52019BP1435

EUR-Lex

Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52019BP1435 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52019BP1435

Help

Rezoluția (UE) 2019/1435 a Parlamentului European din 26 martie 2019 conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2017

JO L 249, 27.9.2019, p. 137–145 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

ELI: http://data.europa.eu/eli/res/2019/1435/oj

HTML

PDF

Official Journal

27.9.2019

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 249/137

REZOLUȚIA (UE) 2019/1435 A PARLAMENTULUI EUROPEAN

din 26 martie 2019

conținând observațiile care fac parte integrantă din decizia privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2017

PARLAMENTUL EUROPEAN,

—	având în vedere Decizia sa privind descărcarea de gestiune pentru execuția bugetului celui de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea Fond european de dezvoltare aferent exercițiului financiar 2017,

—	având în vedere articolul 93, articolul 94 a treia liniuță și anexa IV la regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar și avizul Comisiei pentru dezvoltare (A8-0107/2019),

A.	întrucât Comisia sprijină pe deplin gestionarea Fondului european de dezvoltare (FED), având atât responsabilitatea finală pentru legalitatea/regularitatea operațiunilor FED, cât și pentru supravegherea procesului de raportare financiară cu privire la FED;

B.	întrucât ajutorul pentru dezvoltare al FED este acordat efectiv în 79 de țări, deși condițiile politice și socioeconomice sunt adesea complexe, instabile și prezintă riscuri;

C.	întrucât este esențial să se asigure că ajutorul pentru dezvoltare este utilizat în conformitate cu scopul său inițial, astfel cum se prevede la articolul 208 din TFUE, ținând seama în mod corespunzător de principiile eficacității ajutorului și dezvoltării;

D.	întrucât mai multe politici ale Uniunii sunt puse în aplicare într-o țară sau într-un grup de țări, cu justificări și obiective diferite, existând riscul să devină contradictorii;

E.	întrucât FED trebuie să urmărească în permanență o mai mare coerență cu obiectivul principal de reducere și, pe termen lung, de eradicare a sărăciei, precum și acordarea unei atenții sporite performanței și acțiunilor vizibile;

F.	întrucât modalitățile de acordare a ajutorului FED ar trebui să ia în considerare diferitele stadii de dezvoltare ale țărilor partenere, în special pentru țările partenere care au trecut din categoria țărilor cu venituri mici în cea a țărilor cu venituri medii;

G.	întrucât condiția prealabilă pentru o dezvoltare durabilă o reprezintă un proces transparent, incluziv și eficient de elaborare de politici participative care să respecte principiile drepturilor omului;

H.	întrucât precondițiile efective și verificările periodice sunt componente esențiale pentru asigurarea eficacității și a bunei gestiuni financiare a FED;

I.	întrucât Parlamentul nu este implicat în stabilirea și alocarea resurselor FED, spre deosebire de alte instrumente de dezvoltare,

Declarația de asigurare

Principalele constatări în execuția financiară 2017

observă că angajamentele FED au atins 6 218 milioane EUR la sfârșitul anului 2017, reprezentând 95 % din obiectivul anual revizuit în octombrie 2017 (și anume 6 510 milioane EUR), iar plățile totale aferente FED s-au ridicat la 4 256 de milioane EUR la 31 decembrie 2017, ceea ce corespunde unei rate de execuție de 98,89 % din obiectivul anual revizuit în octombrie 2017 (sau 6 510 milioane EUR); ia act, pe lângă angajamentele și plățile din cadrul FED menționate anterior, de faptul că totalul angajamentelor Băncii Europene de Investiții (BEI) a ajuns la 667 de milioane EUR, iar cel al plăților la 456 de milioane EUR pentru 2017;

observă că ponderea Regatului Unit reprezintă 14,82 % din al zecelea FED și 14,68 % din al unsprezecelea FED; subliniază importanța menținerii unor legături strânse între Uniunea Europeană și Regatul Unit după retragerea acestuia din Uniunea Europeană în ceea ce privește FED și ajutorul pentru dezvoltare și ia act de propunerea Comisiei de a majora cu 26 % creditele de la rubrica VI (care acoperă fosta rubrică IV și FED) pentru următoarea perioadă de programare;

salută eforturile constante depuse de Direcția Generală Cooperare Internațională și Dezvoltare (DG DEVCO) din cadrul Comisiei în vederea reducerii prefinanțărilor vechi, a angajamentelor vechi neexecutate și a contractelor vechi expirate, urmărindu-se un obiectiv de 25 %; constată că acest obiectiv a fost depășit, cu o reducere de 32,58 % a prefinanțării vechi acordate prin FED (37,6 % pentru întregul său domeniu de responsabilitate) și o reducere de 37,63 % a angajamentelor vechi neexecutate ale FED; constată, de asemenea, că, în cazul vechilor contracte FED expirate, nu s-a realizat o reducere, acestea având un nivel de 18,75 % față de obiectivul de 15 %; ia act, potrivit Curții de Conturi (denumită în continuare „Curtea”), de complexitatea ridicată a procesului de închidere a vechilor contracte FED expirate, precum și de introducerea unei noi proceduri vizând în mod special această problemă recurentă;

invită DG DEVCO să analizeze posibilitatea de a îmbunătăți sau chiar de a-și adapta setul actual de indicatori-cheie de performanță, pentru a monitoriza mai bine, printre altele, vechimea acumulată de contribuțiile în avans plătite către fondurile fiduciare ale Uniunii (fondurile fiduciare Bekou și Fondul fiduciar de urgență pentru Africa);

