30.11.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 314/12

(1)

În iulie 2005, prin Regulamentul (CE) nr. 1174/2005 (2), Consiliul a instituit o taxă antidumping definitivă la importurile de transpalete manuale și la componentele de bază ale acestora (denumite în continuare „transpalete manuale”) originare din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „China”). Măsurile au constat într-o taxă antidumping ad valorem cuprinsă între 7,6 % și 46,7 % (denumite în continuare „măsurile inițiale”).

(2)

În iulie 2008, prin Regulamentul (CE) nr. 684/2008 (3), în urma unei reexaminări intermediare parțiale ex officio efectuată în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Consiliul a precizat domeniul de aplicare a măsurilor și a exclus de la aplicarea măsurilor antidumping inițiale anumite produse, precum elevatoare, stivuitoare, platforme de ridicare și paletizoare cu sistem de cântărire, care au fost considerate ca fiind diferite de transpaletele manuale din pricina caracteristicilor, a funcțiilor și a utilizărilor finale specifice ale acestora.

(3)

În iunie 2009, în urma unei anchete privind eludarea unor măsuri în vigoare efectuată în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază, Consiliul a extins prin Regulamentul (CE) nr. 499/2009 (4) taxa antidumping definitivă aplicabilă „tuturor celelalte societăți” instituită prin Regulamentul (CE) nr. 1174/2005 la transpaletele manuale expediate din Thailanda, indiferent dacă acestea sunt declarate ca fiind originare din Thailanda sau nu.

(4)

În octombrie 2011, în urma unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor efectuată în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Consiliul a instituit prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1008/2011 (5) o taxă antidumping definitivă la importurile de transpalete manuale originare din RPC.

(5)

În aprilie 2013, în urma unei reexaminări intermediare efectuată în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, Consiliul a modificat, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 372/2013 (6), Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1008/2011 și a instituit un nivel al taxei de 70,8 % aplicabil tuturor importurilor în Uniune de transpalete manuale originare din RPC.

(6)

În septembrie 2014, în urma unei reexaminări în ceea ce privește un nou exportator, efectuată în temeiul articolului 11 alineatul (4) din regulamentul de bază, Comisia a modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 946/2014 (7) Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1008/2011, instituind un nivel individual al taxei de 54,1 % pentru importurile de transpalete manuale provenind de la Ningbo Logitrans Handling Equipment Co.

(7)

În august 2016, în urma unei anchete privind eludarea unor măsuri în vigoare efectuată în temeiul articolului 13 din regulamentul de bază, Comisia a extins prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1346 (8) taxele antidumping definitive în vigoare la importurile de transpalete manuale ușor modificate care conțin un sistem de indicare a greutății neintegrat în șasiu (brațele furcii) originare din RPC.

(8)

Măsurile în vigoare în prezent constau într-o taxă antidumping definitivă la importurile de transpalete manuale și de componente de bază ale acestora originare din RPC, constând dintr-o taxă ad valorem stabilită la 70,8 %.

(9)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (9) a măsurilor antidumping în vigoare, Comisia a primit o cerere de deschidere a unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în vigoare împotriva RPC, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(10)

Cererea a fost înaintată de către doi producători din Uniune, Toyota Material Handling Manufacturing Sweden AB și de PR Industrial S.r.l. (denumiți în continuare „solicitanții”), reprezentând peste 25 % din producția totală a Uniunii de transpalete manuale și de componente de bază ale acestora.

(11)

Cererea s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar risca să aibă drept rezultat continuarea dumpingului și continuarea prejudiciului pentru industria din Uniune.

(12)

Întrucât a stabilit, după consultarea comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă care să justifice deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 12 octombrie 2016 Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (10) (denumit în continuare „avizul de deschidere”), deschiderea unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(13)

La 19 iulie 2017, Comisia, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/1348 (11), a deschis o anchetă referitoare la posibila eludare a măsurilor antidumping în vigoare de către importurile de transpalete manuale și componente de bază ale acestora expediate din Vietnam, indiferent dacă au fost declarate sau nu ca fiind originare din Vietnam, în conformitate cu articolul 13 din regulamentul de bază.

(14)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitanții, alți producători din Uniune cunoscuți, producătorii-exportatori cunoscuți, autoritățile chineze, importatorii și utilizatorii cunoscuți în legătură cu deschiderea anchetei și i-a invitat să participe.

