(1)

În urma unor contacte preliminare din 2013 între serviciile Comisiei și Franța, la 11 octombrie 2013, aceasta din urmă și-a notificat schema de ajutor în favoarea instalațiilor eoliene terestre, care era finanțată la acea dată printr-o taxă pe energia electrică denumită „contribuție la serviciul public de electricitate” (contribution au service public de l'électricité – „CSPE”).

(2)

Având în vedere că schema era deja în vigoare la momentul notificării, 29 noiembrie 2013, cazul a fost transferat în registrul ajutoarelor nenotificate.

(3)

Prin scrisoarea din 27 martie 2014, Comisia a informat Franța că nu a ridicat nicio obiecție cu privire la ajutorul pentru energia eoliană produsă în instalații terestre, dar că avea îndoieli cu privire la compatibilitatea cu piața internă a reducerilor CSPE acordate consumatorilor de energie electrică produsă pentru uz propriu, marilor consumatori de energie electrică și consumatorilor electrointensivi. În consecință, Comisia a informat Franța cu privire la decizia sa de a iniția procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene („TFUE”) în ceea ce privește respectivele reduceri ale CSPE.

(4)

Decizia Comisiei de a iniția procedura („decizia de inițiere a procedurii”) a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Comisia a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la măsurile în cauză și la o eventuală aplicare a Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie pentru perioada 2014-2020 (2) („Orientările din 2014”) la reducerile CSPE în cauză.

(5)

Comisia a primit observații de la cinci părți interesate: (i) Air Liquide, prin scrisoarea din 3 noiembrie 2014; (ii) EDF, prin scrisoarea din 17 noiembrie 2014; (iii) RATP, prin scrisoarea din 2 decembrie 2014; (iv) SNCF, prin scrisoarea din 3 decembrie 2014 și (v) Uniunea industriilor utilizatoare de energie („Union des Industries Utilisatrices d'Energie” – UNIDEN), prin scrisoarea din 3 noiembrie 2014. Observațiile s-au concentrat mai întâi asupra existenței ajutorului de stat și, în continuare, asupra conformității măsurilor cu TFUE, pe de o parte, și cu Orientările din 2014, pe de altă parte.

(6)

Franța și-a prezentat observațiile într-o notă din 5 mai 2014, completată prin scrisoarea din 22 octombrie 2015. În această corespondență, după ce a reamintit diferitele reduceri ale CSPE, Franța a susținut mai întâi că reducerile CSPE care au fost acordate producătorilor de energie electrică pentru uz propriu nu constituie ajutor de stat. În continuare, aceasta a considerat că plafonarea CSPE legată de punctul de consum și plafonarea CSPE la 0,5 % din valoarea adăugată erau compatibile cu normele privind ajutoarele de stat.

(7)

În cursul procedurii oficiale de investigare, Comisia a trimis șapte cereri de informații în perioada 21 august 2014-27 octombrie 2017. La rândul lor, autoritățile franceze au transmis unsprezece note și documente informative în perioada 7 mai 2014-12 decembrie 2017. Aceste schimburi de informații au vizat: (i) clarificarea cuantumurilor CSPE plătite și a reducerilor acordate anumitor tipuri de beneficiari, (ii) calificarea măsurilor drept ajutor de stat și analiza juridică a conformității acestora cu normele privind ajutoarele de stat și (iii) prezentarea unui plan de ajustare menit să regleze nivelurile reducerii CSPE acordate pentru a atinge niveluri compatibile cu normele privind ajutoarele de stat. Primul plan de ajustare propus a fost prezentat în nota din 4 noiembrie 2014 și a fost finalizat prin nota din 23 noiembrie 2017.

(8)

În această secțiune sunt prezentate succesiv, pe de o parte, CSPE și, pe de altă parte, reducerile acestei contribuții acordate pentru perioada 2003-2015, acestea din urmă făcând obiectul prezentei decizii.

(9)

CSPE a fost înființată prin Legea nr. 2003-8 din 3 ianuarie 2003 privind piețele gazelor și energiei electrice și serviciul public de energie („Legea nr. 2003-8”). Măsura descrisă în prezenta decizie este cea care a precedat reforma CSPE din 2016, introdusă prin Legea nr. 2015-1786 din 29 decembrie 2015 privind rectificarea bugetului pentru 2015 (LFR 2015).

(10)

CSPE are ca scop compensarea costurilor suplimentare aferente sarcinilor de serviciu public pentru energia electrică, suportate de furnizorii tradiționali de energie electrică (EDF și societățile locale de distribuție). Aceste costuri suplimentare rezultă în principal din finanțarea a patru tipuri de politici:

(11)

Comisia observă că, în plus față de aceste politici finanțate de CSPE, alte politici sunt finanțate de către CSPE într-o măsură mai mică. Măsurile respective reprezintă mai puțin de 2 % din CSPE colectată. Acestea corespund în principal:

(12)

Articolul L121-7 din Codul energiei prevede că este asigurată compensarea taxelor care pot fi atribuite misiunilor de serviciu public ale sectorului energiei electrice, prin contribuții datorate de către consumatorii finali de energie electrică instalați pe teritoriul național. Toate aceste componente constituie astfel un cost unic suplimentar pentru consumatorii francezi. Contribuția este plătită de toți consumatorii finali de energie electrică, proporțional cu consumul în kWh (kilowatt/oră), inclusiv de către producătorii de energie electrică pentru uz propriu. Între 2003 și 2015, CSPE a variat după cum urmează:

Variaţii ale sumei CSPE colectate - 2003-2015

(13)

Contribuțiile consumatorilor finali eligibili, care și-au exercitat drepturile acordate la punctul III din articolul 22 din Legea nr. 2000-108 din 10 februarie 2000 privind modernizarea și dezvoltarea serviciului public de electricitate (denumită în continuare „Legea nr. 2000-108”), alimentați prin rețeaua publică de transport sau printr-o rețea publică de distribuție, sunt recuperate de operatorul responsabil cu gestionarea rețelei la care sunt conectați respectivii consumatori, prin intermediul unei taxe suplimentare la tarifele de utilizare a rețelei.

(14)

Contribuțiile recuperate de către operatorul respectiv sunt rambursate operatorilor care suportă costurile aferente serviciului public prin intermediul „Caisse des dépôts et consignations” („CDC”). CDC plătește această contribuție, de patru ori pe an, operatorilor care suportă cheltuielile acoperite de sumele percepute. La data de 1 ianuarie a fiecărui an, aceasta plătește Ombudsmanului pentru energie o sumă egală cu valoarea bugetului său.

(15)

CDC realizează aceste diverse operațiuni într-un cont specific. Costurile de gestionare suportate de CDC sunt fixate anual de către miniștrii responsabili cu economia și energia. În cazul în care valoarea contribuțiilor colectate nu corespunde sumei aferente cheltuielilor din timpul anului, regularizarea se face în anul următor în funcție de taxele datorate pentru anul respectiv. Dacă sumele datorate nu sunt recuperate în cursul anului, acestea sunt adăugate la cuantumul cheltuielilor pentru anul următor (3).

(16)

Comisia de reglementare în domeniul energiei („CRE”) evaluează, în raportul său anual, funcționarea dispozitivului referitor la tarifele în cauză, aferente serviciului public de energie electrică. Decretul nr. 2004-90, cu modificările și completările ulterioare (Decretul nr. 2004-90 din 28 ianuarie 2004 privind compensarea cheltuielilor aferente serviciilor publice de electricitate), organizează operațiunea de compensare: în fiecare an, înainte de 15 octombrie, CRE propune ministrului responsabil pentru energie costurile estimate pentru anul următor, precum și contribuția unitară per kWh consumat în Franța care să permită finanțarea acestora. Propunerea CRE se bazează pe declarația privind costurile înregistrate pentru anul precedent (N – 1) și pe declarația privind costurile estimate pentru anul următor (N + 1). Declarațiile sunt efectuate de către operatorii care suportă cheltuielile. Astfel cum se explică în considerentele 14 și 15, mecanismul de recuperare este centralizat la nivelul CDC.

(17)

CRE verifică valoarea cheltuielilor înregistrate. În ceea ce privește costurile legate de sprijinul pentru energia din surse regenerabile, acestea corespund diferenței dintre valoarea sprijinului și prețul de piață obținut pentru vânzarea energiei în cauză de către operatorii obligați. Prin urmare, referirea la prețul de piață servește la determinarea valorii compensației. CRE a specificat metoda de determinare a prețului de piață. Acesta nu corespunde valorii reale de piață pe care a obținut-o operatorul obligat, ci unei valori de referință, stabilită pe baza mai multor parametri (preț de piață la termen și preț la vedere, cu ponderi diferite în funcție de sector, preț de piață intrazilnică, preț de regularizare a diferențelor), care reflectă cât se poate de fidel comportamentul unui actor performant de pe piață pentru a încuraja operatorul tradițional să realizeze performanța.

(18)

Fără a aduce atingere aplicării sancțiunilor prevăzute de lege, în cazul lipsei sau al plății insuficiente a contribuției în termen de două luni de la data scadenței, CRE trimite o scrisoare de atenționare însoțită de o penalizare pentru întârziere stabilită la 10 % din valoarea contribuției datorate. În sfârșit, în cazul neîndeplinirii obligațiilor de plată de către o persoană obligată la plata contribuțiilor, ministrul responsabil cu energia impune o sancțiune administrativă în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 41.

(19)

Între 2003 și 2015, valoarea CSPE colectată de operatorul rețelei a fost de 36,9 miliarde EUR. Această sumă este repartizată astfel:

Sume colectate de EDF cu titlul de CSPE

(20)

În perioada 2003-2015, componența CSPE a variat după cum urmează:

Variația CSPE - 2003-2015

în miliarde EUR

Altele

Tarife sociale

Egalizare tarifară

Cogenerare

ENR

2015

2014

2013

2012

2011

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

Sursă: Franța – nota din 20 decembrie 2016.

(21)

Legea prevede trei categorii de reducere a CSPE pentru anumiți consumatori. Aceste reduceri sunt cumulative și sunt prezentate mai jos:

(22)

Între 2003 și 2015, aceste diferite reduceri ale CSPE, cu excepția societăților de transport, s-au ridicat la 6,8 miliarde EUR și au fost distribuite după cum urmează:

Valoare adăugată

Unitate

Defalcarea reducerilor CSPE acordate pe categorie - 2003-2015 (6,8 miliarde EUR)

Unitate

Autoconsum

Autoconsum

Valoare adăugată

Sursă: Franța – 15 noiembrie 2017.

(23)

Mai jos figurează o prezentare detaliată a acestor plafonări.

(24)

Plafonarea la 0,5 % din valoarea adăugată, care se aplică societăților industriale care consumă mai mult de 7 GWh pe an, a fost instituită în 2005 în temeiul Legii-program nr. 2005-781 din 13 iulie 2005 de stabilire a orientărilor pentru politica energetică și pusă efectiv în aplicare în 2006.

(25)

Franța a indicat că obiectivul acestei plafonări era menținerea competitivității întreprinderilor electrointensive, care își desfășoară activitatea în principal în sectoarele metalurgic, al hârtiei, al industriei chimice etc., și anume în sectoarele expuse concurenței internaționale, în special sectoarele cu un nivel de consum care depășește pragul de 7 GWh pe an, limitând, în același timp, datorită pragului de 7 GWh, impactul lor asupra celorlalte categorii de consumatori.

(26)

Această plafonare a CSPE la 0,5 % din valoarea adăugată se declară către CRE care, după verificare, ia decizia de a rambursa sumele datorate. Sumele nu sunt rambursate decât după ce valoarea adăugată a întreprinderii este cunoscută (cel mai devreme în anul N+1, pentru sumele colectate în anul N).

(27)

Franța a indicat că, dintr-un total de 6,8 miliarde EUR reprezentând reduceri acordate în perioada 2003-2015, plafonarea CSPE la 0,5 % din valoarea adăugată era de 69 % (4,7 miliarde EUR) din scutirile totale. Conform informațiilor furnizate de Franța, această plafonare a vizat un număr total de 1 636 de societăți în perioada 2003-2015.

(28)

Această plafonare a fost instituită în momentul creării CSPE, prin articolul 37 din Legea nr. 2003-8 din 3 ianuarie 2003 menționată anterior (care a modificat articolul 5 din Legea nr. 2000-108). Aceasta a intrat în vigoare în 2003. Plafonarea CSPE legată de punctul de consum a fost stabilită inițial la 500 000 EUR. Acest plafon a fost ulterior majorat la 550 000 EUR, în conformitate cu articolul 37 din Legea nr. 2010-1657 din 29 decembrie 2010 privind bugetul pentru 2011. Articolul menționat prevedea ca plafonul să fie actualizat într-o proporție egală cu rata de creștere prevăzută pentru indicele prețurilor de consum, cu excepția tutunului, asociată proiectului de lege privind bugetul pentru anul respectiv. În 2013, Parlamentul a stabilit acest plafon la 569 418 EUR și a adoptat, la articolul 59 din Legea privind rectificarea bugetului pentru 2013, o nouă normă de actualizare a plafonului: acesta este actualizat ulterior în fiecare an cu un procent egal cu evoluția valorii contribuției unitare a CSPE, în limita unei creșteri de 5 % pe an. La 1 ianuarie 2015, plafonul era de 627 783 EUR.

(29)

Plafonarea CSPE legată de punctul de consum constituie, potrivit Franței, scăderea plafonului cu 0,5 % din valoarea adăugată, însă mai degrabă la nivelul unui punct de consum decât la nivelul societății. Franța a precizat, de asemenea, că această plafonare la nivelul unui punct de consum permite includerea întreprinderilor care consumă o cantitate mare de energie electrică la nivelul punctului de consum, fără a fi însă electrointensive.

(30)

Franța a arătat că, dintr-un total de 6,8 miliarde EUR reprezentând reduceri acordate între 2003 și 2015, plafonarea CSPE legată de punctul de consum a fost de 29 % (2,0 miliarde EUR) din această sumă. Potrivit Franței, 522 de întreprinderi au beneficiat de plafonare.

(31)

Scutirea pentru energia electrică produsă prin mijloace proprii este moștenită de la Fondul serviciului public pentru producția de energie electrică (Fonds du Service Public de la Production de l'Electricité – FSPPE, un dispozitiv care a precedat CSPE). Fondul respectiv a fost creat prin articolul 5 din Legea din 10 februarie 2000 privind modernizarea și dezvoltarea serviciului public de energie electrică. Acesta era alimentat de către producători, furnizorii de energie electrică, importatorii de energie electrică, precum și de către producătorii de energie electrică pentru uz propriu, cu o cantitate de energie electrică care depășește cantitatea produsă anual și stabilită prin decret. Această cantitate a fost stabilită la 240 GWh în Decretul nr. 2001-1157 din 6 decembrie 2001 privind fondul serviciului public pentru producția de energie electrică, adoptat pentru aplicarea articolului 5 din Legea nr. 2000-108.

(32)

Astfel, un producător de energie electrică poate să beneficieze de o scutire de la plata contribuției pentru numărul de kWh produși consumați pentru uz propriu, până la un plafon de 240 GWh pentru fiecare punct de producție. Același producător poate propune să beneficieze de această scutire un singur consumator pentru același punct de producție, cu condiția ca numărul de kWh scutiți prin consum propriu și vânduți consumatorului respectiv să nu depășească pragul de 240 GWh pentru fiecare punct de producție.

(33)

Franța a precizat că scopul scutirii acordate pentru energia electrică produsă pentru uz propriu este de a limita impozitarea consumatorilor de energie electrică produsă pentru uz propriu, care, prin finanțarea propriilor instalații, au ales să nu contribuie, dar și să nu beneficieze de politica energetică națională.

(34)

Scutirea a intrat în vigoare în 2002. Aceasta a fost menținută în momentul în care a fost creată CSPE (înlocuind FSPPE) în 2003, prin articolul 37 din Legea nr. 2003-8: „Electricitatea produsă de un producător pentru uz propriu sau achiziționată pentru uzul propriu de către un consumator final de la o parte terță care exploatează o instalație de producție în cadrul punctului de consum nu este luată în considerare pentru calcularea contribuției decât de la 240 milioane de kilowați/oră pe an pentru fiecare punct de producție.”

(35)

Franța a precizat că, în practică, această scutire vizează în principal unitățile industriale, dintre care majoritatea dețin instalații de cogenerare (cu excepția producției de energie electrică) și că, în plus, persoanele fizice nu beneficiază de această scutire.

(36)

În 2011, 88 de unități au beneficiat de această scutire pentru consumul propriu, pentru un volum scutit de 11 TWh. În plus, 94,8TWh, 84,6TWh și 87,4 TWh au fost scutiți în 2012, 2013 și, respectiv, în 2014 (5).

(37)

Potrivit Franței, pe parcursul întregii perioade 2003-2015, 88 de unități au beneficiat de scutire. Aceasta a reprezentat aproximativ 2 % din reducerile totale acordate, dintr-un total de 6,8 miliarde EUR.

(38)

Pe parcursul întregii perioade avute în vedere, 2003-2015, reducerile CSPE s-au ridicat la 6,8 miliarde EUR. Defalcarea acestor reduceri în funcție de tipul lor a fost prezentată în secțiunile 2.2.1-2.2.3.

(39)

Întreprinderile care beneficiază de reduceri ale CSPE sunt mari consumatori de energie electrică, care aparțin unui număr de aproximativ 227 de sectoare, în cadrul codurilor NACE. Principalele domenii de activitate în care acestea își desfășoară activitatea sunt industria metalurgică, industria chimică și petrochimică, întreprinderile din sectorul gazelor naturale, papetărie, industria nucleară, aeronautică, electronică, industria autovehiculelor, sectorul agro-alimentar și cel al transporturilor. O societate poate beneficia simultan de mai multe criterii de scutire.

(40)

Acești beneficiari ai măsurilor sunt eligibili pentru una sau mai multe dintre plafonările CSPE. Conform informațiilor furnizate de Franța, pe parcursul întregii perioade avute în vedere, 2003-2015, 1 664 de întreprinderi au beneficiat de reduceri ale CSPE, defalcate după cum urmează: 1 636 în cadrul plafonării CSPE la 0,5 % din valoarea adăugată, 552 eligibile pentru plafonările CSPE legate de punctul de consum, 88 (6) în cadrul scutirii pentru consumul propriu. Unele întreprinderi au putut să cumuleze mai multe tipuri de reduceri.

(41)

CSPE a fost introdusă în 2003. Cuantumul și distribuția acesteia au fost prezentate în secțiunile 2.2.1-2.2.3.

(42)

În 2015, aceasta a fost înlocuită cu un nou dispozitiv. Legea nr. 2015-1786 din 29 decembrie 2015 de rectificare a bugetului pentru 2015 (LFR 2015) a introdus o reformă a sistemului de impozitare a energiei, în special în ceea ce privește finanțarea costurilor aferente serviciilor publice de electricitate și gaz. Prin urmare, CSPE a fost eliminată pentru consumul înregistrat după data de 31 decembrie 2015.

(43)

Începând cu 1 ianuarie 2016, finanțarea politicilor, asigurată anterior de către CSPE, se realizează de la bugetul de stat.

(44)

Având în vedere cadrul legislativ specific aplicabil întreprinderilor de transport feroviar (7), reducerile CSPE acordate întreprinderilor de transport feroviar sunt excluse din prezenta procedură și vor face obiectul unei decizii specifice a Comisiei. Prin urmare, acestea sunt excluse din domeniul de aplicare a prezentei decizii.

(45)

Valoarea reducerilor CSPE, prevăzute la punctul 2.2, nu include, prin urmare, reducerile acordate întreprinderilor de transport feroviar.

(46)

În decizia sa de inițiere a procedurii (8), Comisia a considerat că măsurile constituie un ajutor de stat a cărui compatibilitate cu piața internă nu a fost suficient demonstrată.

(47)

Comisia a considerat că reducerile CSPE acordate constituie ajutor de stat.

(48)

În primul rând, Comisia a considerat că diversele reduceri ale CSPE prevăzute de lege constituie un avantaj selectiv în beneficiul întreprinderilor consumatoare de energie electrică produsă pentru uz propriu, mari consumatoare de energie electrică și electrointensive: în primul rând, scutirea de CSPE acordată întreprinderilor producătoare de energie electrică consumată pentru uzul propriu, astfel cum s-a arătat în considerentul 144 din decizia de inițiere a procedurii, constituie un ajutor selectiv. În al doilea rând, Comisia a constatat că există un avantaj acordat beneficiarilor unei plafonări a CSPE legate de punctul de consum, de care au beneficiat de fapt, doar anumite sectoare economice. În cele din urmă, plafonarea CSPE la 0,5 % din valoarea adăugată privește numai întreprinderile industriale care depășesc un anumit prag de consum și, prin urmare, conferă, de asemenea, un avantaj întreprinderilor în cauză.