Fiabilitatea conturilor

salută avizul Curții potrivit căruia conturile anuale ale celui de al optulea, al nouălea și al zecelea Fond european de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2017 prezintă în mod fidel, sub toate aspectele semnificative, situația financiară a FED la 31 decembrie 2017, iar rezultatele operațiunilor fondurilor, fluxurile de numerar ale acestora și modificările în structura activelor nete la finalul exercițiului sunt conforme cu dispozițiile Regulamentului financiar aplicabil FED și cu standardele de contabilitate pentru sectorul public acceptate la nivel internațional;

Legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente conturilor

salută avizul Curții potrivit căruia veniturile subiacente conturilor pentru exercițiul 2017 sunt conforme cu legile și reglementările în vigoare sub toate aspectele semnificative;

își exprimă preocuparea în legătură cu opinia contrară a Curții privind legalitatea și regularitatea plăților, potrivit căreia plățile subiacente conturilor sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare;

regretă că, în fiecare raport anual de activitate începând cu 2012, DG DEVCO a fost nevoită să exprime o rezervă cu privire la regularitatea operațiunilor subiacente, fapt care indică deficiențe grave în materie de gestiune internă;

constată că, potrivit estimării Curții în raportul său anual, nivelul de eroare estimat pentru cheltuielile subiacente conturilor din cel de al optulea, al nouălea, al zecelea și al unsprezecelea FED este de 4,5 %, ceea ce reprezintă o ușoară scădere față de 3,3 % în 2016, de 3,8 % în 2014 și 2015, de 3,4 % în 2013 și de 3 % în 2012;

10.

își exprimă îngrijorarea cu privire la rezultatele eșantionării efectuate de Curte în legătură cu operațiunile de plată, potrivit căreia 29 % conțin erori (37 din 128 de plăți auditate); regretă că tipologia erorilor din 2017 rămâne similară cu cea din anii precedenți, și anume cheltuieli care nu au fost suportate (42 %), absența unor documente justificative esențiale (29 %) și nerespectarea gravă a normelor privind achizițiile publice (12 %); regretă că 33 % din cele 30 de operațiuni de plată cu erori cuantificabile au fost operațiuni finale autorizate în urma unor verificări ex ante;

11.

regretă că alte erori, la fel ca în anii precedenți, se referă la estimări ale programelor, la granturi, la acorduri de contribuții gestionate atât cu organizațiile internaționale, cât și cu agențiile de cooperare ale statelor membre; își reiterează îngrijorarea că abordarea noțională aplicată în cazul proiectelor cu donatori multipli implementate de organizații internaționale și al activităților de sprijin bugetar limitează domeniul de aplicare al auditului Curții; salută totuși îmbunătățirile realizate de Comisie în 2018, inclusiv adoptarea „Termenilor de referință pentru verificarea cheltuielilor” și a „Foii de parcurs pentru întărirea controalelor în ceea ce privește estimările din cadrul programelor”; invită Comisia să reflecteze în continuare la ipoteza sa că se respectă criteriile de eligibilitate ale Uniunii atât timp cât suma pusă în comun include cheltuieli eligibile suficiente pentru a acoperi contribuția Uniunii; invită din nou Comisia să remedieze eficient deficiențele înregistrate în gestionarea contractelor, procedurile de selecție, gestionarea documentelor și sistemul de achiziții publice;

12.

îndeamnă Comisia să ofere explicații detaliate ca răspuns la aceste constatări și să prezinte Parlamentului un plan clar, care să expună măsurile necesare pentru corectarea acestei situații extrem de îngrijorătoare;

13.

este preocupat de reapariția, în 2017, a cazurilor legate de recuperările de prefinanțări neutilizate care au fost înregistrate în mod incorect ca venituri operaționale, deși corecțiile în 2017 au crescut la 5,1 milioane EUR (față de 3,1 milioane EUR în 2016);

Eficacitatea (și fiabilitatea) lanțului de asigurare

Componenta de supraveghere

14.

consideră că îmbunătățirea diferitelor elemente constitutive ale cadrului de asigurare ar trebui urmărită în mod coordonat; reiterează necesitatea de a menține o strategie de supraveghere coerentă, care să asigure un echilibru între respectarea dispozițiilor privind conformarea, a obiectivelor și a unor criterii de valoare adăugată fiabile legate de performanță și capacitatea de absorbție a țărilor partenere, care ar trebui să se reflecte în mod corespunzător în gestionarea diferitelor operațiuni de ajutor și a diferitelor moduri de execuție;