(15)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a-și face cunoscut punctul de vedere și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale în termenul prevăzut în avizul de deschidere.

(16)

În avizul de deschidere, Comisia a informat părțile interesate că avea în vedere Brazilia ca țară terță cu economie de piață („țara analoagă”) în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază. Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la această alegere. Nu s-au primit observații.

(17)

Comisia a contactat autoritățile braziliene și i-a informat pe cei doi producători cunoscuți de transpalete manuale din Brazilia cu privire la deschiderea anchetei și i-a invitat să participe. Unul dintre producătorii din Brazilia s-a arătat dispus să coopereze. Niciun alt producător cunoscut și niciun alt producător brazilian nu au răspuns.

(18)

De asemenea, Comisia a solicitat cooperarea producătorilor cunoscuți din alte potențiale țări analoage și a contactat, de asemenea, autoritățile competente din Cambodgia, India, Malaysia, Taiwan, Turcia și SUA, invitându-le să furnizeze numele și adresa asociațiilor de producători și producătorilor care sunt cunoscuți pentru faptul că produc și vând transpalete manuale pe piața lor. Cu toate acestea, niciuna dintre țările contactate nu a furnizat astfel de informații și niciun producător din aceste țări nu s-a arătat dispus să coopereze.

(19)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 17 de mai sus, cooperarea a fost oferită doar de unul dintre cei doi mari producători din Brazilia, care a fost dispus să coopereze. În orice caz, după examinarea suplimentară a informațiilor disponibile pe piață, Brazilia este considerată o țară analoagă adecvată și pentru piața sa concurențială. Existența unei concurențe reale este atestată de prezența a cel puțin doi producători pe plan intern și de faptul că există importuri. Brazilia nu aplică măsuri antidumping în vigoare și în ciuda unei taxe de import CNF normale de 14 %, piața braziliană a fost considerată deschisă pentru importuri, așa cum arată datele disponibile public privind importurile de la ITC (12) pentru anii 2012-2016. Ancheta nu a arătat niciun indiciu că Brazilia nu ar fi o alegere adecvată având în vedere situația concurențială de pe piață. Prin urmare, Brazilia a fost selectată ca țară analoagă.

(20)

În avizul său de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea include într-un eșantion părțile interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(21)

Având în vedere numărul potențial mare de producători-exportatori din RPC, eșantionarea a fost prevăzută în avizul de deschidere.

(22)

Pentru a stabili dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, producătorii-exportatori din RPC au fost invitați să se facă cunoscuți în termen de 15 zile de la deschiderea reexaminării și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de deschidere. Cu toate acestea, niciunul dintre producătorii-exportatori nu s-a manifestat. Prin urmare, nu a fost necesară eșantionarea.

(23)

Având în vedere numărul aparent ridicat de importatori neafiliați, s-a considerat adecvat, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, să se analizeze dacă este necesar să se recurgă la eșantionare. Pentru a permite Comisiei să stabilească dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, s-a cerut părților menționate anterior să se facă cunoscute în termen de 15 zile de la inițierea reexaminării și să furnizeze Comisiei informațiile solicitate în avizul de inițiere. Cu toate acestea, niciun importator neafiliat nu a cooperat la anchetă. Prin urmare, nu a fost necesară eșantionarea.

(24)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. În conformitate cu cererea de reexaminare, există șase producători de transpalete manuale în Uniune. Cinci producători din Uniune s-au manifestat în contextul exercițiului în curs. Un alt producător din Uniune a fost cunoscut în momentul deschiderii anchetei. Acești șase producători din Uniune reprezintă întreaga producție a Uniunii. Comisia intenționa să includă în anchetă pe toți cei șase producători și nu a fost efectuată nicio eșantionare. Comisia a informat toate părțile interesate în consecință și le-a invitat să prezinte observații. Nu au fost primite observații în termenul prevăzut.

(25)

Au fost trimise chestionare celor șase producători cunoscuți din Uniune și celor doi producători de transpalete manuale din Brazilia. Comisia a primit răspunsuri la chestionare de la cinci producători din Uniune și de la un producător de transpalete manuale din Brazilia.

(26)

Niciunul dintre utilizatori nu a transmis Comisiei vreo informație și nu s-a făcut cunoscut în cursul anchetei.