(49)

În continuare, Comisia a observat că beneficiile rezultate din reducerile CSPE au fost finanțate, la fel ca în cazul CSPE, din resurse de stat și au fost imputabile statului. Întrucât CSPE este o resursă de stat, reducerile CSPE constituie, a fortiori, o renunțare la resursele de stat.

(50)

În cele din urmă, Comisia a considerat, de asemenea, că diferitele reduceri ale CSPE pot avea un impact asupra schimburilor comerciale dintre statele membre și pot denatura concurența din cauza diferenței de tratament între beneficiarii măsurilor și concurenții lor, care nu pot beneficia de acestea.

(51)

În ceea ce privește compatibilitatea măsurilor cu piața internă, Comisia a observat că, la data deciziei de inițiere a procedurii, CSPE nu era nici o taxă de mediu armonizată în sensul punctului 153 din OAME, nici o taxă de mediu nearmonizată în sensul punctului 151, coroborat cu punctul 70 subpunctul 14 din Orientările din 2008 (9).

(52)

În această privință, Comisia a observat că baza de impozitare specifică nu are neapărat un efect negativ asupra mediului, întrucât CSPE se plătește, parțial, pentru energia electrică din surse regenerabile. Din acest motiv, nu se poate considera că aceasta are drept obiectiv internalizarea costurilor de mediu în cuantumul CSPE. În plus, aceasta nu are scopul de a orienta producătorii și consumatorul final către activități mai ecologice. Dimpotrivă, o reducere a consumului ar presupune necesitatea de a majora CSPE datorată pentru a acoperi costurile de producție a energiei regenerabile. Prin urmare, capitolul 4 (10) din Orientările din 2008 nu se aplică.

(53)

Cu toate acestea, Comisia a considerat că măsurile de reducere a CSPE ar putea fi analizate în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, solicitând Franței să precizeze modalitățile.

(54)

Comisia a observat, de asemenea, că procesul de revizuire a Orientărilor din 2008 era în curs și că proiectul privind Orientările din 2014 conținea următoarele aspecte:

(55)

În cele din urmă, Comisia a subliniat că proiectul privind Orientările din 2014 (punctul 229) prevedea că ajutoarele sub formă de reduceri ale sprijinului financiar pentru energia electrică din surse regenerabile ar fi evaluate pe baza noilor orientări privind ajutoarele pentru mediu și energie, odată ce acestea vor fi adoptate (chiar dacă ajutoarele au fost acordate înainte de intrarea în vigoare a Orientărilor din 2014).

(56)

Având în vedere că Franța a furnizat foarte puține dovezi cu privire la obiectivul reducerilor și la justificarea acestora, Comisia a exprimat, de asemenea, îndoieli cu privire la compatibilitatea ajutorului cu piața internă. Aceasta a solicitat Franței să precizeze: (i) obiectivul de interes comun urmărit de măsură, (ii) caracterul adecvat al măsurii, (iii) efectul stimulativ al acesteia; (iv) evitarea în mod suficient a efectelor negative și nedorite asupra schimburilor comerciale.

(57)

Prin urmare, în decizia sa de inițiere a procedurii, Comisia a considerat că Franța nu a justificat în mod suficient compatibilitatea măsurilor care vizează reducerea CSPE pentru anumiți beneficiari cu piața internă.

(58)

Orientările din 2014 au intrat în vigoare la 1 iulie 2014. Acestea introduc o secțiune 3.7.2 referitoare la „ajutoare sub formă de reduceri ale sprijinului financiar pentru energia electrică din surse regenerabile”.

(59)

Această secțiune recunoaște, în primul rând, că taxele percepute pentru finanțarea politicilor în domeniul energiei nu au un efect direct asupra mediului și nu constituie taxe de mediu, în sensul strict al termenului, care vizează creșterea costului comportamentelor dăunătoare mediului. Acestea pot totuși să contribuie în mod indirect la protecția mediului, permițând finanțarea unor scheme de sprijin care contribuie la protecția mediului.

(60)

În al doilea rând, orientările indică faptul că, în unele cazuri, sistemul de finanțare a acestor măsuri de sprijin prin intermediul unei taxe pe energia electrică este avut în vedere numai în cazul în care întreprinderile afectate în mod deosebit de costurile legate de finanțarea sprijinului pentru energia din surse regenerabile pot beneficia de reduceri.

(61)

În al treilea rând, orientările stabilesc nivelurile de reducere considerate acceptabile pentru a menține acceptabilitatea financiară a măsurilor de sprijin, evitând totodată o reportare prea importantă a taxei asupra celorlalți consumatori.

(62)

În cele din urmă, secțiunea 3.7.3 din Orientările din 2014 prevede posibilitatea adoptării unui plan de ajustare pentru a realiza o convergență progresivă a nivelurilor de reducere prevăzute de o măsură națională către niveluri de reducere compatibile cu cerințele orientărilor și proporționale cu normele privind ajutoarele de stat.

(63)

În afară de întreprinderile de transport care au fost tratate separat, au fost formulate următoarele observații cu privire la decizia de inițiere a procedurii.

(64)

EDF a transmis Comisiei observațiile sale la 17 noiembrie 2014. Potrivit acestui grup, aproape […] % din scutirile de care a beneficiat vizează consumul de energie electrică consumată pentru uz propriu în vederea producerii de energie electrică injectată în rețeaua publică. Potrivit EDF, acest consum propriu se referă, pe de o parte, la consumul de energie electrică al echipamentelor auxiliare ale centralelor și, pe de altă parte, la consumul stațiilor de transfer al energiei prin pompare în centralele hidroelectrice, furnizată în acest din urmă caz de centralele nucleare.

(65)

Grupul consideră că acest consum propriu trebuie să beneficieze de o scutire totală de la plata CSPE, pe de o parte, în conformitate cu Directiva 2003/96/CE a Consiliului (11), menționată la punctul 51, al cărei articol 14 alineatul (1) litera (a) prevede că statele membre scutesc de acciză produsele energetice, precum și energia electrică utilizată pentru a produce energie electrică sau pentru a menține capacitatea de producere a energiei electrice și, pe de altă parte, în temeiul deciziei de validare a sistemului german de „suprataxă pentru energia regenerabilă” instituit prin Legea „EEG 2014” cu privire la ajutorul de stat (12).

(66)

În mod complementar, EDF subliniază necesitatea de a asigura coerența între sistemele de scutire de taxele legate de energie între diferitele state membre și de care beneficiază, în special, industriile electrointensive. O diferență de tratament al acestor scutiri între statele membre ar putea conduce, prin urmare, la creșterea diferențelor în materie de competitivitate constatate în prezent pe diferitele piețe.

(67)

ALFI (Air Liquide France Industrie) și-a prezentat observațiile Comisiei la 3 noiembrie 2014. Grupul subliniază, în primul rând, că costurile suportate de grup în ceea ce privește energia reprezintă […]-[…] % din costurile de producție. În al doilea rând, ALFI susține că o creștere prea mare a costului energiei electrice ar reprezenta un stimulent pentru internalizarea producției de gaze industriale de către diferitele industrii care le utilizează (substanțe chimice, oțel, substanțe petrochimice, sticlă), dar la o scară mai mică, ceea ce ar conduce la o creștere globală a consumului de energie.

(68)

În continuare, ALFI contestă faptul că reducerile CSPE au drept urmare acordarea unui avantaj beneficiarilor. Potrivit acestui grup, reducerile respective ale CSPE nu fac decât să răspundă unei „misiuni de serviciu public” de aprovizionare și, prin urmare, nu pot constitui ajutor de stat, fără a se specifica exact temeiul juridic.

(69)

În cele din urmă, ALFI consideră că, fără a aduce atingere absenței ajutorului, astfel cum s-a subliniat în considerentul anterior, aceste reduceri ale CSPE, în cazul calificării lor drept ajutor de stat, ar fi compatibile cu secțiunea 3.7.2 din Orientările din 2014, care recunoaște, în anumite condiții, compatibilitatea unei diferențieri și a unor reduceri specifice în beneficiul întreprinderilor industriale electrointensive. Prin urmare, recuperarea ajutorului, în cazul în care existența acestuia ar fi dovedită, ar fi exclusă în orice caz.

(70)

UNIDEN, asociație care reprezintă interesele industriilor mari consumatoare de energie din Franța, a transmis Comisiei observațiile sale la 3 noiembrie 2014. Potrivit asociației respective, reducerile CSPE urmăresc mai multe obiective de interes comun, ceea ce face ca măsurile să fie compatibile în temeiul articolului 107 alineatul (3) din TFUE și al Orientărilor din 2014.

(71)

În primul rând, măsurile urmăresc un obiectiv de a menține competitivitatea sectoarelor industriale expuse concurenței la nivel mondial. În al doilea rând, măsurile urmăresc un obiectiv social. În al treilea rând, măsurile urmăresc un obiectiv de coeziune economică, socială și teritorială, constând în special în protejarea consumatorilor celor mai defavorizați. În cele din urmă, măsurile urmăresc un obiectiv de eficiență energetică, în deplină concordanță cu legislația Uniunii Europene.

(72)

Franța a prezentat observații atât cu privire la calificarea măsurilor, cât și cu privire la compatibilitatea acestora cu piața internă.

(73)

Principalele argumente prezentate de Franța pentru a justifica absența ajutorului se referă, pe de o parte, la absența selectivității și, pe de altă parte, la absența denaturării concurenței.

(74)

Potrivit Franței, măsurile nu sunt selective, din trei motive principale:

(75)

În primul rând, jurisprudența a considerat că introducerea unor reduceri ale suprataxelor de către statele membre nu este suficientă pentru a stabili selectivitatea, întrucât întreprinderile care depășesc pragurile stabilite nu se află în aceeași situație de fapt ca și celelalte întreprinderi. În consecință, jurisprudența Curții a considerat că plafonarea legată de punctul de consum nu este suficientă pentru a face ca această măsură să fie selectivă și că este posibil, într-adevăr, ca plafonările pentru anumite taxe să nu constituie ajutor selectiv (13). În ceea ce privește plafonarea CSPE la 0,5 % din valoarea adăugată, Franța se bazează pe jurisprudența Consiliului constituțional (14) pentru a reaminti faptul că, considerând CSPE ca fiind în conformitate cu principiul egalității în fața impozitului, Curtea a recunoscut că beneficiarii acestei plafonări se aflau într-o situație de fapt diferită de a celorlalte întreprinderi, de unde absența unui ajutor selectiv.

(76)

În al doilea rând, în ceea ce privește mai exact consumul propriu, Franța consideră că scutirea de CSPE de care beneficiază consumatorii de energie electrică produsă pentru uz propriu se referă la beneficiari aflați într-o situație de fapt diferită de a celorlalți contribuitori la CSPE și exclude, prin urmare, caracterul selectiv al ajutorului.

(77)

În al treilea rând, absența selectivității este justificată de natura sistemului fiscal francez din care rezultă măsurile și care nu are un caracter selectiv. Potrivit Franței, plafonările CSPE sunt rezultatul naturii în sine a sistemului fiscal, care prevede că sarcina fiscală trebuie să țină cont de posibilitățile contributive ale fiecăruia.

(78)

În cele din urmă, în cazul consumatorilor care produc energie electrică pentru uz propriu din surse de energie regenerabile („ENR”) sau prin cogenerare, care își desfășoară activitatea, în principal, în sectoarele industriei chimice, siderurgiei și industriei petrochimice, Franța subliniază că este logic ca energia electrică produsă și consumată pentru uz propriu să fie scutită de partea de CSPE care finanțează ENR sau care sprijină cogenerarea, întrucât această energie electrică nu a beneficiat de niciun sprijin public finanțat de către CSPE, cu toate că aceasta contribuie la obiectivul de protecție a mediului urmărit prin sprijinul acordat ENR și cogenerării finanțate de CSPE în același mod ca și energia electrică injectată în rețea (care beneficiază de sprijinul finanțat de CSPE). Franța subliniază că, din acest motiv, scutirea consumatorilor care produc energie electrică pentru uz propriu utilizând ENR sau cogenerarea nu constituie un avantaj selectiv.

(79)

Franța susține că o măsură similară a existat înainte de intrarea în vigoare a CSPE în 2003. În consecință, Franța consideră că ajutorul a avut un impact redus asupra situației economice și concurențiale a întreprinderilor situate în Franța.

(80)

În ipoteza în care clasificarea drept ajutor ar fi totuși confirmată, Franța propune o analiză a compatibilității CSPE în trei moduri diferite:

(81)

În primul rând, compatibilitatea măsurilor rezultă din faptul că acestea respectă dispozițiile prevăzute de Directiva 2003/96/CE (a se vedea secțiunea 4.2.1).

(82)

În al doilea rând, dacă CSPE ar putea fi considerată o taxă de mediu, reducerile acesteia ar fi, prin urmare, pe deplin compatibile cu Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru protecția mediului (15) (denumite în continuare „Orientările din 2001”), cu Orientările din 2008 și cu Orientările din 2014 (a se vedea secțiunea 4.2.2).

(83)

În al treilea rând, dacă CSPE nu ar putea fi calificată drept taxă de mediu, plafonările sale ar fi compatibile cu Orientările din 2014 pentru partea din CSPE care finanțează energia din surse regenerabile și cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE pentru celelalte componente ale CSPE (a se vedea secțiunea 4.2.3).

(84)

Franța subliniază că Directiva 2003/96/CE autorizează anumite scutiri:

(85)

În primul rând, la articolul 14 alineatul (1) litera (a), directiva autorizează scutirea de taxe pentru energia electrică utilizată pentru producerea de energie electrică sau pentru menținerea capacității de producție. Această scutire acoperă, în mare parte, scutirea pentru consumul propriu prevăzută în cadrul măsurilor în cauză.

(86)

În al doilea rând, directiva autorizează, la articolul 15 alineatul (1) litera (e), scutirile de taxe pentru energia electrică consumată pentru uz propriu și produsă prin cogenerare.

(87)

În cele din urmă, articolul 17 alineatul (1) litera (a) din directivă autorizează scutiri parțiale pentru întreprinderile „mari consumatoare de energie”, definite ca întreprinderi ale căror achiziții de produse energetice și de electricitate reprezintă 3 % din valoarea producției sau ale căror taxe pe energie reprezintă 0,5 % din valoarea lor adăugată.

(88)

În corespondența cu Comisia, Franța estimează că CSPE poate fi considerată o taxă de mediu, astfel cum este definită la punctul 70 subpunctul 14 din Orientările din 2008. Franța a considerat, într-adevăr, că baza de impozitare are efecte negative asupra mediului, chiar dacă aceasta are drept scop finanțarea energiei din surse regenerabile și că, prin urmare, schema de ajutor este favorabilă mediului. Această calificare conduce la evaluarea compatibilității măsurilor cu piața internă în temeiul a trei baze de compatibilitate succesive.

(89)

În primul rând, pentru perioada 2003-2008, compatibilitatea reducerilor CSPE trebuie evaluată în conformitate cu Orientările din 2001. Potrivit Franței, această compatibilitate este asigurată de faptul că beneficiarii plătesc o parte semnificativă a CSPE, și anume cel puțin 20 %, în conformitate cu punctele 51.1.a și 51.1.b din Orientările din 2001.

(90)

În al doilea rând, Franța consideră că măsurile sunt conforme cu Orientările din 2008 pentru perioada 2008-2014. Pe de o parte, Franța consideră CSPE ca fiind o taxă de mediu. Pe de altă parte, punctul 4 din Orientările din 2008 prevede că taxele de mediu sunt compatibile cu piața internă. Prin urmare, compatibilitatea măsurilor cu piața internă ar fi demonstrată suficient.

(91)

În cele din urmă, Franța consideră că cele două plafonări ale CSPE sunt compatibile cu Orientările din 2014, care erau aplicabile între 1 iulie și sfârșitul măsurilor din 2015 și că acestea respectă, în special, punctul 170 din respectivele orientări.

(92)

Cu toate acestea, în notificarea din 22 octombrie 2015, Franța a acceptat să aibă în vedere posibilitatea de a nu considera CSPE ca pe o taxă de mediu și de a suporta consecințele în ceea ce privește analiza compatibilității acesteia cu piața internă în temeiul secțiunii 3.7.2 din Orientările din 2014, pe de o parte, și al articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, pe de altă parte.

(93)

Potrivit Franței, conformitatea măsurilor cu Orientările din 2014 este demonstrată. Franța se referă în mod explicit la secțiunea 3.7.2 ca temei juridic pentru evaluarea compatibilității măsurilor în cauză (16) cu piața internă.

(94)

În primul rând, Franța subliniază că toate ajutoarele, acordate înainte de 1 ianuarie 2011 sub forma unei reduceri a contribuțiilor pentru finanțarea sprijinului pentru energia electrică din surse regenerabile, pot fi declarate compatibile cu piața internă, astfel cum se prevede la punctul 248 din Orientările din 2014.

(95)

În al doilea rând, pentru perioada de după 2011, Franța consideră că ajutorul poate fi acordat în măsura în care face obiectul unui plan de ajustare care garantează, pe baza unor criterii obiective, convergența nivelurilor de reducere acordate în cadrul măsurilor în cauză către nivelurile autorizate de secțiunea 3.7.2 din Orientările din 2014.

(96)

Franța subliniază că 50 % din sprijinul pentru incinerare trebuie să fie calificat drept sprijin pentru producția de energie din surse regenerabile, având în vedere că 50 % din deșeurile incinerate sunt biodegradabile, astfel cum reiese din statisticile AIE și Eurostat.

(97)

În cazul CSPE care nu privește finanțarea generării de energie electrică din surse regenerabile de energie, Franța a prezentat o analiză detaliată a compatibilității măsurilor, pe care Comisia o descrie mai jos.

(98)

Franța consideră că tratatul oferă o bază juridică satisfăcătoare pentru a justifica compatibilitatea măsurii cu piața internă, în ceea ce privește plafonările CSPE pentru „alte politici decât dezvoltarea energiei din surse regenerabile, plafonările privind partea din CSPE care finanțează dezvoltarea energiei din surse regenerabile fiind (…) reglementate de [] OAME 2014”.

(99)

Franța menționează, în primul rând, că legislația europeană permite, în mod legitim, ca întreprinderile electrointensive să nu suporte costurile excesive ale alimentării cu energie electrică, având în vedere obiectivele de interes comun care sunt (i) cogenerarea, (ii) obiectivul coeziunii teritoriale și al protecției regiunilor ultraperiferice, (iii) obiectivul coeziunii sociale și al combaterii excluziunii.

(100)

Potrivit Franței, cele două plafonări ale CSPE, cea legată de punctul de consum și cea la 0,5 % din valoarea adăugată, urmăresc, în al doilea rând, menținerea competitivității întreprinderilor, susținută prin articolul 173 alineatul (1) din TFUE. În plus, Franța observă că Directiva 2003/96/CE oferă, de asemenea, statelor membre posibilitatea de a aplica scutiri în favoarea întreprinderilor mari consumatoare de energie pentru a menține competitivitatea acestora, posibilitate recunoscută și de Orientările din 2014 (secțiunea 3.7.2) privind finanțarea energiei din surse regenerabile. În cazul în care acest obiectiv de menținere a competitivității nu este suficient pentru a justifica existența unui interes comun, el contribuie, în opinia Franței, la justificarea acestui obiectiv de interes comun.

(101)

Potrivit Franței, necesitatea măsurilor este justificată în mod corespunzător, întrucât acestea contribuie la consolidarea competitivității întreprinderilor beneficiare și, prin urmare, la prevenirea riscurilor de delocalizare. În plus, având în vedere că măsurile au fost corect direcționate și plafonările au fost corect stabilite, acestea nu sunt, prin urmare, discriminatorii. În acest sens, Franța subliniază coerența pragurilor alese între cele două categorii de scutiri, cea legată de punctul de consum și cea a valorii adăugate, plafonarea legată de punctul de consum nefiind decât o diminuare pentru fiecare punct de consum a plafonării la 0,5 % a valorii adăugate. În cele din urmă, beneficiarii sunt selectați pe baza unor criterii transparente și obiective, menite să vizeze întreprinderile cele mai expuse riscului de pierdere a competitivității.

(102)

De asemenea, Franța justifică necesitatea măsurilor prin faptul că o subminare a acestor reduceri ar genera costuri suplimentare, evaluate între 12 % și 24 % din valoarea adăugată. Franța susține, de asemenea, că o creștere de 2 EUR/MWh a facturii la energie reprezintă o creștere de 2 % a costurilor de producție, ceea ce reprezintă mai mult decât „marja netă” a acestor întreprinderi. În acest context, un efort financiar suplimentar generat de eliminarea reducerilor CSPE nu ar face, potrivit Franței, decât să crească riscul de delocalizare a întreprinderilor electrointensive și să creeze un risc pentru finanțarea politicilor în cauză, prin transferarea sarcinii asupra celorlalți consumatori.