15.

ia act de punctele slabe recurente ale sistemului de control ex ante al Comisiei și reamintește Comisiei să adopte măsuri pentru a evita problemele depistate în anumite controale ex ante; observă că Curtea a subliniat că, în cazul unor erori, Comisia dispunea de suficiente informații din sistemele sale de informare pentru a preveni, detecta și corecta, înainte de a efectua cheltuielile, astfel încât nivelul de eroare estimat ar fi fost cu 1,8 % mai mic; consideră că noul concept privind verificarea cheltuielilor, inclus în Termenii de referință adoptați recent de Comisie, constituie o modalitate utilă de remediere a deficiențelor în cursul punerii în aplicare a sistemului de control;

16.

ia act de abordarea mai puțin prudentă aplicată în 2017 de DG DEVCO în cea de a șasea analiză a „ratei de eroare reziduală”, în special pentru calcularea și extrapolarea erorilor din cauză că un număr foarte limitat de controale la fața locului și de examinări ale procedurilor de achiziții publice au fost incluse în revizuirea anuală din 2017, ceea ce a avut ca rezultat emiterea unei rezerve limitate la domeniul de aplicare al granturilor în gestiune directă (cu un risc de 82,96 milioane EUR); recunoaște eforturile constante depuse până în prezent pentru a reduce nivelul de eroare estimat sub pragul de semnificație de 2 % al erorilor; accentuează totuși că realizarea acestui obiectiv nu ar trebui să conducă la o viziune neclară privind regularitatea și legalitatea operațiunilor, ceea ce ar împiedica, de asemenea, comparabilitatea rezultatelor pe parcursul mai multor ani; invită toate părțile interesate să evite metodologiile concurente de evaluare a nivelurilor de eroare estimate, pentru a prezenta o imagine fiabilă a situației și pentru a spori încrederea și corectitudinea atât în activitatea de control desfășurată, cât și în sistemele de control general;

Gestionarea riscurilor

17.

reamintește că monitorizarea periodică a factorilor de risc ridicați (externi, financiari și operaționali) și cuantificarea adecvată a acestora reprezintă o precondiție esențială pentru o bună gestiune financiară și pentru cheltuieli de calitate, precum și pentru dezvoltarea credibilității, sustenabilității și reputației intervențiilor Uniunii; încurajează DG DEVCO să își perfecționeze în continuare procesele în funcție de riscuri și volumul financiar și să adapteze condiționalitățile în funcție de diferitele niveluri de dezvoltare, de profilurile de risc ale țărilor și de cadrele de guvernare;

18.

reliefează necesitatea de a adapta în mod regulat cartografierea riscurilor sau a matricei DG DEVCO la apariția unor noi forme de instrumente și facilități de asistență în cadrul setului de instrumente ale UE, cum ar fi finanțarea mixtă, fondurile fiduciare dedicate și parteneriatele financiare cu alte instituții internaționale sau bănci de dezvoltare multilaterală;

Componenta de evaluare și raportare

19.

invită DG DEVCO să își îmbunătățească semnificativ mecanismele de monitorizare, evaluare și raportare cu privire la performanță pentru a garanta că indicatorii-cheie stabiliți în diferitele sisteme de performanță sunt monitorizați în mod sistematic și că le sunt furnizate factorilor de decizie informații cuprinzătoare și demne de încredere în timp util; solicită o evaluare pe termen lung, care să includă colectarea de date, cercetări și analize, pentru a îmbunătăți indicatorii-cheie; consideră că subminarea monitorizării performanțelor și a evaluării rezultatelor este în detrimentul responsabilității publice;

20.

consideră că instrumentul ROM ar trebui utilizat proactiv și mai rapid atunci când apar sau persistă situații critice; accentuează că ar trebui luate fără întârziere măsuri de corecție și trebuie analizat din oficiu caracterul deficiențelor de concepere; subliniază că este esențial ca Parlamentul și autoritatea de control bugetar să aibă acces la informațiile necesare pentru a-și forma o imagine clară privind măsura reală în care au fost îndeplinite obiectivele majore de dezvoltare ale Uniunii;

21.

consideră că rapoartele privind gestionarea asistenței externe din partea delegațiilor Uniunii reprezintă un instrument de raportare instituțional util care contribuie la consolidarea siguranței și la măsurarea performanței fiecărei delegații a Uniunii; ia act de scăderea ponderii proiectelor cu probleme legate de punerea în aplicare de la 31,1 % (980 de proiecte din 3 151 de proiecte în curs) în 2016 la 23,8 % (sau 1 059 de proiecte din 4 444 de proiecte în curs) în 2017; este preocupat, cu toate acestea, de faptul că în cazul a 27 % dintre proiectele actuale a căror punere în aplicare este dificilă, principalele motive sunt slaba capacitate sau performanță percepută a partenerilor de implementare, interesul și angajamentul scăzut al părților interesate sau cofinanțarea insuficientă de către parteneri, factori care ar trebui identificați într-o etapă timpurie a dialogului politic și a coordonării donatorilor;

