent. Au fost efectuate ajustări ale prețului în funcție de toate costurile suportate între import și revânzare, incluzând costurile VAG, precum și în funcție de profitul acumulat.

(64)

JFE Steel a exportat direct către UE și, prin urmare, prețul său de export a fost prețul plătit efectiv sau care urma să fie plătit pentru produsul care face obiectul reexaminării atunci când acesta era vândut la export către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(65)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export stabilite mai sus la nivel franco fabrică.

(66)

Atunci când a fost necesar în scopul asigurării unei comparații echitabile, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări pentru a ține seama de costurile de transport, asigurare, manipulare, încărcare și de costurile auxiliare, de costurile de ambalare, costurile de credit, și comisioanele bancare plătite de producătorul-exportator cooperant, în cazul în care acestea erau aplicabile și justificate.

(67)

Nippon Steel nu a realizat vânzări interne pentru unele dintre tipurile de produse pe care le-a exportat în UE. Având în vedere volumul mare al vânzărilor la export pentru care a fost posibil să se efectueze o comparație și ținând seama de faptul că, în contextul unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor, nu este necesar să se stabilească valoarea exactă a dumpingului, ci doar dacă există posibilitatea continuării sau reapariției dumpingului în viitor, Comisia a considerat că comparația, astfel cum a fost stabilită, era corectă.

(68)

În urma comunicării constatărilor, Nippon Steel a susținut că Comisia ar fi trebuit să calculeze marja de dumping aplicabilă societății Nippon Steel pe baza tuturor vânzărilor la export către UE și a făcut trimitere la jurisprudența existentă (9).

(69)

Comisia a reamintit că marja de dumping nu a acoperit toate vânzările la export către UE deoarece, astfel cum se explică în considerentul 67 de mai sus, nu au existat vânzări interne corespunzătoare pentru unele dintre tipurile de produse pe care societatea le-a exportat către UE. Aceste tipuri de produse (care reprezintă 38 % din cantitatea totală exportată) nu au fost incluse inițial în calculele privind dumpingul, deoarece societatea nu a furnizat costurile de producție corespunzătoare pentru ele. Pentru a calcula o marjă de dumping pentru 100 % din vânzările la export către UE și în absența unor date mai precise din partea societății, Comisia a decis să grupeze tipurile de produse pe baza lățimii lor, care este un parametru care are un impact mai mic asupra costului de producție și asupra prețului de vânzare decât pierderea în miez și grosimea. Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală pentru toate tipurile de produse. Calculele de dumping corectate au fost comunicate societății și nu au fost primite observații.

(70)

Atât pentru Nippon Steel, cât și pentru JFE Steel, comparația dintre valoarea normală și prețul de export a arătat că vânzările lor către UE au fost realizate la prețuri de dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Marja de dumping constatată pentru Nippon Steel a fost de aproximativ 31 %, în timp ce pentru JFE Steel a fost de aproximativ 19 %.

(71)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(72)

În urma constatării dumpingului în perioada anchetei de reexaminare, Comisia a analizat dacă există probabilitatea continuării dumpingului, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor privind importurile de GOES din Japonia. În acest sens, au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată a Japoniei și atractivitatea pieței Uniunii.

(73)

Pe baza răspunsurilor la chestionar ale celor doi producători-exportatori japonezi cunoscuți, Comisia a stabilit că capacitatea de producție japoneză s-a ridicat la [350 000-410 000] de tone în cursul PAR.

(74)

Pe baza aceluiași set de date, Comisia a stabilit că capacitatea neutilizată pentru producția de GOES în Japonia era de aproximativ [50 000-110 000] de tone.

(75)

Nippon Steel a susținut că capacitatea neutilizată a Japoniei a fost supraestimată, deoarece Comisia nu a luat în considerare faptul că Japonia se concentrează asupra tipului de GOES cu grosimea cea mai redusă, care generează mai puțin volum decât tipul de GOES produs de industria din Uniune și de alte țări în cauză.

(76)

Analiza modelelor exportate către Uniune și către celelalte țări de export principale, cum ar fi India și Mexic, a arătat că marea majoritate a modelelor exportate de Nippon Steel aveau o grosime similară sau mai mare decât produsele fabricate de industria din Uniune. De asemenea, procentul de GOES mai subțiri exportate către UE a fost semnificativ și a existat într-adevăr o cerere pentru acest tip de produs pe piața Uniunii. Cu alte cuvinte, chiar dacă capacitatea neutilizată ar corespunde exclusiv, quod non, unor produse cu grosime mai redusă, ar exista o cerere pentru astfel de produse pe piața Uniunii.

(77)

În plus, Comisia și-a întemeiat evaluarea capacității neutilizate pe informațiile furnizate de producătorii-exportatori japonezi. Prin urmare, Comisia nu a reușit să identifice modul în care ar fi putut supraestima capacitatea neutilizată atunci când datele proveneau de la producătorii-exportatori înșiși. În orice caz, Comisia a considerat că afirmația referitoare la randament nu era nici suficient de detaliată, nici fundamentată, deoarece nu prevedea o diferență corespunzătoare în ceea ce privește capacitatea de producție sau capacitatea neutilizată legată de presupusa diferență de randament. În plus, această afirmație a fost formulată doar de Nippon Steel și nu conținea nicio informație cu privire la intervalul grosimilor celuilalt producător-exportator japonez important. În lumina celor de mai sus, Comisia a respins această afirmație.

(78)

În plus, Comisia a considerat că producătorii-exportatori japonezi fabrică și și oțeluri electrice cu grăunți neorientați (denumite în continuare „NOES”). Atât GOES, cât și NOES sunt fabricate utilizându-se același echipament. Acest lucru înseamnă că, din punct de vedere tehnic, este posibilă eliberarea capacității aferente producției de NOES și trecerea la producția de GOES. O astfel de schimbare ar putea avea loc în viitor în cazul în care producătorii-exportatori japonezi ar fi stimulați din punct de vedere economic să facă acest lucru. Prin urmare, capacitatea neutilizată constatată ar putea crește și mai mult.

(79)

În urma comunicării constatărilor, guvernul japonez și Nippon Steel au susținut că producătorii japonezi nu pot elibera capacitatea destinată producției de NOES în beneficiul producției de GOES destinate exportului către UE, deoarece Nippon Steel este obligat prin contracte cu producătorii de vehicule electrice să producă NOES. În acest context, aceasta a susținut că evaluarea capacității neutilizate nu ar trebui să se bazeze pe acest element.

(80)

Comisia a luat act de existența unor contracte obligatorii cu producătorii de vehicule electrice de a produce NOES care, în sine, nu permit eliberarea imediată a capacității pentru GOES. Cu toate acestea, Comisia a considerat, de asemenea, că, în cazul în care condițiile de piață de pe piața vehiculelor electrice evoluează negativ, producătorii-exportatori japonezi ar putea aloca mai multă capacitate producției de GOES, deoarece producătorii utilizează același echipament pentru a produce atât GOES, cât și NOES. În orice caz, indiferent de evoluția cererii de NOES în anii următori, Comisia a considerat că concluziile sale privind evaluarea capacității neutilizate, astfel cum se menționează în considerentul 74, rămân valabile, deoarece acestea s-au bazat pe existența unei capacități neutilizate semnificative, specifice exclusiv pentru GOES, la care nu s-a adăugat nicio capacitate suplimentară eliberată, legată de producția de NOES.

(81)

În ceea ce privește dimensiunea, piața Uniunii (consum de peste 265 000-280 000 de tone în perioada anchetei de reexaminare) se numără printre cele mai mari piețe de GOES din lume. Dintre țările în cauză, numai RPC are o piață internă mai mare decât UE, în timp ce SUA, Coreea, Rusia și Japonia au un consum intern mult mai mic.

(82)

Capacitatea neutilizată stabilită este echivalentă cu [28-31 %] din consumul Uniunii în cursul PAR, astfel cum este stabilit în considerentul 259 de mai jos. În același timp, este probabil ca, în cazul expirării măsurilor, capacitatea neutilizată să fie direcționată către piața Uniunii în cantități mari. Într-adevăr, piața internă japoneză absoarbe aproximativ o pătrime din capacitățile de producție japoneze și, în mod tradițional, cererea de pe această piață este satisfăcută în proporție de aproape 100 % de producția internă.

(83)

În plus, industria japoneză de GOES este orientată spre export, întrucât peste [70-80] % din producția totală este destinată exportului. În cele din urmă, China și SUA au instituit taxe de protecție comercială care, de fapt, reduc accesul producătorilor-exportatori japonezi la aceste piețe importante. Exporturile japoneze, în special către RPC, au scăzut drastic imediat după instituirea măsurilor de către aceasta.

(84)

În plus, producătorii-exportatori japonezi dispun de un sistem de distribuție stabilit în Uniunea Europeană și, prin urmare, pot crește rapid numărul de expedieri către piața Uniunii.

(85)

Având în vedere considerațiile de mai sus, se poate preconiza în mod rezonabil că, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, o parte substanțială a exporturilor actuale ale Japoniei și a capacității neutilizate ar fi redirecționată către Uniune.

(86)

În urma comunicării constatărilor, guvernul japonez și Nippon Steel au susținut că piața Uniunii nu mai era la fel de atractivă ca în cursul anchetei inițiale și că producătorii japonezi intenționează să capteze în mod activ piețele asiatice în creștere și că exporturile din Japonia nu vor invada piața Uniunii în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(87)

Nippon Steel a considerat, de asemenea, că concluzia Comisiei privind atractivitatea pieței Uniunii nu a fost justificată, deoarece s-a bazat exclusiv pe dimensiunea sa. În această privință, Comisia a atras atenția asupra altor elemente specifice legate de atractivitatea pieței Uniunii, cum ar fi nivelul prețurilor, prezența unei industrii interne puternice, cererea pentru un anumit tip de produs, măsurile de apărare comercială și/sau măsurile de descurajare asociate transportului.

(88)

Comisia a considerat că afirmația referitoare la piața asiatică nu a fost susținută de elemente de probă. În orice caz, producătorii-exportatori japonezi au continuat să exporte cantități semnificative și și-au menținut cota de piață în Uniune în cursul perioadei examinate, în pofida tuturor factorilor menționați de Nippon Steel, a scăderii consumului și a măsurilor în vigoare.

(89)

În plus, piața UE a fost a treia piață de export ca mărime pentru producătorii-exportatori japonezi în cursul PAR (10). În plus, o analiză a evoluției vânzărilor la export ale celor doi producători-exportatori din Japonia a arătat că exporturile lor către țări din afara UE au scăzut cu mult mai mult în cursul perioadei examinate (– [25-35]%) decât exporturile către UE (–[5-15]%) în aceeași perioadă.

(90)

Pe lângă dimensiunea sa și cantitățile mari pe care producătorii-exportatori japonezi le pot vinde pe piața UE, Comisia a remarcat, de asemenea, că piața Uniunii este caracterizată de niveluri ridicate ale prețurilor și de prezența semnificativă a importurilor, ceea ce demonstrează atractivitatea sa pentru producătorii de GOES din afara UE. Pe această bază, afirmațiile au fost respinse.

(91)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că este probabil ca, în viitor, dumpingul să continue în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Având în vedere nivelurile prețurilor de dumping în Uniune pentru GOES în cursul PAR, capacitatea neutilizată din Japonia și atractivitatea pieței Uniunii, Comisia a concluzionat, de asemenea, că este posibilă pătrunderea pe piața Uniunii a unor cantități semnificative de GOES din Japonia, la preț de dumping, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(92)

În absența cooperării din partea vreunui producător-exportator din Coreea, astfel cum s-a indicat în considerentul 28, Comisia și-a întemeiat analiza generală, inclusiv calculul dumpingului, pe datele disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(93)

În consecință, probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului a fost evaluată utilizând informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, combinate cu datele furnizate de Eurostat și cu statisticile privind exporturile din GTA.

(94)

Pentru a stabili valoarea normală, Comisia a utilizat aceeași metodologie ca cea aplicată de către solicitant în cerere. Întrucât nu au existat date disponibile fiabile privind prețurile pe piața internă din Coreea, Comisia a stabilit o valoare normală construită utilizând metodologia și valorile menționate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(95)

Prețurile de export către Uniune au fost stabilite pe baza datelor furnizate de Eurostat.

(96)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate pe o bază franco fabrică. În acest scop, costurile de livrare și de asigurare au fost deduse pe baza informațiilor disponibile în cerere (115,82 EUR/tonă). Valoarea normală franco fabrică astfel stabilită a fost de 1 893 EUR/tonă, în timp ce prețul de export franco fabrică a fost de 1 880 EUR/tonă în cursul PAR.

(97)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a stabilit că marja de dumping pentru exporturile coreene către Uniune s-a situat la un nivel de minimis, și anume la mai puțin de 2 %, exprimat ca procent din prețul de export.

(98)

Comisia a analizat probabilitatea reapariției dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping actuale. În acest sens, Comisia a analizat comportamentul exportatorilor coreeni pe alte piețe, producția și capacitatea neutilizată din Coreea, precum și atractivitatea pieței Uniunii.

(99)

Comisia a analizat prețurile de export din Coreea către alte piețe terțe în cursul PAR, astfel cum au fost raportate în statisticile oficiale coreene privind exporturile din GTA, și a comparat aceste niveluri ale prețurilor cu prețurile de import. Această analiză a arătat că exporturile coreene către mai multe dintre celelalte piețe de export principale ale Coreei au fost efectuate la prețuri mai mici decât prețurile de export către UE. Prețul mediu de export către piețele terțe a fost stabilit la 1 442 EUR/tonă în cursul PAR, acesta situându-se sub cel mai scăzut PMI aplicabil în UE și mult mai mic decât prețul mediu franco fabrică pentru UE. Compararea acestor prețuri aplicabile piețelor terțe cu valoarea normală construită a arătat o diferență de preț de aproximativ 30 %.

(100)

Prin urmare, s-a considerat că este probabil ca, în cazul în care măsurile actuale ar fi abrogate, producătorii-exportatori coreeni să vândă către Uniune la prețuri de dumping.

(101)

În conformitate cu datele disponibile incluse în cererea de reexaminare, Coreea are o capacitate de producție estimată de 280 000 de tone și o capacitate neutilizată estimată de 24 000 de tone. Capacitatea neutilizată a Coreei a corespuns, prin urmare, unui procent de aproximativ [7-10] % din consumul de GOES la nivelul Uniunii în cursul PAR.

(102)

Comisia a stabilit că piața Uniunii este atractivă pentru producătorii coreeni din motivele prezentate în continuare.

(103)

În primul rând, astfel cum se indică în considerentul 81 de mai sus, piața Uniunii este una dintre cele mai mari piețe din lume. În al doilea rând, consumul intern al Coreei este în principal satisfăcut din producția internă, întrucât doar aproximativ 19 % din acesta este reprezentat de importuri. Prin urmare, producătorii-exportatori se orientează în principal către export.

(104)

În al treilea rând, în urma instituirii în RPC a unor măsuri antidumping împotriva, printre altele, a Coreei și a creșterii capacității interne de producție a Chinei, exporturile coreene către China au scăzut drastic în ultimii ani. Acest lucru ar face ca piața Uniunii să devină mai atractivă, creând astfel riscul unei reorientări a schimburilor comerciale către Uniune.

(105)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că este probabilă reapariția dumpingului în viitor, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Având în vedere capacitatea neutilizată din Coreea, nivelurile scăzute ale prețurilor la exporturile de GOES către țări terțe în cursul PAR, care au fost efectuate la prețuri de dumping în comparație cu valoarea normală, precum și atractivitatea pieței Uniunii, Comisia a concluzionat, de asemenea, că este posibilă pătrunderea pe piața Uniunii a unor cantități semnificative de GOES din Coreea, la preț de dumping, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(106)

În absența cooperării din partea vreunui producător-exportator din SUA, astfel cum s-a indicat în considerentul 28, Comisia și-a întemeiat analiza generală, inclusiv calculul dumpingului, pe datele disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(107)

În consecință, probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului a fost evaluată utilizând informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, combinate cu alte surse de informații precum Eurostat și GTA.

(108)

Pentru a stabili valoarea normală, Comisia a utilizat aceeași metodologie ca cea aplicată de către solicitant în cerere. Întrucât nu au existat date disponibile fiabile privind prețurile de pe piața internă a SUA, Comisia a stabilit o valoare normală construită utilizând metodologia și valorile menționate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(109)

Prețurile de export către Uniune au fost stabilite pe baza datelor furnizate de Eurostat.

(110)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate pe o bază franco fabrică. În acest scop, costurile de livrare și de asigurare au fost deduse pe baza informațiilor disponibile în cerere (166,66 EUR/tonă). Astfel, valoarea normală franco fabrică a fost stabilită la 2 310 EUR/tonă, în timp ce prețul de export a fost de 1 880 EUR/tonă în cursul PAR.

(111)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a stabilit o marjă de dumping de aproximativ 21 %. Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping au continuat în cursul perioadei anchetei de reexaminare.

(112)

Comisia a analizat probabilitatea continuării dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping actuale. În acest sens, Comisia a analizat producția și capacitatea neutilizată din SUA, precum și atractivitatea pieței Uniunii.

(113)

Potrivit informațiilor furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, SUA avea o capacitate de producție estimată de 265 000 de tone și o capacitate neutilizată estimată de 77 000 de tone în cursul PAR. Prin urmare, numai capacitatea neutilizată din SUA poate satisface [27-30] % din consumul total de GOES al Uniunii.

(114)

Ancheta a confirmat faptul că piața Uniunii este atractivă pentru producătorii din SUA din motivele prezentate în continuare.

(115)

În primul rând, astfel cum se indică în considerentul 81 de mai sus, piața Uniunii este una dintre cele mai mari piețe din lume.

(116)

În al doilea rând, consumul intern al SUA este deja satisfăcut, în mod predominant, din producția internă, întrucât doar aproximativ 15 % din acesta a fost reprezentat de importuri în cursul PAR. Prin urmare, producătorii-exportatori se orientează către export.

(117)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că este probabil ca, în viitor, dumpingul să continue în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Având în vedere nivelurile prețurilor de dumping în Uniune pentru GOES în cursul PAR, capacitatea neutilizată semnificativă din SUA și atractivitatea pieței Uniunii, Comisia a concluzionat, de asemenea, că este posibilă pătrunderea pe piața Uniunii a unor cantități semnificative de GOES din SUA, la preț de dumping, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(118)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(119)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(120)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea anchetei, care indică existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază în privința RPC, Comisia a considerat oportun să deschidă ancheta cu privire la producătorii-exportatori din țara respectivă, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(121)

Prin urmare, pentru a colecta datele necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, producătorii din RPC să furnizeze informațiile cu privire la factorii de producție utilizați pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Un producător-exportator a furnizat informațiile solicitate.

(122)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru ancheta sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar inclusiv către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termenul stabilit.