(103)

În mod similar, Franța consideră că caracterul adecvat al măsurilor este justificat prin Directiva 2003/96/CE, prin care se admite că întreprinderile care plătesc o taxă pe energie egală cu 0,5 % din valoarea adăugată vor putea beneficia de scutiri dincolo de acest prag, atât din cauza lipsei de armonizare fiscală, cât și din cauza riscurilor de pierdere a competitivității la nivel internațional.

(104)

Prin urmare, reducerile CSPE sunt adecvate, potrivit Franței, în lipsa unei armonizări integrale a impozitelor și având în vedere deteriorarea semnificativă a competitivității europene.

(105)

În continuare, Franța subliniază că reducerile CSPE sunt proporționale. Acestea corespund unei contribuții medii cuprinse între 31 % și 34 % din contribuția totală, și anume între 5,1 și 5,6 EUR/MWh (conform estimărilor din 2014), față de o CSPE care se ridică la 16,5 EUR/MWh la aceeași dată. Franța remarcă faptul că valoarea de 31 %-34 % este mai mare decât valoarea minimă autorizată în temeiul Orientărilor din 2008, dar și al secțiunilor 3.7.1 și 3.7.2 din Orientările din 2014 și, în consecință, este proporțională.

(106)

Prin urmare, în opinia Franței, reducerile pot fi considerate proporționale în măsura în care rămâne în sarcina beneficiarilor să plătească o parte suficient de mare din CSPE.

(107)

Franța a comunicat cuantumul CSPE per beneficiar pentru anul 2014. Prin urmare, Comisia remarcă faptul că, numai în 2014, cel puțin 124 de beneficiari au plătit un nivel al CSPE mai mic decât valoarea de 15 % prevăzută la punctul 188 din Orientările din 2014.

(108)

Franța consideră că această condiție nu este aplicabilă în cazul de față. Aceasta subliniază că măsurile nu au scopul de a încuraja beneficiarii să își schimbe comportamentul, ci mai degrabă urmăresc să evite orice deteriorare a competitivității acestora, în scop preventiv.

(109)

În această privință, Franța susține că scutirile de la plata CSPE instituite au tocmai rolul de a limita aceste denaturări ale concurenței. În observațiile sale, aceasta subliniază că, în pofida respectivelor plafonări ale CSPE, diferența de preț dintre Franța și America de Nord rămâne semnificativă, ridicându-se la aproximativ 10 EUR/MWh în cazul întreprinderilor electrointensive. Franța menționează, de asemenea, un studiu al ICF pentru a sublinia faptul că această țară acordă mai puține scutiri decât Germania, Italia și Danemarca (19).

(110)

În sfârșit, în ceea ce privește celelalte aspecte ale CSPE, descrise în considerentul 11 punctele 1-3, Franța a furnizat următoarele elemente:

(111)

Ca o observație preliminară, Franța menționează că această scutire, în cazul consumului propriu pentru a produce energie electrică, este pe deplin compatibilă cu Directiva 2003/96/CE, care prevede că micii producători de energie electrică pot fi scutiți de taxa pe electricitate, cu condiția ca produsele utilizate pentru producerea acestei energii electrice să fie impozitate în plus.

(112)

În ceea ce privește existența ajutorului, Franța explică mai întâi că aceste scutiri de la plata CSPE nu constituie ajutor selectiv. Franța subliniază că această scutire este independentă de natura activității beneficiarilor și se aplică, în principiu, tuturor întreprinderilor, în limita unei capacități de 240 GWh. În plus, acești beneficiari nu constituie o povară pentru sistemul electric în ceea ce privește partea utilizată pentru consumul propriu. Prin urmare, este legitim ca aceștia să fie tratați în mod diferit față de consumatorii care cumpără întreaga cantitate de energie electrică.

(113)

În continuare, Franța consideră că scutirea de la plata CSPE acordată întreprinderilor consumatoare de energie electrică produsă pentru uz propriu nu conduce la denaturări ale concurenței, întrucât mai multe țări, din cadrul Uniunii Europene în special, aplică același tip de scutire. Prin urmare, această scutire nu poate constitui ajutor de stat.

(114)

În ceea ce privește compatibilitatea scutirii, Franța consideră că, în cazul în care consumul propriu ar reprezenta un ajutor, acesta ar urmări un obiectiv de interes comun, contribuind la securitatea aprovizionării printr-o atenuare a efectelor vârfurilor de consum de energie electrică.

(115)

Luând în considerare ipoteza unei baze de compatibilitate cu piața internă, furnizată în comun de secțiunea 3.7.2 din Orientările din 2014 și de articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, astfel cum s-a stabilit în secțiunea 4.2.3, Franța a evidențiat consecințele acesteia într-o scrisoare adresată Comisiei la 27 octombrie 2017. În această scrisoare, Franța a prezentat o nouă versiune a planului de ajustare, în conformitate cu secțiunea 3.7.3 din Orientările din 2014, menită să asigure, conform unor norme obiective, convergența reducerilor acordate în cadrul măsurilor către nivelurile de scutire compatibile cu orientările menționate, astfel cum au fost definite în secțiunea 3.7.2.

(116)

Această etapă de calcul al CSPE alocate în diferite scopuri permite calcularea sumei care urmează să fie plătită de beneficiarii reducerilor de CSPE în cadrul planului de ajustare. Această sumă se situează între valoarea CSPE deja plătită și suma calculată în conformitate cu orientările. Cuantumul CSPE care trebuie plătit se calculează în mod diferit în funcție de componentele relevante ale CSPE și se stabilește astfel cum este indicat în secțiunea 4.4.1.

(117)

În ceea ce privește partea din CSPE utilizată pentru finanțarea energiei din surse regenerabile, inclusiv incinerarea deșeurilor biodegradabile, Franța preconizează un plan de ajustare conform căruia, la data teoretică 1 ianuarie 2019, CSPE care a fost întreruptă la 1 ianuarie 2016 și, în mod progresiv, valoarea CSPE care trebuie să fie plătită la 1 ianuarie 2019 să fie cea calculată conform Orientărilor din 2014:

(118)

Dacă întreprinderea (i) aparține unui sector de activitate menționat în anexa 3 la Orientările din 2014 și are o intensitate electrică de peste 20 % sau (ii) are o intensitate electrică de cel puțin 20 % și o expunere la schimburile comerciale internaționale mai mare de 4 % (sau care este inclusă în anexa 5 la orientările respective), atunci aceasta trebuie să plătească valoarea cea mai mică între 15 % din sarcină sau 0,5 % din valoarea sa adăugată.

(119)

În cazul în care întreprinderea aparține unui sector menționat în anexa 3 la Orientările din 2014 și are o intensitate electrică sub 20 %, atunci aceasta trebuie să plătească valoarea cea mai mică între 15 % din sarcină sau 4 % din valoarea sa adăugată.

(120)

În celelalte cazuri, dacă întreprinderea (i) aparține unui sector de activitate care nu este menționat în anexa 3 la orientări sau (ii) sectorul său este menționat în anexa 5, dar are o intensitate electrică mai mică de 20 % și (iii) a beneficiat de ajutor înainte de 1 iulie 2014, atunci aceasta trebuie să plătească cel puțin 20 % din sarcină.

(121)

În cele din urmă, în toate celelalte cazuri, nivelul CSPE care trebuie atins la 1 ianuarie 2019 este de 100 %.

(122)

În ceea ce privește cogenerarea, egalizarea tarifară și tarifele sociale, planul de ajustare are drept rezultat ca, cel târziu în 2019, cuantumul CSPE plătit să fie de:

(123)

Franța consideră că acest plan de ajustare este justificat, din aceleași motive prezentate în secțiunea 3.7.3 din Orientările din 2014 privind reducerea cheltuielilor destinate finanțării energiei din surse regenerabile. În special, planul de ajustare permite evitarea unei creșteri prea brutale a sarcinii care ar rezulta dintr-o aplicare imediată a criteriilor prevăzute la punctele 185-189 din Orientările din 2014. În acest sens, planul contribuie la sustenabilitatea financiară a CSPE prin asigurarea acceptabilității sprijinului și a modalităților de finanțare a acestuia.

(124)

Cu toate acestea, în ceea ce privește reducerea CSPE alocată obiectivelor descrise în considerentul 110 punctele 1 și 2, Franța nu a intenționat să le includă în planul de ajustare. Franța a confirmat faptul că CSPE alocată acestor obiective trebuia să fie plătită integral pentru perioada avută în vedere, 2003-2015 (20), iar reducerile CSPE acordate, pentru CSPE alocată acestor obiective, vor face obiectul recuperării integrale.

(125)

În ceea ce privește componentele ENR și cogenerare, Franța a lansat planul de ajustare în 2011. Franța se bazează, în această privință, pe punctul 248 din Orientările din 2014 și pe deciziile Comisiei din 15 iunie 2017 [SA.38635 (21)] și din 21 septembrie 2017 [SA.47887 (22)].

(126)

În ceea ce privește celelalte componente finanțate de CSPE, Franța, ca urmare a îndoielilor exprimate de Comisie în decizia sa de inițiere a procedurii, a lansat planul de ajustare începând din 2004. Franța consideră că această dată este justificată ca urmare a termenului de prescripție de 10 ani aplicabil în cazul de față pe baza termenului de prescripție de 10 ani prevăzut la articolul 17 din Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului (23).

(127)

Potrivit Franței, în conformitate cu articolul 14 din Directiva 2003/96/CE, care prevede că energia electrică consumată pentru producerea de energie electrică, precum și pentru menținerea capacității de producție a energiei electrice este scutită integral de la impozitare, beneficiarii de scutirea legată de consumul propriu care sunt producătorii de energie electrică (codul NACE 3511) pot fi scutiți de plata CSPE pentru energia electrică consumată pentru uz propriu. Franța consideră că, prin urmare, nu este necesar ca acești beneficiari să fie incluși în planul de ajustare.

(128)

Pentru beneficiarii de scutire care produc energie electrică utilizând ENR, energia electrică produsă și consumată pentru uz propriu poate fi scutită de partea de CSPE care finanțează ENR, în măsura în care această energie electrică nu a beneficiat de niciun sprijin public, în timp ce CSPE a finanțat parțial sprijinul pentru ENR.

(129)

Cu toate acestea, Franța a inclus în planul de ajustare scutirea pentru partea rămasă din CSPE, cu excepția cazului în care beneficiul este mai mic decât plafonul pentru ajutoarele de minimis.

(130)

În mod similar, în cazul beneficiarilor de scutire care produc energie electrică prin cogenerare, energia electrică produsă și consumată pentru uz propriu poate fi scutită de partea de CSPE care finanțează cogenerarea, în măsura în care aceasta din urmă nu a beneficiat de sprijin public.

(131)

Cu toate acestea, Franța a inclus în planul de ajustare scutirea pentru partea rămasă din CSPE, cu excepția cazului în care beneficiul este mai mic decât plafonul pentru ajutoarele de minimis.

(132)

Pentru CSPE care trebuie plătită, excluzând scutirea, Franța realizează un calcul pentru fiecare întreprindere, pe baza ratei anuale și a consumului întreprinderii. Această valoare teoretică a CSPE este distribuită pentru fiecare politică în funcție de distribuirea transmisă de CRE, comunicată Comisiei la 20 decembrie 2016:

Ponderea anuală a fiecărei politici, notă a autorităților franceze din 20 decembrie 2016.

(133)

Franța subliniază că ENR, cogenerarea, egalizarea și tarifele sociale reprezintă 98,2 % din cuantumul CSPE suportat începând cu anul 2003.

(134)

În ceea ce privește incinerarea, Franța subliniază că, pe baza statisticilor Agenției Internaționale a Energiei și ale Eurostat, energia produsă prin filiera UIDM (Unitate pentru Incinerarea Deșeurilor Menajere), evaluată sub forma energiei termice sau electrice, este contabilizată în proporție de 50 % ca energie provenită din surse regenerabile. În consecință, jumătate din CSPE alocată pentru sprijinul incinerării este integrată în componenta ENR. În plus, sprijinul pentru incinerarea deșeurilor care nu sunt biodegradabile, utilizate pentru cogenerarea cu randament ridicat, este alocat componentei cogenerare a CSPE. Această ipoteză determină Franța să opteze pentru următoarea distribuire:

(135)

Franța precizează că, pentru fiecare dintre reducerile CSPE acordate, pragul de minimis prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei (24) a fost aplicat: pentru fiecare beneficiar, valoarea ajutorului acordat în ultimii trei ani consecutivi este comparată cu suma de 200 000 EUR. În cazul în care valoarea ajutorului acordat în ultimii trei ani consecutivi este mai mică de 200 000 EUR, valoarea rambursării este nulă în cei trei ani. Franța subliniază că va ține seama, de asemenea, de decizia Comisiei Europene N 7/2009 (25) care prevede o creștere a pragului de minimis la 500 000 EUR pentru anii 2009 și 2010, pentru a lua în considerare circumstanțele crizei economice din acel moment.

(136)

Pentru beneficiarii care nu pot fi calificați ca întreprinderi electrointensive, în sensul punctelor 185-187 din Orientările din 2014, sau care nu respectă în totalitate dispozițiile secțiunii 3.7.2 din orientările respective, Franța a prezentat un plan de ajustare care conduce la o creștere progresivă a contribuției acestora (a se vedea considerentele 117 și 118).

(137)

Acest plan de ajustare este comun tuturor componentelor CSPE. Acesta corectează totalitatea plafonărilor și scutirilor acordate în cadrul măsurii. Acesta acoperă, de asemenea, toate politicile finanțate de CSPE.

(138)

Punctul de plecare al planului de ajustare este CSPE plătită efectiv de către beneficiari în anul în care a fost lansat planul (2004 sau 2011, după caz).

(139)

Planul de ajustare referitor la diferitele reduceri ale CSPE acordate trebuie să conducă la situația în care, până cel târziu la 1 ianuarie 2019, sumele plătite ating nivelurile de contribuții minime în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat. Cuantumul CSPE necesar în conformitate cu normele descrise în considerentele 118-122 trebuie să fie atins.

(140)

Această creștere se realizează prin aplicarea următoarei reguli de creștere:

(141)

Suma care trebuie plătită anual prin politica finanțată = suma plătită

(142)

+ (suma de plată – suma plătită) × [(e^n)-1]/[(e^N)-1]

cu n: numărul anului planului de ajustare (exemplu: pentru un plan cu începere în 2011 și aplicare integrală în 2019, în 2011 n = 0, în 2012 n = 1, …, în 2019 n = 8)

și N: numărul de ani din plan (exemplu: pentru același exemplu ca mai sus, N = 8).

(143)

Această regulă garantează că valoarea CSPE care trebuie plătită se apropie de-a lungul timpului de nivelul teoretic al CSPE care urmează să fie plătit până în 2019. Întrucât CSPE a fost desființată în 2016, planul de ajustare nu va fi însă aplicat după 2015.

(144)

Funcția utilizată pentru a merge de la punctul de plecare menționat la punctul de sosire teoretic este progresivă.

(145)

Planul de ajustare prevede că sumele CSPE scutite, care depășesc nivelurile autorizate de planul de ajustare, vor fi recuperate.

(146)

Suma care trebuie rambursată este diferența dintre (i) CSPE care urmează să fie plătită conform descrierii din secțiunile 4.4.1-4.4.7 și (ii) CSPE plătită efectiv de beneficiari. Această sumă este calculată pentru fiecare beneficiar și pentru fiecare an.

(147)

În cazul beneficiarilor scutirii pentru consumul propriu care produc energie electrică pentru consum propriu din ENR sau prin cogenerare, nivelul minim al CSPE este zero în ceea ce privește CSPE care finanțează ENR și, respectiv, cogenerarea.

(148)

Dacă, pentru un anumit beneficiar și pentru un anumit an, suma plătită pentru o anumită politică este mai mare sau egală cu suma care trebuie plătită pentru nivelul minim al CSPE necesar, atunci cuantumul reținut pentru planul de ajustare este nivelul minim necesar al CSPE care trebuie plătit pentru anul respectiv. În acest caz, suma excedentară plătită nu se deduce din suma care trebuie recuperată, datorată de către beneficiarul respectiv, care rezultă din calculul efectuat pentru ceilalți ani.

(149)

În nota sa din 11 octombrie, Franța a prezentat o estimare preliminară a sumelor care trebuie recuperate, în valoare de 31 de milioane EUR. Aproximativ 700 de întreprinderi urmau să participe la o procedură de recuperare. Cu toate acestea, Franța a precizat că evaluarea acestei sume trebuie finalizată odată ce informațiile privind reducerile pentru fiecare beneficiar vor fi colectate pentru toți anii.

(150)

În conformitate cu articolul 107 alineatul (1) din TFUE, sunt incompatibile cu piața internă, în măsura în care afectează schimburile dintre statele membre, ajutoarele acordate de un stat membru sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau amenință să denatureze concurența prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri.

(151)

Comisia a examinat calificarea diferitelor reduceri ale CSPE drept ajutoare având în vedere aceste dispoziții.

(152)

Comisia concluzionase, în secțiunea 3.1.1 din decizia de inițiere a procedurii din 2014, că CSPE este o resursă de stat.

(153)

Comisia constată, în primul rând, că nicio parte interesată nu contestă concluzia Comisiei menționată în paragraful anterior.

(154)

Comisia constată că, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, numai avantajele acordate direct sau indirect prin intermediul resurselor publice pot fi considerate ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

(155)

Simplul fapt că un avantaj nu este finanțat direct din resurse de stat nu este suficient pentru a exclude implicarea resurselor de stat. Din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene rezultă că nu este necesar să se stabilească faptul că a avut loc un transfer de fonduri din bugetul general al statului sau din partea unui organism public pentru ca un avantaj acordat uneia sau mai multor întreprinderi să poată fi considerat ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE (26).

(156)

Conform jurisprudenței și unei practici decizionale constante a Comisiei, produsele rezultate din taxe de stat, gestionate și alocate în temeiul dispozițiilor legislative naționale, constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, indiferent dacă sunt gestionate de un organism public sau privat [Essent (27), Vent de Colère (28)].

(157)

Cu toate acestea, în ceea ce privește CSPE, Curtea a avut deja posibilitatea de a confirma că aceasta este o resursă de stat. Într-adevăr, în cauza care a făcut obiectul hotărârii Curții de Justiție din 19 decembrie 2013, Asociația Vent de Colère! (29), și care viza obligația de a achiziționa energie eoliană descrisă în considerentul 10 litera (a) de mai sus, finanțată de CSPE, Curtea a concluzionat că CSPE este o resursă de stat.

(158)

În al treilea rând, Comisia constată că avantajul este imputabil statului, întrucât plafonările sunt stabilite prin lege și prin acte administrative de punere în aplicare, care stabilesc regimul acestora și modalitățile de aplicare.

(159)

Caracterul statal al CSPE este confirmat, de asemenea, de mecanismele instituite de Franța pentru a o colecta. Astfel cum s-a explicat în considerentele 14 și 15, colectarea CSPE este centralizată de Caisse des Dépôts et Consignations, o entitate publică, astfel încât gestiunea financiară a CSPE este asigurată de o entitate publică și controlată de stat, ceea ce susține calificarea drept resursă de stat.

(160)

Prin urmare, Comisia confirmă concluziile pe care le-a stabilit în decizia sa de inițiere a procedurii. CSPE și, a fortiori, plafonările acesteia sunt imputabile statului și sunt acordate prin intermediul resurselor de stat.

(161)

În ceea ce privește evaluarea existenței unui avantaj, Comisia constată că, în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, măsurile care, sub diverse forme, atenuează costurile suportate de o întreprindere și care, fără a fi subvenții în sens strict, sunt, prin natura lor, similare cu ajutoarele de stat și, prin urmare, sunt considerate ajutoare de stat (30).

(162)

În cazul de față, Comisia constată că articolul 5 din Legea nr. 2000-108 (astfel cum a fost modificată prin articolul 37 din Legea nr. 2003-8) prevede principiul conform căruia CSPE trebuie să fie plătită de consumatorii finali de energie electrică instalați pe teritoriul francez și că valoarea CSPE se calculează proporțional cu cantitatea de energie electrică consumată. Prin scutirea de la plata CSPE a energiei electrice consumate pentru toată cantitatea care depășește plafonul legat de punctul de consum sau pentru întreprinderile industriale electrointensive cu 0,5 % din valoarea lor adăugată, statul a atenuat costurile aferente CSPE, pe care întreprinderile beneficiare ar fi trebuit, în caz contrar, să le plătească. Plafonările legate de punctul de consum și la valoarea adăugată reprezintă, prin urmare, avantaje pentru întreprinderile beneficiare.