Punerea în aplicare a ajutorului pentru dezvoltare FED

Evaluarea celui de al unsprezecelea FED

22.

ia act de afirmația din cuprinsul evaluării celui de al unsprezecelea FED că: (i) există pericolul efectiv ca FED să ajungă să răspundă unor agende care îl vor îndepărta de obiectivul său inițial de reducere a sărăciei, care sunt greu de conciliat cu valorile fundamentale ale FED și care compromit bunele rezultate; și (ii) că, în ciuda consultărilor, opiniile autorităților și ale organizațiilor societății civile (cu unele excepții notabile, cum ar fi regiunea Pacificului) au fost rar luate în considerare în deciziile în materie de programare și că programarea din cadrul celui de al 11-lea FED a folosit astfel o abordare descendentă pentru a aplica principiul concentrării, însă în detrimentul principiului parteneriatului, principiu fundamental al Acordului de la Cotonou; regretă că până în prezent Comisia a ignorat complet aceste constatări; consideră totuși că măsurile de consolidare a păcii și abordarea cauzelor ce se află la baza migrației reprezintă aspecte fundamentale ale dezvoltării durabile;

23.

constată, de asemenea, că, potrivit evaluării celui de al unsprezecelea FED, până în aprilie 2017, aproape 500 de milioane EUR din rezerva FED au fost plătite pentru a sprijini Direcția Generală Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene a Comisiei, aproape 500 de milioane EUR au fost alocate în cadrul sprijinului de urgență pentru țările individuale, iar 1,5 miliarde EUR au fost vărsate Fondului fiduciar de urgență al Uniunii pentru Africa; întrucât FED contribuie și la noul Fond european pentru dezvoltare durabilă;

Evaluarea la jumătatea perioadei a punerii în aplicare a instrumentelor financiare externe

24.

salută faptul că evaluarea arată că obiectivele FED au fost în mare măsură relevante pentru prioritățile de politică din momentul conceperii sale și că, în general, FED a fost adecvat scopului și aliniat la valorile și țintele obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD);

25.

salută faptul că unele țări în care se desfășoară programe geografice ale FED au înregistrat progrese în ceea ce privește reducerea sărăciei și dezvoltarea umană și economică în ultimii zece ani; constată că situația din alte țări este în continuare critică; ia act cu satisfacție de faptul că prioritățile FED sunt aliniate la valorile și obiectivele ODD;

26.

accentuează că interesele interne pe termen scurt ale Uniunii nu ar trebui să fie singurul factor călăuzitor al agendei sale de dezvoltare și că principiile eficacității ajutorului ar trebui să se aplice integral tuturor formelor de cooperare pentru dezvoltare;

27.

invită DG DEVCO să ia în considerare următoarele aspecte legate de gestionarea FED pentru a asigura eficacitatea, eficiența și valoarea adăugată a acestuia:

—	să ilustreze mai bine complementaritatea finanțării FED, coerența dintre setul de instrumente al Uniunii și sinergiile cu alte instrumente de ajutor extern;

—	să asigure cel mai înalt nivel de regularitate și responsabilitate pentru rezultatele acțiunilor finanțate de FED;

—	invită Comisia, în acest context, să explice mai bine cadrul logic care stă la baza intervențiilor sale, în special pentru a asigura o mai bună vizibilitate a efectelor preconizate pe termen lung sau a sustenabilității operațiunilor finanțate prin FED;

—	să includă în următorul raport anual de activitate o evaluare structurată a impactului activităților celui de al unsprezecelea FED, cu accent special pe drepturile omului și rezultatele obținute în domeniul mediului;

—	consideră că este totuși necesar să se asigure o comunicare mai sistematică cu privire la activitățile finanțate prin granturi acordate de Uniune, pentru a îmbunătăți vizibilitatea Uniunii, precum și transparența și răspunderea de-a lungul lanțului de finanțare;

—	să îmbunătățească spiritul de parteneriat prin asumarea democratică a programului și a punerii sale în aplicare, asigurând totodată respectarea valorilor și principiilor fundamentale ale FED;

28.

consideră că este esențial ca, în cazul proiectelor de infrastructură finanțate de FED, să se solicite o evaluare ex ante independentă, care să țină seama de impactul social și de mediu al proiectelor, pe lângă valoarea lor adăugată; consideră că decizia de finanțare trebuie să fie corelată cu o analiză cost-beneficiu adecvată și că trebuie finanțate proiecte a căror realizare este sustenabilă din punct de vedere financiar, social și de mediu;

29.

evidențiază caracterul extrem de negativ al constatărilor Curții de Conturi Europene legate de parteneriatele public-privat (1) (PPP), aceasta recomandând „să nu se promoveze o utilizare mai intensivă și la o scară mai largă a parteneriatelor public-privat” în cadrul Uniunii; invită Comisia să țină seama pe deplin de această recomandare atunci când activitatea sa implică gestionarea PPP-urilor în țările în curs de dezvoltare, în care mediul pentru punerea în aplicare cu succes a PPP-urilor este și mai dificil decât în interiorul UE;

30.