(27)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina, pe de o parte, probabilitatea continuării dumpingului și a prejudiciului cauzat de acesta și, pe de altă parte, interesul Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(28)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2015 și 30 septembrie 2016 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2013 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(29)

Produsul care face obiectul prezentei reexaminări este reprezentat de transpaletele manuale și de componentele de bază ale acestora, și anume șasiuri și sisteme hidraulice, încadrate în prezent la codurile NC ex 8427 90 00 (codurile TARIC 8427900011, 8427900013 și 8427900019) și ex 8431 20 00 (codurile TARIC 8431200011, 8431200013 și 8431200019), originare din Republica Populară Chineză. Măsurile antidumping privind acest produs au fost extinse la același produs dar prezentat la import cu un așa-numit „sistem de indicare a greutății” constând într-un mecanism de cântărire neintegrat în șasiu, adică neintegrat în furci, încadrat în prezent la codurile TARIC 8427900030 și 8431200050 (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”). Definiția produsului menționată mai sus a fost actualizată în conformitate cu rectificarea la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1346 al Comisiei din 8 august 2016 (13).

(30)

Ancheta a confirmat faptul că, la fel ca în cazul anchetei inițiale, produsul care face obiectul reexaminării și produsele fabricate și vândute de producătorii-exportatori din RPC pe piața internă, precum și cele fabricate și vândute pe piața țării analoage, precum și cele fabricate și vândute în Uniune de producătorii din Uniune, au aceleași caracteristici fizice și tehnice esențiale și aceleași utilizări și, prin urmare, sunt considerate ca fiind produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(31)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a examinat dacă în perioada anchetei de reexaminare a existat sau nu dumping și dacă expirarea măsurilor existente în prezent riscă sau nu să ducă la continuarea sau reapariția dumpingului.

(32)

Astfel cum se menționează în considerentul 22, niciun producător-exportator din China nu a cooperat la prezenta anchetă. Prin urmare, Comisia a informat autoritățile chineze că, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, se pot utiliza datele disponibile referitoare la producătorul-exportator chinez pentru a stabili dacă dumpingul are loc în prezent și care este probabilitatea de continuare sau de reapariție a dumpingului. Comisia nu a primit din partea autorităților chineze niciun comentariu și nicio cerere de intervenție a consilierului-auditor în această privință.

(33)

Pe această bază, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările cu privire la existența dumpingului și la probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului prevăzute mai jos au fost stabilite pe baza datelor disponibile, și anume:

(34)

Unui producător-exportator i s-a acordat tratament de economie de piață („TEP”) în urma unei reexaminări în ceea ce privește un „nou exportator”, efectuată în temeiul articolului 11 alineatul (4) din regulamentul de bază menționat în considerentul 7. În conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, ca urmare a lipsei de cooperare, valoarea normală pentru acest producător-exportator a fost stabilită în consecință pe baza informațiilor disponibile.

(35)

Valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor de export către o țară terță adecvată reajustată la nivelul franco fabrică din China. În acest caz, au fost utilizate datele privind importurile de transpalete manuale originare din Republica Populară Chineză în Statele Unite ale Americii (14). În 2016, aproximativ 424 000 de transpalete manuale originare din RPC au fost importate din Statele Unite ale Americii, la o valoare de aproximativ 76,115 milioane de dolari americani. După aplicarea cursului mediu de schimb valutar pentru euro pentru același an și scăderea aceluiași nivel de ajustări pentru transport maritim (5,5 %), asigurare maritimă (0,05 %) și transportul de mărfuri pe căi navigabile interioare (1,67 %), precum cele utilizate în constatările în urma reexaminării intermediare parțiale menționate în considerentul 5, a fost calculat prețul franco fabrică.

(36)

Aceasta a fost considerată a fi metoda cea mai rezonabilă în contextul prezentei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, având în vedere lipsa altor informații din cauza lipsei de cooperare.

(37)

Prețul de export pentru producătorul-exportator respectiv s-a bazat pe importurile în Uniune ale produsului care face obiectul reexaminării în cursul perioadei anchetei de reexaminare astfel cum sunt înregistrate în baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6).

(38)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export stabilite astfel la nivel franco fabrică. În scopul unei comparații echitabile, prețul de export și valoarea normală au fost ajustate pentru a ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au făcut ajustări pentru a ține seama de costul transportului maritim, de costurile de manipulare și de transportul de mărfuri pe căi navigabile interioare, pe baza informațiilor utilizate pentru stabilirea concluziilor reexaminării intermediare parțiale menționate în considerentul 5, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(39)

Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată cu prețul de export mediu ponderat stabilit mai sus, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(40)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de 5,7 % pentru Ningbo Logitrans Handling Equipment Co.