(163)

În ceea ce privește existența unui avantaj selectiv, Curtea a reamintit, în hotărârea sa din 21 decembrie 2016 în cauzele Comisia/World Duty Free Group, pe de o parte, și Comisia/Banco Santander și Santusa, pe de altă parte (31), că, pentru a stabili selectivitatea unei măsuri fiscale sau a unei sarcini, trebuie să se stabilească dacă aceasta introduce între operatori care se află, în ceea ce privește obiectivul urmărit de regimul fiscal general în cauză, într-o situație de fapt și de drept comparabilă, o diferențiere nejustificată prin natura și economia acestui regim.

(164)

Cu toate acestea, noțiunea de ajutor nu se aplică măsurilor care fac o diferențiere între întreprinderi în ceea ce privește taxele, atunci când această diferențiere rezultă din natura și economia sistemului de sarcini în cauză. În acest caz, statului membru care a introdus o astfel de diferențiere între întreprinderi în materie de sarcini îi revine obligația de a demonstra că aceasta este efectiv justificată prin natura și economia sistemului în cauză (32).

(165)

Comisia ia act de faptul că articolul 5 din Legea nr. 2000-108 (astfel cum a fost modificată de articolul 37 din Legea nr. 2003-8) prevede principiul conform căruia CSPE trebuie să fie plătită de consumatorii finali de energie electrică instalați pe teritoriul francez și că valoarea CSPE se calculează proporțional cu cantitatea de energie electrică consumată. CSPE are scopul de a finanța următoarele măsuri:

(166)

Comisia observă că întreprinderile care beneficiază de plafonări ale CSPE la 0,5 % din valoarea adăugată și legate de punctul de consum se află în aceeași situație de fapt precum ceilalți consumatori finali în ceea ce privește obiectivele CSPE. Acești consumatori, pe de o parte, sunt consumatori de energie electrică și nu există nicio bază pentru a considera că respectivii consumatori care beneficiază de plafonări ar fi diferiți de consumatorii care nu beneficiază de acestea, având în vedere obiectivele privind finanțarea sprijinului pentru energia regenerabilă, cogenerare, egalizare tarifară și tarife sociale. Prin urmare, acești beneficiari ar trebui să contribuie, în aceeași proporție precum ceilalți consumatori finali, la finanțarea serviciului public de alimentare cu energie electrică.

(167)

În plus, criteriile de eligibilitate pentru plafonări, la 0,5 % din valoarea adăugată și legate de punctul de consum, generează discriminări suplimentare în cadrul grupului de întreprinderi care ar putea fi vizate de aceste plafonări.

(168)

În primul rând, plafonarea la 0,5 % din valoarea adăugată, care se presupune că se referă la întreprinderile electrointensive, este rezervată, de fapt, numai celor mai mari întreprinderi, având în vedere pragul minim eligibil de consum de 7 GWh pe an. Astfel, întreprinderile electrointensive pentru care CSPE depășește 0,5 % din valoarea adăugată, dar cu un consum anual mai mic nu sunt eligibile pentru plafonarea valorii adăugate, în timp ce acestea au aceeași electrointensitate și își desfășoară activitatea în același sector. În plus, plafonarea la valoarea adăugată este rezervată întreprinderilor industriale, cu excepția întreprinderilor electrointensive care își desfășoară activitatea în sectorul serviciilor, de exemplu. Comisia concluzionează că niciuna dintre aceste diferențieri nu se explică prin natura și obiectivul CSPE.

(169)

În al doilea rând, în ceea ce privește plafonarea legată de punctul de consum, Legea nr. 2000-108 (astfel cum a fost modificată prin articolul 37 din Legea nr. 2003-8) plafonează CSPE la 500 000 EUR – suma inițială – pentru fiecare punct de consum. Comisia constată că, în conformitate cu informațiile suplimentare furnizate de Franța, acest plafon, bazat pe valoarea plafonului și a CSPE din 2013, corespunde unui consum anual de 42 GWh (Giga Watt oră). Un astfel de consum este realizat numai de anumite sectoare economice, astfel cum a confirmat Franța în informațiile transmise cu privire la sectoarele în cauză. Prin urmare, acest plafon conferă un avantaj selectiv anumitor întreprinderi sau anumitor sectoare și nu poate fi explicat prin logica CSPE. Astfel, Comisia concluzionează că, în ceea ce privește acest al doilea plafon, niciuna dintre diferențierile introduse de lege nu poate fi explicată prin natura și obiectivul CSPE.

(170)

În ceea ce privește argumentul invocat de Franța în considerentul 77, potrivit căruia plafonările CSPE ar fi justificate prin aplicarea principiului conform căruia taxele sunt percepute în funcție de capacitatea de plată a contribuabilului, Comisia constată că Franța nu a demonstrat că acest principiu este un principiu de bază al CSPE. Franța nu a demonstrat nici că întreprinderile care nu beneficiază de plafonare au capacitatea de a plăti, ceea ce este necesar pentru a justifica faptul că plafonările se află în logica sistemului. În cele din urmă, Franța nu a demonstrat că întreprinderile care beneficiază de plafonare nu sunt toate în măsură să plătească o sumă mai mare din CSPE (33).

(171)

În plus, plafonarea legată de punctul de consum se aplică fără nicio legătură cu capacitatea de plată a contribuabilului. De fapt, deși se poate accepta existența unei legături între capacitatea de a plăti și cifra de afaceri sau valoarea adăugată a unei întreprinderi, plafonarea legată de punctul de consum implică scutirea de la plata CSPE dincolo de plafon, indiferent de creșterea cifrei de afaceri sau de valoarea adăugată. În consecință, argumentul invocat de Franța în considerentul 77 este inadmisibil.

(172)

În cele din urmă, în ceea ce privește plafonarea la valoarea adăugată, Comisia constată că aceasta pare să fie într-adevăr în raport cu capacitatea de a plăti a întreprinderii în cauză. Cu toate acestea, chiar dacă CSPE s-ar baza pe principiul capacității de plată, ceea ce Franța nu a stabilit, plafonarea la valoarea adăugată nu ar fi mai puțin selectivă, întrucât aceasta nu se aplică în mod nediscriminatoriu tuturor întreprinderilor care se află în aceeași situație de fapt și de drept. Într-adevăr, plafonarea la valoarea adăugată se limitează doar la întreprinderile industriale, excluzând întreprinderile neindustriale. Totuși, acestea ar putea avea un astfel de consum de energie electrică încât beneficiul plafonării la 0,5 % din valoarea adăugată să poată fi justificat. În plus, această plafonare la valoarea adăugată se limitează, de asemenea, numai la întreprinderile suficient de mari pentru a atinge un consum anual de 7 GWh, excluzând întreprinderile mai mici care nu ating acest nivel de consum inclusiv atunci când CSPE atinge 0,5 % din valoarea lor adăugată.

(173)

Din aceste motive, Comisia concluzionează că diferitele plafoane prevăzute de lege constituie un avantaj selectiv în favoarea anumitor întreprinderi sau sectoare ale economiei și confirmă, prin urmare, analiza sa prezentată în decizia de inițiere a procedurii din 16 septembrie 2014. Măsurile constituie, într-adevăr, un avantaj pentru beneficiarii lor, în comparație cu sistemul de referință, care obligă toți consumatorii finali să participe la sistem pentru a finanța obiectivele CSPE. În acest sens, Comisia nu împărtășește poziția ALFI prezentată în considerentul 68, nici cea a Franței, expusă în considerentele 74-78.

(174)

În cele din urmă, astfel cum se explică în considerentul 164, Franța nu a demonstrat că această diferență de tratament este rezultatul sistemului de sarcini. Sarcina probei revine, în acest caz, statului membru.

(175)

Întreprinderile favorizate de plafonările CSPE legate de punctul de consum și la valoarea adăugată sunt în concurență cu întreprinderi din alte state membre (metalurgie, papetărie, industrie agro-alimentară, industrie chimică etc.). În consecință, plafonările legate de punctul de consum și la valoarea adăugată pot să aibă un impact asupra concurenței și asupra schimburilor comerciale dintre statele membre.

(176)

Prin urmare, Comisia nu este de acord cu poziția Franței, astfel cum este descrisă în considerentul 79.

(177)

Din motivele expuse în considerentele 48-50, Comisia confirmă concluziile la care a ajuns în decizia sa de inițiere a procedurii și consideră, prin urmare, că plafonările legate de punctul de consum și la valoarea adăugată constituie ajutor de stat.

(178)

Din aceleași motive precum cele prevăzute în secțiunea 5.1.1.1, Comisia confirmă că aceste scutiri sunt imputabile statului și sunt acordate prin intermediul resurselor de stat.

(179)

Întreprinderile care beneficiază de aceste scutiri de la plata CSPE (în principal, producătorii de energie electrică care utilizează centrale nucleare și centrale hidroelectrice prin pompare) concurează cu întreprinderi din alte state membre. În consecință, este probabil ca aceste scutiri să aibă un impact asupra concurenței și a schimburilor comerciale dintre statele membre.

(180)

În continuare, Franța susține că scutirea de la plata CSPE acordată întreprinderilor consumatoare de energie electrică produsă pentru uz propriu nu creează o denaturare a concurenței, întrucât mai multe țări, în special cele din Uniunea Europeană, aplică același tip de scutire, astfel cum se explică în considerentul 79.

(181)

Conform unei jurisprudențe constante, o măsură pusă în aplicare de un stat este considerată ca fiind o denaturare atunci când aceasta îmbunătățește poziția concurențială a unui beneficiar față de concurenții săi (34). Acest lucru este valabil în cazul în care o măsură reduce taxele suportate în mod normal de o întreprindere. În plus, Curtea a decis deja că măsurile individuale prin care un stat membru aliniază condițiile de concurență ale unui sector cu cele din alte state membre nu pot, după caz, să evite calificarea drept ajutor de stat (35).

(182)

Comisia remarcă faptul că scutirea constituie, la prima vedere, un avantaj pentru consumatorii de energie produsă pentru uz propriu. Astfel cum s-a menționat deja în considerentul 162, CSPE trebuie să fie plătită de către consumatorii finali de energie electrică instalați pe teritoriul francez, iar valoarea CSPE se calculează proporțional cu cantitatea de energie electrică consumată. Prin scutirea unei părți din consumul propriu de la plata CSPE, statul a redus costurile aferente CSPE pe care întreprinderile beneficiare ar fi trebuit să le plătească.

(183)

În continuare, Comisia a examinat dacă acest avantaj este selectiv. În primul rând, Comisia subliniază că sistemul de referință, CSPE, a fost descris în considerentul 165. Acesta constă într-o taxă care este datorată de toți consumatorii finali de energie electrică pentru consumul de energie electrică al acestora. Taxa este colectată pentru finanțarea unor măsuri de sprijin cu obiective specifice.

(184)

În al doilea rând, Comisia trebuie să verifice dacă beneficiarii reducerii aferente consumului propriu în vederea producerii de energie electrică sunt în conformitate cu logica unui sistem de sarcini pentru energia electrică. Consumul de energie electrică pentru producerea de energie electrică constituie un consum (final) de energie electrică. În acest sens, consumul de energie electrică al unui producător de energie electrică nu diferă de consumul de energie electrică al altui consumator din perspectiva obiectivelor CSPE, iar scutirea parțială a consumului propriu de energie electrică în scopul producerii energiei electrice pare să cauzeze o diferență care nu este justificată din perspectiva obiectivului CSPE. Prin urmare, Comisia concluzionează că măsura pare să fie selectivă prima facie deoarece introduce o diferențiere între întreprinderi care se află într-o situație de fapt și de drept comparabilă din perspectiva obiectivului CSPE.

(185)

Cu toate acestea, Franța susține că scutirea este destinată să evite dubla impozitare, care este un principiu general acceptat în sistemele fiscale.

(186)

Într-adevăr, în absența scutirii, energia electrică consumată de consumatorul final ar include de două ori CSPE: o dată pe energia electrică A utilizată pentru a produce energia electrică B și o dată pe energia electrică B generată din energia electrică A.

(187)

Comisia a recunoscut deja că preocuparea pentru evitarea dublei impozitări este un principiu care se regăsește, în general, în sistemele de sarcini privind consumul de energie electrică (36), dar și în alte sisteme fiscale (37). Este vorba, de asemenea, despre principiul care a condus la adoptarea articolului 14 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2003/96/CE din 27 octombrie 2003. Prin urmare, Comisia este de acord cu argumentul prezentat de Franța în considerentul 111.

(188)

Prin urmare, Comisia consideră că scutirile acordate întreprinderilor consumatoare de energie electrică pentru producția de energie electrică pentru consum propriu sunt justificate prin natura și economia sistemului de sarcini al CSPE.

(189)

În consecință, Comisia consideră că scutirile pentru consumul de energie electrică destinat producerii de energie electrică pentru consum propriu nu constituie un avantaj selectiv. Aceasta concluzionează că scutirile de la plata CSPE acordate punctelor de consum care utilizează energie electrică pentru a produce energie electrică pentru consum propriu nu constituie ajutor de stat.

(190)

Din motivele expuse în considerentele 178-189, Comisia concluzionează că scutirile de la plata CSPE acordate pentru consumul destinat producerii de energie electrică pentru consum propriu nu constituie ajutor de stat.

(191)

Astfel, Comisia confirmă concluziile Franței, enunțate în considerentul 127, conform cărora nu este necesar niciun plan de ajustare pentru acești beneficiari.

(192)

Din aceleași motive menționate în secțiunea 5.1.2.1, Comisia confirmă că aceste scutiri sunt imputabile statului și sunt acordate prin intermediul resurselor de stat.

(193)

Astfel cum s-a menționat deja în considerentele 182-189, Comisia adoptă opinia preliminară potrivit căreia scutirea parțială de la plata CSPE acordată consumatorilor proprii constituie un avantaj pentru aceștia.

(194)

Ulterior, Comisia a examinat dacă acest avantaj este selectiv pentru consumul propriu de energie electrică produsă pentru uz propriu prin cogenerare cu randament ridicat și din surse de energie regenerabile.

(195)

În primul rând, sistemul de referință a fost descris în considerentul 165. Sistemul de referință, CSPE, și anume o taxă finanțată de către toți consumatorii de energie electrică și care urmărește obiective specifice.

(196)

În al doilea rând, în ceea ce privește scutirea de la plata CSPE, pentru consumul propriu de energie electrică produsă de instalații care utilizează energie din surse regenerabile sau prin cogenerare cu randament ridicat, pentru partea din CSPE care servește la finanțarea energiei din surse regenerabile și a cogenerării cu randament ridicat, Comisia consideră că beneficiarii acestei scutiri se află în aceeași situație de fapt și de drept ca ceilalți contribuitori la CSPE din perspectiva obiectivului urmărit de către CSPE, care prevede că toți consumatorii finali de energie electrică trebuie să participe la sistem pentru a finanța obiectivele CSPE.

(197)

Comisia observă că producătorii de energie electrică pentru uz propriu care au ales să utilizeze energia din surse regenerabile sau cogenerarea cu randament ridicat pentru propriul consum de energie electrică contribuie în mod direct la îndeplinirea obiectivelor a două măsuri pe care CSPE trebuie să le finanțeze, și anume sprijinirea producției de energie din surse regenerabile și producția de energie electrică în instalații de cogenerare cu randament ridicat. Cu toate acestea, Franța a confirmat că producătorii de energie electrică pentru uz propriu nu beneficiază de măsuri de sprijin pentru partea consumată pentru uz propriu. Doar energia electrică injectată în rețea poate obține un sprijin finanțat prin intermediul CSPE. Având în vedere că generarea de energie electrică pentru consum propriu din surse de energie regenerabile sau prin cogenerare cu randament ridicat contribuie în același fel ca energia electrică injectată în rețea la obiectivele de protecție a mediului și de eficiență energetică urmărite prin măsurile de sprijin finanțate de către CSPE, Comisia consideră, prin urmare, că este în conformitate cu logica și natura CSPE ca producătorii de energie electrică pentru uz propriu care utilizează energia din surse regenerabile sau cogenerarea cu randament ridicat pentru propriul consum de energie electrică (și care nu beneficiază de niciun sprijin finanțat prin intermediul CSPE pentru această energie electrică) să fie scutiți de partea de CSPE care are scopul de a finanța măsurile de sprijin pentru energia din surse regenerabile, respectiv, pentru cogenerare (38). Prin urmare, această scutire nu constituie un avantaj selectiv.

(198)

Deși este justificat să se scutească un producător de energie electrică pentru uz propriu care utilizează cogenerarea cu randament înalt de partea din CSPE care finanțează sprijinul pentru cogenerare, acest lucru nu este valabil pentru partea din CSPE care finanțează sprijinul pentru energia din surse regenerabile, cu excepția cazului în care instalația de cogenerare utilizează, de asemenea, energie din surse regenerabile. În mod similar, deși este justificată scutirea unui producător de energie electrică pentru uz propriu care utilizează energie din surse regenerabile de partea din CSPE care finanțează sprijinul pentru energia din surse regenerabile, acest lucru nu este valabil pentru partea din CSPE care finanțează sprijinul pentru cogenerare, cu excepția cazului în care instalația este, ea însăși, o instalație de cogenerare cu randament ridicat.

(199)

În plus, nu este justificată nici scutirea unui producător de energie electrică pentru uz propriu care utilizează cogenerarea cu randament ridicat sau energia din surse regenerabile de partea din CSPE care finanțează celelalte obiective (în special tarifele sociale și egalizarea tarifară). Într-adevăr, în ceea ce privește finanțarea acestor alte obiective, producătorul de energie electrică pentru uz propriu care utilizează cogenerarea cu randament ridicat sau energia din surse regenerabile se află într-o situație de fapt și de drept comparabilă cu cea a altor consumatori de energie electrică, întrucât propria lor producție nu contribuie la aceste alte obiective.

(200)

De asemenea, Comisia remarcă faptul că scutirile de la plata CSPE acordate punctelor de consum care produc energie pentru uz propriu nu pot fi justificate de un obiectiv de interes comun legat de îmbunătățirea gestionării vârfurilor de cerere, astfel cum susține Franța, întrucât acest obiectiv de interes comun nu este un obiectiv legat de sistemul de referință constituit de CSPE. În plus, chiar dacă se presupune că CSPE se bazează pe un astfel de obiectiv, scutirea consumului propriu nu ar permite în sine gestionarea vârfurilor de consum. Într-adevăr, consumatorii care produc energie pentru consum propriu sunt întotdeauna conectați la rețea pentru a putea injecta producția excedentară, dar și pentru a beneficia de energia electrică a rețelei în caz de mentenanță sau de pană a instalațiilor lor sau, pur și simplu, pentru a suplimenta energia obținută din instalația lor de producere de energie pentru consum propriu. Cu toate acestea, scutirea nu este supusă condiției de a nu se consuma energia electrică de la rețea în cazul vârfurilor de consum.

(201)

Franța a susținut, de asemenea, că scutirea parțială a producției proprii este justificată de faptul că producătorii de energie pentru consum propriu au ales să nu beneficieze de serviciul public de energie electrică. Cu toate acestea, Comisia observă că Franța nu a stabilit că CSPE a fost instituită pe baza gradului de utilizare a serviciului public de energie electrică. Astfel, Franța a confirmat că toți producătorii de energie pentru consum propriu care beneficiază de scutirea parțială pentru producția pentru consum propriu sunt conectați la rețeaua publică, astfel încât toți aceștia să beneficieze de posibilitatea de a utiliza rețeaua, în cazul în care este necesar, pentru a-și injecta producția excedentară de energie electrică sau pentru a consuma energia electrică din rețea în cazul în care instalația lor este defectuoasă sau se află în mentenanță. De asemenea, Comisia notează faptul că, în ceea ce privește partea din CSPE care vizează finanțarea egalizării tarifare cu teritoriile de peste mări, producătorii pentru consum propriu și consumatorii finali din Franța continentală se află în aceeași situație deoarece nici unii, nici ceilalți nu beneficiază de acest serviciu, ci sunt determinați să îl finanțeze din spirit de solidaritate.

(202)

În cele din urmă, Franța a considerat că scutirea (parțială) este justificată prin Directiva 2003/96/CE, care prevede că micii producători de energie electrică pot fi scutiți de taxa pe energia electrică, cu condiția ca produsele utilizate pentru producerea energiei electrice să fie impozitate în plus (a se vedea considerentele 76 și 111). Comisia remarcă în această privință că Directiva 2003/96/CE nu se aplică, ca atare, în cazul CSPE, ceea ce Franța a declarat deja în documentele sale înainte de inițierea procedurii oficiale de investigare. În plus, în cazul în care s-ar aplica sau ar trebui să se aplice în cazul CSPE principiile directoare ale Directivei 2003/96/CE, prin analogie, trebuie să se concluzioneze că scutirea nu este justificată. Întrucât CSPE este percepută exclusiv pentru energie electrică, aceasta nu se aplică produselor (altele decât energia electrică) utilizate pentru producerea energiei electrice respective. Astfel, aplicarea Directivei 2003/96/CE ar conduce, în realitate, la confirmarea faptului că CSPE ar trebui să fie percepută pentru energie electrică.