își exprimă îngrijorarea profundă cu privire la faptul că, în anii 2016, 2017 și 2018, foametea a fost în creștere la nivel mondial, în prezent peste 820 de milioane de persoane suferind de subnutriție cronică, în timp ce proporția asistenței oficiale pentru dezvoltare din partea Uniunii și a statelor sale membre pentru securitatea alimentară și nutrițională a scăzut de la aproximativ 8 % în 2014 la 6 % în 2016, iar angajamentele bugetare pentru securitatea alimentară din cadrul instrumentelor gestionate de Comisie au scăzut în mod semnificativ în 2017;

31.

își reiterează rezervele ferme față de prezentarea de către Comisie și adoptarea de către Comitetul FED a programului indicativ național pentru Eritreea și a unui program anual de acțiune în 2017, fără să existe dovezi concludente ale unor reforme sau îmbunătățiri ale situației drepturilor omului în Eritreea; reamintește angajamentele luate de Comisie și de Înalta Reprezentantă de a informa periodic Parlamentul în această privință;

32.

solicită o abordare bazată pe stimulente față de dezvoltare prin introducerea principiului „mai mult pentru mai mult”, după exemplul politicii europene de vecinătate; își reiterează opinia potrivit căreia cu cât o țară progresează mai mult și mai repede în legătură cu reformele sale interne privind crearea și consolidarea instituțiilor democratice, respectarea drepturilor omului și statul de drept, cu atât mai mult ajutor ar trebui să primească de la Uniune;

33.

relevă că este important să se majoreze fondurile alocate sprijinirii bunei guvernări, democrației și statului de drept în țările în curs de dezvoltare, pentru a promova instituții responsabile și transparente, a sprijini consolidarea capacităților și a favoriza procesul decizional participativ și accesul public la informații;

34.

dată fiind schimbarea modalităților de acordare a ajutorului, și anume trecerea de la granturi directe la fonduri fiduciare și la combinarea surselor de finanțare, inclusiv prin intermediul Fondului european pentru dezvoltare durabilă, invită Consiliul, Comisia și BEI să încheie un acord interinstituțional cu Parlamentul privind transparența, responsabilitatea și controlul parlamentar pe baza principiilor de politică stabilite în noul Consens european privind dezvoltarea;

35.

își reiterează insistent solicitarea adresată Consiliului și statelor membre de a proceda la integrarea FED în bugetul Uniunii în scopul îmbunătățirii controlului democratic; salută angajamentul asumat de Comisie de a da curs solicitării repetate a Parlamentului privind integrarea FED în bugetul Uniunii; solicită Comisiei să informeze Parlamentul cu privire la stadiul în care se află discuțiile despre înlocuirea Acordului de la Cotonou după 2020;

36.

salută procesul de negocieri privind acordul post-Cotonou pentru a menține cadrul ACP-UE;

FED și gestionarea de noi conexiuni

37.

recunoaște că FED se confruntă cu mari presiuni pentru a răspunde unui număr crescând de cereri politice, cum ar fi gestionarea securității, a migrației și a frontierelor, care sunt dificil de aliniat cu valorile fundamentale ale FED și cu principiile politicii de dezvoltare și de cooperare a Uniunii, și anume eradicarea sărăciei, astfel cum se prevede la articolul 208 din TFUE; observă că gestionarea de noi conexiuni periclitează echilibrul general al politicii de dezvoltare;

38.

constată că gestionarea de noi conexiuni contribuie la echilibrul general al politicii de dezvoltare; este de părere că reacțiile de urgență la situațiile de criză succesive ar trebui să urmeze o abordare holistică; reamintește că respectarea principiului coerenței politicii sale este de o importanță capitală pentru stabilitatea țărilor care beneficiază de ajutorul de dezvoltare al UE;

Gestionarea instrumentelor financiare în afara bugetului (contribuțiile FED la fondurile fiduciare ale Uniunii)

39.

observă că angajamentele totale în cadrul fondurilor fiduciare ale Uniunii s-au ridicat până în prezent la 4,09 miliarde EUR, principala contribuție fiind cea a FED, de 3 miliarde EUR, 442,7 milioane EUR provenind de la statele membre și alți donatori; ia act de angajamentele de aproape 240 de milioane EUR pentru fondul fiduciar Bekou în 2017, 113 milioane EUR provenind din FED și 65,9 milioane EUR de la statele membre și alți donatori;

40.

reamintește constatările principale ale Raportului special al Curții privind fondul fiduciar Bekou, inclusiv că structura fondului a fost adecvată pentru contextul Republicii Centrafricane, iar efectul său a fost pozitiv; subliniază că această evaluare s-a reflectat în principal în constatările delegației ad-hoc a Comisiei pentru dezvoltare în Republica Centrafricană în februarie 2018, delegația concluzionând că „fondul poate aborda în mod adecvat nevoile ce merg de la reabilitare la asigurarea mijloacelor de subzistență și până la dezvoltarea pe termen lung”; reamintește că fondul a fost creat ca un fond fiduciar de urgență al Uniunii Europene cu o durată de 60 de luni, care expiră în iulie 2019, și că prelungirea sa pare a fi benefică, dar va necesita acordul Parlamentului;