(41)

Pentru producătorii-exportatori chinezi cărora nu li s-a acordat TEP în cadrul anchetei inițiale, valoarea normală ar trebui să fie stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețului sau a valorii construite într-o țară terță cu economie de piață adecvată (denumită în continuare „țara analoagă”).

(42)

După cum s-a explicat în considerentele 16-18, Brazilia a fost selectată ca țară analoagă și un producător din Brazilia a cooperat la anchetă. În acest sens, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor franco fabrică pentru vânzările profitabile de transpalete manuale în țara analoagă, reprezentând mai mult de 20 % din totalul vânzărilor, iar în toate celelalte cazuri, valoarea normală a fost construită în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(43)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, prețurile de export au fost stabilite în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, prin utilizarea datelor din baza de date menționată la articolul 14 alineatul (6) pentru importurile efectuate în Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. În special, astfel cum se menționează în considerentul 70, prețurile de import au fost utilizate pentru a calcula prețul de export în cursul PAR prin deducerea din prețurile importurilor respective, a aceluiași nivel de ajustări pentru costurile transportului maritim, costurile de manipulare și transportul de mărfuri pe căi navigabile interioare, precum nivelul utilizat în constatările în urma reexaminării intermediare parțiale menționate în considerentul 5.

(44)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export stabilite astfel la nivel franco fabrică. În cazurile justificate de necesitatea unei comparații echitabile, prețul de export și valoarea normală au fost ajustate pentru a ține seama de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au făcut ajustări pentru a ține seama de costul transportului maritim, de costurile de manipulare și de transportul de mărfuri pe căi navigabile interioare, pe baza informațiilor utilizate pentru stabilirea concluziilor reexaminării intermediare parțiale menționate în considerentul 5, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(45)

Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată cu prețul de export mediu ponderat stabilit mai sus, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(46)

Pe această bază, marja de dumping medie ponderată, exprimată ca procent din prețul cost, asigurare și navlu („CIF”) la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost de 29,2 % pentru toți producătorii din RPC cărora nu li s-a acordat tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață în cursul anchetei inițiale.

(47)

În urma constatării dumpingului în perioada anchetei de reexaminare, Comisia a investigat probabilitatea continuării dumpingului în cazul în care măsurile ar fi abrogate. Au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, comportamentul exportatorilor chinezi în alte țări terțe și atractivitatea pieței din Uniune.

(48)

Având în vedere lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea reapariției dumpingului prevăzute mai jos au fost stabilite pe baza datelor disponibile, mai precis pe baza surselor menționate în considerentul 22.

(49)

În ceea ce privește producția și capacitatea de producție în China, în absența altor surse de informații, analiza s-a efectuat pe baza datelor furnizate în cursul anchetei de către solicitanți pentru un număr de 22 dintre cei mai mari producători chinezi.

(50)

Pe baza acestor date, capacitatea de producție din China a fost estimată la minimum 2,5 milioane de unități pe an, producția efectivă la aproximativ 2,0 milioane de unități pe an și, în consecință, capacitatea neutilizată chineză a fost estimată la cel puțin o jumătate de milion de unități pe an. Cu toate acestea, aceasta este o estimare prudentă, întrucât, în opinia solicitanților, există alte 34 de societăți chineze cunoscute care fabrică transpaletele manuale în China la o scară mai mică.

(51)

Această capacitate de producție neutilizată estimată corespunde unui procent de aproximativ 100 % din consumul anual total mediu pe piața Uniunii între 2014 și 2016. Având în vedere lipsa unor probe contrarii, Comisia a acceptat această estimare ca fiind rezonabilă.

(52)

În ceea ce privește comportamentul în materie de export din China către alte țări terțe nu există statistici disponibile privind produsul care face obiectul reexaminării considerate în mod izolat. Codurile de mărfuri relevante din baza de date statistice a Chinei privind exporturile includ și alte produse, și anume „Cărucioare de manevrare cu autopropulsie echipate cu dispozitiv de ridicat sau manipulat, fără motor electric”, care au un preț unitar mai mare decât transpaletele manuale, ceea ce crește prețul mediu de export.