(123)

La 30 noiembrie 2020, Comisia a emis o primă notă la dosar (denumită în continuare „prima notă”), prin care solicită opiniile părților interesate cu privire la sursele relevante pe care Comisia le poate utiliza pentru stabilirea valorii normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (e) a doua liniuță din regulamentul de bază. În această notă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă utilizate de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. În plus, pe baza criteriilor de alegere a prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat două țări reprezentative posibile: Brazilia și Rusia.

(124)

Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile. Au fost primite observații din partea Eurofer și a grupului Baoshan.

(125)

Observațiile cu privire la prima notă au fost abordate într-o a doua notă (denumită în continuare „a doua notă”), emisă de Comisie la 20 iulie 2021, prin care aceasta a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze pentru determinarea valorii normale, luând în considerare Brazilia ca țară reprezentativă. Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”), precum și profituri, pe baza informațiilor referitoare la societatea Aperam Inox América so Sul S.A. (denumită în continuare „Aperam”), un producător din țara reprezentativă. Au fost primite observații din partea Eurofer și a grupului Baoshan.

(126)

La deschiderea anchetei în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia a trimis GC un chestionar privind existența unor distorsiuni. Cu toate acestea, GC nu a trimis niciun răspuns. Comisia a informat GC, prin nota verbală din 24 septembrie 2021, că intenționează să recurgă la utilizarea dispozițiilor prevăzute la articolul 18 din regulamentul de bază în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative pe piața internă a GOES din China în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Comisia a invitat GC să își prezinte observațiile cu privire la aplicarea articolului 18. Nu s-au primit observații.

(127)

În cadrul anchetelor recente privind sectorul siderurgic din RPC (11), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a concluzionat în cadrul prezentei anchete că, pe baza elementelor de probă disponibile, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este, de asemenea, adecvată.

(128)

În cadrul anchetelor respective, Comisia a constatat că există o intervenție substanțială a statului în RPC, ceea ce duce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (12). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul siderurgic în care se produc GOES, nu numai că GC continuă să dețină în proprietate o mare parte în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (13), ci GC este, de asemenea, în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (14). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de denaturare a pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt concentrate în sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate în concordanță cu forțele pieței (15) . De asemenea, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător, în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce generează, astfel, distorsiuni în special atunci când întreprinderi insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință a terenurilor în RPC (16). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul siderurgic în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (17), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al actorilor corporativi din RPC (18).

(129)

La fel ca în anchetele anterioare referitoare la sectorul siderurgic din RPC, Comisia a analizat, în prezenta anchetă, dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Această analiză a Comisiei s-a bazat pe elementele de probă disponibile la dosar, inclusiv pe elementele de probă cuprinse cerere și în raport, care au fost obținute din surse disponibile în mod public. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării. Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum s-a constatat și în anchetele sale anterioare în această privință.

(130)

Cererea conținea informații privind efectele distorsionante ale celui de al 13-lea plan cincinal pentru industria siderurgică asupra industriei siderurgice. În plus, în cerere se făcea trimitere la constatările formulate de guvernul SUA cu privire la controlul exercitat de stat în ceea ce privește puterea relativ mare de control asupra sectorului siderurgic din China prin intermediul SASAC și în ceea ce privește puterea de control absolută asupra sectorului energiei electrice (19). În continuare, cererea menționa faptul că GOES, asemenea produselor din oțel cu acoperire organică, sunt fabricate din rulouri laminate la cald. Prin urmare, aceleași distorsiuni menționate de Comisie în ceea ce privește oțelul cu acoperire organică în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/687 al Comisiei (20) se aplică și în cazul GOES. De asemenea, în cerere se observa că cei doi producători-exportatori chinezi principali participanți la ancheta privind GOES, Baosteel și WISCO, sunt și producători-exportatori de produse din oțel cu acoperire organică care fac obiectul unor măsuri definitive privind produsele respective. La sfârșitul anului 2016, Baosteel și WISCO au fuzionat și au devenit cel mai mare producător de oțel din China. Cererea a făcut trimitere, de asemenea, la procedura antisubvenție privind produsele plate din oțel laminate la cald (21), în care Comisia a identificat o serie de subvenții care indică existența unor distorsiuni în acest sector. În cele din urmă, cererea menționa sprijinul financiar primit de Baosteel și de alți producători, astfel cum reiese dintr-un raport întocmit de Coaliția din industria oțelului (22) și din constatările din cadrul mai multor anchete privind taxele compensatorii din SUA (23).

(131)

Astfel cum se precizează în considerentul 126, GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să respingă dovezile existente la dosarul cazului, inclusiv raportul, precum și dovezile suplimentare furnizate de reclamant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(132)

În special în sectorul siderurgic, din care fac parte GOES, persistă un grad substanțial de proprietate a GC. Mulți dintre cei mai mari producători se află în proprietatea statului. De exemplu, Baosteel, principalul exportator de GOES, este o întreprindere de stat importantă din China, care este implicată în fabricarea oțelului și care face parte din grupul consolidat recent China Baowu Steel Group Co. Ltd., anterior Baoshan Iron & Steel Co., Ltd. și Wuhan Iron & Steel (24). Deși se estimează că raportul nominal dintre numărul de IDS și numărul de societăți private este aproape egal, dintre cei cinci producători chinezi de oțel clasați printre primii 10 producători de oțel ca mărime din lume, patru sunt IDS (25). Totodată, în timp ce primii zece producători au reprezentat doar aproximativ 36 % din producția industrială totală în 2016, GC a stabilit în același an obiectivul de a concentra până în 2025 între 60 % și 70 % din producția de oțel la aproximativ zece întreprinderi de mari dimensiuni (26). Această intenție a fost reiterată de GC în aprilie 2019, când s-a anunțat lansarea unor orientări privind consolidarea industriei siderurgice (27). Această consolidare poate atrage după sine fuziuni forțate între societăți private profitabile și IDS neperformante (28). Cele două societăți producătoare de GOES din China, Baosteel și WISCO (ambele făcând parte din grupul Baoshan), se află în proprietatea statului.

(133)

În ceea ce privește faptul că GC este în măsură să intervină în stabilirea prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, ancheta a stabilit existența unor legături personale între producătorii produsului care face obiectul reexaminării și PCC, prin prezența unor membri ai PCC în cadrul personalului de conducere de nivel superior sau în cadrul consiliului de administrație al grupului Baoshan.

(134)

Atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul GOES fac obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării. Următoarele exemple ilustrează tendința menționată de intervenție din ce în ce mai mare a GC în sector. Cei doi producători de GOES evidențiază în mod explicit pe site-urile lor activități de consolidare a partidului, au membri de partid în conducerea societății și își subliniază afilierea la PCC. Ancheta a arătat că, atât în cadrul Baosteel, cât și în cadrul WISCO, se desfășoară activități de consolidare a partidului. Baosteel descrie activitățile de consolidare a partidului după cum urmează: „Își asumă responsabilitatea principală de a gestiona partidul în mod strict și cuprinzător; Conduc activitatea ideologică și politică a societății, activitatea de pe frontul comun, construirea unei civilizații spirituale, construirea unei culturi corporative și a structurilor colective, cum ar fi sindicatele și Liga Tineretului Comunist; Conduc construcția unui guvern orientat de partid și onest, sprijină comitetele de disciplină să-și îndeplinească în mod eficace responsabilitățile de supraveghere” (29). WISCO precizează pe site-ul său că primul congres al membrilor Partidului Comunist Chinez din cadrul WISCO Group Co., Ltd., care a avut loc la 22 ianuarie 2021, „a decis să îi atribuie comitetului de partid, în totalitate, rolul de lider în «conducerea, gestionarea situației generale și asigurarea punerii în aplicare», în îmbunătățirea pozițiilor politice, în consolidarea răspunderii și în promovarea punerii în aplicare a strategiei de dezvoltare «1345» (30)”.

(135)

În plus, în sectorul GOES sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază.

(136)

Chiar dacă sectorul GOES este un sector specializat și chiar dacă în cursul anchetei nu s-a putut identifica niciun document de politică specific care să îndrume în mod special dezvoltarea sectorului GOES în sine, acesta beneficiază de îndrumare și intervenție din partea statului în ceea ce privește oțelul și principalele materii prime necesare pentru producția de GOES, și anume oțelul și minereul de fier.

(137)

Industria siderurgică este considerată de GC ca fiind o industrie-cheie (31). Acest lucru este confirmat de numeroasele planuri, directive și alte documente axate pe oțel, care sunt emise la nivel național, regional și municipal, precum „Planul de ajustare și modernizare a industriei siderurgice pentru perioada 2016-2020”, valabil în perioada de anchetă. Acest plan arăta că industria siderurgică este „un sector important, fundamental al economiei chineze, o piatră de temelie a națiunii” (32). Principalele sarcini și obiective stabilite în acest plan acoperă toate aspectele legate de dezvoltarea industriei (33). Cel de al 13-lea plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială (34), aplicabil în perioada de anchetă, prevedea sprijinirea întreprinderilor producătoare de tipuri de produse din oțel de înaltă calitate. De asemenea, acesta se axează pe obținerea calității, durabilității și fiabilității produselor, prin sprijinirea întreprinderilor care utilizează tehnologii legate de producția nepoluantă a oțelului, laminarea de precizie și îmbunătățirea calității (35).

(138)

„Catalogul de îndrumare în ceea ce privește restructurarea industriei (versiunea 2011) (modificat în 2013)” (36) (denumit în continuare „catalogul”) plasează sectorul oțelului în rândul sectoarelor industriale încurajate. O materie primă importantă utilizată pentru producția de GOES este fierul. Minereul de fier a fost inclus în Planul național privind resursele minerale pentru perioada 2016-2020 în cursul perioadei de anchetă. Planul avea în vedere, printre altele, „asigurarea concentrării întreprinderilor și dezvoltarea unor mine mari și mijlocii competitive pe piață”, „asigurarea orientării resurselor locale astfel încât acestea să se concentreze asupra grupurilor miniere de mari dimensiuni”, „reducerea sarcinii asupra întreprinderilor producătoare de minereu de fier, creșterea competitivității întreprinderilor naționale producătoare de minereu de fier” și „controlul adecvat al dezvoltării minelor de minereu de fier cu adâncime de 1 000 de metri și a minelor de minereu de fier de mici dimensiuni”.

(139)

Minereul de fier este menționat, de asemenea, în cel de al 13-lea plan cincinal privind oțelul pentru perioada 2016-2020, care a fost în vigoare în perioada anchetei de reexaminare. Planul are în vedere, în ceea ce privește minereul de fier: „sprijinirea în continuare a lucrărilor de explorare în principalele zone minerale interne, […] sprijinirea unei serii de întreprinderi naționale existente și foarte competitive din sectorul minereului de fier, datorită unei dezvoltări mai ample și intensificate […], precum și consolidarea rolului bazelor de resurse minerale interne în ceea ce privește securitatea (aprovizionării)”.

(140)

Minereul de fier este clasificat ca industrie strategică emergentă („ISE”) și, prin urmare, face obiectul celui de-al 13-lea plan cincinal privind ISE. Minereul de fier, fonta brută și feroaliajele sunt, de asemenea, enumerate în Catalogul îndrumător al NRDC pentru adaptarea industriei 2019. Feroaliajele sunt menționate în Catalogul îndrumător MIIT 2018 pentru dezvoltarea și transferul industriei.

(141)

După cum reiese din exemplele de mai sus privind oțelul și fierul, GC îndrumă, de asemenea, dezvoltarea sectorului GOES în conformitate cu o gamă largă de directive și de instrumente de politică și controlează practic toate aspectele legate de dezvoltarea și de funcționarea acestui sector. Prin urmare, sectorul GOES beneficiază de îndrumare și intervenție din partea statului în ceea ce privește oțelul și principala materie primă necesară pentru producția de GOES, și anume minereul de fier.

(142)

În plus față de cele menționate mai sus, producătorii de GOES sunt, de asemenea, beneficiari ai subvențiilor din partea statului, ceea ce indică în mod clar interesul statului în acest sector. În cursul anchetei, Comisia a stabilit că cei doi producători de GOES, Baosteel (37) și WISCO (38), au beneficiat de subvenții directe de stat.

(143)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de sprijinire a industriilor încurajate, inclusiv a producției de oțel și de fier, în care se încadrează și GOES. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(144)

Prezenta anchetă nu a evidențiat niciun element de probă care să indice că aplicarea discriminatorie sau inadecvată a legislației privind falimentul și proprietatea în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază în sectorul GOES menționat mai sus, în considerentul 128, nu i-ar afecta pe producătorii produsului care face obiectul reexaminării.

(145)

Sectorul GOES este, de asemenea, afectat de distorsiuni ale costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum s-a menționat, de asemenea, în considerentul 128 de mai sus. Aceste distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul reexaminării sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la capitalul sau la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC) (39).

(146)

În plus, în cadrul prezentei anchete nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul GOES nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum s-a menționat, de asemenea, în considerentul 128 de mai sus. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor pieței la toate nivelurile.

(147)

În cele din urmă, Comisia reamintește că, pentru a produce GOES, este necesară o serie de factori de producție. Atunci când producătorii de GOES cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le-au plătit (și care sunt înregistrate drept costuri ale acestora) sunt expuse acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor, aceștia pot împrumuta fonduri care sunt supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital și fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrației publice și în toate sectoarele.

(148)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale GOES pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile A și B ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Același raționament este valabil, de asemenea, pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(149)

GC nu a prezentat niciun element de probă sau argument în sens contrar. Un grup de producători-exportatori, și anume Baosteel și WISCO (denumit în continuare „grupul Baoshan”), au prezentat un set de observații cu privire la existența unor distorsiuni semnificative.

(150)

În primul rând, grupul Baoshan a subliniat că afirmația privind „distorsiunile semnificative” din China nu ar trebui să devină o concluzie prestabilită. Grupul Baoshan a susținut că Comisia nu ar trebui să colecteze informațiile necesare pentru calcularea valorii normale pe baza metodologiei țării reprezentative la începutul anchetei, și anume înainte ca distorsiunile semnificative să fie stabilite și confirmate în contextul unei anumite anchete. Potrivit grupului Baoshan, aceste informații ar trebui colectate numai după confirmarea de către Comisie a datelor necesare pentru aplicarea dispozițiilor articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. De asemenea, acesta a arătat că cererea se baza în mare măsură pe raportul privind China, care, potrivit grupului Baoshan, nu îndeplinește standardele privind imparțialitatea și obiectivitatea probelor, întrucât a fost redactat cu scopul de a facilita depunerea plângerilor de către industria Uniunii. În plus, grupul Baoshan a susținut că exactitatea informațiilor incluse în raportul Comisiei și relevanța lor pentru prezenta procedură sunt foarte discutabile, având în vedere că raportul a fost publicat în 2017 și că conținutul și trimiterile se raportează la 2016 și la anii precedenți, acesta nefiind, prin urmare, aplicabil PA în curs. De asemenea, grupul Baoshan a observat că raportul privind China nu se referă la GOES, ci doar la sectorul siderurgic, și că constatările făcute cu privire la oțel nu sunt neapărat relevante pentru GOES.

(151)

Prin urmare, Comisia a considerat că elementele de probă enumerate în avizul de deschidere erau suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete pe baza articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Într-adevăr, deși constatarea existenței efective a unor distorsiuni semnificative și utilizarea ulterioară a metodologiei prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) se produce numai la momentul comunicării constatărilor provizorii și/sau definitive, articolul 2 alineatul (6a) litera (e) prevede obligația de a colecta datele necesare pentru aplicarea acestei metodologii atunci când ancheta a fost deschisă pe această bază. În acest caz, Comisia a considerat că elementele de probă prima facie prezentate de solicitant cu privire la distorsiunile semnificative erau suficiente pentru a deschide ancheta pe această bază. Avizul de deschidere a specificat în mod clar acest lucru la punctul 3, în conformitate cu obligația prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (e) din regulamentul de bază. Prin urmare, Comisia a luat măsurile necesare care să îi permită să aplice metodologia prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul în care existența unor distorsiuni semnificative ar fi confirmată în cursul anchetei.

(152)

În ceea ce privește afirmația privind lipsa de imparțialitate a raportului, Comisia precizează că acest raport este un document cuprinzător bazat pe ample elemente de probă obiective, inclusiv legislație, reglementări și alte documente oficiale de politică publicate de GC, rapoarte terțe din partea organizațiilor internaționale, studii academice și articole realizate de specialiști, precum și pe alte surse independente fiabile. El a fost pus la dispoziția publicului în decembrie 2017, astfel încât orice parte interesată să aibă numeroase posibilități de a prezenta obiecții, completări sau observații cu privire la raport și la elementele de probă pe care acesta se bazează. În ceea ce privește argumentul potrivit căruia raportul nu mai este de actualitate, Comisia a reamintit faptul că, până în prezent, nu au fost furnizate elemente de probă care să arate că raportul nu mai este de actualitate. Dimpotrivă, Comisia observă, în special, că principalele documente de politică și elemente de probă cuprinse în raport, inclusiv planurile cincinale relevante și legislația aplicabilă produsului care face obiectul reexaminării, erau încă relevante în cursul PAR și că nici grupul Baoshan, nici alte părți, nu au dovedit că această situație s-ar fi schimbat.

(153)

În ceea ce privește argumentul potrivit căruia raportul Comisiei nu include un capitol specific cu privire la GOES, ci doar la oțel în general, Comisia a observat, în primul rând, că GOES reprezintă un tip specializat de oțel și că, prin urmare, dispozițiile referitoare la oțel pot fi aplicate, în general, și pentru GOES. În al doilea rând, existența distorsiunilor semnificative care determină aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază nu este corelată cu existența unui capitol sectorial specific care să abordeze produsul care face obiectul anchetei. Raportul descrie diferite tipuri de distorsiuni prezente în RPC, care sunt transversale și aplicabile în întreaga economie chineză și care afectează prețurile și/sau materiile prime și costurile de producție aferente produsului care face obiectul anchetei. Prin urmare, afirmațiile formulate de grupul Baoshan au fost respinse.

(154)

În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, astfel cum se descrie la punctul următor.

(155)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(156)

Astfel cum se explică în considerentele 123 și 125, Comisia a publicat două note la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale: prima notă privind factorii de producție din 30 noiembrie 2020 (denumită în continuare „prima notă”) și a doua notă privind factorii de producție din 20 iulie 2021 (denumită în continuare „a doua notă”). Aceste note descriu faptele și dovezile care stau la baza criteriilor relevante și abordează observațiile primite de părți cu privire la aceste elemente și la sursele relevante. În cea de a doua notă, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a considera Brazilia drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența distorsiunilor semnificative prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(157)

În prima notă, Comisia a identificat Brazilia și Rusia ca fiind țări cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel din China conform Băncii Mondiale; cu alte cuvinte, ambele țări sunt clasificate de Banca Mondială drept țări cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut și se cunoștea faptul că are loc fabricarea produsului în cauză. De asemenea, industria Uniunii a propus drept o posibilă țară reprezentativă adecvată Coreea de Sud. Cu toate acestea, având în vedere nivelul de dezvoltare economică a Coreei de Sud, astfel cum a fost clasificată de Banca Mondială, această țară nu a putut fi luată în considerare.