(203)

Întreprinderile favorizate de scutirile de la plata CSPE se află în concurență cu întreprinderi din alte state membre. Consumatorii de energie electrică produsă pentru consumul propriu analizați aici nu sunt producători de energie electrică, ci utilizatori industriali, care își desfășoară activitatea în următoarele sectoare: industria chimică, siderurgie, industria petrochimică în principal, astfel cum a descris Franța și s-a reamintit în considerentul 78. În consecință, este probabil ca aceste scutiri să aibă un impact asupra concurenței și a schimburilor comerciale dintre statele membre.

(204)

Comisia concluzionează că scutirile de la plata CSPE acordate pentru consumul propriu de energie electrică produsă din surse de energie regenerabile și prin cogenerare cu randament ridicat și destinat generării de energie electrică nu constituie ajutor de stat, în ceea ce privește partea din CSPE destinată finanțării energiei din surse regenerabile și, respectiv, cogenerării cu randament ridicat. În schimb, scutirea părții din CSPE destinată finanțării componentelor CSPE, altele decât sprijinul pentru energia din surse regenerabile și, respectiv, sprijinul pentru cogenerarea cu randament ridicat, constituie ajutor de stat.

(205)

Prin urmare, Comisia este de acord cu concluziile formulate de Franța în considerentele 128-131.

(206)

Din aceleași motive precum cele prevăzute în secțiunea 5.1.2.1, Comisia confirmă că aceste scutiri sunt imputabile statului și sunt acordate prin intermediul resurselor de stat.

(207)

Astfel cum s-a menționat deja în considerentul 193, Comisia consideră că scutirea parțială de la plata CSPE acordată consumatorilor care produc energie pentru uz propriu constituie un avantaj pentru aceștia.

(208)

Comisia consideră, de asemenea, că scutirile acordate consumatorilor care produc energie pentru uz propriu, în cazul în care consumul propriu nu vizează să (i) producă energie electrică, sau în cazul în care energia electrică produsă și consumată pentru uz propriu nu provine (ii) din surse regenerabile de energie și nici din cogenerare cu randament ridicat, acordă un avantaj selectiv beneficiarilor lor, comparativ cu contribuitorii la CSPE aflați totuși în aceeași situație de fapt ca și concurentul lor care plătește CSPE.

(209)

Sistemul de referință a fost descris în considerentul 165. Se reamintește faptul că CSPE este o taxă care se aplică, în principiu, întregului consum de energie electrică din Franța și care este destinată finanțării măsurilor care vizează obiective specifice.

(210)

În cazul în care beneficiarul scutirii este un consumator de energie pentru uz propriu care nu utilizează consumul propriu pentru producerea de energie electrică, sau atunci când energia electrică produsă și consumată pentru uz propriu nu provine din surse regenerabile de energie sau din cogenerare cu randament înalt, beneficiarul este în aceeași situație de fapt și de drept cu ceilalți consumatori în ceea ce privește obiectivul CSPE. În special, acesta consumă energie electrică, iar propria producție nu contribuie la niciunul dintre obiectivele măsurilor finanțate de CSPE.

(211)

De asemenea, Comisia subliniază că scutirile de la plata CSPE acordate punctelor de consum de energie produsă pentru uz propriu nu pot fi justificate de serviciul unui obiectiv de interes comun legat de îmbunătățirea gestionării vârfurilor de cerere, astfel cum susține Franța, întrucât acest obiectiv de interes comun nu este un obiectiv legat de sistemul de referință constituit de CSPE. În plus, chiar dacă se presupune că CSPE are la bază un astfel de obiectiv, scutirea consumului propriu nu ar permite în sine gestionarea vârfurilor de consum. Într-adevăr, consumatorii sunt întotdeauna conectați la rețea pentru a putea injecta producția excedentară, dar și pentru a beneficia de energia electrică a rețelei în cazul în care instalațiile lor sunt în mentenanță sau în pană sau, pur și simplu, pentru a suplimenta energia produsă în instalația lor de producere de energie pentru consumul propriu. Cu toate acestea, scutirea nu este supusă condiției de a nu consuma energia electrică de la rețea în cazul unui vârf de consum.

(212)

Franța a susținut, de asemenea, că scutirea parțială a producției pentru consum propriu este justificată de faptul că producătorii pentru consum propriu au ales să nu beneficieze de serviciul public de energie electrică. Cu toate acestea, Comisia subliniază că Franța nu a stabilit faptul că CSPE a fost instituită pe baza gradului de utilizare a serviciului public de energie electrică. În plus, Franța a confirmat că toți producătorii pentru consum propriu care beneficiază de scutirea parțială pentru producția pentru consum propriu sunt conectați la rețeaua publică, astfel încât toți aceștia să beneficieze de posibilitatea de a utiliza rețeaua, în cazul în care este necesar, pentru a-și injecta producția excedentară de energie electrică sau pentru a consuma energia electrică din rețea în cazul în care instalația lor este defectuoasă sau în mentenanță. În plus, Comisia remarcă faptul că CSPE are, de asemenea, ca scop finanțarea egalizării tarifare cu teritoriile de peste mări. Or, spre deosebire de obiectivul de finanțare a egalizării tarifare, producătorii pentru consum propriu și consumatorii finali din Franța metropolitană se află în aceeași situație, dat fiind că nici unii, nici ceilalți nu beneficiază de acest serviciu, ci sunt determinați să îl finanțeze din spirit de solidaritate. În plus, consumatorii de energie produsă pentru consum propriu menționați aici nu contribuie nici la atingerea obiectivelor de dezvoltare a energiei regenerabile sau a cogenerării, producția acestora – prin definiție bazându-se pe combustibili fosili și neutilizând cogenerarea – situându-se împotriva acestor obiective.

(213)

Franța a susținut, de asemenea, că scutirea parțială a generării de energie pentru consum propriu, până la 240 GWh, avea o aplicare generală. Cu privire la acest aspect, Comisia observă, pe de o parte, că Franța a confirmat că scutirea se referea numai la anumite sectoare ale economiei (a se vedea considerentele 35 și 36). Pe de altă parte, Curtea a reamintit, în Hotărârea sa din 21 decembrie 2016 (Comisia/World Duty Free Group) (39), că o măsură fiscală sau o taxă este selectivă în cazul în care se demonstrează că aceasta introduce între operatori care, în lumina obiectivului urmărit de sistemul fiscal general în cauză, se află într-o situație de fapt și de drept comparabilă, o distincție care nu este justificată de natura și de economia sistemului respectiv și că s-a demonstrat, în considerentele 161 și 162, că scutirea introduce între operatori care, în lumina obiectivului urmărit de sistemul fiscal general în cauză, se află într-o situație de fapt și de drept comparabilă, o distincție care nu este justificată de natura sau economia sistemului respectiv.

(214)

Prin urmare, Comisia nu împărtășește poziția susținută de Franța și menționată în considerentele 111 și 112.

(215)

Întreprinderile favorizate de scutirile de la plata CSPE se află în concurență cu întreprinderile din alte state membre. Consumatorii de energie produsă pentru consum propriu analizați în prezenta nu sunt producători de energie electrică, ci operatori industriali care își desfășoară activitatea în următoarele sectoare: industria chimică, siderurgie, industria petrochimică în principal, astfel cum a precizat Franța și cum s-a menționat în considerentul 78 din prezenta decizie. În consecință, este probabil ca aceste scutiri să aibă un impact asupra concurenței și a schimburilor comerciale dintre statele membre.

(216)

Comisia concluzionează că scutirile de la plata CSPE acordate pentru consumul propriu de energie electrică, care nu este utilizată pentru producerea de energie electrică și produsă din alte surse decât sursele regenerabile de energie și prin cogenerarea cu randament ridicat, constituie ajutor de stat.

(217)

Plafonările CSPE legate de punctul de consum și la 0,5 % din valoarea adăugată constituie ajutor de stat.

(218)

Scutirile acordate punctelor de consum care produc energie pentru uz propriu constituie ajutor, cu excepția cazului în care energia electrică a fost consumată pentru uz propriu în scopul producerii de energie electrică și cu excepția cazului în care scutirea se referă la energia electrică produsă pentru uz propriu din surse de energie regenerabile sau prin cogenerare cu randament ridicat, în cazul părții din CSPE care finanțează energia din surse regenerabile și, respectiv, cogenerarea cu randament ridicat.

(219)

Având în vedere că reducerile de CSPE au fost puse în aplicare înainte de orice notificare adresată Comisiei, autoritățile franceze nu și-au îndeplinit obligațiile care le revin în temeiul articolului 108 alineatul (3) din TFUE.

(220)

Prin urmare, Comisia concluzionează că plafonările CSPE la 0,5 % din valoarea adăugată și legate de punctul de consum, precum și scutirile acordate consumatorilor de energie produsă pentru uz propriu care constituie ajutoare de stat constituie ajutor ilegal.

(221)

Comisia a examinat mai întâi dacă CSPE ar putea fi considerată o taxă de mediu în sensul secțiunii 3.7.1 din Orientările din 2014, al punctului 151 din Orientările din 2008 și al punctului 6 din Orientările din 2001.

(222)

Taxele de mediu, în sensul Orientărilor din 2014 (punctul 167), sunt menite să sporească costurile comportamentelor dăunătoare pentru mediu în scopul de a descuraja aceste comportamente (și astfel să crească nivelul de protecție a mediului). Calificarea drept taxă de mediu în sensul punctului 167, coroborat cu punctul 19-15 din orientări, implică faptul că măsurile modifică comportamentul într-un mod mai puțin dăunător pentru mediu și încorporează costurile de mediu ale produsului sau serviciului în cauză. O definiție similară a noțiunii de taxă de mediu este cuprinsă, de asemenea, în Orientările din 2008 (a se vedea punctul 70 subpunctul 14 coroborat cu punctul 151 din orientări) și în Orientările din 2001 (punctul 6).

(223)

În cazul de față, cuantumul CSPE nu este determinat printr-un efect de stimulare conceput pentru a reduce comportamentele poluante sau pentru a internaliza impactul energiei electrice consumate asupra mediului. Baza impozabilă specifică nu are neapărat un efect negativ asupra mediului, întrucât CSPE trebuie plătită, de asemenea, pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie. De fapt, CSPE se plătește pentru orice consum de energie electrică, indiferent de impactul asupra mediului al energiei electrice consumate. În plus, CSPE nu are scopul de a orienta producătorii sau consumatorul către activități care respectă mai mult mediul. Dimpotrivă, o reducere a consumului ar presupune necesitatea de a crește CSPE datorată pentru a acoperi costurile de producție a energiei din surse regenerabile și ale altor politici care urmează să fie finanțate.

(224)

În plus, Comisia observă, de asemenea, că punctul 181 din Orientările din 2014 prevede în mod explicit că „finanțarea sprijinului acordat energiei din surse regenerabile, prin intermediul unor taxe, nu vizează, ca atare, un efect extern negativ asupra mediului”.

(225)

Prin urmare, CSPE nu este o taxă de mediu în sensul punctelor 167 și 181 din Orientările din 2014 și nici în sensul punctelor 70-14 și 151 din Orientările din 2008 și al secțiunii E.3.2. din Orientările din 2001, chiar dacă CSPE ar conduce la o creștere a prețurilor energiei electrice.

(226)

În consecință, Comisia nu este de acord cu evaluarea efectuată de Franța cu privire la natura CSPE, care a fost reamintită în considerentul 82.

(227)

În primul rând, Comisia subliniază că Franța nu a susținut sau demonstrat niciodată că CSPE constituie o taxă de mediu armonizată în sensul Directivei 2003/96/CE. Dimpotrivă, Franța susține că dispozițiile Directivei 2003/96/CE s-ar aplica prin analogie, admițând, astfel, la fel ca înainte de inițierea procedurii, că CSPE nu este o taxă armonizată pentru energie în sensul Directivei 2003/96/CE.

(228)

În plus, Comisia constată că CSPE nu poate fi considerată drept o taxă armonizată în sensul Directivei 2003/96/CE, întrucât veniturile colectate nu sunt alocate bugetului general.

(229)

Prin urmare, Comisia confirmă concluziile pe care le formulase în considerentul 155 din decizia de inițiere a procedurii. În plus, Comisia nu confirmă observațiile formulate de Franța în considerentele 81 și 84-87.

(230)

Întrucât CSPE nu constituie o taxă de mediu, secțiunea 3.7.1 din Orientările din 2014 privind reducerea unor taxe de mediu nu se aplică.

(231)

În mod similar, punctul 151 din Orientările din 2008, care stabilește condițiile pentru compatibilitatea reducerilor unor taxe de mediu înainte de intrarea în vigoare a Orientărilor din 2014, nu se aplică.

(232)

Prin urmare, Comisia nu este de acord cu observațiile formulate de Franța, prezentate în considerentele 88 și 90.

(233)

Întrucât nu s-a demonstrat că CSPE constituie o taxă de mediu armonizată, și nici măcar o taxă de mediu, astfel cum s-a arătat în secțiunea 5.3.2, punctele 173-175 din Orientările din 2014, punctele 152-153 din Orientările din 2008 și punctul 49 din Orientările din 2001 nu se aplică în cazul CSPE, dat fiind că acestea se aplică numai taxelor de mediu armonizate.

(234)

Chiar dacă CSPE ar trebui să fie analizată ca o taxă de mediu, aceasta ar fi o taxă de mediu nearmonizată, pentru care Orientările din 2014 stabilesc criterii de compatibilitate specifice la punctele 176-178. Prin urmare, punctele 173-175 din Orientările din 2014 nu ar putea fi aplicate, în niciun caz, prin analogie.

(235)

Din aceleași motive, punctele 152 și 153 din Orientările din 2008, referitoare la reducerile unor taxe armonizate și aplicabile înainte de 1 iulie 2014, nu ar putea constitui o bază de compatibilitate cu piața internă, valabilă pentru reducerile CSPE, care nu constituie o taxă de mediu armonizată. Orientările din 2008 cuprindeau, de asemenea, criterii de compatibilitate pentru taxele de mediu nearmonizate. Astfel, chiar în ipoteza că CSPE ar putea fi considerată o taxă de mediu, fiind nearmonizată, aceasta ar trebui să fie analizată nu în conformitate cu punctele 152-153 din Orientările din 2008, ci cu punctele 154-159 din Orientările din 2008.

(236)

Comisia constată că, în cazul în care CSPE ar fi calificată drept taxă de mediu nearmonizată, ceea ce nu a fost demonstrat de Franța în cazul de față, reducerile CSPE nu ar putea, totuși, să fie considerate compatibile.

(237)

În primul rând, nu s-a demonstrat, astfel cum se specifică la punctul 177 litera (a) din Orientările din 2014, că ajutorul acordat este aplicabil în același mod tuturor concurenților din același sector, dacă aceștia se află în aceeași situație de fapt. În special, plafonarea CSPE la 0,5 % din valoarea adăugată, aplicabilă numai clienților industriali care consumă mai mult de 7 GWh, creează discriminări între concurenți care își desfășoară activitatea în același sector al pieței: deși CSPE reprezintă aceeași pondere în raport cu valoarea adăugată, scutirea se acordă numai în cazul în care consumul atinge un anumit prag, ceea ce, de facto, exclude posibilitatea ca întreprinderile cele mai mici dintr-un anumit sector să beneficieze de scutire.

(238)

În al doilea rând, astfel cum se specifică la punctul 177 litera (b) din Orientările din 2014, impactul suprataxei de mediu fără reducere asupra creșterii costurilor de producție, exprimată ca proporție din valoarea adăugată brută, pe beneficiar și pe întreaga perioadă 2003-2015, nu a fost cuantificat suficient în cazul de față. În general, nu s-a demonstrat, astfel cum se specifică la punctul 177 litera (c) din Orientările din 2014, că o astfel de creștere a costurilor nu putea fi resimțită fără a duce la o scădere semnificativă a vânzărilor.

(239)

În al treilea rând, reducerile CSPE nu garantează plata a cel puțin 20 % prevăzută la punctul 178 litera (a). Dimpotrivă, se pare că, într-un număr semnificativ de cazuri, valoarea minimă de 20 % nu a fost plătită. De exemplu, informațiile prezentate de Franța arată că în 2014, 203 beneficiari au plătit un nivel al CSPE sub 20 %.

(240)

Astfel, chiar dacă CSPE ar fi calificată drept o taxă nearmonizată pe energie, conformitatea reducerilor CSPE cu secțiunea 3.7.1-2 din Orientările din 2014 nu a fost stabilită.

(241)

În primul rând, Comisia consideră că dispozițiile prevăzute la punctul 155 din orientările respective, conform cărora Franța trebuie să furnizeze, pentru fiecare beneficiar, lista sectoarelor prin descrierea exactă a acestora și să descrie situația beneficiarilor, nu au fost respectate.

(242)

În al doilea rând, nu s-a demonstrat, astfel cum se specifică la punctul 158 litera (a) din Orientările din 2008, că ajutorul este acordat în același mod pentru toți concurenții din același sector care se află în aceeași situație de fapt. În special, plafonarea CSPE la 0,5 % din valoarea adăugată, aplicabilă numai pentru clienții industriali care consumă mai mult de 7 GWh, creează discriminări între concurenți care își desfășoară activitatea în același sector sau pe aceeași piață (a se vedea, de asemenea, considerentul 237).

(243)

În al treilea rând, nu s-a demonstrat, astfel cum se specifică la punctul 158 litera (b) din Orientările din 2008, că taxa fără reducere ar conduce la o creștere substanțială a costurilor de producție, pentru fiecare sector sau pentru fiecare categorie de beneficiari individuali care beneficiază de plafonarea legată de punctul de consum.

(244)

În al patrulea rând, nu s-a demonstrat, astfel cum se specifică la punctul 158 litera (c) din Orientările din 2008, că creșterea costurilor care rezultă din aplicarea CSPE nu ar putea fi reflectată în prețurile de vânzare fără a duce la o scădere semnificativă a vânzărilor.

(245)

În al cincilea rând, nu s-a demonstrat, astfel cum se specifică la punctul 159 litera (a) din Orientările din 2008, că valoarea CSPE plătită de beneficiarii ajutorului este echivalentă cu performanța de mediu a fiecărui beneficiar în comparație cu performanța legată de tehnica cea mai performantă, nici că toți beneficiarii plătesc cel puțin 20 % din CSPE. Dimpotrivă, s-a stabilit că anumiți beneficiari au plătit mai puțin de 20 % din CSPE, contrar dispozițiilor de la punctul 178 litera (a). Spre exemplu, informațiile transmise de Franța arată că, în anumiți ani, un număr important de beneficiari a plătit un nivel al CSPE mai mic de 20 % în 2014.

(246)

Prin urmare, Comisia nu este de acord cu observațiile formulate de Franța, prezentate în considerentul 90.

(247)

În primul rând, ținând cont de nivelurile CSPE plătite de beneficiari, uneori foarte scăzute, Comisia consideră că reducerile CSPE nu respectă dispozițiile punctului 51 subpunctul 1 litera (b) din aceste orientări, care precizează că „întreprinderile beneficiare de reducere trebuie să plătească totuși o parte semnificativă din taxa națională”. De exemplu, în ceea ce privește anii pentru care Franța a comunicat informații detaliate vizând fiecare beneficiar, reiese că 202 beneficiari au plătit mai puțin de 20 % din CSPE.

(248)

În al doilea rând, taxa în cauză trebuie să aibă un efect pozitiv în ceea ce privește protecția mediului, astfel cum este prevăzut la punctul 51 subpunctul 2 litera (b). În realitate, CSPE, cel puțin o parte din taxă, care servește la finanțarea egalizării tarifare și a tarifelor sociale, nu are scopul exclusiv de conduce la un efect pozitiv în ceea ce privește protecția mediului. În plus, nu taxa în sine are un efect pozitiv asupra mediului, ci numai măsurile finanțate parțial de către CSPE, astfel încât punctul 51 și următoarele din Orientările din 2001 nu sunt aplicabile în acest caz.