(53)

Cererea de reexaminare nu furnizează niciun fel de informații. Ca substituent, cu scopul de a oferi o indicație aproximativă a tendințelor volumelor exporturilor, totuși cu limitările evidențiate mai sus în considerentul 52, se poate utiliza baza de date statistice a Chinei privind exporturile (15). Pe această bază, s-a stabilit că volumul exporturilor a rămas semnificativ și relativ stabil între 2014 și 2016.

(54)

În conformitate cu baza de date a Chinei privind exporturile, în cursul PAR, prețul mediu de vânzare în UE era de 221 EUR/unitate, în timp ce acesta s-a ridicat la doar 162 EUR/unitate pe piețele altor țări terțe. Pentru aceleași motive, astfel cum este descris mai sus în considerentul 52, ar trebui reamintit faptul că nivelul prețurilor în alte țări terțe ale produsului care face obiectul reexaminării este, de fapt, chiar mai mic.

(55)

În ceea ce privește consumul intern în China, cererea a arătat că acesta este de aproximativ o jumătate de milion de unități pe an. Cu toate acestea, având în vedere lipsa de cooperare și a altor informații, nu există indicații suplimentare cu privire la posibilitatea RPC de a absorbi capacitatea neutilizată în viitor. Cu toate acestea, se preconizează că piața Uniunii ar fi atractivă pentru produsul care face obiectul reexaminării, după cum se discută mai jos în considerentele 56 și 57.

(56)

Piața Uniunii a fost întotdeauna atractivă pentru producătorii-exportatori chinezi de transpalete manuale. Acest lucru este demonstrat de prezența continuă a acestora începând de la ancheta inițială, precum și de eforturile depuse în trecut în încercarea de a eluda măsurile în vigoare prin Thailanda, astfel cum se menționează în considerentul 3 și printr-o ușoară modificare a produsului menționată în considerentul 7.

(57)

În plus, atractivitatea pieței Uniunii ar fi confirmată de faptul că producătorii-exportatori chinezi pot obține prețuri mai mari pe piața Uniunii comparativ cu prețurile practicate în medie pe piețele altor țări terțe, astfel cum se menționează în considerentul 54.

(58)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a considerat că, în cazul abrogării măsurilor, există o mare probabilitate de continuare a dumpingului. Într-adevăr, pe baza marjelor de dumping constatate în cursul PAR pentru importurile pe piața Uniunii, este probabil că importurile din China vor continua să fie efectuate la prețuri de dumping. În plus, având în vedere capacitatea de producție semnificativă și capacitatea neutilizată disponibilă în China, chiar dacă nu există indicii cu privire la capacitatea de absorbție și, dată fiind atractivitatea pieței Uniunii, este probabil că aceste importuri vor continua să intre pe piața Uniunii în cantități mari care vor crește probabil în mod semnificativ în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(59)

Produsul similar a fost fabricat de șase producători din Uniune în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(60)

Doar cinci producători din Uniune au răspuns la chestionar. Al șaselea producător din Uniune a fost dispus să coopereze, dar nu a răspuns la chestionar. Acesta reprezintă 2 % din producția totală a Uniunii. Prin urmare, Comisia a fost în măsură să-și întemeieze constatările pe cinci producători care reprezintă 98 % din totalul producției din Uniune, precum și pe estimarea pentru al șaselea producător pe baza informațiilor furnizate în timpul exercițiului în curs.

(61)

Comisia a stabilit consumul Uniunii pe baza volumului vânzărilor industriei Uniunii pe piața Uniunii și pe baza datelor privind importurile, furnizate de Eurostat.

(62)

Totalul vânzărilor industriei din Uniune au fost obținute pe baza răspunsurilor la chestionar ale celor cinci producători din Uniune și a unei estimări pentru cea de a șasea societate, pe baza cotei sale de piață.

(63)

Pe această bază, consumul Uniunii a evoluat astfel:

Tabelul 1

Consumul la nivelul Uniunii

(64)

Între 2013 și PAR, consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 46 %. Acesta a indicat o scădere între 2014 și 2015, dar a crescut din nou până la niveluri similare nivelurilor atinse în 2014 în cursul PAR.

(65)

În lipsa cooperării din partea tuturor producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a utilizat statisticile Eurostat disponibile pentru a stabili volumul și prețurile importurilor originare din RPC în Uniune în cursul perioadei examinate.