(158)

În urma primei note, industria Uniunii a susținut că articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază a conferit Comisiei o putere largă de apreciere în ceea ce privește stabilirea țării reprezentative care ar putea fi adecvată și nu a limitat conceptul de nivel similar de dezvoltare economică la țările clasificate de Banca Mondială în același grup de venituri naționale brute. În special, industria Uniunii a susținut că, deși este posibil ca grupurile de venituri naționale brute stabilite de Banca Mondială să aibă sens în multe cazuri, acestea nu au sens în ceea ce privește industria producătoare de GOES care face obiectul acestei reexaminări. Motivul este că GOES sunt produse unice din oțel de înaltă tehnologie, iar producătorul-exportator chinez deține oțelării în care se produc GOES la cele mai înalte standarde internaționale și exportă în principal către Uniunea Europeană clasele de GOES cu înaltă permeabilitate (premium). Industria din Uniune a susținut, de asemenea, că producătorul din Brazilia nu a reușit să atingă niveluri similare de calitate, în timp ce producătorul-exportator din China s-a situat la același nivel de dezvoltare economică și tehnologică cu oțelăria coreeană POSCO și că, prin urmare Coreea este cea mai adecvată țară reprezentativă în opinia sa.

(159)

În ceea ce privește utilizarea clasificării Băncii Mondiale, articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază stabilește că pentru a construi valoarea normală în cazul țărilor care se confruntă cu distorsiuni semnificative, Comisia poate utiliza o țară reprezentativă care are un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al țării exportatoare. Pentru a stabili, în fiecare caz, care sunt țările cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al țării exportatoare, Comisia utilizează țări clasificate de Banca Mondială în aceeași categorie de venit. Comisia își exercită, în acest sens, puterea de apreciere în interpretarea și aplicarea regulamentului de bază, astfel cum a fost confirmat în repetate rânduri de Curtea de Justiție în circumstanțele în care Comisiei îi revine acest rol. Comisia a considerat că această bază îi permite să dispună de un număr suficient de țări posibil adecvate, cu un nivel similar de dezvoltare, pentru a alege o țară reprezentativă adecvată în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(160)

În acest caz, categoria relevantă stabilită de Banca Mondială în care a fost clasificată RPC a fost cea a țărilor cu venituri medii-superioare. Prin urmare, Coreea nu a avut un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC și s-a considerat că nu îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(161)

În urma celei de a doua note, Eurofer a susținut că evaluarea Comisiei bazată pe nivelul de dezvoltare economică la nivel național și pe trimiterea la clasificarea Băncii Mondiale nu are sens și că ar trebui să ia în considerare dezvoltarea economică a industriei chineze de GOES. În acest context, Eurofer a susținut că industria coreeană și cea japoneză producătoare de GOES au un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al Chinei. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori coreeni, Eurofer a susținut că Comisia ar putea utiliza Japonia ca țară reprezentativă pentru China și informațiile furnizate de Nippon Steel pentru a determina valoarea normală.

(162)

Comisia a considerat că formularea articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază nu permite o interpretare atât de restrânsă, deoarece nu se referă la o abordare sectorială specifică. În plus, Eurofer nu a furnizat nicio sursă independentă pe care Comisia s-ar putea baza pentru a stabili dacă industria coreeană și cea japoneză producătoare de GOES au un nivel similar de dezvoltare economică. Pe această bază, afirmația a fost respinsă.

(163)

În prima notă, Comisia a indicat că, pentru țările identificate ca fiind țările în care a fost fabricat produsul care face obiectul reexaminării, și anume Brazilia și Rusia, disponibilitatea datelor publice a fost limitată la un producător al produsului care face obiectul reexaminării situat în Brazilia; și anume Aperam Inox América do Sul S.A. („Aperam”) pentru anul calendaristic 2019. În acest sens, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații și, în cazul în care consideră că este necesar, să propună alți producători ai produsului care face obiectul anchetei dintr-o țară reprezentativă aleasă de ele, care îndeplinește criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază și în care pot fi accesate cu ușurință situațiile financiare care conțin datele relevante.

(164)

În urma primei note, nicio parte interesată nu a prezentat observații cu privire la Aperam și nici nu a prezentat date financiare publice relevante ale unui producător de GOES dintr-o potențială țară reprezentativă.

(165)

În urma celei de a doua note, Eurofer a fost de acord că Brazilia este mai adecvată decât Rusia. Cu toate acestea, acesta a susținut că Aperam nu a fost în măsură, din punct de vedere tehnic, să fabrice produse de calitate superioară precum cele exportate de grupul Baoshan către UE, din cauza lipsei investițiilor în tehnologia, procesele și know-how-ul necesare pentru aceste clase. În special, Eurofer a făcut trimitere la nivelul de amortizare, care se presupune că era prea scăzut și că ar fi trebuit ajustat în funcție de nivelul producătorilor din Uniune sau din Coreea.

(166)

Astfel cum se explică în considerentul 180, Comisia nu s-a bazat pe nivelul de amortizare al Aperam pentru a construi valoarea normală. Într-adevăr, datele furnizate de Aperam, utilizate pentru a construi valoarea normală, se refereau numai la costurile VAG și la procentele profiturilor. În ceea ce privește cheltuielile de amortizare și alte cheltuieli indirecte, Comisia s-a bazat pe costurile generale ale grupului Baoshan, exprimate ca procent din costul altor costuri de fabricație, și a aplicat acest procent la costul de producție „recalculat”. Pe această bază, afirmația a fost respinsă.

(167)

În urma celei de a doua note, Eurofer a susținut, de asemenea, că Comisia ar trebui să integreze datele financiare ale Aperam pentru anul calendaristic 2020 în calculul costurilor VAG și al profitului pentru perioada anchetei de reexaminare.

(168)

Comisia a acceptat această afirmație, dar, în cele din urmă, s-a bazat doar pe datele din 2020, deoarece, astfel cum s-a menționat în considerentul 203, situațiile financiare din 2019 nu au indicat un profit la excluderea cheltuielilor care nu constituie cheltuieli de exploatare.

(169)

În nota respectivă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materiile prime, forța de muncă și energia utilizate pentru producția de GOES. În aceeași notă, Comisia a considerat că au existat restricții comerciale cu privire la anumiți factori de producție bazate pe Inventarul restricțiilor la export aplicabile materiilor prime industriale al OCDE (42) și, în special, pe lista restricțiilor la export aplicabile materiilor prime industriale pentru Brazilia (SA 7225 11 și 7226 11) și Rusia (SA 7204 10-7204 50). În plus, în ceea ce privește Rusia, documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Federației Ruse în scopul anchetelor în materie de apărare comercială [SWD (2020) 242] a identificat, de asemenea, distorsiuni semnificative în sectorul gazelor naturale (43) și al energiei electrice (44), niveluri ridicate ale intervenției statului și niveluri ridicate de concentrare și de integrare pe verticală în sectoarele materiilor prime esențiale, în industria siderurgică și în sectorul transporturilor (45), precum și existența taxelor la import pentru GOES (SA 7225 11 și 7226 11). Având în vedere aceste restricții comerciale și distorsiuni semnificative, Comisia a considerat, în această etapă, că Brazilia ar fi țara reprezentativă adecvată și a invitat părțile să prezinte observații cu privire la gradul de adecvare al posibilelor țări reprezentative.

(170)

În urma primei note, industria Uniunii a furnizat argumente suplimentare față de cele prezentate în prima notă cu privire la motivul pentru care Rusia a fost o țară reprezentativă mai puțin adecvată decât Brazilia.

(171)

În plus, Comisia a observat că niciuna dintre părți nu a contestat constatările sale din secțiunea 2 a primei note cu privire la deficiențele identificate în cazul Rusiei, ca țară reprezentativă. În consecință, Comisia a concluzionat că Brazilia este o țară adecvată, deoarece îndeplinește toate criteriile, și anume se află la un nivel de dezvoltare comparabil cu cel al Chinei, are un producător de GOES, iar datele acestui producător sunt ușor accesibile în perioada anchetei de reexaminare.

(172)

După ce s-a stabilit că Brazilia este o țară reprezentativă adecvată pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(173)

Având în vedere analiza de mai sus, Comisia a decis cu titlu provizoriu să considere Brazilia ca fiind țara reprezentativă adecvată în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(174)

În prima notă, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de către producătorul-exportator pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile și să propună informații disponibile public referitoare la valori nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(175)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia a identificat, de asemenea, sursele care trebuie utilizate pentru stabilirea prețurilor și a valorilor de referință nedistorsionate. Principala sursă propusă de Comisie pentru a fi utilizată a fost Global Trade Atlas (denumit în continuare „GTA”). În cele din urmă, în aceeași notă, Comisia a identificat codurile factorilor de producție din Sistemul armonizat (denumit în continuare „SA”) sau codurile mărfurilor utilizate, printre altele, în UE, Canada sau Brazilia, ale factorilor de producție care, pe baza informațiilor furnizate de părțile interesate, au fost avute în vedere inițial pentru a fi utilizate în scopul analizei GTA.

(176)

Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații și să propună informații disponibile în mod public privind valorile nedistorsionate pentru fiecare dintre factorii de producție menționați în nota respectivă.

(177)

Pe baza propunerii de a utiliza Brazilia ca țară reprezentativă, Comisia a informat părțile interesate în a doua notă că va utiliza GTA pentru a stabili costurile nedistorsionate pentru majoritatea materiilor prime.

(178)

Comisia a întocmit o listă de factori de producție și surse destinate a fi utilizate pentru toți factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă utilizate la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării de către producătorii-exportatori. Comisia nu a primit observații referitoare la lista factorilor de producție.

(179)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și colectate în cursul VLD, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factori de producție ai GOES

(180)

În plus, Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție pentru a acoperi costurile care nu sunt incluse în factorii de producție menționați mai sus, cum ar fi cheltuielile de amortizare și alte cheltuieli fixe care nu pot fi cuantificate. Dat fiind că datele financiare puse la dispoziția publicului de către Aperam nu includ date relevante pentru a stabili cuantumul cheltuielilor indirecte, au fost utilizate în locul acestora datele specifice ale societății producătorului-exportator și au fost aplicate costului de producție „recalculat”. Metodologia este explicată în mod corespunzător în secțiunea 3.5.1.6.

(181)

În urma celei de a doua note la dosar, Eurofer a solicitat Comisiei să calculeze valoarea normală direct în EUR pentru a evita distorsiunile cauzate de cursurile de schimb ale CNY. În ceea ce privește moneda utilizată pentru calcularea dumpingului, Eurofer nu a furnizat niciun element de probă privind distorsiunea. Pe această bază, Comisia a efectuat calculul dumpingului în conformitate cu practica sa standard, și anume utilizând moneda țării exportatoare.

(182)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Un preț de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind o medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (46). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând în considerentul 154 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export. După excluderea importurilor din RPC în țara reprezentativă, volumul importurilor din alte țări terțe a rămas reprezentativ (în medie peste 90 %).

(183)

În cazul unui număr mic de factori de producție, costurile efective suportate de producătorii-exportatori cooperanți au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Întrucât valoarea utilizată pentru ele nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă respectivele costuri în categoria consumabilelor, astfel cum se explică la considerentul 209.

(184)

Comisia a exprimat costurile de transport suportate de producătorul-exportator cooperant pentru aprovizionarea cu materii prime sub forma unui procent din costul efectiv al materiilor prime respective și a aplicat apoi același procent la costul nedistorsionat al acelorași materii prime, pentru a obține costul de transport nedistorsionat. Comisia a considerat că, în contextul prezentei anchete, s-ar putea folosi, în mod rezonabil și cu titlu indicativ, raportul dintre costul materiei prime și costurile de transport raportate de producătorul-exportator pentru estimarea costurilor de transport nedistorsionate ale materiilor prime atunci când sunt livrate la fabrica societății.

(185)

În urma primei note, grupul Baoshan a susținut că, pentru anumite materii prime (hidrogen, azot, oxigen și staniu), prețurile din Brazilia au fost mult mai mari decât cele din Rusia, în principal din cauza nivelului foarte scăzut al importurilor în Brazilia. În acest context, Consiliul a invitat Comisia să utilizeze surse alternative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, cum ar fi prețurile internaționale sau costurile interne din China.

(186)

Comisia a considerat că oxigenul, azotul și staniul au fost importate în cantități reprezentative în Brazilia. În consecință, afirmația referitoare la aceste materii prime a fost inițial respinsă. Cu toate acestea, în ceea ce privește hidrogenul, Comisia a observat că nivelurile importurilor și diferențele de preț au fost într-adevăr semnificative. Prin urmare, Comisia a considerat că utilizarea datelor referitoare la cel mai mare exportator de hidrogen din lume, și anume Canada, era cea mai adecvată. În absența unor diferențe semnificative între nivelurile importurilor și prețurile staniului, Comisia s-a bazat pe importurile în Brazilia în ansamblu.

(187)

În urma celei de a doua note, grupul Baoshan a susținut că prețurile de import calculate pentru azot și oxigen în Brazilia erau deficitare, deoarece existau diferențe semnificative în ceea ce privește prețul unitar, în funcție de țara de origine. Grupul Baoshan a precizat că prețul de import al azotului și al oxigenului originare din Paraguay era de 11 și, respectiv, de 8 ori mai mic decât prețul mediu de import, indicând astfel diferențe semnificative în ceea ce privește prețurile de import în funcție de țara de origine. În plus, acesta a susținut că Paraguay reprezenta peste 98 % și, respectiv, 70 % din volumul importurilor de azot și oxigen. În plus, grupul Baoshan a susținut că, pentru aceste materii prime, costul unitar era cu mult mai mic decât prețul mediu de import. Pe această bază și având în vedere ponderea acestor două materii prime, grupul Baoshan a sugerat ca azotul și oxigenul să fie considerate ca aparținând categoriei consumabilelor sau să se bazeze pe prețul de import al azotului și al oxigenului originare exclusiv din Paraguay.

(188)

Având în vedere ponderea costului azotului și al oxigenului în costul de producție și diferențele de preț observate, Comisia a considerat că este adecvat ca aceste materii prime să fie considerate bunuri consumabile.

(189)

În urma primei note, industria Uniunii a susținut că pentru fabricarea GOES este necesar ca minereul de fier și oxidul de magneziu să fie de calitate superioară și că statisticile privind importurile, bazate pe SA sau pe codurile țărilor reprezentative, care includ în mod normal toate clasele, nu au inclus-o și pe aceasta.

(190)

Comisia a considerat că această afirmație era justificată, deoarece GOES reprezintă într-adevăr un produs foarte sofisticat, mult mai scump decât tipurile obișnuite de oțel și necesită rețete speciale și materii prime de calitate foarte înaltă/de calitate superioară chiar și la nivelul producției de fier din amonte. Întrucât datele furnizate de producătorul-exportator nu au permis Comisiei să identifice clasele de minereu de fier utilizate în mod specific la fabricarea GOES, Comisia a considerat că prețul minereului de fier cu conținut de fier de 66 %, astfel cum a fost raportat de Fastmarkets (47), a fost cea mai adecvată valoare de referință.

(191)

Comisia a considerat că oxidul de magneziu (denumit în continuare „MGO”) utilizat la fabricarea GOES este de o calitate mult mai bună decât cel importat în Brazilia. Codurile vamale ale țării reprezentative pentru MGO cuprind mai multe clase de MGO decât cele foarte specifice utilizate la fabricarea GOES. În plus, acest tip de MGO este fabricat de foarte puțini producători, situați în foarte puține țări, una dintre acestea fiind Franța. Într-adevăr, tipul de MGO utilizat pentru GOES raportat de producătorul-exportator chinez și de industria Uniunii este de multe ori mai scump decât MGO importat în Brazilia. Astfel, MGO importat în Brazilia nu reprezintă un criteriu de referință adecvat pentru MGO destinat producției de GOES. Prin urmare, Comisia a considerat că exporturile din Franța, în calitate de producător important de MGO pentru GOES, astfel cum au fost declarate în Comext, către țările în care sunt produse GOES (48), cu excepția celor destinate RPC și a celor care rămân în Uniune, reprezintă un criteriu de referință adecvat care reflectă prețurile internaționale din afara Uniunii și a Chinei.

(192)

Comisia a considerat că prețurile de import în Brazilia, astfel cum au fost raportate de Global Trade Atlas („GTA”), nu au fost reprezentative pentru Coking Coal și Compressed Air. În plus, aceste prețuri au ridicat probleme serioase legate de cursul de schimb.

(193)

În absența unor informații specifice privind clasele de cărbune cocsificabil utilizate de producătorul-exportator chinez, Comisia a considerat că prețul cărbunelui cocsificabil de calitate premium – care are cea mai înaltă calitate – astfel cum a fost raportat de Fastmarkets, a fost adecvat. Într-adevăr, ancheta a arătat că prețul de referință al cărbunelui cocsificabil de cea mai bună calitate se situa în continuare sub prețul raportat de producătorul-exportator pentru achizițiile sale de cărbune cocsificabil. Acest lucru constituie un alt indiciu al faptului că producătorul-exportator a utilizat cărbune cocsificabil de înaltă calitate în procesul său de producție.

(194)

În ceea ce privește aerul comprimat, producătorul-exportator și-a raportat consumul în metri cubi, în timp ce importurile în Brazilia sunt raportate doar în kg, iar Comisia nu a reușit să identifice un factor de conversie adecvat. În orice caz, aerul comprimat a reprezentat o parte neglijabilă din costul total de fabricație al producătorului-exportator. Pe această bază, Comisia a considerat acest factor de producție ca fiind un bun consumabil.

(195)

Nu au fost raportate importuri de feroniobiu („Fe-Nb”) în Brazilia în cursul perioadei de anchetă. Prin urmare, în ceea ce privește Fe-Nb, Comisia a utilizat, de asemenea, datele aferente celui mai mare exportator din lume, și anume Brazilia, urmând o abordare similară celei menționate în considerentul 186 privind hidrogenul.

(196)

În ceea ce privește gazul de huilă, producătorul-exportator și-a raportat consumul în metri cubi, în timp ce importurile în Brazilia sunt raportate doar în kg, iar Comisia nu a fost în măsură să găsească un factor de conversie pentru gazul de huilă. În plus, importurile de gaz de huilă în Brazilia au fost de numai 58 kg. Prin urmare, Comisia a calculat prețul de referință al gazului de huilă pe baza prețului gazelor naturale din țara reprezentativă, luând în considerare în același timp valoarea termică a ambelor gaze.

(197)

În urma celei de a doua note, Eurofer a prezentat observații cu privire la anumite materii prime și bunuri consumabile utilizate la fabricarea GOES. De asemenea, acesta a solicitat Comisiei să ia în considerare transportul intern către producătorul-exportator chinez.