41.

subliniază riscul de deturnare de la obiectivele de dezvoltare clasică, cum ar fi eradicarea sărăciei, recunoscând în același timp anumite posibilități, accelerarea punerii în aplicare a obiectivelor de dezvoltare sau reacția rapid la criza internațională;

42.

ia act de realizările Fondului fiduciar de urgență al Uniunii Europene pentru Africa (EUTF); reamintește, cu toate acestea, că finanțarea EUTF care provine de la liniile bugetare de dezvoltare nu trebuie utilizată pentru măsuri de securitate care pun în pericol drepturile migranților; reamintește că cooperarea pentru dezvoltare a UE trebuie să aibă ca obiective principale eradicarea sărăciei și dezvoltarea durabilă; subliniază că proiectele EUTF trebuie să integreze drepturile omului în centrul programării și să contribuie la respectarea drepturilor omului în țările în cauză; recomandă cu fermitate promovarea egalității de gen și a capacitării femeilor în cadrul programelor EUTF, precum și protecția persoanelor celor mai vulnerabile, inclusiv a copiilor și a persoanelor cu dizabilități;

43.

ia act de numeroasele preocupări exprimate de Curtea de Conturi (2) și de autorii evaluării la jumătatea perioadei a celui de al unsprezecelea FED cu privire la punerea în aplicare a EUTF:

—	în ceea ce privește punerea în aplicare a proiectelor, EUTF a avut doar un impact limitat asupra accelerării procesului în comparație cu ajutorul tradițional pentru dezvoltare;

—	preocupări privind eficacitatea și sustenabilitatea probabile ale proiectelor EUTF și capacitatea Uniunii de a monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a acestora;

—	componentele Africa de Nord și Cornul Africii nu dispun de criterii documentate pentru selectarea propunerilor de proiecte;

—	deficiențe grave în măsurarea performanței;

—	niciun cadru specific de evaluare a riscurilor;

consideră că, având în vedere astfel de constatări, valoarea adăugată a EUTF este foarte discutabilă;

44.

crede că ar trebui asigurată o asumare suficientă la nivel local și implicarea partenerilor în guvernanța operațională și în elaborarea politicilor, pentru a se evita un modus operandi excesiv de centralizat, cu un rol proeminent pentru donatori, respectând totodată în mod consecvent principiul gestiunii pe bază de rezultate;

45.

totuși, reliefează necesitatea de a acorda atenția cuvenită problemei sistemice a coordonării donatorilor, a monitorizării și a evaluării în conformitate cu o abordare mai sistemică în vederea obținerii de garanții cu privire la eficacitatea fondurilor fiduciare;

Sprijinul bugetar pentru țările partenere

46.

observă că sprijinul bugetar finanțat din FED în 2017 a corespuns sumei de 860,2 milioane EUR, din care 703,1 milioane EUR au fost noi angajamente (acoperind 54 de țări și reprezentând 102 contracte de sprijin bugetar); constată că, pentru TTPM, plățile FED în 2017 s-au ridicat la 57,7 milioane EUR (pentru 11 țări și 15 contracte de sprijin bugetar); constată că, în 2017, DG DEVCO a întrerupt sprijinul bugetar în două țări ACP, din cauza lipsei de progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a gestionării finanțelor publice (GFP) și a lipsei unei politici macroeconomice orientate spre stabilitate și a transparenței în gestiunea finanțelor publice;

47.

invită Comisia să asigure coerența dintre dispozițiile Regulamentului financiar general (RFG) în temeiul articolului 236 și al articolului 36 din regulamentul financiar propus aplicabil celui de al unsprezecelea FED în ceea ce privește condițiile de utilizare a sprijinului bugetar care urmează să fie furnizat țărilor terțe; observă că propunerea de regulament financiar al celui de al unsprezecelea FED include dispoziții care nu sunt incluse în RFG, în special prevederea că sprijinul bugetar vizează consolidarea parteneriatului contractual între Uniune și statele ACP sau TTPM cu scopul de a sprijini, printre altele, creșterea economică sustenabilă și favorabilă incluziunii, precum și de a eradica sărăcia, aceasta din urmă conducând la potențiale dificultăți de aplicare a normelor FED;

48.

invită Comisia să detalieze mai mult și să clarifice domeniul de aplicare și sensul exact al marjei sale de flexibilitate sau de interpretare în evaluarea îndeplinirii condițiilor generale de eligibilitate pentru efectuarea plăților către o țară parteneră, în ceea ce privește așa-numita „diferențiere și abordare dinamică a eligibilității”; este îngrijorat cu privire la soarta finală a fondurilor transferate și la imposibilitatea de a le urmări atunci când fondurile Uniunii sunt vărsate în resursele bugetare ale țării-partenere;

49.