(249)

În al treilea rând, în ceea ce privește plafonarea CSPE la 0,5 % din valoarea adăugată, care a fost introdusă după introducerea CSPE, Franța nu a demonstrat că scutirea a fost decisă în momentul elaborării CSPE sau că aceasta ar fi justificată de o modificare semnificativă a condițiilor economice, care plasează întreprinderile într-o situație concurențială deosebit de dificilă. Valoarea reducerii CSPE nu depășește creșterea costurilor rezultată din modificarea condițiilor economice ca urmare a introducerii taxei. Prin urmare, nu se demonstrează că reducerile CSPE acordate de Franța în perioada 2003-2011 sunt în conformitate cu punctul 51 subpunctul 2 litera (b) din Orientările din 2001. În plus, în ceea ce privește plafonarea legată de punctul de consum a CSPE, aceasta nu a fost limitată la zece ani, astfel cum se prevede la punctul 51 subpunctul 1 din Orientările din 2001.

(250)

Prin urmare, Comisia nu este de acord cu observațiile formulate de Franța, prezentate în considerentul 89.

(251)

Comisia a evaluat conformitatea reducerii ținând cont de faptul că CSPE servește la finanțarea energiei din surse regenerabile pe baza secțiunilor 3.7.2 („Ajutoare sub formă de reduceri ale contribuțiilor pentru finanțarea sprijinului acordat energiei din surse regenerabile”) și 3.7.3 („Norme tranzitorii privind ajutoarele acordate pentru a se reduce sarcina aferentă finanțării sprijinului pentru energia din surse regenerabile”) din Orientările din 2014. Aceasta a evaluat, de asemenea, conformitatea reducerii ținând cont de faptul că CSPE servește la finanțarea altor măsuri de sprijin decât sprijinul pentru energia din surse regenerabile în temeiul articolului 107 alineatul (3) din TFUE.

(252)

Secțiunea 3.7.2 din Orientările din 2014 stabilește modul în care Comisia analizează compatibilitatea cu piața internă a ajutorului sub forma unei reduceri a contribuțiilor care au rolul de a finanța sprijinul pentru energia produsă din surse regenerabile. În măsura în care CSPE finanțează parțial producția de energie electrică din surse de energie regenerabile, Comisia a analizat compatibilitatea reducerilor CSPE alocate pentru finanțarea generării de energie din surse regenerabile în conformitate cu secțiunile 3.7.2 și 3.7.3 din Orientările din 2014.

(253)

Punctul 182 din Orientările din 2014 explică faptul că, în măsura în care costurile generate de finanțarea sprijinului pentru energia din surse regenerabile sunt recuperate de la consumatorii de energie, acest lucru ar trebui să se realizeze fără a se face o distincție între aceștia din urmă și astfel încât anumite reduceri specifice ale acestor costuri să fie totuși necesare pentru a asigura o bază de finanțare suficientă pentru a sprijini energia din surse regenerabile și, prin urmare, pentru a contribui la îndeplinirea obiectivelor stabilite la nivelul Uniunii în ceea ce privește energia din surse regenerabile. Pentru a evita ca întreprinderile afectate în mod deosebit de costurile legate de finanțarea sprijinului pentru energia din surse regenerabile să sufere de un dezavantaj competitiv semnificativ, statele membre pot fi obligate să acorde compensații parțiale pentru aceste costuri suplimentare. În lipsa unei astfel de compensări, finanțarea sprijinului pentru energia din surse regenerabile poate fi nesustenabilă, iar acceptarea de către publicul larg a stabilirii unor măsuri ambițioase de sprijinire a energiei din surse regenerabile poate fi limitată.

(254)

În primul rând, Comisia observă că Franța susține că sprijinul pentru producția de energie electrică realizată în urma incinerării deșeurilor trebuie să fie de 50 % pentru a fi luat în considerare ca sprijin pentru sursele de energie regenerabile. Comisia este de acord cu această analiză, întrucât Franța a justificat acest procent pe baza unor statistici publice (Agenția Internațională pentru Energie și Eurostat), astfel cum se prevede în considerentul 134, indicând faptul că deșeurile incinerate reprezintă 50 % din deșeurile biodegradabile și, prin urmare, constituie surse de energie regenerabile în sensul articolului 19 alineatul (5) și al articolului 19 alineatul (6) din Orientările din 2014.

(255)

Punctul 184 din Orientările din 2014 prevede că, pentru a asigura faptul că ajutoarele servesc la facilitarea finanțării sprijinului acordat energiei din surse regenerabile, statele membre vor trebui să demonstreze că costurile suplimentare reflectate în prețurile mai ridicate ale energiei electrice suportate de beneficiari rezultă exclusiv din sprijinul acordat energiei din surse regenerabile. Prin urmare, costurile suplimentare generate de partea din CSPE care finanțează energia din surse regenerabile nu pot depăși finanțarea sprijinului acordat energiei din surse regenerabile.

(256)

În cazul de față, CRE a verificat dacă contribuțiile colectate de la consumatorii finali în cadrul sprijinului pentru sursele regenerabile de energie nu depășesc costul sprijinului pentru sursele regenerabile de energie (și al tuturor celorlalte politici finanțate de către CSPE), astfel cum se explică în considerentele 14 și 15. În special, CRE a verificat dacă costurile declarate de cumpărătorii obligați în cadrul finanțării sprijinului pentru sursele regenerabile de energie nu depășesc costurile aferente sprijinului, și anume diferența dintre sumele plătite de cumpărătorii obligați către producătorii de energie regenerabilă și prețul de piață pe care cumpărătorii obligați l-au obținut prin vânzarea energiei electrice produse din surse de energie regenerabile. CRE a elaborat chiar o metodă pentru determinarea prețului de referință al pieței, încurajând operatorii să vândă în mod eficient energia electrică produsă din surse regenerabile de energie. Prin urmare, Comisia concluzionează că dispozițiile punctului 184 din Orientările din 2014 sunt respectate.

(257)

Punctele 185 și 186 din Orientările din 2014 prevăd că ajutorul ar trebui să fie limitat la sectoarele expuse unui risc pentru a-și menține poziția pe piață, cauzat de costul de finanțare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie.

(258)

În plus, ajutorul poate fi acordat numai dacă întreprinderea aparține unuia dintre sectoarele enumerate în lista din anexa 3 la Orientările din 2014 sau dacă aceasta prezintă, în același timp, o electrointensitate de cel puțin 20 % și o expunere la schimburile comerciale internaționale de cel puțin 4 % la nivelul Uniunii Europene.

(259)

O listă a sectoarelor miniere și de producție care nu sunt incluse în anexa 3 la Orientările din 2014 cu o expunere la schimburile comerciale internaționale de cel puțin 4 % este prevăzută în anexa 5 la Orientările din 2014.

(260)

Comisia observă că Franța a recunoscut că anumite întreprinderi au beneficiat de reduceri sau scutiri de la plata CSPE deși nu erau eligibile în conformitate cu criteriile stabilite în Orientările din 2014, fie pentru că nu își desfășurau activitatea în niciunul dintre sectoarele enumerate în anexele 3 și 5 la Orientările din 2014, fie pentru că își desfășurau activitatea într-un sector prevăzut în anexa 5 la Orientările din 2014, dar nu atingeau o intensitate electrică de cel puțin 20 %.

(261)

Punctul 188 din Orientările din 2014 prevede că ajutorul va fi considerat proporțional dacă beneficiarii plătesc cel puțin 15 % din suprataxă fără reducere.

(262)

Punctul 189 din Orientările din 2014 recunoaște, în plus, că, în urma creșterii semnificative a suprataxelor colectate pentru finanțarea energiei din surse regenerabile, o contribuție de 15 % din valoarea acestor taxe ar putea depăși valorile care ar putea fi suportate de întreprinderile afectate în mod deosebit de respectivele suprataxe. În consecință, statele membre au posibilitatea de a limita valoarea suprataxei la 4 % din valoarea sa adăugată dacă întreprinderea are o electrointensivitate mai mică de 20 % și la 0,5 % din valoarea sa adăugată dacă electrointensivitatea întreprinderii este egală cu cel puțin 20 %.

(263)

În cazul de față, Comisia observă că, numai în 2014, cel puțin 124 de beneficiari au plătit un nivel al CSPE (pentru a finanța sprijinul pentru energia din surse regenerabile) mai mic de 15 % și, prin urmare, nu respectă punctul 188 din Orientările din 2014. Mai mult, Franța a acordat reduceri ale CSPE de 0,5 % din valoarea adăugată pe baza unui criteriu de consum, și nu pe baza unui criteriu explicit de electrointensivitate. În mod similar, criteriul plafonării legate de punctul de consum al CSPE nu corespunde criteriului de electrointensitate din Orientările din 2014. În consecință, Comisia concluzionează că Franța nu a demonstrat că normele privind proporționalitatea prevăzute în Orientările din 2014 sunt pe deplin respectate. Prin urmare, Comisia nu este de acord cu observațiile prezentate de Franța și sintetizate în considerentele 105 și 106.

(264)

Punctele 193 și 194 din Orientările din 2014 prevăd că statele membre trebuie să aplice criteriile de eligibilitate și de proporționalitate stabilite în secțiunea 3.7.2 din Orientările din 2014 cel târziu până la 1 ianuarie 2019. Comisia subliniază că Franța a prezentat un plan de ajustare care prevede o creștere treptată a contribuției minime care trebuie plătită, astfel încât reducerea aplicată părții din CSPE destinată finanțării sprijinului acordat energiei din surse regenerabile să fie în conformitate cu cerințele din secțiunea 3.7.2 din Orientările din 2014 cel târziu până la 1 ianuarie 2019. În plus, aceasta a decis să elimine CSPE în 2016.

(265)

Punctul 195 din Orientările din 2014 permite ca planul de ajustare să atingă treptat nivelurile de ajutor care rezultă din aplicarea criteriilor de eligibilitate și de proporționalitate prevăzute în secțiunea 3.7.2 din Orientările din 2014, pentru a evita o creștere bruscă a suprataxei care trebuie plătită de întreprinderile individuale.

(266)

În plus, punctul 196 din Orientările din 2014 prevede că, în măsura în care ajutorul a fost acordat în perioada anterioară intrării în vigoare a Orientărilor din 2014, planul de ajustare trebuie, de asemenea, să asigure aplicarea progresivă a criteriilor de eligibilitate și de proporționalitate în acea perioadă anterioară.

(267)

În conformitate cu punctul 197 din Orientările din 2014, în măsura în care ajutorul, luând forma unei reduceri sau a unei scutiri de taxe pentru finanțarea producției de energie electrică din surse de energie regenerabile, a fost acordat înainte de data de aplicare a Orientărilor din 2014 unor întreprinderi neeligibile, în temeiul criteriilor stabilite în secțiunea 3.7.2 din Orientările din 2014, un astfel de ajutor poate, totuși, să fie declarat compatibil dacă planul de ajustare necesită un minimum de 20 % din contribuție, care trebuie atins până cel târziu la 1 ianuarie 2019.

(268)

Informațiile furnizate de Franța, doar pentru anumiți ani pentru care dispune de statistici, au arătat că, în anii respectivi, un număr semnificativ de beneficiari au obținut reduceri care depășesc nivelurile de reducere permise de Orientările din 2014. De exemplu, în 2004, 124 de beneficiari ai plafonării CSPE la 0,5 % din valoarea adăugată au plătit o CSPE sub 15 %, iar 202 au plătit o CSPE sub 20 % din nivelul său maxim. În plus, 27 de beneficiari ai plafonării legate de punctul de consum au plătit mai puțin de 15 % din CSPE, iar 39 mai puțin de 20 % din CSPE. De asemenea, Comisia constată că cei 934 de beneficiari ai plafonării CSPE la 0,5 % din valoarea adăugată aparțin unui număr de 135 de sectoare de activitate diferite (131 de coduri NACE), ceea ce reprezintă o bază mai largă decât cea permisă de anexa 3 (68 de coduri NACE) la Orientările din 2014.

(269)

Prin urmare, Franța a prezentat un plan de ajustare care vizează revenirea nivelurilor reducerilor acordate în temeiul măsurilor în cauză la niveluri care să fie conforme cu Orientările din 2014 și stabilirea nivelurilor CSPE care trebuie plătite. Detaliile și modalitățile acestui plan de ajustare au fost prezentate în secțiunea 4.4. În primul rând, Comisia consideră că acest plan de ajustare este în conformitate cu dispozițiile articolului 3.7.3 din Orientările din 2014. Franța s-a angajat, în special, să verifice dacă, pentru beneficiarii care aparțin unuia dintre sectoarele enumerate în anexa 3 la Orientările din 2014 și pentru beneficiarii care prezintă, împreună, o electrointensitate de cel puțin 20 % și care aparțin unuia dintre sectoarele enumerate în anexa 5 la Orientările din 2014, suma plătită de CSPE pentru finanțarea sprijinului pentru energia din surse regenerabile atinge cel puțin una dintre următoarele valori:

(270)

În caz contrar, aceasta s-a angajat să verifice dacă suma plătită de CSPE pentru finanțarea sprijinului pentru energia din surse regenerabile atinge cel puțin nivelul contribuției cerut de planul de ajustare, pe baza formulei de evoluție descrisă în considerentul 140. În cele din urmă, Franța a explicat că, în cazul în care contribuția plătită de un beneficiar nu corespunde sumei solicitate de planul de ajustare, diferența dintre contribuția plătită deja și contribuția datorată în cadrul planului de ajustare trebuie să fie recuperată.

(271)

În conformitate cu punctul 197 din Orientările din 2014, Franța s-a angajat să verifice dacă beneficiarii neeligibili în temeiul secțiunii 3.7.2 din Orientările din 2014, dar care au beneficiat de reduceri ale CSPE înainte de 1 iulie 2014, plătesc cel puțin 20 % din CSPE pentru finanțarea sprijinului pentru energia din surse regenerabile. În acest caz, nu sunt necesare ajustări suplimentare. În caz contrar, va fi pus în aplicare un plan de ajustare progresivă, care va majora treptat valoarea anuală a CSPE care trebuie să fie plătită pentru a atinge, până cel târziu la 1 ianuarie 2019, 20 % din CSPE destinată finanțării sprijinului pentru energia din surse regenerabile. În cazul în care contribuția plătită de un beneficiar nu corespunde sumei solicitate în temeiul planului de ajustare, Franța intenționează să acopere diferența dintre contribuția plătită deja și contribuția datorată în cadrul planului de ajustare. Întrucât Franța a decis să elimine CSPE în 2016, aplicarea planului de ajustare poate fi oprită începând cu 31 decembrie 2015.

(272)

Beneficiarii neeligibili în temeiul secțiunii 3.7.2 din Orientările din 2014, care nu au beneficiat de reduceri ale CSPE înainte de 1 iulie 2014, vor trebui să plătească 100 % din CSPE pentru finanțarea sprijinului pentru energia din surse regenerabile până cel târziu la 1 ianuarie 2019.

(273)

Comisia constată că versiunea planului de ajustare propus de Franța la 23 noiembrie 2017 și prezentată în secțiunea 4.4 se bazează pe o analiză amplă și detaliată a situației fiecărui beneficiar în ceea ce privește CSPE. Prin urmare, Comisia consideră că Franța a respectat punctele 198-200 din Orientările din 2014.

(274)

În cele din urmă, Comisia constată că punctul 248 din Orientările din 2014 autorizează începerea planului de ajustare în 2011. În temeiul aceluiași punct, Comisia consideră că reducerile aplicate părții din CSPE destinată finanțării sprijinului pentru sursele de energie regenerabilă înainte de 1 ianuarie 2011 pot fi declarate compatibile cu piața internă.

(275)

Pe baza elementelor prezentate în considerentele 115-148, Comisia concluzionează că planul de ajustare prezentat de Franța și descris în secțiunea 4.4 este compatibil cu secțiunea 3.7.3 din Orientările din 2014, în măsura în care acesta vizează partea din CSPE destinată finanțării sprijinului pentru energia din surse regenerabile. În mod similar, scutirile de la plata CSPE, în măsura în care CSPE finanțează producția de energie electrică din surse regenerabile, sunt compatibile cu secțiunea 3.7.3. din Orientările din 2014 și cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, în măsura în care reducerile acordate nu depășesc reducerile autorizate pe baza planului de ajustare, iar valoarea minimă a părții din CSPE destinată finanțării sprijinului pentru energia din surse regenerabile, astfel cum este descrisă în considerentele 269272, a fost plătită.

(276)

Dimpotrivă, Comisia concluzionează că orice ajutor care depășește nivelurile autorizate de planul de ajustare este considerat incompatibil cu piața internă și trebuie să fie recuperat. Ca atare, Comisia validează modalitățile de punere în aplicare a acestui plan de ajustare, astfel cum sunt definite de Franța, în secțiunea 4.4 din prezenta decizie.

(277)

În primul rând, Comisia observă că compatibilitatea cu piața internă a reducerilor CSPE, în măsura în care aceasta din urmă finanțează alte scheme de sprijin decât sprijinul pentru producția de energie electrică din surse regenerabile de energie, nu poate fi evaluată nici în lumina secțiunii 3.7.1 din Orientările din 2014, nici în lumina secțiunilor 3.7.2 și 3.7.3 din aceleași Orientări:

(278)

Pe de o parte, Comisia consideră că reducerile CSPE acordate pentru schemele de sprijin pentru cogenerare, pentru egalizarea tarifară și pentru tarifele sociale nu pot fi calificate drept „taxe de mediu” din motivele deja prezentate în considerentele 223-225.

(279)

Pe de altă parte, secțiunile 3.7.2 și 3.7.3 din orientări se aplică numai reducerilor aplicate în ceea ce privește taxele destinate finanțării sprijinului pentru energia din surse regenerabile. Prin urmare, acestea nu includ reducerile suprataxelor destinate finanțării măsurilor de sprijin pentru cogenerare, egalizare tarifară și tarife sociale.

(280)

Întrucât nu există alte orientări care să se aplice reducerilor acordate pentru aceste componente ale CSPE, Comisia a examinat compatibilitatea acestor măsuri cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE. Comisia ar putea declara că o măsură de ajutor este compatibilă direct în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE dacă aceasta contribuie la un obiectiv de interes comun, este adecvată și necesară pentru a atinge obiectivul respectiv și proporțională și dacă efectele pozitive ale acesteia depășesc efectele negative asupra concurenței și asupra schimburilor comerciale.

(281)

Comisia a concluzionat deja că se poate considera că scutirile de la plata taxelor, altele decât cele destinate finanțării energiei din surse regenerabile, urmăresc un obiectiv de interes comun. În special, Comisia a menționat, în deciziile sale SA.38635 (41) și SA.42393 (42) că se poate considera că reducerile unor taxe privind energia electrică destinată finanțării cogenerării cu randament ridicat contribuie la obiectivul de interes comun, sunt adecvate și necesare pentru atingerea acestui obiectiv, dacă acestea sunt necesare pentru a menține taxele care asigură finanțarea sprijinului pentru politica respectivă care este, ea însăși, parte integrantă a unei politici de interes comun.

(282)

Comisia a verificat dacă CSPE destinată finanțării cogenerării cu randament ridicat, egalizării tarifare și tarifelor sociale, servește un obiectiv de interes comun și dacă reducerile erau necesare pentru menținerea unei finanțări stabile pentru aceste politici.

(283)

Articolul 38 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului și a Consiliului (43) definește cogenerarea cu randament ridicat ca permițând realizarea unor economii de energie, calculate în conformitate cu anexa II la directivă. În conformitate cu anexa II, cogenerarea cu randament ridicat trebuie să îndeplinească două criterii. În primul rând, producția prin cogenerare trebuie să asigure economii de energie primară de cel puțin 10 % față de datele de referință privind producția separată de căldură și electricitate. În al doilea rând, producția provenită din unități de cogenerare mici și din unități de microgenerare, care asigură economii ale energiei primare, poate fi considerată ca fiind o cogenerare cu randament ridicat.

(284)

În speță, astfel cum s-a arătat în considerentul 10 litera (b), Franța a explicat că instalațiile de cogenerare finanțate de CSPE erau, pe de o parte, instalații de cogenerare cu un randament energetic mai mare de 65 % și, pe de altă parte, instalații de cogenerare pe gaz natural cu randament ridicat care depășesc 12 MW. Franța a confirmat că toate aceste instalații îndeplinesc criteriile pentru instalațiile cu randament ridicat, astfel cum sunt definite în Directiva 2012/27/UE (44).

(285)

De asemenea, Comisia este de acord cu Franța în ceea ce privește faptul că sprijinul pentru incinerarea deșeurilor nebiodegradabile, prin recurgerea la cogenerarea cu randament ridicat, poate fi, de asemenea, considerat ca un sprijin pentru cogenerarea cu randament ridicat (a se vedea, de asemenea, considerentul 134).