(198)

În acest sens, Comisia a considerat că informațiile furnizate de grupul Baoshan reflectă toți factorii relevanți de producție, chiar dacă procesul de fabricație a fost diferit. În plus, calculul Comisiei ia în considerare transportul intern, astfel cum se explică în considerentul 184.

(199)

În cea de a doua notă, Comisia a propus utilizarea costului forței de muncă al producătorului de GOES din țara reprezentativă, APERAM, pentru a stabili valoarea nedistorsionată a costului forței de muncă. Nicio parte interesată nu a prezentat observații în această privință. Pe măsură ce datele financiare din 2020 au devenit disponibile, Comisia a recalculat costul forței de muncă ca medie a datelor din 2019 și 2020 pentru a reflecta perioada anchetei de reexaminare.

(200)

În cea de a doua notă, Comisia a propus utilizarea tarifului la energia electrică raportat de CEMIG – furnizorul de energie electrică din statul brazilian Minais Gerais, unde se află singurul producător brazilian de GOES (49), pentru a stabili valoarea nedistorsionată a costului energiei electrice. Nicio parte interesată nu a prezentat observații în această privință.

(201)

În cea de a doua notă, Comisia a propus utilizarea prețului gazelor naturale pentru utilizatorii industriali raportat de GASMIG – furnizor situat în statul brazilian Minais Gerais, unde se află producătorul de GOES (50). Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice pentru utilizatorii industriali în tranșele corespunzătoare de consum. Comisia a calculat prețul de referință pe baza tarifelor GASMIG aplicabile în perioada de anchetă. Prețul de referință include taxele (Tarifa com impostos). Nicio parte interesată nu a prezentat observații în această privință.

(202)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție la care se face referire anterior.

(203)

În prima și în a doua notă, Comisia a precizat că va utiliza datele financiare ale Aperam și, în acest sens, a pus la dispoziție datele financiare din 2019 ale acesteia. Cu toate acestea, după o analiză suplimentară și excluderea cheltuielilor și a veniturilor care nu sunt legate de exploatare, s-a constatat că Aperam a înregistrat pierderi în 2019. Prin urmare, datele furnizate de aceasta pentru anul 2019 nu au putut fi utilizate.

(204)

Datele financiare ale Aperam pentru anul calendaristic 2020 au fost puse la dispoziția Comisiei în cursul procedurii. După excluderea cheltuielilor și veniturilor care nu sunt legate de exploatare, Aperam a raportat un profit. În conformitate cu solicitarea Eurofer de a utiliza situațiile financiare din 2020, Comisia a calculat costurile VAG și procentele de profit pe baza situațiilor financiare ale Aperam pentru anul respectiv. În plus, Comisia a considerat că, în speță, era mai adecvat să utilizeze datele consolidate ale Aperam decât să se bazeze pe situațiile financiare ale entităților afiliate controlate de aceasta. Într-adevăr, abordarea consolidată oferă o imagine mai exactă a operațiunilor Aperam și permite deducerea profiturilor la nivelul grupului de societăți, care nu sunt identificabile în conturile individuale, pe baza rezultatelor financiare ale acestora. De asemenea, atât conturile consolidate, cât și cele individuale ale Aperam nu vizează în mod exclusiv producția de GOES. Prin urmare, utilizarea datelor consolidate nu face ca datele să fie mai puțin exacte. În consecință, costurile VAG nedistorsionate și profitul s-au bazat pe situațiile financiare ale Aperam din 2020.

(205)

Cheltuielile indirecte de producție suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost exprimate ca pondere din costurile de producție suportate efectiv de producătorii-exportatori. Acest procent a fost aplicat costurilor de producție nedistorsionate.

(206)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(207)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate. Comisia a aplicat costurile unitare nedistorsionate la consumul efectiv de factori individuali de producție al producătorului-exportator cooperant. Aceste rate de consum furnizate de grupul Baoshan au fost verificate în timpul VLD. Astfel cum se menționează în considerentul 47 de mai sus, în urma VLD, Comisia a trimis o scrisoare („scrisoarea privind articolul 18”) grupului Baoshan, în care preciza că intenționează să revină la datele disponibile și să aplice articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază în ceea ce privește calcularea numărului de ore/persoană alocate producției de GOES. În esență, Comisia a considerat că alocarea forței de muncă în cadrul grupului Baoshan nu era susținută de dovezi verificate și fiabile. În observațiile sale la scrisoarea privind articolul 18, grupul Baoshan a furnizat aceleași dovezi justificative pe care le-a furnizat în cadrul VLD. Întrucât documentele respective nu au demonstrat numărul de ore lucrate de fiecare salariat în fiecare zi, Comisia și-a confirmat intenția și a utilizat datele disponibile în ceea ce privește alocarea numărului de ore/persoană pentru producția de GOES. Procedând astfel, Comisia a recalculat numărul de ore/persoană alocate producției de GOES împărțind costul total al forței de muncă al Baosteel și al WISCO la costul orar corespunzător calculat per lucrător pentru departamentele de producție a oțelurilor cu siliciu ale ambelor societăți. Prin urmare, numărul de ore/persoană calculate și raportate de Baosteel și de WISCO au fost înlocuite cu valorile recalculate de Comisie pentru fiecare dintre acestea.

(208)

Comisia a înmulțit ratele consumului cu costurile unitare nedistorsionate observate în țara reprezentativă Brazilia, astfel cum se descrie în secțiunea 3.5.1.5.

(209)

În al doilea rând, pentru a ajunge la valoarea totală a costurilor de producție nedistorsionate, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de producție. Cheltuielile indirecte de producție suportate de producătorii-exportatori cooperanți au fost majorate cu costurile materiilor prime și ale consumabilelor menționate în considerentul 187 și, ulterior, au fost exprimate ca pondere din costurile de producție suportate efectiv de fiecare producător-exportator. Acest procent a fost aplicat costurilor de producție nedistorsionate.

(210)

La costurile de producție stabilite astfel cum se descrie în considerentul anterior, Comisia a aplicat costurile VAG și profitul societății Aperam. Costurile VAG exprimate ca procent din costurile mărfurilor vândute (denumite în continuare „CMV”) și aplicate costurilor de producție nedistorsionate au fost de 13,5 %. Profitul exprimat ca procent din CMV și aplicat costurilor de producție nedistorsionate a fost de 7,6 %.

(211)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(212)

În urma celei de a doua note, Eurofer a sugerat ca valoarea normală să fie calculată pe baza prețurilor de export ale Chinei către Statele Unite, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază.

(213)

Astfel cum se explică în considerentul 154, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecință, Comisia a trebuit să construiască valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, care nu prevede utilizarea prețurilor de export către țări terțe.

(214)

Întrucât grupul Baoshan a exportat produsul care face obiectul reexaminării către Uniune prin intermediul mai multor societăți afiliate acționând ca importatori, prețul de export era stabilit pe baza prețului la care produsul importat era revândut pentru prima dată unor clienți independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În astfel de cazuri, au fost efectuate ajustări ale prețului în funcție de toate costurile suportate între import și revânzare, incluzând costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale, precum și în funcție de profitul acumulat.

(215)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export al grupului Baoshan pe baza prețului franco fabrică.

(216)

Atunci când a fost necesar în scopul asigurării unei comparații echitabile, Comisia a ajustat valoarea normală și/sau prețul de export pentru a ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări pentru costul de navlu, de asigurare și de credit.

(217)

Pentru grupul Baoshan, singurul producător-exportator cooperant, Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a fiecărui tip de produs similar cu prețul de export mediu ponderat al tipului corespunzător de produs care face obiectul reexaminării, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(218)

Comparația, astfel cum este descrisă mai sus, nu a indicat existența unui dumping.

(219)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a anchetat probabilitatea reapariției dumpingului în cazul abrogării măsurilor. Au fost analizate următoarele elemente: exporturile către țări terțe, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China, precum și atractivitatea pieței Uniunii.

(220)

Comisia a constatat că grupul Baoshan a exportat în cursul PAR cantități semnificative din totalul vânzărilor sale la export către piețe terțe, altele decât UE, unde prețurile minime la import nu se aplică.

(221)

Comparând valoarea normală construită, stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, cu prețurile de export pentru cele mai mari piețe de vânzare la export ale grupului – India și Mexic – care reprezintă aproximativ [35-70 %] din totalul vânzărilor la export, Comisia a stabilit că prețurile de export erau cu 20 % mai mici decât valoarea normală stabilită pentru grupul Baoshan.

(222)

În lipsa cooperării din partea altor producători-exportatori chinezi, Comisia a trebuit să se bazeze pe datele disponibile. În acest sens, pentru a evalua prețurile de export către țări terțe, Comisia a utilizat statisticile chineze privind exporturile, astfel cum au fost raportate în GTA. Pe această bază, statisticile chineze privind exporturile au raportat un preț mediu de export din China care s-a situat sub cel mai scăzut PMI aplicabil în UE în perioada anchetei de reexaminare și, prin urmare, sub prețul de export al grupului Baoshan.

(223)

Prin urmare, s-a considerat că este probabil ca, în cazul în care măsurile actuale ar fi abrogate, producătorii-exportatori chinezi să înceapă să vândă către Uniune la prețuri de dumping.

(224)

Pe lângă grupul Baoshan, care este singurul exportator către UE, există cel puțin alți opt producători-exportatori de GOES în China. Conform statisticilor chineze privind exporturile, astfel cum au fost raportate în GTA, ceilalți producători-exportatori chinezi au exportat și în restul lumii (51).

(225)

Estimările Eurofer furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în ceea ce privește capacitatea de producție a grupului Baoshan au fost foarte apropiate de datele efective ale grupului Baoshan. În lipsa cooperării din partea altor producători-exportatori din China, Comisia a trebuit să își formuleze constatările pe baza datelor disponibile pentru evaluarea capacității celorlalți producători-exportatori și s-a bazat pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(226)

Informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor au estimat capacitatea totală a Chinei la 1 810 000 de tone, în timp ce producția a fost estimată la 1 220 000 de tone. Consumul în China a fost estimat la 1 020 000 de tone. Pe această bază, capacitatea neutilizată din China a fost estimată la 600 000 de tone, ceea ce depășește în mod semnificativ consumul total al UE (265 000-280 000) în cursul PAR. În plus, unele piețe principale, cum ar fi SUA, sunt protejate prin tarife ridicate, de 25 %, ceea ce reduce accesul producătorilor-exportatori chinezi.

(227)

Pe această bază, este probabil ca producătorii chinezi să își direcționeze capacitățile neutilizate către piața Uniunii în cantități mari în cazul expirării măsurilor și să înceapă să vândă la prețuri de dumping.

(228)

În primul rând, astfel cum se arată deja în considerentul 82 de mai sus, piața Uniunii se numără printre cele mai mari piețe de GOES din lume.

(229)

Nivelurile prețurilor din Uniune sunt, în general, semnificativ mai mari decât prețurile de export practicate de producătorii chinezi către țări terțe.

(230)

Dimensiunea pieței Uniunii și diferențele de preț au demonstrat atractivitatea pieței Uniunii.

(231)

Pe baza considerațiilor de mai sus, s-a concluzionat că există riscul de reapariție a dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(232)

În absența cooperării din partea vreunui producător-exportator din Rusia, astfel cum s-a indicat în considerentul 23, Comisia și-a întemeiat analiza, inclusiv calculul dumpingului, pe datele disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază.

(233)

În consecință, probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului a fost evaluată utilizând informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, combinate cu alte surse de informații precum Eurostat și GTA.

(234)

Întrucât nu au existat date disponibile fiabile privind prețurile pe piața internă din Rusia, Comisia a stabilit o valoare normală construită utilizând metodologia și valorile menționate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(235)

Prețul de export către Uniune a fost stabilit pe baza datelor furnizate de Eurostat în cursul PAR.

(236)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate pe o bază franco fabrică. În acest scop, costurile de livrare și de asigurare au fost deduse pe baza informațiilor disponibile în cerere (202,67 EUR/tonă). Valoarea normală franco fabrică astfel stabilită a fost de 1 642 EUR/tonă, în timp ce prețul de export franco fabrică a fost de 797,5 EUR/tonă în cursul PAR.

(237)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a stabilit o diferență de preț de aproximativ 80 % și a concluzionat că practicile de dumping au continuat în perioada anchetei de reexaminare.

(238)

În urma comunicării constatărilor, guvernul rus a susținut că nivelul marjei de dumping constatate era discutabil, având în vedere nivelul ridicat al acesteia, și că Comisia ar fi trebuit să verifice informațiile privind valoarea normală furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor cu cea mai mare prudență. Acesta a adăugat, de asemenea, că, atunci când a utilizat informații secundare, Comisia ar fi trebuit să verifice aceste informații în raport cu alte surse independente, în conformitate cu punctul 7 din anexa II „Cele mai bune informații disponibile în sensul articolului 6 alineatul (8)” la Acordul privind punerea în aplicare a articolului VI al acordului general pentru tarife vamale și comerț din 1994 (denumit în continuare „Acordul privind PAD”).

(239)

Comisia a considerat că informațiile furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor referitoare la valoarea normală pentru producătorii-exportatori ruși au fost suficient de exacte și adecvate. În plus, nicio parte interesată nu a prezentat observații cu privire la informațiile furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. În sfârșit, niciun producător-exportator rus nu a furnizat date relevante referitoare la stabilirea valorii normale. De asemenea, nici guvernul rus, nici vreo parte interesată nu au furnizat alte surse independente. În aceste circumstanțe și în absența oricărei alte surse de date, Comisia a considerat că s-a bazat pe cele mai bune informații de care dispunea în ceea ce privește valoarea normală. În cele din urmă, punctul 7 din anexa II la Acordul privind PAD prevede, de asemenea, că, în cazul în care o parte interesată nu cooperează și, prin urmare, informațiile relevante nu sunt comunicate autorităților, o astfel de situație ar putea conduce la un rezultat mai puțin favorabil decât în cazul în care partea ar fi cooperat pe deplin. Pe această bază, afirmația a fost respinsă.

(240)

Comisia a analizat probabilitatea continuării dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping actuale. În acest sens, Comisia a analizat producția și capacitatea neutilizată din Rusia, precum și atractivitatea pieței Uniunii. În lipsa cooperării din partea producătorilor ruși, Comisia a trebuit să se bazeze pe datele disponibile.

(241)

În conformitate cu datele disponibile incluse în cererea de reexaminare, Rusia are o capacitate de producție estimată la aproximativ 332 000 de tone. Comisia a estimat producția Rusiei la 274 000 de tone. Prin urmare, capacitatea de producție neutilizată a fost stabilită la aproximativ 58 000 de tone, reprezentând peste [16-22] % din consumul de GOES al Uniunii.

(242)

Chiar dacă Comisia ar fi utilizat informațiile prezentate de NLMK în observațiile sale din 11 decembrie 2020, capacitatea de producție neutilizată tot s-ar fi ridicat la [20 000-50 000] de tone, reprezentând aproximativ [7-19] % din consumul la nivelul Uniunii. În această privință, NLMK nu a furnizat documente justificative referitoare la capacitatea sa de producție. În plus, în ultimii câțiva ani, producția a fost mai mare decât capacitatea, ceea ce ridică îndoieli cu privire la capacitatea de producție reală raportată de NLMK în observațiile sale.

(243)

În urma comunicării constatărilor, NLMK a susținut că Comisia ar fi trebuit să verifice și să se bazeze pe informațiile pe care le-a transmis în timp util cu privire la capacitatea, producția și utilizarea capacității din Rusia și că o astfel de verificare ar fi permis Comisiei să clarifice îndoielile exprimate în considerentul 242.

(244)

Astfel cum s-a menționat în considerentul, NLMK a indicat, în observațiile sale din 10 decembrie 2020, că a fost obligată să nu mai lucreze la răspunsul la chestionar și nu a furnizat un răspuns complet la chestionar până la termenul prelungit, ci doar informații fragmentare limitate la capacitatea și producția sa specifică.

(245)

În cazul de față, Comisia a considerat că informațiile furnizate de NLMK erau prea fragmentare pentru a trage concluzii semnificative. În orice caz, astfel cum se menționează în considerentul 242, Comisia a ținut seama de informațiile furnizate de NLMK în această privință și a ajuns la o concluzie similară în ceea ce privește existența capacității neutilizate. Pe această bază, afirmația a fost respinsă.

(246)

Ancheta a confirmat faptul că piața Uniunii este atractivă pentru producătorii ruși din următoarele motive:

(247)

În primul rând, piața Uniunii se numără printre cele mai mari piețe din lume.

(248)

În al doilea rând, în ceea ce privește prețurile, astfel cum se arată în considerentul 271 de mai jos, nivelul mediu al prețurilor la importurile din Rusia pe piața Uniunii este mai mic decât cel al producătorilor din Uniune și, prin urmare, este probabil ca exporturile să continue să crească în cazul abrogării măsurilor.

(249)

În al treilea rând, o mare parte a producției din Rusia este direcționată către exporturi (peste 86 % din producție este destinată exporturilor), în timp ce consumul intern este aproape pe deplin satisfăcut de producătorii din Rusia.

(250)

În observațiile sale din vineri, 11 decembrie 2020, NLMK a susținut că UE nu este o piață prioritară, deoarece importurile au scăzut în mod semnificativ de la momentul desfășurării anchetei inițiale. Comisia a observat că, deși exporturile NLMK către UE au scăzut de la momentul desfășurării anchetei inițiale, acestea reprezintă în continuare o parte semnificativă din consumul UE și au crescut în cursul perioadei examinate, astfel cum se poate observa în tabelul 3 de mai jos. Prin urmare, contrar afirmației NLMK, piața Uniunii rămâne o destinație importantă pentru exporturile din Rusia.

(251)

În urma comunicării informațiilor, NLMK a susținut că presupunerea Comisiei potrivit căreia o anumită piață este atractivă doar pentru dimensiunea sa mare este eronată și neîntemeiată. În acest sens, NLMK a făcut referire, de asemenea, la faptul că piața Uniunii nu a atras importuri suplimentare substanțiale din țări terțe nevizate, chiar dacă aceste țări au avut un acces pe piață avantajos în comparație cu exportatorii din țările în cauză. De asemenea, acesta a susținut că argumentul privind nivelul scăzut al prețurilor importurilor din Rusia este eronat, deoarece prețurile medii practicate de producătorii din Rusia și cei din Uniune nu sunt comparabile din cauza faptului că tipurile de produs vândute de părțile respective nu se află în concurență directă unele cu altele. În plus, în urma comunicării constatărilor, guvernul rus a declarat că nu este de acord cu Comisia că piața Uniunii este o piață atractivă pentru producătorii-exportatori ruși din următoarele motive: Producătorii-exportatori ruși se concentrează pe piața lor internă, iar exporturile lor au fost în principal reorientate către țările asiatice. În plus, aceștia au susținut că existența măsurilor antidumping a denaturat evaluarea prețurilor de import către Uniune.