consideră că sprijinul bugetar ar trebui să susțină soluții specifice la nivel sectorial, completate, după caz, de asistența tehnică aferentă;

50.

este în continuare îngrijorat în ceea ce privește utilizarea finală a acestor fonduri transferate și posibila lor lipsă de trasabilitate în cazul unei gestiuni financiare reduse, instabile și deteriorate a sectorului public; reamintește necesitatea de a susține lupta împotriva fraudei și corupției în toate sectoarele publice avute în vedere de strategia de dezvoltare a Uniunii; subliniază că riscul ca resursele să fie deturnate rămâne ridicat, iar riscurile de corupție și fraudă sunt legate de domeniile unde sunt gestionate finanțele publice;

51.

solicită insistent Comisiei să definească mai bine și să evalueze în mod clar rezultatele în materie de dezvoltare care trebuie obținute în fiecare caz și, în primul rând, să mărească rigoarea mecanismelor de control al comportamentului statului beneficiar în domenii precum corupția, respectarea drepturilor omului, statul de drept și democrația; se arată foarte îngrijorat de posibilitatea acordării unui sprijin bugetar în țări în care nu există un control democratic, fie din cauza lipsei unei democrații parlamentare funcționale, a libertăților societății civile și mass-mediei, fie din cauza incapacității organismelor de supraveghere;

52.

salută reacția consecventă a Comisiei atunci când a suspendat, în 2017 și 2018, sprijinul bugetar pentru două țări care nu mai îndeplineau criteriile de eligibilitate; consideră că serviciile Comisiei trebuie să întrețină un dialog constructiv cu aceste țări și să le ofere posibilitatea de a relua sprijinul bugetar în cazul în care țările în cauză vor realiza reformele necesare prevăzute în programul de sprijin bugetar;

53.

accentuează că trebuie consolidate instrumentele de monitorizare adecvate pentru a evalua modul în care sprijinul bugetar a contribuit la îmbunătățirea mobilizării veniturilor interne și a reformelor conexe; invită Comisia să furnizeze în rapoartele sale privind sprijinul bugetar informații regulate referitoare la utilizarea contractelor de sprijin bugetar pentru mobilizarea veniturilor interne; reiterează totuși necesitatea de a urmări riscurile legate de evitarea obligațiilor fiscale, de evaziunea fiscală și de fluxurile financiare ilicite;

Cooperarea cu organizațiile internaționale

54.

observă că plățile FED pentru proiecte cu donatori multipli implementate de organizații internaționale în 2017 s-au ridicat la 812 milioane EUR;

55.

ia act de faptul că, în 2017, Comisia a semnat contracte cu agențiile ONU în cuantum de peste 411 milioane EUR în contribuții din partea FED, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (166,33 milioane EUR), FAO (152,86 milioane EUR) și UNICEF (98,44 milioane EUR) fiind cei mai importanți beneficiari, contractele cu Banca Mondială fiind în cuantum de 92 de milioane EUR;

56.

constată că DG DEVCO nu monitorizează sistematic performanța operațională a instituțiilor financiare internaționale (IFI) și aspectele esențiale ale operațiunilor de finanțare mixtă; invită DG DEVCO să îmbunătățească calitatea, caracterul adecvat și oportunitatea rapoartelor instituțiilor financiare internaționale; încurajează instituțiile internaționale, în special în cazul inițiativelor cofinanțate sau cu donatori multipli, să își alinieze cadrul de gestiune a rezultatelor cu cel al Uniunii;

57.

reiterează necesitatea de a se asigura, în conformitate cu legislația în vigoare a Uniunii, transparența deplină și accesul deplin la datele privind proiectele puse în aplicare de organizațiile internaționale și de organizațiile societății civile, precum și de a se prevedea norme clare privind controlul și monitorizarea;

58.

salută recomandările Curții de Conturi Europene privind îmbunătățirea transparenței fondurilor Uniunii executate de organizațiile neguvernamentale (ONG-uri), astfel cum au fost publicate în Raportul special nr. 35/2018, în care Curtea, printre altele, recomandă Comisiei să îmbunătățească fiabilitatea informațiilor privind ONG-urile din sistemul său contabil, precum și calitatea informațiilor colectate în legătură cu fondurile executate de ONG-uri; invită, prin urmare, Comisia să pună în aplicare aceste propuneri înainte de sfârșitul actualului mandat;

Instrumentul financiar pentru pace în Africa

59.

regretă că evaluarea la jumătatea perioadei a instrumentelor de finanțare externă nu a acoperit Instrumentul financiar pentru pace în Africa (APF), care nu a fost evaluat în mod corespunzător din 2011;

60.

invită DG DEVCO ca, în conformitate cu rezerva sa, menținută în raportul anual de activitate pe 2017, privind gestionarea APF, să verifice cu strictețe dacă măsurile de remediere adoptate pentru a atenua atât riscurile financiare, cât și plățile ilegale și neregulamentare sunt puse efectiv în aplicare; își reiterează apelul adresat Comisiei de a continua eforturile în cadrul pilonului exercițiu de evaluare în direcția consolidării sistemului de control pentru gestionarea și monitorizarea operațională a APF, pentru a proteja FED împotriva cheltuielilor ilegale și neregulamentare;