(286)

Comisia constată că promovarea cogenerării cu randament ridicat este recunoscută ca fiind un obiectiv de interes comun, având în vedere faptul că aceasta contribuie la eficiența producției de energie și reduce emisiile de carbon, dar că aceste externalități pozitive nu sunt pe deplin reflectate în prețuri, astfel încât cogenerarea cu randament ridicat nu se dezvoltă, în general, spontan, fără sprijin suplimentar (a se vedea punctul 51 din Orientările din 2008). Din acest motiv, Comisia autorizează ajutoarele operaționale pentru cogenerarea cu randament ridicat (a se vedea punctele 138, 139 și 151 din Orientările din 2014, secțiunea 3.1.7 din Orientările din 2008, secțiunea E.3.4 din Orientările din 2001) (45). În acest mod, Comisia este de acord cu observațiile formulate de Franța, astfel cum au fost prezentate în considerentul 99 punctul 1.

(287)

Comisia observă, în primul rând, că finanțarea măsurilor menite să limiteze costurile energiei în regiunile îndepărtate servește într-adevăr unui obiectiv de interes comun. Această finanțare se justifică, mai întâi, prin necesitatea imperativă de coeziune regională vizată de articolul 3 alineatul (3) din TUE. În plus, articolul 174 din TFUE precizează că Uniunea Europeană „își dezvoltă și desfășoară acțiunea care conduce la consolidarea coeziunii sale economice, sociale și teritoriale. Uniunea urmărește, în special, reducerea decalajelor dintre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni și a rămânerii în urmă a regiunilor defavorizate. Dintre regiunile în cauză, o atenție deosebită se acordă zonelor rurale, zonelor afectate de tranziția industrială și regiunilor afectate de dezavantaje naturale și demografice grave și permanente, cum ar fi regiunile cele mai nordice, cu densitate foarte scăzută a populației, precum și regiunile insulare, transfrontaliere și muntoase”. În cele din urmă, articolul 349 din TFUE subliniază necesitatea de a ține seama de caracteristicile și de constrângerile celor mai periferice regiuni.

(288)

În ceea ce privește regiunile cele mai periferice, care beneficiază în mod semnificativ de „egalizarea tarifară”, Comisia însăși, în recenta sa Comunicare privind regiunile cele mai îndepărtate (46), insistă asupra „necesității de a intensifica eforturile pentru a permite regiunilor celor mai periferice să beneficieze din plin de adeziunea la Uniunea Europeană și să atenueze dificultățile generate de mondializarea la care acestea sunt expuse”. În ceea ce privește sectorul energetic, Comisia recunoaște în mod explicit problema legată de o conexiune insuficientă a acestor teritorii la rețelele electrice de pe continent și, prin urmare, nevoia ca acestea să primească subvenții pentru a evita prețurile mari ale energiei electrice.

(289)

În plus, Comisia a aprobat deja măsuri finanțate de statele membre în favoarea teritoriilor insuficient conectate, care au ca scop plafonarea prețurilor energiei electrice, pentru a evita o diferență prea mare față de prețurile de pe continent (47).

(290)

Prin urmare, Comisia concluzionează că a existat un obiectiv de interes comun urmărit de partea din CSPE destinată finanțării „egalizării tarifare”.

(291)

În acest mod, Comisia este de acord cu observațiile formulate de Franța, astfel cum au fost prezentate în considerentul 99 punctul 2.

(292)

În primul rând, Comisia subliniază că partea din CSPE destinată finanțării tarifelor sociale urmărește un obiectiv de interes comun. Acest lucru este exprimat în mod clar la articolul 3 din TUE și la articolul 174 din TFUE, care stabilesc în mod explicit coeziunea socială și economică ca fiind un obiectiv al Uniunii Europene.

(293)

Aceste obiective sunt reluate, de asemenea, în legislația secundară a Uniunii Europene aplicabilă în domeniul energiei electrice. În special, Directiva 2009/72/CE („Directiva privind energia”) prevede în considerentul 45 că „statele membre ar trebui să asigure clienților casnici și (…) întreprinderilor mici, dreptul de a se alimenta cu energie electrică de o calitate bine definită, la prețuri clar comparabile, transparente și rezonabile”. Considerentul 53 din directiva menționată recunoaște valoarea adoptării de măsuri și elaborării de planuri naționale de acțiune pentru combaterea sărăciei energetice. În plus, articolul 3 alineatul (7) din directivă prevede în mod explicit obligația statelor membre de a lua măsurile adecvate pentru protecția consumatorilor finali, în special a consumatorilor vulnerabili. În cele din urmă, Comunicarea Comisiei intitulată „Energie Curată pentru toți europenii” (48), subliniază, de asemenea, necesitatea de a proteja cei mai vulnerabili consumatori.

(294)

Prin urmare, Comisia concluzionează că a existat un obiectiv de interes comun urmărit de partea din CSPE destinată finanțării tarifelor sociale.

(295)

În acest sens, Comisia este de acord cu observațiile formulate de asociația UNIDEN, prezentate în considerentul 71, precum și cu observațiile formulate de Franța, prezentate în considerentul 99 punctul 3.

(296)

Comisia a verificat în continuare dacă reducerile CSPE pot fi considerate necesare pentru a asigura menținerea finanțării măsurilor de sprijin pentru cogenerarea cu randament ridicat, egalizarea tarifară și tarifele sociale.

(297)

Comisia recunoaște că reducerile CSPE alocate finanțării tarifelor sociale, acordate întreprinderilor electrointensive pot fi justificate prin necesitatea de a asigura o finanțare suficientă a măsurii, evitând ca un nivel ridicat al CSPE să fie prea împovărător pentru întreprinderile care sunt deosebit de sensibile la suprataxele aplicate consumului de energie electrică, și anume întreprinderile electrointensive expuse la comerțul internațional. O sarcină excesivă ar putea conduce la închiderea întreprinderilor și ar pune în pericol sustenabilitatea finanțării măsurilor de sprijin și, în cele din urmă, obiectivele urmărite de măsurile de sprijin.

(298)

Pentru a evita situația în care consumatorii de energie electrică afectați în mod special de costurile de finanțare pentru cogenerarea cu randament ridicat, egalizarea tarifară și tarifele sociale, și anume societățile care sunt în același timp electrointensive și care sunt expuse la concurența internațională, pot fi într-o situație de faliment sau delocalizare în afara Uniunii Europene, ar putea fi necesare reduceri ale tarifelor la consumul de energie electrică. Într-adevăr, falimentul sau delocalizarea unui număr prea mare de întreprinderi pot eroda baza financiară a acestora. În loc să plătească o valoare mai mică a CSPE, societățile astfel afectate nu ar fi contribuit deloc la finanțarea acesteia, ceea ce ar implica o finanțare mai semnificativă din partea celorlalți consumatori pentru a finanța sprijinul pentru cogenerarea cu randament ridicat, egalizarea tarifară și tarifele sociale, reducând astfel gradul de acceptabilitate al măsurilor pentru restul contribuitorilor.

(299)

Comisia subliniază, în acest sens, faptul că Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică a stabilit un obiectiv de 20 % eficiență energetică și a fixat anumite obiective naționale, la atingerea cărora cogenerarea cu randament ridicat poate aduce o contribuție semnificativă. La 23 octombrie 2014, Consiliul European a stabilit, de asemenea, un obiectiv de 27 % în ceea ce privește îmbunătățirea eficienței energetice în 2030.

(300)

Prin urmare, nevoile de finanțare pentru sprijinirea cogenerării cu randament ridicat pot fi semnificative. Acesta este cazul Franței, întrucât CSPE este alocată, în procent de 25 %, pentru finanțarea cogenerării, și anume 1,7 miliarde EUR. În plus, în Franța, suprataxa pentru finanțarea cogenerării este combinată cu alte componente ale CSPE, inclusiv cu cea destinată finanțării energiei regenerabile (2,7 miliarde EUR).

(301)

Această sarcină este îngreunată de finanțarea „egalizării tarifare” și a tarifelor sociale care se adaugă celorlalte componente ale CSPE. Componentele „egalizare tarifară” și „tarife sociale” ale CSPE au reprezentat împreună 34 % din CSPE în perioada 2003-2014 și 12,7 miliarde EUR.

(302)

Comisia recunoaște că, având în vedere importanța relativă a CSPE (valoarea CSPE de 19,5 EUR/MWh, față de un preț pentru ziua următoare de bază de 38,8 EUR/MWh pentru același an) și creșterea semnificativă a acesteia în perioada 2003-2015 (+ 550 %), Franța a putut considera că este necesar să se prevadă reduceri ale CSPE pentru întreprinderile cele mai sensibile la această creștere a sarcinii.

(303)

De asemenea, Comisia remarcă faptul că măsurile sunt adecvate pentru atingerea obiectivului de interes comun urmărit. Comisia observă în această privință că toate măsurile de sprijin se referă la serviciul public de energie electrică în Franța: promovarea cogenerării în vederea îmbunătățirii eficienței energetice a producției franceze de energie electrică și a impactului acesteia asupra mediului, lupta împotriva sărăciei energetice prin stabilirea unor tarife sociale la energia electrică, garantarea accesului la energie electrică la un preț echivalent pentru teritoriile de peste mări, care sunt mai puțin conectate și nu au un parc de producție echivalent cu parcul existent în Franța metropolitană. În acest sens, este coerent ca Franța să dorească să asigure finanțarea măsurilor în cauză printr-o contribuție obligatorie la consumul de energie electrică în Franța.

(304)

Pe baza acestor elemente, Comisia concluzionează că reducerile CSPE destinate finanțării cogenerării cu randament ridicat, egalizării tarifare și tarifelor sociale pot fi considerate ca aducându-și contribuția la obiectivul de interes comun, întrucât acestea pot fi considerate necesare pentru a menține aceste componente ale CSPE, sprijinind astfel politicile respective.

(305)

În acest sens, Comisia este de acord cu observațiile formulate de Franța, prezentate în considerentele 99 punctele 1-3.

(306)

Cu toate acestea, trebuie subliniat faptul că, dacă urmărirea unor obiective care vizează eficiența energetică, combaterea sărăciei energetice și menținerea coeziunii teritoriale prin tarife ale energiei electrice la un nivel echivalent între Franța continentală și teritoriile de peste mări poate fi recunoscută ca obiectiv de interes comun, îmbunătățirea sau menținerea competitivității unei întreprinderi nu ar putea constitui, în sine și în general, un obiectiv de interes comun în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE.

(307)

Comisia subliniază că evaluarea obiectivelor de interes comun nu poate constitui o recunoaștere generală și sistematică a oricărei reduceri sau suprataxe suportate de întreprinderile electrointensive.

(308)

Existența unui obiectiv de interes comun într-o reducere a CSPE a fost recunoscută numai în măsura în care această reducere asigură stabilitatea finanțării unor măsuri de sprijin care urmăresc un obiectiv de interes comun dovedit în domeniul de aplicare al politicilor energetice ale Uniunii.

(309)

În acest sens, Comisia se îndepărtează de observațiile formulate de către ALFI, prezentate în considerentul 67, de către UNIDEN, în considerentul 71 și de către Franța, în considerentele 100-102, care tind să considere prevenirea unui risc pentru competitivitate și a delocalizării ca un obiectiv de interes comun. Or, îmbunătățirea competitivității anumitor întreprinderi în detrimentul concurenților acestora nu poate fi considerată, în sine, un obiectiv de interes comun în sensul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE.

(310)

Comisia observă că, dacă reducerile suprataxelor destinate finanțării cogenerării cu randament înalt, a egalizării tarifare și a tarifelor sociale sunt prea importante sau sunt acordate prea multor sectoare sau beneficiari, atunci sarcina totală destinată finanțării unor astfel de măsuri ar putea fi amenințată, de asemenea, iar acceptarea de către public a acestor măsuri ar putea fi pusă în pericol. În același timp, denaturările concurenței și efectul asupra schimburilor comerciale, cauzate de aceste reduceri, pot fi semnificative.

(311)

În scopul evaluării compatibilității acestui tip de reduceri cu piața internă, Comisia a arătat, în deciziile sale SA.42393 și SA.38635, că dispozițiile punctelor 185-187 din Orientările din 2014 constituie o bază de analiză relevantă pentru identificarea celor mai sensibile întreprinderi în ceea ce privește introducerea unor taxe ridicate pentru consumul de energie electrică și pentru a determina efectul stimulativ al ajutorului. Acest lucru pare justificat în special deoarece, pe de o parte, sprijinul pentru cogenerarea cu randament ridicat, egalizarea tarifară și tarifele sociale este finanțat în totalitate de către CSPE și vizează obiective de interes comun legate de sectorul energetic, la fel ca sprijinul pentru energia din surse regenerabile și, pe de altă parte, CSPE alocată pentru cogenerarea cu randament ridicat, egalizarea tarifară și tarifele sociale se adaugă componentei regenerabile a CSPE. Toate aceste componente ale CSPE sunt structurate și colectate în mod identic și fără discriminare. Întrucât CSPE este percepută proporțional cu energia electrică consumată, aceasta va afecta în special societățile pentru care costul energiei reprezintă o parte semnificativă a valorii lor adăugate și care nu pot transfera cu ușurință aceste costuri către consumatorii finali fără a pierde anumite părți din piață, având în vedere expunerea la comerțul internațional a sectoarelor în care acestea își desfășoară activitatea. Este vorba despre întreprinderi care îndeplinesc criteriile menționate la punctele 185-187 din Orientările din 2014.

(312)

De asemenea, în deciziile sale SA.42393 și SA.38635, Comisia a indicat că poate utiliza punctele 188 și 189 din Orientările din 2014 ca bază pentru evaluarea proporționalității reducerii suprataxelor destinate finanțării cogenerării cu randament ridicat, a egalizării tarifare și a tarifelor sociale. Acest lucru pare adecvat având în vedere, pe de o parte, faptul că cogenerarea cu randament ridicat, egalizarea tarifară și tarifele sociale urmăresc obiective de interes comun legate de sectorul energetic, la fel ca sprijinul pentru energia din surse regenerabile asigurat, de asemenea, de CSPE și, pe de altă parte, că reducerile acordate și care au scopul de a asigura sustenabilitatea finanțării acestor măsuri de sprijin limitează sarcina pentru societățile afectate în mod deosebit de suprataxele pe energie, solicitând în același timp de la acestea o contribuție suficientă. În acest sens, criteriile prevăzute la punctele 188 și 189 din Orientările din 2014 servesc la definirea acestui echilibru.

(313)

Comisia constată în această privință că un număr semnificativ de beneficiari eligibili sunt întreprinderi electrointensive în sensul punctelor 185-187 din Orientările din 2014 și că un anumit număr de beneficiari contribuie la minimul necesar, și anume 15 % din sarcină.

(314)

Pentru beneficiarii care nu pot fi calificați drept întreprinderi electrointensive în sensul punctelor 185-187 din Orientările din 2014, precum și pentru întreprinderile care, deși sunt electrointensive în sensul acestor puncte, nu au plătit cel puțin 15 % din CSPE sau 0,5 % din valoarea adăugată, după caz, Franța a prezentat un plan de ajustare care permite o creștere progresivă a contribuției proprii a acestora (a se vedea secțiunea 4.4) pentru a atinge 15 % (pentru întreprinderile electrointensive în sensul punctelor 185-187 din Orientările din 2014) și 100 % (pentru întreprinderile care nu sunt electrointensive) până cel târziu la 1 ianuarie 2019. Având în vedere că CSPE a fost eliminată la 1 ianuarie 2016, planul de ajustare nu s-a aplicat decât până la 31 decembrie 2015.

(315)

Acest plan de ajustare reprezintă o ajustare cumulativă a tuturor reducerilor CSPE, care finanțează în mod combinat energia din surse regenerabile, cogenerarea, egalizarea tarifară și tarifele sociale și a căror compatibilitate cu piața internă a fost deja evaluată de Comisie în secțiunile 5.4.1 și 5.4.2.

(316)

Comisia consideră că planul de ajustare este justificat din aceleași motive precum cel pus în aplicare pentru componenta regenerabilă a CSPE. În special, planul de ajustare evită o creștere excesivă și bruscă a sarcinii financiare care trebuie suportată de consumatorii care nu mai pot beneficia de reducerea CSPE ca urmare a aplicării criteriilor de proporționalitate prevăzute la punctele 185 și 189 din Orientările din 2014 și, în acest sens, contribuie la sustenabilitatea sprijinului pentru cogenerarea cu randament ridicat, egalizarea tarifară și tarifele sociale, menținând acceptabilitatea sprijinului și finanțarea sa securizată și continuă.

(317)

Comisia aprobă datele de începere a planurilor de ajustare.

(318)

În ceea ce privește cogenerarea cu randament ridicat, Comisia consideră că punctul de plecare al planului de ajustare, fixat pentru anul 2011, pentru reducerile CSPE destinate finanțării energiei din surse regenerabile și cogenerării, este justificat. Într-adevăr, în iunie 2010, Consiliul European a acceptat un obiectiv de 20 % privind eficiența energetică, obiectiv care trebuie atins până în 2020. În cursul anilor 2010 și 2011, Uniunea Europeană a adoptat o serie de Planuri de Acțiune și Comunicări (49) subliniind importanța eficienței energetice și necesitatea de a intensifica eforturile în această direcție, în ceea ce privește generarea de energie electrică, inclusiv prin intermediul taxelor, pentru a crește eficiența energetică. În conjuncție cu Directiva privind eficiența energetică, care încurajează statele membre să își intensifice măsurile de sprijin, contribuind la creșterea costurilor de finanțare a acestor sarcini, lansarea acestui plan în 2011 este justificată.

(319)

De asemenea, Comisia consideră că, având în vedere progresul limitat al acestor măsuri, înainte de 2011 (înainte de instituirea obiectivului de 20 %), valorile reducerilor acordate anterior acestor ani de referință nu pot fi considerate conforme cu criteriile prevăzute la articolul 107 alineatul (1) din TFUE, ci ca fiind reglementate de articolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 994/98 al Consiliului (50), care era aplicabil la momentul respectiv (ajutor de minimis) sau ca fiind în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE, întrucât reducerile acordate în perioada decembrie 2008-decembrie 2010 se încadrează în domeniul de aplicare a Cadrului comunitar temporar pentru măsurile de ajutor de stat de sprijinire a accesului la finanțare în contextul crizei financiare și economice (în special secțiunea 4.2.2) (51) și intră sub incidența Deciziei N7/2009 a Comisiei (52).

(320)

În ceea ce privește celelalte componente finanțate de CSPE, Comisia consideră că punctul de plecare al planului de ajustare, stabilit pentru anul 2004, pentru reducerile CSPE destinate finanțării egalizării tarifare și tarifelor sociale, este justificat, de asemenea, de această dată datorită termenului de prescripție de zece ani aplicabil în acest caz, astfel cum se prevede la articolul 17 din Regulamentul (UE) 2015/1589.

(321)

Pentru beneficiarii calificați drept întreprinderi electrointensive în sensul punctelor 185-187 din Orientările din 2014, Franța a demonstrat că unii beneficiari au plătit cel puțin 15 % din CSPE, 4 % sau 0,5 % din valoarea adăugată. Pentru beneficiarii care plătesc o sumă inferioară acestor praguri, Franța a propus punerea în aplicare a unui plan de ajustare pentru adaptarea treptată a contribuției acestora la valorile minime necesare (a se vedea secțiunea 4.4), astfel încât, la data teoretică de 1 ianuarie 2019, acestea vor trebui să plătească cel puțin 15 % din CSPE sau 0,5 ori 4 % din valoarea adăugată, după caz.

(322)

Pe baza elementelor prezentate, în special pe baza angajamentului de a pune în aplicare un plan de ajustare, Comisia concluzionează că Franța a demonstrat că reducerile taxelor CSPE destinate finanțării cogenerării cu randament ridicat, egalizării tarifare și tarifelor sociale sunt necesare, adecvate, au un efect stimulativ și nu denaturează în mod nejustificat concurența, astfel încât acestea sunt compatibile cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE, cu condiția să nu depășească reducerile prevăzute în planul de ajustare.

(323)

Comisia adaugă că, în toate celelalte cazuri, întreprinderea trebuie să atingă 100 % din sarcină la 1 ianuarie 2019. Prin urmare, reducerile CSPE acordate în aceste alte cazuri vor trebui recuperate. În acest sens, Comisia este de acord cu poziția propusă de Franța, astfel cum este descrisă în considerentele 122 și 124.

(324)

Prin urmare, Comisia aprobă modalitățile de aplicare a planului de ajustare, astfel cum se prevede în considerentele 117-124 și în secțiunile 4.4.5-4.4.8.

(325)

Comisia consideră că Franța nu a demonstrat că celelalte componente ale CSPE finanțează măsuri de sprijin care urmăresc un obiectiv de interes comun, nici că reducerile sarcinii ar fi necesare pentru atingerea acestor obiective și că acestea ar fi proporționale cu ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit.