(252)

Comisia nu a fost de acord cu aceste afirmații. Dimensiunea unei piețe este un aspect tangibil atunci când se evaluează atractivitatea acesteia, deoarece pot fi vândute volume mari și pot fi realizate economii de scară în ceea ce privește cheltuielile legate de producție, marketing și vânzări. În plus, importurile originare din Rusia au crescut atât ca volum, cât și ca cotă de piață în cursul perioadei anchetei de reexaminare, indiferent dacă obiectivul producătorilor-exportatori ruși este reorientat către piața internă din Rusia și/sau piețele asiatice. Aceasta a arătat că piața Uniunii a continuat să fie foarte atractivă pentru producătorii-exportatori ruși. În plus, astfel cum s-a menționat în considerentul 277, scăderea importurilor din alte țări terțe s-a datorat în principal faptului că unicul producător de GOES din Regatul Unit și-a încetat definitiv operațiunile în noiembrie 2019.

(253)

În plus, afirmația NLMK potrivit căreia argumentul Comisiei privind nivelurile scăzute ale prețurilor este eronat nu a fost acceptată din motivele descrise în considerentul anterior. În plus, astfel cum se explică în considerentul 272 de mai jos, importurile din Rusia au fost, în medie, efectuate la prețuri care au fost cu aproximativ 30 % mai mici decât PMI aplicabil (1 536 EUR/tonă) și cu aproximativ 23 % mai mici decât prețurile aplicabile ale industriei Uniunii în cursul PAR pentru tipuri de produse comparabile. În acest sens, chiar dacă luăm în calcul existența măsurilor antidumping, prețurile de import din Rusia oferă o bună indicație cu privire la comportamentul în materie de prețuri de export către Uniune al producătorilor-exportatori ruși și cu privire la nivelul probabil al prețurilor acestora în absența măsurilor.

(254)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că este probabil ca, în viitor, dumpingul să continue în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Având în vedere capacitatea neutilizată importantă din Rusia, nivelurile prețurilor de dumping pentru GOES către Uniune în cursul PAR și atractivitatea pieței Uniunii, Comisia a concluzionat că este posibilă pătrunderea în continuare pe piața Uniunii a unor cantități semnificative de GOES din Rusia, la preț de dumping, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(255)

În Uniune există patru societăți care fabrică produsul care face obiectul reexaminării. Pe baza informațiilor disponibile furnizate în cerere, în Uniune nu mai există alți producători ai produsului care face obiectul reexaminării. Prin urmare, aceștia constituie „industria Uniunii”, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(256)

Producția totală a Uniunii în perioada anchetei de reexaminare a fost stabilită la aproximativ 249 000 de tone. Comisia a stabilit cifra pe baza informațiilor cu privire la industria Uniunii obținute de la toți producătorii cunoscuți din Uniune.

(257)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza vânzărilor pe piața Uniunii ale tuturor producătorilor cunoscuți din Uniune și a importurilor din toate țările terțe, astfel cum au fost raportate de Eurostat (baza de date Comext).

(258)

În ceea ce privește Japonia, o parte din importurile produsului care face obiectul reexaminării în Țările de Jos au rămas confidențiale în cursul perioadei examinate (52). Din acest motiv, datele din tabelul de mai jos privind consumul la nivelul Uniunii și din celelalte tabele relevante care conțin date despre volumul și valoarea importurilor sunt furnizate în intervale.

(259)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(260)

Consumul la nivelul Uniunii a fluctuat în cursul perioadei examinate și a variat între 265 000 și 280 000 de tone în perioada anchetei de reexaminare și între 300 000 și 315 000 de tone în 2017. În ansamblu, consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 11 % între 2017 și perioada anchetei de reexaminare, deși a atins un nivel maxim temporar în 2019. Scăderea consumului este cauzată de o combinație de factori, cum ar fi numărul mai scăzut de importuri și de vânzări ale producătorilor din Uniune în perioada anchetei de reexaminare, din cauza unei cereri mai scăzute de GOES.

(261)

În urma comunicării constatărilor, solicitantul a făcut referire la utilizarea pe scară largă a regimurilor de perfecționare activă de către importatorii din Uniune și la creșterea importurilor de laminate sau miezuri de oțel prin Turcia, ambele având tendința de a subestima GOES efectiv produse în străinătate consumate în Uniune. Comisia a confirmat că, pe de o parte, toate GOES importate prin regimuri de perfecționare activă au fost luate în considerare pentru calcularea datelor privind consumul. Pe de altă parte, Comisia a observat că laminatele sau miezurile de oțel nu intră în domeniul de aplicare al măsurilor antidumping și, prin urmare, nu au făcut obiectul anchetei.

(262)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat (baza de date Comext). Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza consumului de la nivelul Uniunii, astfel cum a fost indicat în considerentul 257 de mai sus.

(263)

Importurile din țările în cauză și cota lor de piață au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

(264)

Măsurile au fost impuse în 2015. Importurile produsului care face obiectul reexaminării din țările în cauză au scăzut cu 17 % în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, cota lor de piață a înregistrat doar o scădere ușoară (de la 27,5 %-34,2 % în 2017 la 26,5 %-34,0 % în perioada anchetei de reexaminare), având în vedere scăderea în paralel a consumului pe piața Uniunii.

(265)

Dintre importurile țărilor în cauză, doar cele din Republica Coreea și din Federația Rusă au crescut între 2017 și perioada anchetei de reexaminare, cota lor de piață majorându-se cu un punct și, respectiv, cu două puncte procentuale.

(266)

Comisia a stabilit prețurile medii ale importurilor pe baza statisticilor Eurostat.

(267)

Prețurile medii ponderate ale importurilor din țările în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețuri de import (EUR/tone)

(268)

Între 2017 și perioada anchetei de reexaminare s-a observat o scădere a prețului mediu pentru importurile din țările în cauză în cazul tuturor tipurilor de GOES, indiferent dacă erau produse convenționale sau produse cu înaltă permeabilitate. Importurile din Federația Rusă au vizat tipuri convenționale de GOES, în timp ce importurile din celelalte patru țări sunt importuri de produse GOES cu înaltă permeabilitate.

(269)

Prețurile medii ale importurilor au scăzut de la 1 865 EUR/tonă în 2017 la 1 718 EUR/tonă în perioada anchetei de reexaminare. În cursul perioadei examinate, scăderea prețului mediu al importurilor a fost de aproximativ 7,6 %.

(270)

Niciun producător din Republica Coreea, Federația Rusă și SUA nu a cooperat, însă au cooperat un producător-exportator din China și un producător-exportator japonez.

(271)

Pentru toate importurile din țările în cauză, cu excepția Rusiei, prețurile de import către Uniune au fost afectate în mod semnificativ de instituirea măsurilor sub forma celor trei PMI din motivele explicate în considerentul 2. Astfel cum s-a menționat în considerentul 3, nu se plătește nicio taxă în cazul în care prețul CIF la frontiera Uniunii este mai mare sau egal cu PMI. Prețurile de import din țările în cauză, cu excepția Rusiei, au fost, în aproape toate cazurile, egale sau puțin mai mari decât PMI pe parcursul perioadei examinate și mult mai mari decât prețurile industriei Uniunii în cursul PAR. Nu s-a constatat nicio subcotare în ceea ce privește țările în cauză, cu excepția Rusiei.

(272)

Pentru Rusia, din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori ruși, Comisia a comparat prețurile CIF medii de import din Rusia, pe baza datelor Eurostat, ajustate în funcție de costurile ulterioare importului (65 EUR/tonă), cu prețurile medii de vânzare practicate de industria Uniunii pentru tipuri de produse comparabile. Importurile din Rusia au fost, în medie, efectuate la prețuri care au fost cu aproximativ 30 % mai mici decât PMI aplicabil (1 536 EUR/tonă) și cu aproximativ 23 % mai mici decât prețurile aplicabile ale industriei Uniunii în cursul PAR.

(273)

În urma comunicării constatărilor, Nippon Steel a susținut că Comisia ar trebui să recalculeze marja de subcotare a prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative din următoarele motive: În primul rând, aceste marje, care au inclus o ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, au fost efectuate în ancheta inițială cu încălcarea articolului 3 alineatele (1), (2), (3) și (6) din regulamentul de bază. În al doilea rând, aceste marje nu au fost calculate în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a UE.

(274)

Comisia a respins această afirmație. Comisia nu a constatat nicio subcotare în ceea ce privește Japonia în cursul perioadei anchetei de reexaminare (a se vedea considerentul 271). Prin urmare, cererea Nippon Steel de recalculare a marjei de subcotare, astfel cum a fost stabilită în ancheta inițială, a fost lipsită de obiect. În plus, întrucât o reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor nu modifică nivelul taxelor, o revizuire a marjei de prejudiciu stabilite inițial a fost, de asemenea, lipsită de obiect. În plus, pentru analiza efectelor asupra prețurilor în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, astfel cum se prevede în considerentul 336, Comisia a stabilit nivelurile viitoare probabile ale prețurilor importurilor în Uniune pe baza prețurilor de export japoneze către țări terțe pentru care nu a fost efectuată sau nu a putut fi efectuată nicio ajustare în temeiul articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.

(275)

În perioada anchetei de reexaminare, importurile din alte țări terțe s-au ridicat la [19 000-25 000] sau la [7 %-10,5 %] din consumul la nivelul Uniunii. Principalele importuri de GOES din alte țări decât țările în cauză au provenit din Brazilia și din Regatul Unit.

(276)

Volumul importurilor, precum și cota de piață și tendințele prețurilor pentru importurile de GOES din alte țări terțe au evoluat astfel:

Tabelul 5

Importurile din alte țări terțe (tone)

(277)

Importurile produsului care face obiectul reexaminării din Regatul Unit s-au redus la jumătate între 2017 și perioada anchetei de reexaminare, de la aproximativ 25 000-35 000 de tone la 10 000-20 000 de tone. Această scădere s-a produs din cauză că singurul producător de GOES din Regatul Unit și-a încetat definitiv activitatea în noiembrie 2019.

(278)

Pe de altă parte, importurile produsului care face obiectul reexaminării din Brazilia au crescut în mod substanțial în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, cota de piață a rămas la un nivel scăzut în Brazilia, și anume 2 %, în perioada anchetei de reexaminare.

(279)

Importurile totale din țări terțe, cu excepția țărilor în cauză, au scăzut cu 38 % între 2017 și perioada anchetei de reexaminare, atingând o cotă de piață de 7,0 %-10,5 % în perioada anchetei de reexaminare, comparativ cu o cotă de piață de 10,2 %-13,5 % în 2017.

(280)

În ceea ce privește nivelurile prețurilor, situația diferă de la o țară la alta, în funcție de tipurile de produse, convenționale sau cu înaltă permeabilitate, vândute pe piața Uniunii.

(281)

Cu toate acestea, prețurile de vânzare medii ale importurilor din țări terțe au scăzut în cursul perioadei examinate. Această tendință concordă cu tendința observată pentru importurile din țările în cauză din tabelul 5 și cu tendința prețurilor observată pentru vânzările industriei Uniunii pe piața Uniunii conform tabelului 9 de mai jos.

(282)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor asupra industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(283)

Pentru stabilirea prejudiciului, Comisia nu a făcut distincție între indicatori macroeconomici și indicatori microeconomici care să reflecte prejudiciul, deoarece toți cei patru producători cunoscuți din Uniune constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază. Comisia a evaluat indicatorii de prejudiciu pe baza datelor conținute în răspunsurile la chestionar ale producătorilor cooperanți din Uniune.

(284)

Cei patru producători cooperanți din Uniune fac parte din două grupuri corporative. Din acest motiv, Comisia a analizat dacă era necesar să furnizeze informațiile transmise sub formă de intervale, cu scopul de a nu dezvălui informații comerciale confidențiale, dar a concluzionat că datele agregate nu sunt de natură să dezvăluie informații confidențiale. Prin urmare, nu sunt furnizate intervale în ceea ce privește indicatorii de prejudiciu.

(285)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(286)

Volumul producției industriei Uniunii a scăzut cu 15 % în perioada examinată. În afară de scăderea cererii în cursul perioadei examinate, astfel cum se explică în considerentul 260, scăderea semnificativă a volumului producției în perioada anchetei de reexaminare a fost cauzată, de asemenea, de:

(287)

Cifrele raportate privind capacitatea se referă la capacitatea tehnică, ceea ce implică faptul că au fost luate în considerare ajustări, considerate ca fiind standarde de către industrie, în funcție de perioada de înființare, de întreținere, de obstrucționări și de alte impedimente normale. Capacitatea a scăzut ușor în perioada examinată. Doi dintre cei patru producători din Uniune au făcut investiții în perioada examinată pentru a-și moderniza echipamentele de producție existente, cu scopul de a produce în mod proporțional mai mult tipuri cu înaltă permeabilitate decât tipuri convenționale. Ca urmare a acestor investiții, producătorii din Uniune au fost în măsură, în principal începând din 2019, să producă în mod proporțional tipuri de GOES cu înaltă permeabilitate, care se caracterizează printr-o grosime mai mică, ceea ce a condus la o capacitate de producție mai mică din punctul de vedere al tonajului în cursul perioadei examinate.

(288)

Scăderea ratei de utilizare a capacității în perioada anchetei de reexaminare, în pofida unei scăderi a capacității de producție, a fost cauzată de scăderea puternică a volumului producției în perioada anchetei de reexaminare, astfel cum se explică în considerentul 286 de mai sus. Scăderea a fost de aproape 10 puncte procentuale în perioada examinată.

(289)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață

(290)

Volumul vânzărilor industriei Uniunii către clienți neafiliați din Uniune s-a menținut la un nivel stabil în perioada 2017-2019, dar a scăzut ușor în perioada anchetei de reexaminare. Scăderea volumului vânzărilor a urmat tendința de scădere a volumului producției în perioada anchetei de reexaminare din aceleași motive, astfel cum se explică în considerentul 286. Volumul producției a scăzut chiar mai mult – 15 puncte procentuale între 2017 și perioada anchetei de reexaminare – decât a scăzut volumul vânzărilor producătorilor din Uniune.

(291)

Cu toate acestea, în cursul perioadei examinate, cota de piață a industriei Uniunii a înregistrat o creștere ușoară, de la 55,9 %-62,6 % la 61,0 %-66,8 %, ca urmare a faptului că scăderea consumului a depășit scăderea volumului vânzărilor industriei Uniunii.

(292)

Un alt motiv pentru care s-a înregistrat această creștere a cotei de piață a industriei Uniunii îl constituie măsurile puse în aplicare, combinate cu perturbarea comerțului internațional și a lanțurilor de aprovizionare în prima jumătate a anului 2020 ca urmare a impactului pandemiei de COVID-19.

(293)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a scăzut cu 11 %, în timp ce volumul vânzărilor către clienții neafiliați din Uniune a scăzut cu 4 %. În consecință, în pofida creșterii cotei de piață a industriei Uniunii, aceasta nu a înregistrat o creștere economică în perioada examinată.

(294)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(295)

Numărul de salariați ai industriei Uniunii implicați în fabricarea produsului care face obiectul reexaminării a rămas stabil în perioada 2017-2019, dar a scăzut ușor în perioada anchetei de reexaminare.

(296)

Productivitatea forței de muncă a industriei Uniunii, măsurată ca producție (tone) per angajat, a scăzut semnificativ în perioada anchetei de reexaminare. Acest lucru poate fi explicat prin efectul combinat produs de:

(297)

Astfel cum se explică în considerentul 44, producătorii-exportatori din Rusia, Coreea și SUA nu au cooperat. Doar un producător-exportator chinez și un producător-exportator japonez au cooperat pe deplin în cursul prezentei proceduri.

(298)

Totuși, în pofida faptului că prețurile de import către Uniune au fost afectate în mod semnificativ de instituirea măsurilor sub forma actuală a celor trei PMI, s-a constatat existența dumpingului în ceea ce privește importurile din Japonia (a se vedea considerentul 70), din SUA (a se vedea considerentul 111) și din Rusia (a se vedea considerentul 237) în perioada anchetei de reexaminare. Nu s-a constatat existența unui dumping în cazul importurilor din China și din Coreea.

(299)

Indicatorii de prejudiciu arată că, în pofida măsurilor antidumping în vigoare din 2015, care au condus inițial la o oarecare relaxare și la îmbunătățirea performanței, situația economică a industriei Uniunii a rămas fragilă și prejudiciată. Prin urmare, nu s-a putut stabili nicio redresare în urma practicilor de dumping anterioare.

(300)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion față de clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare din Uniune

(301)

Tabelul de mai sus arată că, în perioada anchetei de reexaminare, prețurile unitare de vânzare din Uniune au scăzut ușor în comparație cu cele din anii precedenți. Această scădere a avut loc, în principal, ca urmare a efectului combinat produs de:

(302)

Tabelul de mai sus prezintă și evoluția costului de producție. Oprirea producției unui producător principal din Uniune și reducerea producției (a se vedea considerentul 296) au condus la o creștere a costului fix pentru fiecare tonă de produs care face obiectul reexaminării în perioada anchetei de reexaminare. Combinația dintre creșterea costului de producție și ușoara scădere a prețurilor de vânzare practicate de industria Uniunii a făcut ca producătorii din Uniune să înregistreze pierderi semnificative.

(303)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(304)

Între 2016 și perioada anchetei de reexaminare, costurile medii cu forța de muncă per angajat au crescut cu 8,5 %. Impactul acestei variații este mai degrabă unul minor, având în vedere faptul că, în perioada anchetei de reexaminare, costul cu forța de muncă reprezintă doar aproximativ 15 % din costul de producție total.

(305)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

(306)

Nivelul stocurilor finale, exprimat ca procent din producție, a oscilat, dar în general a scăzut în cursul perioadei examinate. Majoritatea tipurilor de produs similar sunt produse de industria Uniunii pe baza unor comenzi specifice din partea utilizatorilor. Prin urmare, stocurile nu pot fi considerate un indicator de prejudiciu important pentru industrie.

(307)

Profitabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor

(308)

Comisia a determinat profitabilitatea producătorilor din Uniune prin exprimarea pierderii nete înainte de impozitare ca urmare a vânzării produsului similar către clienți independenți din Uniune ca procentaj din cifra de afaceri generată de aceste vânzări.

(309)

Instituirea măsurilor în 2015 a avut un efect pozitiv asupra profitabilității industriei Uniunii, în special în anul 2017, când industria Uniunii a început să se redreseze. Pierderile suferite în 2017 de producătorii din Uniune au fost în continuare relativ modeste, și anume de 2,1 %. Pierderile suferite în cursul anului 2013 și, respectiv, în perioada anchetei inițiale, care vizează perioada cuprinsă între 1 iulie 2013 și 30 iunie 2014, cele două perioade imediat anterioare instituirii măsurilor inițiale în 2015, au ajuns la – 26,6 % și, respectiv, la – 22,3 %. Aceste pierderi au fost mult mai mari decât pierderea înregistrată în 2017 (– 2,1 %). Ulterior, situația economică a început, cu toate acestea, să se deterioreze și mai mult (53), având în vedere că pierderile au atins – 18,6 % în perioada anchetei de reexaminare.