61.

subliniază următoarele constatări negative ale Curții în ceea ce privește sprijinul acordat de Uniune securității Africii, care este adesea finanțat prin FED:

—	consolidarea capacităților forțelor de securitate internă în Niger și în Mali a fost lentă și există preocupări serioase cu privire la asumare și la sustenabilitate (3);

—	sprijinul acordat de Uniune pentru Arhitectura africană pentru pace și securitate (APSA) a avut efecte slabe (4);

subliniază, de asemenea, riscul semnificativ ca sprijinul acordat de Uniune prin Instrumentul financiar pentru pace în Africa soldaților din Burundi care participă la misiunea AMISOM să finanțeze indirect un regim burundez expus sancțiunilor Uniunii; reamintește că, de mai mulți ani, DG DEVCO și-a exprimat rezerve cu privire la cheltuielile sale legate de sprijinul acordat APF;

Fondul european pentru dezvoltare durabilă

62.

ia act de recenta lansare a acestui nou instrument de investiții, ca parte a Planului de investiții externe, pentru a oferi o mai mare capacitate de mobilizare prin atragerea investițiilor din sectorul privat în parteneriate pentru dezvoltare; consideră că ar trebui să se acorde atenția cuvenită adiționalității sale, dar și criteriilor aplicate în gestionarea sa pentru a evita orice deturnare a finanțării pentru dezvoltare către investitori privați sau în scopuri lucrative ori legate de anumite interese;

Facilitatea de investiții pentru țările ACP a BEI

63.

remarcă setul de priorități al BEI pentru țările ACP, și anume sprijinul pentru ODD, combaterea schimbărilor climatice, diplomația economică europeană și reziliența; constată că în 2017 au fost inițiate 39 de proiecte în cadrul Facilității de investiții pentru țările ACP, în valoare totală de 1,5 miliarde EUR, din care 549 de milioane EUR au fost alocate pentru dezvoltarea sectorului privat local și 952 de milioane EUR pentru infrastructura socială și economică;

64.

reamintește importanța de a realiza evaluări atente ex ante și ex post, pentru a verifica sustenabilitatea proiectelor și valoarea lor adăugată reală din punct de vedere economic, social și de mediu; reiterează că nu ar trebui acordat niciun sprijin sub nicio formă pentru proiecte legate de tehnologii foarte poluante;

65.

solicită să se asigure o examinare minuțioasă a posibililor actori și intermediari locali în cadrul procesului de identificare și selecție a unor astfel de actori și intermediari; invită BEI să se asigure că atât comunitățile locale, cât și cetățenii vizați de operațiunile sale sunt consultați corespunzător și că au acces la un mecanism de depunere a plângerilor eficient și independent;

66.

solicită extinderea programului „Erasmus pentru tinerii antreprenori” dincolo de granițele Europei, în special în țările în curs de dezvoltare, oferind în același timp mijloacele financiare necesare;

67.

evidențiază importanța majoră a sprijinirii microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii și solicită, în special, instituirea unor soluții locale pentru a îmbunătăți accesul la finanțare, asigurându-se în continuare, totodată, consolidarea sistemelor de garanții și împrumuturi pentru microfinanțare;

68.

recunoaște că nicio țară nu s-a dezvoltat niciodată fără a se angaja în relații comerciale extinse cu vecinii săi și cu restul lumii; încurajează, de asemenea, finanțarea măsurilor de ajutor destinate activităților comerciale, pentru a permite țărilor în curs de dezvoltare să participe, în viitor, într-o măsură mult mai mare la lanțurile valorice globale; în acest context, evidențiază importanța din ce în ce mai mare a conectivității digitale în vederea unei distribuții mai echilibrate a beneficiilor globalizării în favoarea țărilor în curs de dezvoltare;

69.

subliniază importanța furnizării de apă curată și a construirii de stații suplimentare de eliminare a apelor uzate;

70.

atrage atenția asupra amplorii și implicațiilor sărăciei energetice din țările în curs de dezvoltare și asupra contribuției majore a Uniunii la eforturile de reducere a acesteia; relevă faptul că sunt necesare eforturi susținute și concertate din partea guvernelor și a părților interesate din țările afectate pentru a reduce sărăcia energetică.

(1) Raportul special nr. 9/2018: Parteneriatele public-privat în UE: deficiențe generalizate și beneficii limitate

(2) Raportul special nr. 32/2018, „Fondul fiduciar de urgență al Uniunii Europene pentru Africa: un instrument flexibil, dar care nu este suficient de bine direcționat”

(3) Raportul special nr. 15/2018: Consolidarea capacităților forțelor de securitate internă în Niger și în Mali: doar progrese limitate și lente.

(4) Raportul special nr. 20/2018: Arhitectura africană pentru pace și securitate: este necesară reorientarea sprijinului din partea UE.

Top

Choose the experimental features you want to try