(326)

În special, în ceea ce privește partea din CSPE care este utilizată pentru a sprijini producerea de energie prin incinerarea deșeurilor care nu sunt biodegradabile și fără a recurge la cogenerarea cu randament ridicat, Comisia observă că aceasta permite, în general, acordarea de sprijin pentru producerea de energie electrică prin incinerarea deșeurilor numai în cazul în care deșeurile sunt biodegradabile sau în cazul în care este utilizată cogenerarea cu randament ridicat. Într-adevăr, producția de energie electrică prin arderea deșeurilor fosile nu necesită, în general, niciun sprijin pentru a fi profitabilă și este posibil să creeze probleme în ceea ce privește ierarhia deșeurilor. În special, încurajarea producției de energie electrică din deșeurile fosile determină emisii de CO2 și riscă să reducă interesul de a recicla sau de a reutiliza deșeurile în cauză; în plus, aceasta riscă să reducă interesul de a utiliza căldura în mod direct, în loc de a o transforma în energie electrică, în timp ce, din punct de vedere al protecției mediului, utilizarea căldurii este mai relevantă ca urmare a îmbunătățirii eficienței energetice. Franța nu a demonstrat că sprijinul pentru producția de energie electrică din incinerarea deșeurilor fosile (și a altor deșeuri care nu sunt biodegradabile) nu include niciun stimulent pentru eludarea ierarhiei deșeurilor, în special pentru reciclarea acestora. În orice caz, Franța nu a demonstrat că măsurile de sprijin finanțate de CSPE sunt necesare pentru a stimula incineratoarele de deșeuri fosile să producă energie electrică ținând cont de condițiile de piață.

(327)

În plus, Comisia a recunoscut în nota sa din 23 noiembrie 2017 că această parte a CSPE alocată pentru finanțarea instalațiilor de incinerare care utilizează resurse nebiodegradabile nu putea face obiectul unor reduceri.

(328)

În al doilea rând, Franța nu a demonstrat că sprijinul finanțat de CSPE și destinat sprijinirii instalațiilor de ultimă generație era necesar pentru a asigura securitatea aprovizionării, având în vedere toate măsurile deja instituite de Franța pentru a asigura securitatea aprovizionării și condițiile de piață din perioada 2003-2015. În plus, Franța nu a demonstrat că impactul pozitiv ipotetic al sprijinului pentru instalațiile de ultimă generație în cauză compensa efectul de denaturare asupra concurenței al sprijinului acordat acestor mijloace de producție (în special pentru generatoarele de tip diesel construite în anii 90). De asemenea, Franța a concluzionat că partea din CSPE alocată acestui obiectiv trebuia să fie plătită integral, fapt confirmat de către Comisie.

(329)

În cele din urmă, Franța nu a demonstrat în mod suficient că reducerile CSPE pentru partea din CSPE alocată pentru măsurile de încurajare a producției independente, cu o utilitate auxiliară pentru serviciul public de energie electrică, prezentată în considerentul 11 punctul 3, urmăresc un obiectiv de interes comun. În termeni generali, obiectivul urmărit nu este clar stabilit. De asemenea, nici necesitatea unui sprijin nu este stabilită și cu atât mai puțin este stabilit faptul că efectele pozitive ipotetice ale unor astfel de măsuri de sprijin ar contrabalansa efectele lor negative asupra concurenței. În consecință, nu s-a stabilit nici caracterul adecvat și necesar al reducerilor pentru această parte a CSPE. Franța a confirmat, în nota sa din 23 noiembrie 2017, că CSPE acordată în acest scop trebuia să fie plătită integral, fapt confirmat de Comisie.

(330)

Astfel, Comisia confirmă analiza propusă de Franța și prezentată în considerentul 124.

(331)

În temeiul secțiunii 3.2.7 din Orientările din 2014, statele membre trebuie să publice, începând cu 1 iulie 2016, anumite informații privind beneficiarii ajutorului. Având în vedere că aplicarea măsurilor s-a încheiat la 1 ianuarie 2016, secțiunea 3.2.7 din Orientările din 2014 nu se aplică.

(332)

În primul rând, Comisia concluzionează că partea din CSPE destinată finanțării diverselor obiective, altele decât energia din surse regenerabile inclusiv incinerarea deșeurilor biodegradabile, cogenerarea inclusiv incinerarea deșeurilor nebiodegradabile utilizate în cogenerarea cu randament ridicat, egalizarea tarifară și tarifele sociale trebuie plătită integral și că aceasta nu poate face obiectul niciunor reduceri. Dacă este necesar, aceasta va trebui să fie recuperată.

(333)

În al doilea rând, pe baza elementelor prezentate în considerentele 251-274 privind atât măsurile, cât și planul de ajustare propus, Comisia concluzionează că Franța a demonstrat în mod suficient că o parte din reducerile CSPE este necesară, adecvată, are un efect stimulativ și nu denaturează concurența și, prin urmare, este compatibilă cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE.

(334)

În schimb, Comisia concluzionează că orice ajutor care depășește nivelurile autorizate de planul de ajustare este considerat incompatibil și trebuie să fie rambursat de beneficiarii măsurii. Ca atare, Comisia validează modalitățile de punere în aplicare a acestui plan de ajustare, astfel cum sunt definite de Franța în secțiunea 4.4 din prezenta decizie.

(335)

Comisia constată că Franța, astfel cum se arată în considerentul 135, și-a exprimat intenția de a aplica pragurile de minimis prevăzute în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1046 al Comisiei (53), în cazul în care valoarea ajutorului este mai mică de 200 000 EUR pe trei ani consecutivi, pentru fiecare reducere.

(336)

Comisia subliniază că, pentru a fi considerate aplicabile, măsurile trebuie să respecte toate dispozițiile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/1046.

(337)

Astfel cum se arată în secțiunile 5.4.1 și 5.4.2, pe baza elementelor prevăzute în considerentele 252-334, în ceea ce privește atât măsurile, cât și planul de ajustare propus, Comisia concluzionează că Franța a demonstrat în mod suficient că o parte din reducerile CSPE urmărește un obiectiv de interes comun, este necesară, adecvată, are un efect stimulativ, este proporțională și nu denaturează concurența într-o măsură contrară interesului comun și, prin urmare, este compatibilă cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE.

(338)

În același timp, Franța nu a demonstrat că ajutorul care depășește cuantumul de ajutor permis în temeiul planului de ajustare urmărește un obiectiv de interes comun, ar fi necesar, adecvat, ar avea un efect stimulativ, ar fi proporțional și nu ar denatura concurența într-o măsură contrară interesului comun. Prin urmare, ajutorul respectiv este incompatibil cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE. Același lucru este valabil, de asemenea, pentru reducerile CSPE acordate pentru partea din CSPE alocată în favoarea măsurilor de sprijin, altele decât sprijinul pentru energia din surse regenerabile, pentru cogenerarea cu randament ridicat, egalizarea tarifară și tarifele sociale.

(339)

În plus, Comisia este de acord cu modalitățile de punere în aplicare a planului de ajustare, astfel cum sunt descrise de Franța în secțiunea 4.4 și detaliate în considerentele 329 și 334.

(340)

Conform unei jurisprudențe constante a Curții, taxele nu intră în domeniul de aplicare a dispozițiilor tratatului privind ajutoarele de stat, cu excepția cazului în care acestea constituie modul de finanțare a unei măsuri de ajutor, astfel încât acestea să facă parte integrantă din măsura respectivă (54).

(341)

În plus, punctul 29 din Orientările din 2014 stipulează că, în cazul în care un ajutor de stat sau condițiile aferente acestuia, inclusiv metoda sa de finanțare, atunci când aceasta face parte integrantă din măsură, conduc în mod inseparabil la o încălcare a dreptului Uniunii, și anume a articolelor 30 și 110 din TFUE, ajutorul nu poate fi declarat compatibil cu piața internă.

(342)

Comisia a examinat dacă CSPE trebuie să fie considerată parte integrantă a ajutorului și, prin urmare, dacă trebuie să examineze conformitatea CSPE, de exemplu, cu articolele 30 și 110 din TFUE.

(343)

Jurisprudența indică faptul că, pentru ca o taxă să poată fi considerată ca făcând parte integrantă dintr-o măsură de ajutor, trebuie să existe o legătură de alocare obligatorie între suprataxă și ajutor, și anume măsurile de sprijin finanțate în temeiul normelor naționale relevante. Veniturile provenite din suprataxă trebuie să fie alocate în mod necesar finanțării acestor măsuri de sprijin și să influențeze în mod direct importanța acestora și, în consecință, evaluarea compatibilității ajutorului respectiv cu piața internă (55).

(344)

Comisia consideră că acest lucru nu este valabil în cazul de față din două motive:

(345)

Pe de o parte, CSPE este o contribuție obligatorie la finanțarea sprijinului pentru energia din surse regenerabile, a cogenerării cu randament ridicat și a altor politici. Aceasta nu a fost instituită pentru a finanța scutirile examinate în prezenta decizie.

(346)

Din jurisprudența Curții rezultă că o contribuție utilizată pentru a finanța o măsură de sprijin nu face parte integrantă din această măsură dacă valoarea măsurii respective nu depinde de venitul provenit din contribuția obligatorie. Prin urmare, atunci când se utilizează o contribuție bugetară, în plus față de o contribuție obligatorie, pentru a completa finanțarea unui ajutor, această contribuție nu face parte integrantă din ajutor (56).

(347)

Comisia constată că, în cazul de față, nu există nicio legătură de alocare obligatorie între CSPE și schema de sprijin. Deși CSPE este alocată pentru finanțarea schemei de sprijin, Comisia consideră că nu există nicio corelație cu caracter obligatoriu între valoarea taxei și valoarea ajutorului. Într-adevăr, nu se poate susține că venitul provenit din CSPE influențează în mod direct importanța schemei de ajutor. Graficul de mai jos ilustrează absența unei legături de alocare obligatorii și arată că contribuția unitară aplicată nu permite acoperirea costului real de finanțare al măsurilor care beneficiază de sprijin, începând cu 2007:

€/MWh

Contribution unitaire appliqée

Contribution unitaire nécessaire pour les charges de service public

2014

2015

2013

2012

S2

2012

S1

2011

S2

2011

S1

2010

2009

2008

2007

2006

2005

2004

2003

2002

Évolution de la contribution unitaire

Sursă: Comisia de reglementare în domeniul energiei.

(348)

Diferența a fost finanțată direct de EDF. În fiecare an, CRE (Comisia de reglementare în domeniul energiei) a stabilit valoarea contribuției necesare pentru a acoperi costul real al politicilor preconizate a fi finanțate de aceasta.

(349)

Mai mult, din punct de vedere tehnic, CSPE este colectată de EDF, căreia îi revine responsabilitatea finanțării politicilor care, teoretic, trebuie să fie acoperite de CSPE. Diferența dintre CSPE colectată și sumele vărsate de EDF se ridică la peste 5,3 miliarde EUR. Diferența este următoarea (pe an și pe politică):

Diferenţe între CSPE colectată de EDF şi costul real al politicilor finanţate

(350)

Deficitul EDF a fost rambursat ulterior pe baza bugetului statului (a se vedea articolul 5 din Legea nr. 2015-1786 de rectificare a bugetului pentru anul 2015 privind structura contului de alocare specială).

(351)

Având în vedere lipsa unei legături de alocare între CSPE și măsurile care beneficiază de sprijin, conformitatea CSPE cu articolele 30 și 110 din TFUE nu trebuie, prin urmare, să fie evaluată.

(352)

Pe baza TFUE și a jurisprudenței constante a Curții, Comisia are competența de a decide dacă statul membru în cauză trebuie să anuleze sau să modifice măsura de ajutor atunci când constată că aceasta este incompatibilă cu piața internă (57). În mod similar, Curtea a susținut în mod constant că obligația impusă unui stat membru de a elimina un ajutor considerat de Comisie ca fiind incompatibil cu piața internă are rolul de a restabili situația existentă anterior (58).

(353)

În acest context, Curtea a considerat că obiectivul este atins odată ce beneficiarul a rambursat sumele corespunzând ajutorului incompatibil acordat. Prin rambursarea ajutorului, beneficiarul pierde avantajul de care a beneficiat pe piață față de concurenții săi, iar situația anterioară plății ajutorului este restabilită (59).

(354)

În conformitate cu jurisprudența menționată, articolul 16 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2015/1589 prevede că „atunci când adoptă decizii negative în cazuri de ajutor ilegal, Comisia decide ca statul membru în cauză să ia toate măsurile necesare pentru recuperarea ajutorului de la beneficiar (…)”.

(355)

Întrucât măsurile în cauză au fost puse în aplicare prin încălcarea articolului 108 din TFUE, acestea constituie ajutor ilegal. Acestea sunt, de asemenea, incompatibile și, prin urmare, trebuie recuperate pentru a restabili situația care exista pe piață înainte de acordarea acestora. Recuperarea trebuie să acopere perioada din momentul în care avantajul a fost acordat beneficiarului, și anume de la momentul în care ajutorul a fost pus la dispoziția beneficiarului până când acesta este efectiv recuperat, iar sumele care urmează a fi recuperate trebuie să fie purtătoare de dobândă până în momentul în care sunt recuperate efectiv.

(356)

Prin urmare, ajutorul acordat de Franța trebuie să fie recuperat în proporția care este incompatibilă cu piața internă. Recuperarea ar trebui să se refere numai la reducerile CSPE acordate în perioada 2004-2015 în cazul reducerilor CSPE care finanțează egalizarea tarifară și tarifele sociale, precum și în perioada 2011-2015 în cazul reducerilor CSPE destinate finanțării producției de energie din surse regenerabile și a cogenerării cu randament ridicat.

(357)

Suma care trebuie recuperată trebuie calculată pentru fiecare an și pentru fiecare beneficiar. Aceasta trebuie să fie limitată, pentru fiecare an vizat, la diferența dintre suma compatibilă pentru anul respectiv și cuantumul CSPE plătit efectiv. Cuantumul compatibil al CSPE este determinat – în cazul CSPE destinate finanțării sprijinului pentru energia din surse regenerabile, cogenerarea cu randament ridicat, egalizarea tarifară și tarifele sociale – în conformitate cu aplicarea planului de ajustare. În ceea ce privește partea din CSPE care finanțează alte obiective decât sprijinul pentru energia din surse regenerabile, cogenerarea cu randament ridicat, egalizarea tarifară și tarifele sociale, cuantumul compatibil al CSPE care trebuie plătit corespunde întregii CSPE pentru partea din CSPE alocată acestor alte obiective.

(358)

Pentru fiecare beneficiar, pentru fiecare an și pentru fiecare politică, se calculează două valori: valoarea CSPE plătită, precum și valoarea nivelului minim al CSPE care trebuie plătită în baza planului de ajustare, adunată cu întreaga CSPE care servește la finanțarea altor obiective decât sprijinul pentru energia regenerabilă, cogenerarea cu randament ridicat, egalizarea tarifară și tarifele sociale.

(359)

Cuantumul CSPE care a fost plătit efectiv de către beneficiari într-un an dat se obține din informațiile colectate de serviciile autorităților franceze. Aceste sume rezultă din aplicarea diferitelor reduceri ale CSPE. Cu toate acestea, Franța a precizat că nu dispune încă de toate informațiile necesare, menționând faptul că datele din 2003 până în 2010 nu există în format electronic. Prin urmare, este în continuare necesar un calcul precis al sumei care trebuie rambursată, pe baza arhivelor pe suport de hârtie.

(360)

În ceea ce privește beneficiarii plafonării CSPE la 0,5 % din valoarea adăugată, CSPE plătită efectiv este egală cu valoarea minimă dintre CSPE teoretică, stabilită prin planul de ajustare, și 0,5 % din valoarea adăugată. În cazul unei valori adăugate negative, cuantumul CSPE considerat a fi plătit este zero. Această sumă este distribuită ulterior pe politici în conformitate cu tabelul prezentat în considerentul 133.

(361)

În ceea ce privește beneficiarii plafonării legate de punctul de consum, CSPE plătită efectiv este egală cu valoarea minimă dintre CSPE teoretică, stabilită prin planul de ajustare, și valoarea plafonării legate de punctul de consum pentru anul în cauză. Această sumă este distribuită, de asemenea, pe politici, în conformitate cu tabelul prezentat de Franța, astfel cum se menționează în considerentul 133.

(362)

În ceea ce privește beneficiarii scutirii pentru consumul propriu, CSPE plătită efectiv este egală cu diferența dintre consumul total și consumul scutit, înmulțită cu rata unitară anuală a CSPE, prezentată în considerentul 133.

(363)

Pentru fiecare unitate care beneficiază de plafonarea legată de punctul de consum, se stabilește dacă este vorba despre o întreprindere care, în plus, beneficiază de plafonarea la 0,5 % din valoarea adăugată. Pentru fiecare unitate care beneficiază de scutirea pentru consumul propriu, se stabilește dacă este vorba despre o întreprindere care beneficiază de plafonarea la 0,5 % din valoarea adăugată și dacă aceasta beneficiază, în plus, de plafonarea legată de punctul de consum.

(364)

În cazul în care o unitate care este beneficiara plafonării legate de punctul de consum sau a scutirii pentru consumul propriu este deținută de o întreprindere care beneficiază de plafonarea la 0,5 % din valoarea adăugată, numai plafonarea la valoarea adăugată este luată în considerare, pentru a nu contabiliza de două ori avantajul acordat. În cazul în care întreprinderea beneficiază de plafonarea la 0,5 % din valoarea adăugată, cunoscută în anul următor, restituirea efectuată a posteriori constă în diferența dintre CSPE plătită și 0,5 % din valoarea adăugată a întreprinderii.

(365)

În cazul în care o unitate face obiectul plafonării legate de punctul de consum și al scutirii pentru consumul propriu, dar nu aparține unei întreprinderi care beneficiază de plafonarea la valoarea adăugată, se ia în considerare numai plafonarea legată de punctul de consum.

(366)

În primul rând, Comisia consideră că CSPE datorată integral de către beneficiari și exclusă din planul de ajustare se referă la partea din CSPE destinată finanțării incinerării deșeurilor nebiodegradabile sau care nu sunt alocate cogenerării cu randament ridicat, sprijinului pentru instalațiile de ultimă generație și sprijinului pentru diverse măsuri, cum ar fi finanțarea unor contracte de putere garantată, astfel cum se prevede în considerentul 11 punctele 1-3 și considerentele 326-331. CSPE care a fost deja plătită de beneficiari poate fi alocată cu prioritate finanțării acestor alte politici pentru aplicarea planului de ajustare și pentru determinarea valorii ajutorului care trebuie recuperat.

(367)

Comisia este de acord cu data de începere a punerii în aplicare a planurilor de ajustare prezentată în considerentele 275, 318-321, pentru partea din CSPE destinată finanțării cogenerării cu randament ridicat, pe de o parte, și pentru partea din CSPE destinată finanțării egalizării tarifare și a tarifelor sociale, pe de altă parte.

(368)

Comisia aprobă metoda de calculare a sumelor care trebuie să fie plătite pentru diferitele componente ale CSPE care au făcut obiectul unui plan de ajustare și sunt detaliate în considerentele 265-274, pentru partea din CSPE destinată finanțării energiei din surse regenerabile, prevăzută în considerentele 316-317, precum și pentru partea din CSPE alocată finanțării cogenerării cu randament ridicat, a tarifelor sociale și a egalizării tarifelor.

(369)

Comisia este de acord cu principiul și metoda de calculare a caracterului progresiv al cuantumurilor CSPE care trebuie plătite, astfel cum se prevede în considerentul 140, pe baza unei legi statistice.

(370)

Comisia aprobă metoda de calculare a CSPE care trebuie plătită, stabilită pentru un beneficiar și un anumit an prin următoarea formulă: Suma de plătit pe an pe politică finanțată = suma plătită + (suma de plată – suma plătită) × [(e^n)-1]/[(e^N)-1], unde n: numărul anului din plan (exemplu: pentru un plan cu începere în 2011 și aplicare integrală în 2019, în 2011 n = 0, în 2012 n = 1, …, în 2019 n = 8) și N: numărul de ani din plan (exemplu: pentru același exemplu ca mai sus, N = 8).

(371)

De asemenea, Comisia aprobă metoda de luare în considerare a pragurilor de minimis, astfel cum a fost expusă în considerentul 135.

(372)

Cuantumul sumelor de recuperat, pentru fiecare beneficiar, este egal cu (i) diferența dintre cuantumurile CSPE datorate în temeiul normelor privind ajutoarele de stat și (ii) cuantumurile CSPE plătite efectiv de beneficiarii eligibili.

(373)

În această privință, Comisia aprobă metoda de calculare a sumelor care trebuie recuperate, astfel cum a fost descrisă de Franța și prezentată în considerentele 145-148.

(374)

Comisia constată că Franța a pus în aplicare în mod ilegal plafonările CSPE, încălcând articolul 108 alineatul (3) din TFUE,