(310)

Fluxul de numerar net reprezintă capacitatea producătorilor din cadrul Uniunii de a-și autofinanța activitățile. Tendința fluxului de numerar net nu a fost o tendință descendentă similară cu cea a profitabilității și a fost pozitivă. Acest flux de numerar pozitiv poate fi explicat în principal prin existența a două contracte importante încheiate de un producător din Uniune care înregistra pierderi:

(311)

În pofida pierderilor suferite în perioada examinată, investițiile au rămas la peste 21 de milioane EUR în toți anii din perioada respectivă. Aceste investiții au fost în mare parte destinate modernizării echipamentelor necesare pentru a produce tipurile cu înaltă permeabilitate ale produsului care face obiectul reexaminării.

(312)

Randamentul investițiilor este, în principiu, profitul în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor. Din cauza pierderilor suferite, randamentul investițiilor a fost negativ în perioada examinată. În fapt, el a urmat aceeași tendință de scădere ca și profitabilitatea.

(313)

Capacitatea de a mobiliza capitaluri este capacitatea de a mobiliza bani pentru a investi, a extinde sau a reforma. Având în vedere pierderile suferite în perioada anchetei de reexaminare, finanțarea prin îndatorare sau prin capitaluri proprii este esențială pentru ca producătorii din Uniune să poată continua să investească. De exemplu, astfel cum se menționează în considerentul 310, un producător din Uniune a încheiat un acord privind transferul profitului și al pierderilor cu societatea-mamă, ceea ce înseamnă că pierderile suferite au fost absorbite de societatea-mamă, fapt care i-a permis societății să realizeze în continuare investițiile necesare, în principal în utilaje, pentru a produce tipurile cu înaltă permeabilitate ale produsului care face obiectul reexaminării.

(314)

Astfel cum se precizează în considerentul 309, instituirea măsurilor în 2015 a avut inițial un efect pozitiv asupra situației economice a industriei Uniunii, în special în 2017, când industria Uniunii a început să se redreseze.

(315)

Cu toate acestea, situația economică a început să se deterioreze ulterior din nou, în mod constant, într-o asemenea măsură încât pierderile au atins – 18,6 % în perioada anchetei de reexaminare.

(316)

Volumul vânzărilor pe piața Uniunii a scăzut cu 4 % și s-a înregistrat o scădere ușoară, de 2 %, a prețurilor de vânzare unitare. Producția a scăzut cu 15 %, iar gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut cu 10 %. În contextul creșterii costului de producție, pierderile au atins un nivel care nu este sustenabil.

(317)

Din cauza pierderilor înregistrate în perioada examinată ca urmare a factorilor descriși mai sus, ceilalți indicatori, cum ar fi randamentul investițiilor, au urmat aceeași tendință de scădere ca și indicatorul profitabilitate.

(318)

În urma comunicării constatărilor, NLMK a susținut că situația prejudiciabilă a industriei din Uniune s-a datorat unor probleme structurale și nu a avut nicio legătură cu importurile din țările în cauză. NLMK a făcut referire la corelația dintre nivelul pierderilor și creșterea costurilor de producție, precum și la deteriorarea performanței producătorilor din Uniune, inclusiv la oprirea producției unui producător principal din Uniune, ceea ce a dus la creșterea costului fix pe fiecare unitate de produs. În plus, în urma comunicării constatărilor, guvernul rus a susținut că scăderea consumului a fost principala problemă pentru industria din Uniune, care, potrivit guvernului rus, se afla într-o situație stabilă, astfel cum indică numărul său de angajați și creșterea investițiilor.

(319)

În urma comunicării constatărilor, Nippon Steel a făcut observația că fiecare indicator de prejudiciu poate fi explicat prin alte motive decât importurile de GOES din țările în cauză. De exemplu, societatea a susținut că pierderile de – 18,6 % pot fi explicate prin creșterea cu 32 % a cheltuielilor de investiții, în timp ce scăderea cu 4 % a volumului vânzărilor poate fi rezultatul reducerii cu 11 % a consumului din Uniune și, de asemenea, al reducerii producției din Uniune.

(320)

Comisia a respins aceste observații ale NLMK și Nippon Steel din următoarele motive. În primul rând, Comisia nu a susținut că situația prejudiciabilă din perioada anchetei de reexaminare a fost cauzată sau a fost cauzată doar de importurile din țările în cauză. Astfel cum se menționează în considerentele 330 și 331, Comisia a luat în considerare, de asemenea, alți factori care ar putea cauza prejudicii, astfel cum au fost identificaxți de părțile interesate, dar a concluzionat că acești alți factori au un caracter temporar. În al doilea rând, și după cum s-a subliniat la punctul 5 de mai jos și în special în considerentul 361 și luând act de situația prejudiciabilă din trecut și din prezent a industriei Uniunii, absența măsurilor ar conduce, după toate probabilitățile, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză la prețuri prejudiciabile, ceea ce ar însemna pierderi și mai mari pentru producătorii din Uniune. În al treilea rând, în analiza situației industriei din Uniune au fost luați în considerare toți indicatorii de prejudiciu, pe baza cărora Comisia a ajuns la concluzia că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important, astfel cum se prevede în considerentul 321. În al patrulea rând, aceste observații nu au fost suficient de fundamentate. În cele din urmă, Comisia a efectuat nu numai o analiză cuprinzătoare a prejudiciului suferit de industria Uniunii (punctul 4), ci și o analiză cuprinzătoare a altor cauze ale prejudiciului și a ceea ce s-ar întâmpla în absența oricăror măsuri (punctul 5). Așa cum s-a explicat în considerentul 361, Comisia a concluzionat că, luând act de situația prejudiciabilă din trecut și din prezent a industriei Uniunii, absența măsurilor ar conduce, după toate probabilitățile, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză la prețuri prejudiciabile, ceea ce ar însemna pierderi și mai mari pentru producătorii din Uniune.

(321)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important, astfel cum arată toți indicatorii principali de prejudiciu, în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(322)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 271, prețurile de import către Uniune au fost afectate în mod semnificativ de instituirea măsurilor sub forma celor trei PMI. În general, GOES provenite din China, Japonia, Coreea și SUA au fost importate la prețuri egale cu PMI sau mai mari decât acestea și cu mult mai mari decât prețurile de vânzare și costurile de producție ale industriei Uniunii și, prin urmare, la prețuri neprejudiciabile. Pe de altă parte, importurile din Rusia au fost efectuate, în medie, la prețuri semnificativ mai mici decât prețurile de vânzare și costurile de producție ale industriei Uniunii și, prin urmare, la un nivel prejudiciabil al prețului. S-a constatat, într-adevăr, că prețul mediu de import din Rusia a fost cu peste 20 % mai mic decât prețurile medii ale industriei Uniunii pentru produse comparabile în perioada anchetei de reexaminare.

(323)

În urma comunicării constatărilor, NLMK a susținut că tipurile de GOES originare din Rusia nu se aflau în concurență directă cu tipurile de produse fabricate în principal în UE și că prețurile scăzute ale importurilor din Rusia reflectă calitatea lor mai scăzută și aplicațiile lor limitate. Societatea a susținut că menținerea volumelor importurilor de tipuri de GOES originare din Rusia nu face decât să răspundă unei cereri încă existente, dar în scădere, de tipuri de GOES de calitate inferioară.

(324)

Afirmația potrivit căreia tipurile de GOES importate din Rusia nu se aflau în concurență directă cu tipurile de produs fabricate în principal în UE nu a fost însă susținută de faptele constatate de anchetă. În primul rând, în cursul PA a existat încă o concurență între importurile din Rusia și tipurile fabricate de producătorii din Uniune, în special de către doi dintre cei patru producători din Uniune, care produceau, de asemenea, tipuri de GOES de calitate inferioară. În al doilea rând, Comisia reamintește că a stabilit cele trei PMI pentru trei categorii diferite de produse, pe baza pierderii maxime în miez, care este un criteriu obiectiv nediscriminatoriu ce acoperă toate tipurile diferite de produse GOES, inclusiv cele importate din Rusia. În al treilea rând, tipurile de GOES importate din Rusia fac parte din definiția produsului, au fost vândute și pot fi utilizate în continuare pe piața Uniunii, chiar dacă este probabil ca intrarea în vigoare a celei de a doua etape să ducă la o creștere a cererii tipurilor de produs cu înaltă permeabilitate ale produsului care face obiectul reexaminării (a se vedea considerentul 401) și la o scădere a cererii tipurilor fabricate de producătorii-exportatori ruși.

(325)

În ceea ce privește acești alți factori, pandemia de COVID-19 a condus la o întârziere a comenzilor și a cauzat o scădere a cererii în Uniune în cursul perioadei examinate, urmată de scăderea prețurilor de vânzare. Prin urmare, și pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ asupra situației economice a industriei Uniunii.

(326)

În plus, declinul industriei siderurgice la nivel mondial a cauzat o scădere a cererii de oțel și a consumului de oțel în Uniune în cursul perioadei examinate, urmată de scăderea prețurilor de vânzare.

(327)

De asemenea, vânzările la export (în volum) ale producătorilor din Uniune către clienți neafiliați au scăzut cu 35 %-38 % în cursul perioadei examinate, de la 100 000-115 000 de tone în 2017 la 60 000-75 000 de tone în perioada anchetei de reexaminare. Cu toate acestea, producătorii din Uniune au devenit mai selectivi și au putut să crească ușor prețul lor de export în cursul perioadei examinate.

(328)

Părțile interesate au susținut că producătorii din Uniune nu au fost suficient de eficienți din cauza creșterii costurilor și a investițiilor. Una dintre părțile interesate a susținut, de asemenea, că producătorii din Uniune au fost împiedicați să finalizeze anumite planuri de restructurare, în special din cauza faptului că Comisia a interzis fuziunea dintre Tata Steel și ThyssenKrupp. Aceste afirmații nu au fost însă susținute de niciun element de probă. În plus, dacă industria Uniunii nu ar fi putut realiza aceste investiții, aceasta nu ar fi fost în măsură să concureze în continuare cu producătorii-exportatori din țările în cauză, care importă în principal în Uniune tipuri de GOES cu înaltă permeabilitate. Acest lucru ar fi condus la o situație nesustenabilă, care ar fi putut sub semnul întrebării supraviețuirea celor patru producători din Uniune. În consecință, creșterea costurilor de investiții a fost necesară pentru ca industria Uniunii să rămână competitivă și viabilă.

(329)

De asemenea, părțile interesate au susținut că și volumul importurilor din alte țări terțe a contribuit la prejudiciul important suferit de industria Uniunii. În acest sens, Comisia a făcut trimitere la considerentele 275-281 din prezentul regulament și a reamintit că importurile totale din țări terțe, altele decât țările în cauză, au scăzut cu 38 % între 2017 și perioada anchetei de reexaminare, ajungând la o cotă de piață de 7 %-10,5 % în perioada anchetei de reexaminare, comparativ cu 10,2 %-13,5 % în 2017. Prin urmare, nu există indicii care să sugereze că alte importuri au cauzat un prejudiciu industriei Uniunii.

(330)

Se consideră că ceilalți factori, astfel cum sunt menționați mai sus, au un caracter temporar, iar situația industriei Uniunii părea deja mai promițătoare la sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare, având în vedere cererea mai mare de GOES preconizată în viitorul apropiat, precum și capacitatea tot mai mare a industriei Uniunii de a produce tipuri cu înaltă permeabilitate ale produsului care face obiectul reexaminării.

(331)

În acest context, Comisia a analizat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, în ce măsură ar exista probabilitatea prelungirii prejudiciului cauzat de continuarea importurilor care fac obiectul unui dumping din Rusia și probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat de importurile din celelalte țări în cauză în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, în absența acestor circumstanțe care au un caracter temporar și excepțional. Comisia a analizat următoarele elemente: (1) capacitatea neutilizată din țările în cauză și atractivitatea pieței Uniunii; și (2) impactul importurilor potențiale și al nivelurilor prețurilor unor astfel de importuri din aceste țări asupra situației industriei Uniunii, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(332)

Astfel cum s-a descris deja în considerentele 82, 101, 113, 226 și 241, cantitățile care ar putea fi exportate de producătorii-exportatori din țările în cauză sunt semnificative în comparație cu dimensiunea pieței Uniunii. Într-adevăr, capacitățile neutilizate au fost de peste trei ori mai mari decât consumul total al Uniunii (54) în perioada anchetei de reexaminare. În plus, producătorii-exportatori din China, Rusia și Japonia au o cotă de piață internă cuprinsă între 97 % și 100 %, în timp ce producătorii-exportatori din SUA și din Coreea au o cotă de piață internă cuprinsă între 83 % și 86 %. Prin urmare, orice capacitate neutilizată disponibilă a producătorilor-exportatori nu mai poate fi absorbită pe piețele lor interne, din moment ce cererea de pe aceste piețe este deja satisfăcută, într-o foarte mare măsură, de producția internă a producătorilor-exportatori. În plus, piețele din China și din SUA sunt protejate prin măsuri comerciale.

(333)

Având în vedere cele de mai sus, este probabil ca producătorii-exportatori din toate țările în cauză să înceapă din nou să vândă volume mari pe piața Uniunii în cazul în care măsurile ar expira.

(334)

Astfel cum s-a menționat în considerentele 271 și 322, importurile din China, Japonia, Coreea și SUA au fost efectuate la un nivel al prețurilor egal cu cel al PMI relevant, sau mai ridicat decât al acestora, și superior prețurilor de vânzare și costurilor de producție ale industriei Uniunii. Importurile din Rusia au fost efectuate la prețuri semnificativ mai mici decât PMI relevant (1 536 EUR/tonă), nefiind, prin urmare, afectate în mod semnificativ de acesta, și la prețuri inferioare prețurilor de vânzare și costurilor de producție ale industriei Uniunii. Prin urmare, Comisia a considerat că PMI a avut un impact semnificativ asupra comportamentelor producătorilor-exportatori din cele patru țări vizate inițial în materie de prețuri și că prețurile de import reale ale acestora nu ar putea fi utilizate ca indicatori fiabili pentru viitoarele prețuri probabile în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(335)

În aceste condiții, pentru GOES provenite din aceste patru țări (China, Japonia, Coreea și SUA) (55), Comisia a examinat, de asemenea, comportamentele actuale ale producătorilor-exportatori lor în materie de prețuri pe piețele lor de export din țările terțe pentru a evalua nivelurile probabile ale prețurilor importurilor în Uniune, în cazul expirării măsurilor.

(336)

În acest scop, pentru producătorii cooperanți din China și din Japonia, Comisia a stabilit nivelurile probabile ale prețurilor importurilor către Uniune, comparând, pentru tipurile de GOES cu o pierdere maximă în miez care nu depășește 0,9 W/kg:

(337)

Pe această bază, s-a stabilit că producătorii-exportatori din Japonia și din China au exportat către principalele lor piețe de export din țările terțe la prețuri cu aproximativ 10 % mai mici decât PMI corespunzător.

(338)

În plus, Comisia a comparat prețurile de vânzare medii ponderate din Uniune pentru tipurile de GOES de cea mai înaltă calitate (tipurile de GOES cu o pierdere maximă în miez care nu depășește 0,9 W/kg, care reprezintă majoritatea importurilor – în comparație cu celelalte două categorii diferite de GOES, astfel cum se explică în considerentul 2 – practicate de producătorii-exportatori chinezi și japonezi cooperanți pe piața Uniunii) cu prețurile de vânzare medii ponderate corespunzătoare pentru aceeași categorie de produse fabricate de acești producători cooperanți din China și Japonia și vândute către restul lumii, stabilite pe o bază CIF, cu ajustări corespunzătoare pentru taxele vamale și costurile ulterioare importului.

(339)

S-a stabilit că producătorii-exportatori chinezi și japonezi au exportat către principalele lor piețe de export din țările terțe la prețuri cu aproximativ 3 % mai mari decât prețurile de vânzare corespunzătoare, practicate de producătorii din Uniune.

(340)

În acest context, ar trebui totuși reamintit faptul că producătorii din Uniune au vândut deja sub costul lor de producție pe parcursul întregii perioade examinate (a se vedea tabelul 9, considerentul 300), ceea ce a condus la pierderi semnificative și la o situație deja prejudiciabilă în perioada anchetei de reexaminare. Dacă producătorii-exportatori chinezi și japonezi ar aplica pe piața Uniunii prețuri similare celor pe care le aplică pe piețele lor terțe pentru tipurile lor de GOES de cea mai înaltă calitate, situația prejudiciabilă a industriei Uniunii ar fi agravată și mai mult, în cazul în care măsurile ar expira.

(341)

În urma comunicării constatărilor, Nippon Steel a susținut că analiza Comisiei privind nivelurile probabile ale prețurilor pentru importurile de GOES din Japonia în absența măsurilor nu a fost justificată. În primul rând, prețul de import din Japonia a fost în mod constant și semnificativ superior celui mai ridicat PMI și, prin urmare, Comisia ar fi trebuit să justifice motivele pentru care prețurile reale de import ale Japoniei nu pot fi utilizate pentru a determina prețurile probabile pe care Japonia le-ar percepe în cazul expirării măsurilor. De asemenea, societatea a solicitat Comisiei să își justifice comparația dintre prețurile de export ale Japoniei către piețele țărilor terțe cu prețurile minime la import ale acestora și prețurile de export ale prețurilor din Uniune. În cele din urmă, Nippon Steel a susținut că prețurile sale de vânzare către India au fost mai mari decât în Uniune atunci când a comparat vânzările sale de tipuri de produs corespondente către India și, respectiv, către Uniune.

(342)

Comisia a recunoscut că prețurile de import din Japonia către Uniune au fost în mod constant mai mari decât cel mai ridicat PMI în cursul perioadei anchetei de reexaminare, astfel cum se arată în tabelul 4, considerentul 267.

(343)

Cu toate acestea, Comisia a respins afirmația Nippon Steel potrivit căreia aceasta ar fi trebuit să utilizeze prețurile reale de import ale Japoniei către Uniune pentru a determina prețurile probabile pe care Japonia le-ar aplica în cazul expirării măsurilor. Așa cum se explică în considerentul 334, PMI a avut un impact semnificativ asupra comportamentului în materie de stabilire a prețurilor al producătorilor-exportatori din cele patru țări în cauză, inclusiv Japonia, care exportau în principal tipuri de GOES de înaltă calitate și prin urmare, prețurile lor de import către Uniune nu au putut fi utilizate ca un substitut fiabil pentru prețurile viitoare probabile în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. În cazul Japoniei, acest lucru a fost demonstrat de faptul că, în medie, prețurile lor de export către țări terțe au fost semnificativ mai mici decât cele către Uniune.

(344)

În ceea ce privește justificarea comparării prețurilor de export ale Japoniei către piețele țărilor terțe cu prețurile minime la import ale acestora și prețurile lor de export către Uniune, Comisia a explicat abordarea sa și motivele care stau la baza acesteia în considerentul 336 de mai sus. În plus, afirmația potrivit căreia prețurile de vânzare ale Nippon Steel au fost mai mari în India decât cele către Uniune a fost eronată, întrucât datele privind vânzările s-au bazat pe tranzacții între Nippon Steel și comercianții săi indieni și europeni afiliați, ceea ce nu a fost considerat o bază fiabilă pentru nicio comparație pentru a trage concluzii cu privire la nivelurile finale ale prețurilor pentru primii lor clienți independenți. În plus, pentru cei doi producători-exportatori japonezi, trebuie remarcat faptul că comparația dintre PMI și prețurile de vânzare medii japoneze către țări terțe, astfel cum sunt descrise în considerentul 336, s-a bazat pe informațiile furnizate de ambii producători-exportatori din Japonia și a acoperit toate vânzările lor la export către clienți neafiliați din toate țările terțe.

(345)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor din Coreea și din SUA, nivelul prețului probabil de export către Uniune a fost estimat prin compararea prețurilor actuale de export către țările terțe practicate de Coreea și de SUA, pe baza statisticilor relevante din GTA privind importurile specifice fiecărei țări și a PMI mediu.

(346)

S-a stabilit că prețurile de export către țări terțe practicate de producătorii necooperanți din Coreea și din SUA au fost cu 20 % și, respectiv, cu 15 % mai mici față de PMI mediu. În cazul în care aceste prețuri de export practicate de SUA și de Coreea ar fi comparate cu cel mai ridicat nivel al PMI, care este posibil să fie mai exact având în vedere că majoritatea exporturilor acestor țări constau în produse GOES cu înaltă permeabilitate, aceste procente ar fi chiar semnificativ mai mari.

(347)

În plus, Comisia a comparat prețurile de vânzare medii ponderate practicate de Uniune pentru tipurile de GOES cu o pierdere maximă în miez care nu depășește 0,9 W/kg cu prețurile corespunzătoare de export către țări terțe practicate de Coreea și de SUA, pe baza statisticilor relevante din GTA privind importurile specifice fiecărei țări și pe baza ipotezei că majoritatea importurilor din Coreea și SUA constau în produse GOES cu înaltă permeabilitate.

(348)

S-a stabilit că prețurile de export către țări terțe practicate de Coreea și SUA au fost cu 22 % și, respectiv, cu 14 % mai mici decât prețurile de vânzare practicate de producătorii din Uniune. Astfel cum s-a menționat deja în considerentul 340, având în vedere că producătorii din Uniune au vândut deja sub costul lor de producție, aplicarea unor prețuri similare de către producătorii-exportatori din Coreea și din SUA ar agrava și mai mult situația prejudiciabilă a industriei Uniunii, în cazul în care măsurile ar expira.

(349)

Prin urmare, luând în considerare aceste niveluri ale prețurilor de export din cele patru țări în cauză către țări terțe și actuala situație prejudiciabilă a industriei Uniunii, Comisia a considerat că este probabil ca, în absența unor măsuri antidumping, producătorii-exportatori din cele patru țări în cauză să înceapă să exporte către Uniune la niveluri ale prețurilor similare celor pe care le aplică pe piețele lor terțe și, cel puțin, la prețuri inferioare nivelurilor PMI aplicabile, adică la niveluri prejudiciabile ale prețurilor.

(350)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că importurile din toate țările în cauză în Uniune ar fi efectuate la prețuri prejudiciabile, în cazul expirării măsurilor. Aceste importuri ar continua să producă prejudicii în cazul Rusiei și ar conduce la o reapariție a prejudiciului în cazul celorlalte țări în cauză.

(351)

Comisia a evaluat posibilul impact al importurilor din țările în cauză asupra situației financiare a industriei Uniunii prin modelarea a două scenarii posibile în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, și anume:

(352)

În primul scenariu, Comisia a presupus, de asemenea, că 100 % din totalul importurilor din țările în cauză ar afecta industria Uniunii și nu ar afecta importurile din alte țări terțe, deoarece cota de piață a acestor țări este nesemnificativă. În plus, Comisia a presupus că industria Uniunii ar păstra aceleași prețuri de vânzare ca în perioada anchetei de reexaminare, întrucât înregistrează deja pierderi.

(353)

Rezultatul acestei simulări arată că, în cazul primului scenariu, creșterea importurilor din țările în cauză ar fi în detrimentul industriei Uniunii. Aceasta și-ar pierde volumul vânzărilor și cota de piață pe piața Uniunii, ceea ce ar conduce la o nouă scădere a producției sale și la un cost fix mai ridicat pentru fabricarea fiecărei tone de produs care face obiectul reexaminării. Ar fi afectată astfel profitabilitatea generală a industriei. Prin urmare, pierderile suferite de industria Uniunii ar crește și mai mult, de la – 18,6 % la un nivel și mai nesustenabil de – 22,6 %.

(354)

În cel de al doilea scenariu, s-a constatat că efectul unei scăderi a prețurilor cu 5 % ar putea fi și mai dăunător. În cazul unei scăderi a prețurilor din Uniune cu 5 % (1 356 EUR/tonă) din cauza presiunii crescute exercitate de prețurile importurilor din țările în cauză, pierderile ar înregistra o scădere și mai mare, ajungând la – 29 %. În cazul unei scăderi a prețurilor Uniunii cu 10 %, și anume de la 1 427 EUR/tonă la 1 285 EUR/tonă, pierderile ar ajunge la – 37 %.

(355)

În realitate, dacă s-ar permite expirarea măsurilor, este foarte probabil ca pe piață să aibă loc o combinație între primul și cel de al doilea scenariu. Acest lucru ar conduce la pierderi nesustenabile și mai mari pentru industria Uniunii.

(356)

În urma comunicării constatărilor, guvernul japonez a susținut, de asemenea, că Japonia ar trebui să fie exclusă din domeniul de aplicare al măsurilor antidumping, deoarece produsele japoneze nu cauzează niciun prejudiciu sau nu reprezintă o amenințare pentru industria din Uniune din următoarele motive. În primul rând, ei produc anumite tipuri de o calitate excepțională, care sunt utilizate de anumiți utilizatori din Uniune și devin din ce în ce mai importante pentru aceștia. În al doilea rând, faptul că prețurile de export japoneze către Uniune sunt semnificativ mai mari decât PMI ilustrează faptul că dacă s-ar permite expirarea măsurilor antidumping existente în ceea ce privește Japonia, acest fapt nu ar conduce la scăderea prețurilor de import.

(357)

În urma comunicării constatărilor și în mod similar cu afirmația guvernului japonez, Nippon Steel a susținut din nou că măsurile antidumping nu ar trebui menținute în ceea ce privește Japonia, deoarece China este cea care reprezintă o amenințare semnificativă pentru industria din Uniune, și nu Japonia, având în vedere capacitatea sa neutilizată relativ scăzută în comparație cu China. Prețurile practicate de producătorii-exportatori japonezi pe piața Uniunii sunt cele mai ridicate din lume și sunt mai mari decât prețul minim de import cel mai ridicat. În al treilea rând, prețurile de export japoneze concurează cu alți producători, inclusiv cu industria Uniunii, la prețuri echitabile.

(358)

Comisia a recunoscut că producătorii-exportatori din Japonia fabrică tipuri de produse de înaltă calitate, astfel cum se menționează în considerentul 381. Pe de altă parte, astfel cum s-a menționat în considerentul 337, s-a stabilit că producătorii-exportatori din Japonia au exportat către principalele lor piețe de export din țările terțe la prețuri cu aproximativ 10 % mai mici în comparație cu PMI corespunzător pentru aceste tipuri specifice de înaltă calitate. Pe această bază, Comisia a susținut că este probabil să existe o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din toate țările în cauză, inclusiv Japonia, la prețuri prejudiciabile mai mici în absența măsurilor. Prin urmare, Comisia a considerat că nu există niciun temei pentru a exclude Japonia din domeniul de aplicare al anchetei.

(359)

În plus, astfel cum s-a explicat în secțiunile respective de mai sus, Comisia a stabilit – în pofida capacității neutilizate stabilite pentru China – că:

(360)

Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a respins, de asemenea, această afirmație a Nippon Steel.

(361)

Pe această bază și luând act de situația prejudiciabilă din trecut și din prezent a industriei Uniunii, absența măsurilor ar conduce, după toate probabilitățile, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din țările în cauză la prețuri prejudiciabile, ceea ce ar însemna pierderi și mai mari pentru producătorii din Uniune. Prin urmare, Comisia a concluzionat că, indiferent dacă a existat sau nu o legătură de cauzalitate suficientă în ceea ce privește importurile din Rusia în perioada anchetei de reexaminare, prejudiciul, astfel cum a fost stabilit inițial, ar reapărea în ceea ce privește țările în cauză.

(362)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat în ce măsură menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe o apreciere a tuturor diferitelor interese implicate, inclusiv a celor ale industriei Uniunii, ale importatorilor, ale utilizatorilor, precum și a intereselor politicilor publice în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării, astfel cum este prevăzut în Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului (57) („Directiva privind proiectarea ecologică”) și în regulamentele specifice produselor prin care este aceasta este pusă în aplicare. În conformitate cu articolul 21 alineatul (1) a treia teză din regulamentul de bază, s-a acordat o atenție specială necesității de a proteja industria de efectele negative ale dumpingului prejudiciabil.

(363)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(364)

Industria din Uniune este situată în patru state membre (Franța, Germania, Cehia și Polonia) și angajează în mod direct peste 2 200 de persoane în producția de produs care face obiectul reexaminării.

(365)

Unele părți interesate au susținut că ar trebui să se permită expirarea măsurilor, deoarece producătorii din Uniune nu se mai confruntă cu nicio situație prejudiciabilă. De exemplu, acestea au susținut că producătorii din Uniune au crescut vânzările produsului care face obiectul reexaminării pe piața Uniunii și au reușit să își extindă cota de piață cu 3 % începând din 2017 pe piața Uniunii. S-a afirmat, de asemenea, că, începând din 2017, industria Uniunii și-a menținut producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității și nivelurile de ocupare a forței de muncă la un nivel stabil. Industria din Uniune a fost, de asemenea, în măsură să investească sume semnificative, ceea ce ar indica mai degrabă că industria este încrezătoare în ceea ce privește situația pieței sale în viitor.

(366)

Astfel cum se menționează în considerentul 315 și următoarele, producătorii din Uniune au înregistrat pierderi care ajung la – 18,6 % în perioada anchetei de reexaminare. În plus, volumul vânzărilor pe piața Uniunii a scăzut cu 4 % în cursul perioadei examinate, combinat cu o ușoară scădere de 2 % a prețurilor unitare de vânzare. În plus, producția a scăzut cu 15 %, iar gradul de utilizare a capacității de producție a scăzut cu 10 %. Comisia a concluzionat, în considerentul 321, că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important.

(367)

În plus, Comisia a stabilit că există o mare probabilitate de continuare a prejudiciului cauzat inițial de importurile din aceste țări, în cazul în care ar expira măsurile. Intrarea unor volume substanțiale de importuri care fac obiectul unui dumping din țările în cauză ar conduce la creșterea concurenței neloiale pentru industria Uniunii și ar cauza un prejudiciu suplimentar industriei Uniunii. Acest lucru ar duce la înrăutățirea situației economice deja prejudiciabile și foarte fragilă a industriei Uniunii și ar amenința viabilitatea acesteia.

(368)

Comisia a concluzionat, prin urmare, că menținerea măsurilor ar fi în interesul industriei Uniunii.

(369)

Comisia a contactat toți importatorii neafiliați cunoscuți. Un singur importator neafiliat s-a manifestat și a cooperat la această anchetă transmițând un răspuns la chestionar.

(370)

Prin urmare, Comisia nu a avut la dispoziție suficiente informații pentru a concluziona că menținerea măsurilor ar fi în detrimentul interesului importatorilor. Mai degrabă, acestea au confirmat contrariul, întrucât importurile din țările în cauză nu au încetat niciodată ca urmare a instituirii măsurilor, ci s-au realizat în continuare în cantități semnificative.

(371)

S-au prezentat șapte utilizatori care și-au exprimat disponibilitatea de a participa la anchetă. Cu toate acestea, numai patru dintre ei au cooperat pe deplin la această anchetă, oferind răspunsuri complete la chestionar, atât în versiunile publice, cât și în versiunile confidențiale ale acestora.

(372)

Printre cei patru utilizatori care au cooperat pe deplin se numără unul dintre cei mai importanți utilizatori de pe piața Uniunii, ceilalți trei utilizatori înregistrând progrese relativ reduse în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și cifra de afaceri.

(373)

Următoarele trei asociații de utilizatori s-au prezentat și au furnizat Comisiei informații privind interesul Uniunii:

(374)

Comisia a recunoscut că industria transformatoarelor este o industrie importantă pe piața Uniunii. T & D Europe a declarat că cifra de afaceri a pieței de transformatoare din Uniune este de aproximativ 3,7 miliarde EUR, din care aproximativ 10 % reprezintă importuri. Producția de transformatoare a UE se ridică la aproximativ 4,7 miliarde EUR, ceea ce face ca UE să fie considerată un exportator net de transformatoare. T & D Europe a declarat, de asemenea, că industria transformatoarelor din UE este alcătuită din sute de întreprinderi și are peste 30 000 de angajați în UE, fără a include subcontractanții și alte industrii care beneficiază de pe urma industriei transformatoarelor din UE. În ceea ce privește industria din aval, WindEurope a declarat că industria eoliană europeană a oferit peste 160 000 de locuri de muncă directe și a sprijinit încă 140 000 de locuri de muncă indirecte în 2019. Producătorul rus (denumit în continuare „NLMK”) a prezentat, în observațiile sale din 11 decembrie 2020, observații similare, susținând că, având în vedere importanța industriei transformatoarelor, interesul utilizatorilor ar trebui să prevaleze.

(375)

Produsul care face obiectul reexaminării este utilizat în principal ca material de bază în fabricarea transformatoarelor de putere și de distribuție. În Europa, producătorii de transformatoare constituie o industrie demult constituită care aprovizionează, în mod tradițional, marii furnizori de energie. Industria transformatoarelor aparține, în general, unor mari grupuri industriale, prezente în întreaga lume. Totuși, unele societăți independente mai mici își desfășoară activitatea și pe piață, iar unele dintre ele își desfășoară activitatea în anumite piețe de nișă, cum ar fi tăierea miezurilor.

(376)

Se consideră că produsul care face obiectul reexaminări constituie un element de cost important pentru utilizatori. ZVEI a susținut că costul miezului transformatorului (GOES) reprezintă între 20 % și 40 % din costul total de producție al unui transformator. Cu toate acestea, pe baza datelor colectate din chestionarele destinate utilizatorilor, produsul care face obiectul reexaminării, utilizat ca material de intrare, reprezintă, în medie, aproximativ 7 %-17 % din costul total de producție al transformatoarelor. Acest procent poate fi mai mare în anumite cazuri excepționale, în special pentru un număr limitat de societăți intermediare care sunt poziționate între producătorii de produs care face obiectul reexaminării și producătorii de transformatoare. Activitățile acestor societăți intermediare sunt limitate la tăierea pe lungime și lățime și tăierea laminatelor pe baza specificațiilor producătorilor de transformatoare pentru rulouri și/sau la asamblarea unor miezuri pentru transformatoare.

(377)

Utilizatorii au susținut că produsele producătorilor-exportatori sunt mai bune din punct de vedere calitativ în ceea ce privește pierderile în miez. Aceștia au susținut, de asemenea, că, după cinci ani consecutivi în care au fost instituite măsuri, industria Uniunii nu dispune încă de o capacitate suficientă pentru a aproviziona industria utilizatoare, în special cu tipurile de produs cu înaltă permeabilitate. T & D Europe a susținut că industria transformatoarelor depinde în mod special de importurile de tipuri de GOES cu domeniu rafinat cu înaltă permeabilitate și că producătorii din UE nu sunt în măsură să producă tipuri de GOES cu domeniu rafinat cu înaltă permeabilitate în cantitatea și la calitatea necesare pe piața Uniunii. De asemenea, acesta a susținut că, în viitorul apropiat, producătorii din Uniune vor fi în măsură să satisfacă doar o mică parte din cererea la nivelul UE. În consecință, aceștia au susținut că există și că va exista o penurie pe piața Uniunii, în special pentru tipurile cu înaltă permeabilitate.

(378)

Asociațiile de utilizatori au susținut că menținerea măsurilor existente ar determina scăderea competitivității producătorilor europeni de transformatoare în raport cu cea a producătorilor de transformatoare situați în afara Uniunii. Continuarea măsurilor sub forma celor trei PMI ar conduce la denaturarea și creșterea excesivă a prețului de piață și ar avea un impact semnificativ asupra costului transformatoarelor și al energiei electrice în întreaga Europă. T & D Europe și ZVEI au susținut, de asemenea, că pe piețele de GOES unde nu au fost instituite măsuri artificiale privind importurile (cum ar fi India), prețul GOES a atins, în primul trimestru al anului 2020, cel mai scăzut nivel de preț din istorie. În cele din urmă, aceștia au susținut că PMI determină o creștere a costurilor pentru producătorii de transformatoare din UE și că, în general, acestea aduc beneficii oțelăriilor din afara UE care vând GOES în UE la prețuri mai mari. ZVEI a adăugat că acest lucru ar putea conduce la o relocare a producătorilor europeni de transformatoare în afara pieței Uniunii.

(379)

Pentru a rezuma cele de mai sus, cele două argumente principale împotriva menținerii măsurilor existente au fost următoarele:

Pentru a evalua aceste două argumente principale, Comisia a ținut seama de următoarea structură a pieței. Numărul de producători care realizează produsul care face obiectul reexaminării la nivel mondial este limitat la mai puțin de 20 de producători semnificativi. Uniunea este, după piața chineză, piața cu cel mai mare număr de producători. S-a constatat că nu toți producătorii pot furniza anumite tipuri cu înaltă permeabilitate ale produsului care face obiectul reexaminării. Producătorii de tipuri cu înaltă permeabilitate ale produsului care face obiectul reexaminării sunt situați în Uniune, SUA, Japonia, Coreea și China.

(380)

Comisia a considerat, în primul rând, că obiectivul taxelor antidumping nu este de a închide piața Uniunii pentru niciun import. Într-adevăr, importurile din țările în cauză au scăzut, dar nu au încetat între 2015 și perioada anchetei de reexaminare, ci au continuat să se realizeze în volume semnificative. Prin urmare, nu se preconizează încetarea importurilor în cazul în care măsurile ar fi menținute, ci că, mai degrabă, acestea s-ar realiza în continuare.

(381)

În ceea ce privește calitatea produsului care face obiectul reexaminării, este recunoscut pe piață faptul că importurile care provin, în special, din RPC, Coreea, SUA și Japonia vizează, în general, tipuri cu înaltă permeabilitate ale produsului care face obiectul reexaminării. Cu toate acestea, doi producători din Uniune sunt în măsură să producă anumite tipuri ale produsului care face obiectul reexaminării, de calitate, cu pierderi în miez scăzute. Cel mai mare utilizator cooperant a afirmat că doi dintre cei patru producători de GOES din Uniune și-au intensificat în mod considerabil eforturile pentru a produce tipuri de GOES cu înaltă permeabilitate între 2015 și 2020 și și-au îmbunătățit semnificativ, în cursul aceleiași perioade, portofoliul de produse în ceea ce privește pierderile în miez.

(382)

Datele privind producția care au fost colectate de la industria Uniunii, împărțite pe categorii de PMI pentru tipurile de produse, au confirmat într-adevăr faptul că producătorii de GOES din Uniune și-au intensificat în mod considerabil eforturile pentru a fabrica produse cu o pierdere maximă în miez care nu depășește 0,9 W/kg. În timp ce producția totală a scăzut semnificativ în perioada examinată, producătorii din Uniune au fost în măsură să producă, în mod proporțional, mai multe produse cu o pierdere maximă în miez care nu depășește 0,9 W/kg în aceeași perioadă, ceea ce a condus la o creștere de 36 %, și anume peste 20 000 de tone.

(383)

În absența măsurilor, nu ar fi sigur dacă industria Uniunii ar putea dezvolta în continuare tipurile sale de GOES cu înaltă permeabilitate, ținând seama de situația sa economică dificilă.

(384)

Având în vedere capacitatea de producție disponibilă a producătorilor din Uniune și strategia lor actuală de a produce în viitorul apropiat, în mod proporțional, tipuri de produs cu înaltă permeabilitate, industria Uniunii poate aproviziona într-o măsură din ce în ce mai mare industria utilizatoare, inclusiv cu tipurile de produs cu înaltă permeabilitate. Producătorii din Uniune au estimat că nivelurile de producție ale tipurilor cu înaltă permeabilitate ar putea să crească și mai mult începând cu anul 2021.

(385)

Chiar și în cazul unei creșteri suplimentare a nivelurilor de producție pentru tipurile cu înaltă permeabilitate, cel mai mare utilizator cooperant a estimat că producția de GOES din Uniune tot nu va fi suficientă pentru a satisface cererea de pe piața Uniunii în ceea ce privește tipurile cu înaltă permeabilitate ale produsului care face obiectul reexaminării.

(386)

Criteriul privind interesul Uniunii nu necesită totuși ca cererea Uniunii să fie satisfăcută în totalitate de producția din Uniune. Se preconizează că importurile din țările în cauză vor continua să asigure aprovizionarea pieței Uniunii. Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că este puțin probabil ca menținerea măsurilor existente să conducă la o penurie în ceea ce privește aprovizionarea cu GOES cu înaltă permeabilitate pe piața Uniunii.

(387)

Pe baza datelor colectate, Comisia a considerat că menținerea măsurilor va avea doar un impact limitat asupra prețurilor transformatoarelor și asupra ocupării forței de muncă în industria utilizatoare. Efectul probabil ar fi acela că costul materiilor de intrare, care reprezintă aproximativ 7 %-17 %, ar rămâne neschimbat, la aceleași niveluri de la instituirea măsurilor sub forma celor trei PMI în 2015.

(388)

De asemenea, Comisia a considerat că și în cazul în care s-ar lua în considerare o diferență de preț între cele mai mari prețuri ale Uniunii și prețurile internaționale mai mici cu aproximativ 20 %, orice impact asupra industriei utilizatoare ar fi minor, după cum urmează: în cazul în care măsurile aplicate pe piața Uniunii ar expira și în cazul în care prețurile din Uniune ar scădea cu 20 %, costurile cu GOES ale utilizatorilor s-ar reduce, în medie, cu mai puțin de 2,5 % (59).

(389)

În plus, în ceea ce privește situația economică a utilizatorilor cooperanți, doi dintre aceștia au avut profituri, iar doi au înregistrat pierderi. Între timp, unul dintre utilizatorii care au înregistrat pierderi a fost naționalizat. Celălalt utilizator, și anume cel mai mare utilizator din punctul de vedere al cifrei de afaceri și al numărului de salariați, a afirmat că pierderile suferite în cursul anului 2019 și în perioada anchetei de reexaminare nu au fost cauzate de activitățile sale operaționale, ci mai degrabă au fost determinate de două evenimente excepționale. Dacă aceste evenimente excepționale nu ar fi avut loc, această societate ar fi fost, de asemenea, rentabilă. În consecință, Comisia a concluzionat că, în general, utilizatorii cooperanți ocupau o poziție mai bună din punct de vedere economic decât producătorii de GOES.

(390)

În sfârșit, utilizatorii au achiziționat de la industria Uniunii o cantitate semnificativă de GOES, inclusiv de tipuri cu înaltă permeabilitate. În cazul expirării măsurilor existente, nu se poate exclude faptul că utilizatorii ar deveni dependenți exclusiv de importuri, în special pentru tipurile cu înaltă permeabilitate, ceea ce ar fi, cu siguranță, și în detrimentul ofertei lor, în sensul că ar fi afectată diversitatea acesteia. Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că o menținere a măsurilor nu ar avea niciun efect negativ disproporționat asupra competitivității industriei utilizatoare.

(391)

În urma comunicării constatărilor, solicitantul a susținut că, în mod corect, Comisia a concluzionat că, în cazul în care măsurile existente ar expira, nu se poate exclude posibilitatea ca utilizatorii să devină exclusiv dependenți de importuri, ceea ce ar fi, cu siguranță, și în detrimentul lor, în sensul că ar afecta diversitatea aprovizionării lor. Solicitantul a adăugat că nu este vorba doar despre o diversitate a aprovizionării, ci și despre o problemă de securitate a aprovizionării. Acesta a susținut că, fiind o componentă necesară pentru producția de miezuri de transformator, GOES sunt, de exemplu, esențiale pentru întreținerea și extinderea rețelei electrice a Uniunii, care nu pot depinde de aprovizionarea de la societăți străine din Asia, Rusia sau SUA.

(392)

Comisia a reiterat că obiectivul taxelor antidumping nu este de a închide piața Uniunii pentru toate importurile (a se vedea considerentul 380). Prin extinderea măsurilor sub forma unor prețuri minime de import, dar fără închiderea pieței Uniunii, se poate obține o aprovizionare sigură și diversificată din surse diferite, inclusiv din partea producătorilor-exportatori și a producătorilor din Uniune.

(393)

În urma comunicării constatărilor, NLMK a susținut că menținerea măsurilor, în ceea ce privește Rusia, nu este în interesul Uniunii și că o astfel de continuare nu adresează problemele structurale ale industriei din Uniune, în timp ce afectează utilizatorii.

(394)

În ceea ce privește aceste afirmații ale NLMK, Comisia a făcut trimitere la considerentul 388 în care s-a explicat că menținerea măsurilor ar avea doar un impact minor asupra costurilor utilizatorilor. În al doilea rând, în ceea ce privește afirmația potrivit căreia industria din Uniune are probleme structurale, Comisia face trimitere la considerațiile sale din considerentul 320.

(395)

Având în vedere cele de mai sus, se concluzionează că, în ansamblu, menținerea măsurilor ar fi împotriva interesului utilizatorilor. Cu toate acestea, Comisia nu a putut accepta, în acest stadiu, afirmația potrivit căreia menținerea măsurilor ar conduce la o penurie de GOES cu înaltă permeabilitate. De asemenea, Comisia a concluzionat că competitivitatea industriei utilizatoare ar putea fi afectată negativ de menținerea măsurilor, chiar dacă impactul asupra costurilor ar fi mai mic decât cel presupus.

(396)

Directiva privind proiectarea ecologică instituie un cadru pentru cerințele în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic, stabilind cerințe minime obligatorii privind eficiența energetică a acestor produse. Scopul ei este de a reduce consumul de energie în Uniune prin sporirea eficienței aparatelor electrice.

(397)

Directiva privind proiectarea ecologică este pusă în aplicare prin regulamente specifice produselor, care se aplică direct în toate țările UE. Regulamentul privind proiectarea ecologică (60) cuprinde noi cerințe de proiectare ecologică în ceea ce privește transformatoarele de putere mică, medie și mare. Articolul 1 din Regulamentul privind proiectarea ecologică stabilește domeniul de aplicare al acestuia (aplicabil pentru introducerea pe piață sau punerea în funcțiune a transformatoarelor de putere cu o putere minimă de 1 kVA utilizate în rețelele de transport și de distribuție a energiei electrice cu frecvență de 50 Hz sau în aplicații industriale). Regulamentul privind proiectarea ecologică se aplică doar transformatoarelor achiziționate după intrarea sa în vigoare.

(398)

Prima etapă a Regulamentului privind proiectarea ecologică a intrat în vigoare la 1 iulie 2015, iar a doua etapă (61) la 1 iulie 2021. Cerințele pentru a doua etapă sunt mai stricte decât cele pentru prima etapă.

(399)

O serie de părți interesate au atras atenția asupra intrării în vigoare a celei de a doua etape a Regulamentului privind proiectarea ecologică. T & D Europe a susținut că tipurile de GOES de cea mai înaltă calitate, care sunt produse în cantități limitate doar de industria Uniunii, sunt necesare pentru proiectarea și fabricarea transformatoarelor conforme cu cerințele minime prevăzute în a doua etapă într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor și cu limitările necesare în ceea ce privește spațiul. ZVEI a susținut că, din cauza Pactului verde al Comisiei Europene, gradul tot mai mare de electrificare a tuturor componentelor economiei și transformarea digitală a întregii industrii a UE vor conduce la o creștere a cererii de transformatoare (cu un nivel foarte ridicat de eficiență). WindEurope a declarat că cererea de transformatoare care încorporează tipuri de GOES cu înaltă permeabilitate va crește și mai mult ca urmare a creșterii gradului de conștientizare a pierderilor de energie pe durata ciclului de viață a transformatoarelor, precum și ca urmare a măsurilor UE de reducere a costurilor energiei și de îmbunătățire a performanței de mediu a transformatoarelor, în special în vederea punerii în aplicare a celei de a doua etape a Directivei UE privind proiectarea ecologică în ceea ce privește transformatoarele.

(400)

Cel mai mare utilizator cooperant a afirmat că cerințele mai stricte aferente celei de a doua etape pot fi îndeplinite în două moduri:

Prin urmare, și acest utilizator a considerat că trecerea viitoare la tipurile de GOES de cea mai înaltă calitate va avea loc ca urmare a intrării în vigoare a celei de a doua etape a Regulamentului privind proiectarea ecologică.

(401)

Comisia a considerat că, pe baza argumentelor de mai sus, este foarte probabil, într-adevăr, ca intrarea în vigoare a celei de a doua etape să conducă la o creștere a cererii pentru tipurile cu înaltă permeabilitate ale produsului care face obiectul reexaminării. Cu toate acestea, cererea și producția de transformatoare care utilizează tipuri convenționale ale produsului care face obiectul reexaminării vor exista în continuare.

(402)

În plus, Comisia urmărește să stimuleze capacitatea eoliană offshore prin intermediul Strategiei UE privind energia din surse regenerabile offshore (62), în vederea îndeplinirii obiectivului UE de realizare a neutralității climatice până în 2050 (63). Strategia UE privind energia din surse regenerabile offshore a prevăzut o creștere a capacității eoliene offshore a Europei de la nivelul actual de 12 GW la cel puțin 60 GW până în 2030 și la 300 GW până în 2050. Această strategie va contribui, de asemenea, la creșterea cererii de tipuri cu înaltă permeabilitate ale produsului care face obiectul reexaminării. WindEurope a declarat că industria europeană a energiei eoliene utilizează transformatoare în mai multe aplicații: în interiorul nacelei, în substațiile maritime de colectare și în punctele de conectare la rețeaua terestră. În special, WindEurope a afirmat că tipurile cu înaltă permeabilitate ale produsului care face obiectul reexaminării sunt deosebit de importante pentru transformatoarele din interiorul nacelei, deoarece spațiul nu este suficient și masa trebuie redusă la minimum.

(403)

Prin urmare, diferitele standarde vizând produsele, obligatorii din punct de vedere juridic, au stabilit obiectivul de a asigura o aprovizionare suficientă, indiferent de originea lor, de GOES de înaltă calitate pentru producția și comercializarea transformatoarelor în Europa. Deși există certitudinea că cererea pentru tipurile cu înaltă permeabilitate va crește, dimensiunea viitoare a acestei cereri este totuși neclară deocamdată, deoarece părțile interesate nu au trimis niciun fel de estimare relevantă însoțită de dovezi cu privire la această chestiune. Totuși, astfel cum s-a menționat mai sus, Comisia a concluzionat că nu există elemente de probă la dosar care să demonstreze că menținerea măsurilor ar conduce la o penurie de tipuri de GOES cu înaltă permeabilitate astfel încât să se submineze atingerea obiectivelor stabilite pentru a doua etapă a Regulamentului UE privind proiectarea ecologică. Având în vedere numărul limitat de producători de GOES la nivel mondial, menținerea măsurilor ar contribui mai degrabă la o diversitate în aprovizionare, inclusiv cu tipuri de GOES cu înaltă permeabilitate, care devin din ce în ce mai importante având în vedere aceste obiective.

(404)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a considerat că menținerea măsurilor existente ar permite industriei Uniunii să redevină profitabilă, treptat, și să facă investițiile suplimentare necesare pentru fabricarea și dezvoltarea de produse cu un nivel de calitate adecvat pentru a răspunde cererii crescute de GOES cu înaltă permeabilitate.

(405)

În cazul în care măsurile ar expira, este puțin probabil ca industria Uniunii să poată să își dezvolte în continuare tipurile de GOES cu înaltă permeabilitate și să poată supraviețui, ținând seama de situația sa economică dificilă. Prin urmare, menținerea măsurilor este în mod clar în interesul industriei Uniunii.

(406)

În ceea ce privește interesul utilizatorilor, menținerea măsurilor existente are doar un impact limitat asupra prețurilor transformatoarelor și asupra ocupării forței de muncă în industria utilizatorilor.

(407)

În ceea ce privește obiectivul prevăzut în Regulamentul privind proiectarea ecologică, de a asigura o aprovizionare suficientă pe piața Uniunii cu GOES cu înaltă permeabilitate din motive de eficiență energetică, nu s-a stabilit că acest obiectiv ar fi subminat de menținerea măsurilor.

(408)

Având în vedere cele de mai sus și luând în considerare faptul că măsurile, sub formă de PMI, au fost concepute pentru a răspunde preocupărilor industriei utilizatoare în ceea ce privește necesitatea de a se importa în continuare produse GOES cu înaltă permeabilitate, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase conform cărora nu ar fi în interesul Uniunii să se mențină măsurile existente privind importurile de GOES originare din țările în cauză. Expirarea măsurilor existente ar putea conduce la o reducere a prețurilor pentru toate tipurile de GOES, ceea ce ar însemna că industria Uniunii ar trebui să își reducă și mai mult prețurile de vânzare pentru a rămâne atractivă. În astfel de circumstanțe, situația economică a industriei Uniunii ar continua să se înrăutățească, punându-se în pericol viabilitatea și supraviețuirea acesteia.

(409)

În urma comunicării constatărilor, Nippon Steel a susținut că menținerea măsurilor nu ar fi în interesul Uniunii, deoarece acestea au fost ineficiente, afectând în mod inutil utilizatorii în mod negativ. În plus, Nippon Steel a susținut că Comisia nu a luat în considerare faptul că anumiți utilizatori din sectorul energiei eoliene suportă deja consecințele negative ale recentelor măsuri de apărare comercială asupra factorilor de producție, cum ar fi taxele pe țesăturile din fibră de sticlă și semitorturile din fibră de sticlă.

(410)

Comisia respinge afirmațiile din următoarele motive. În primul rând, astfel cum se precizează în considerentul 309, instituirea măsurilor în 2015 a avut un efect pozitiv asupra situației economice a industriei Uniunii, în special în anul 2017, când industria Uniunii a început să se redreseze. În al doilea rând, Comisia a făcut trimitere la considerentul 388 explicând că menținerea măsurilor ar avea doar un impact minor asupra costurilor utilizatorilor. În al treilea rând, principalul obiectiv al instituirii de măsuri de apărare comercială este de a restabili condiții de concurență echitabile între diferiții producători. În cele din urmă, Comisia a observat că WindEurope, asociația industriei pentru energia eoliană din Europa, care reprezintă peste 400 de organizații membre, nu a pretins că membrii săi suportau deja consecințele negative ale recentelor măsuri de apărare comercială asupra factorilor de producție. Prin urmare, această afirmație a Nippon Steel nu este susținută de elemente de probă.

(411)

Pe baza concluziilor la care s-a ajuns cu privire la probabilitatea continuării și reapariției dumpingului și a prejudiciului cauzat de importurile din țările în cauză și având în vedere interesul Uniunii, Comisia a concluzionat că măsurile antidumping privind importurile produselor care fac obiectul reexaminării originare din China, Japonia, Republica Coreea, Federația Rusă și Statele Unite ale Americii ar trebui menținute.

(412)

O parte interesată a solicitat ca, în cazul în care Comisia decide că este esențial să mențină o anumită protecție a industriei Uniunii, în pofida eșecului evident al măsurilor antidumping de a soluționa problemele structurale cu care se confruntă producătorii din Uniune, măsurile să fie menținute pentru o perioadă limitată de unul sau doi ani.

(413)

Comisia a respins această cerere pe baza prejudiciului suferit de industria Uniunii, care nu justifică instituirea de măsuri pentru o perioadă mai scurtă de cinci ani.

(414)

Nivelurile taxelor antidumping specificate în prezentul regulament în mod individual pentru întreprinderi se aplică exclusiv importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din țările în cauză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Acestea nu trebuie să facă obiectul niciunuia dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(415)

Pentru a reduce la minimum riscurile eludării, se consideră că sunt necesare măsuri speciale în acest caz pentru a garanta aplicarea corectă a măsurilor antidumping. Aceste măsuri speciale conțin elementele următoare: prezentarea către autoritățile vamale ale statului membru a unei facturi comerciale și a unui certificat de uzină valabile care să fie conforme cu cerințele prevăzute în articolele din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de o astfel de factură și de un certificat de uzină sunt efectuate cu condiția aplicării taxei ad valorem pentru toate celelalte societăți, fără a se face trimitere la prețurile minime la import.

(416)

O societate poate cere aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping în cazul în care schimbă ulterior denumirea entității sale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (64). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea denumirii nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament privind schimbarea denumirii.

(417)

Având în vedere articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (65), în cazul rambursării unei sume ca urmare a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dobânda care trebuie plătită trebuie să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(418)

Comitetul instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază nu a emis un aviz,