(66)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Volumul și cota de piață a importurilor

(67)

În perioada examinată, volumul importurilor din China a scăzut cu 64 %. Această scădere a avut loc în principal între 2013 și 2015, în timp ce nivelurile importurilor pe parcursul PAR s-au situat la niveluri similare celor din 2015.

(68)

Această scădere trebuie privită din perspectiva creșterii taxei antidumping (de la 46,7 % la 70,8 %), care a avut loc în 2013, în urma reexaminării intermediare menționate în considerentul 5.

(69)

În cursul perioadei examinate, cota de piață a RPC a scăzut de la 66 % la 16 %, o scădere de 50 puncte procentuale (sau 75 %).

(70)

Prețul mediu ponderat al importurilor în Uniune provenite din țara în cauză a evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Prețurile de import

(71)

Prețurile importurilor originare din China au crescut în mod constant pe parcursul perioadei examinate, cu 32 % în total, între 2013 și PAR.

(72)

În absența cooperării din partea tuturor producătorilor-exportatori din China care fac obiectul prezentei anchete, Comisia a stabilit subcotarea prețurilor pe parcursul perioadei anchetei de reexaminare comparând:

(73)

Pe această bază, în cursul PAR, prețurile de import din China au subcotat prețurile industriei din Uniune cu 1,9 % (sau 41 %, dacă luăm în considerare prețurile de import chineze în absența taxelor antidumping).

(74)

Volumul importurilor în Uniune din țări terțe, altele decât țara în cauză, sunt detaliate în tabelul de mai jos. Tendințele în materie de cantitate și preț se bazează pe datele Eurostat. Pe această bază, importurile în Uniune din țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Volumul importurilor, cota de piață și prețurile importurilor din țări terțe

(75)

Volumul importurilor din China a crescut în mod semnificativ pe piețele țărilor terțe (trecând de la 16 643 în 2013 la 258 217 de unități în cursul PAR) în cursul perioadei examinate. În cursul PAR, cota de piață combinată a acestora a atins 49 %. Această creștere ar trebui să fie privită din perspectiva pierderii cotei de piață a importurilor din China (– 75 %) discutate în considerentul 69.

(76)

Prețurile medii ale importurilor din țări terțe au crescut cu 13 % între 2013 și PAR.

(77)

Din aceste importuri, volumele din Malaysia au crescut brusc în cursul perioadei examinate, iar cota lor de piață a crescut de la 1 % în 2013 la 34 % în cursul PAR. Prețurile de import din Malaysia au crescut cu 27 % în cursul perioadei examinate. În cursul PAR, acestea au fost, în medie, cu 3 % mai mici decât prețurile chineze (fără taxe antidumping) și cu 13 % mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune.

(78)

În mod similar, volumele importurilor din Vietnam au crescut semnificativ și cota lor de piață a crescut de la 2 % la 11 % între 2013 și PAR. Prețurile de import din Vietnam au crescut cu 21 % în cursul perioadei examinate. În cursul PAR, acestea au fost, în medie, cu 12 % mai mici decât prețurile chineze (fără taxe antidumping) și cu 22 % mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune.

(79)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune include o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate.

(80)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor conținute în răspunsurile la chestionar și a făcut o estimare pentru al șaselea producător pe baza informațiilor furnizate în timpul exercițiului în curs. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale celor cinci producători din Uniune care au furnizat un răspuns.

(81)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, rata de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(82)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul mediu unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

(83)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității din Uniune

(84)

Între 2013 și PAR, producția industriei din Uniune a crescut în mod constant și cu 68 % pe parcursul întregii perioade examinate, în timp ce capacitatea de producție a rămas relativ stabilă, crescând cu numai 3 % în aceeași perioadă. În consecință, gradul de utilizare a capacității a crescut cu 64 %. În ciuda acestei creșteri, gradul de utilizare a capacității a rămas scăzut și a atins doar 54 % în cursul PAR.

(85)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul de vânzări și cota de piață

(86)

În cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor industriei din Uniune către clienți independenți pe piața Uniunii a crescut în mod semnificativ și constant, în total cu 72 %.

(87)

Cota de piață a scăzut cu 9 % între 2013 și 2014, dat fiind faptul că volumul vânzărilor a crescut într-un ritm mai lent (36 %) decât consumul (49 %). Anul următor, volumele de vânzări au continuat să crească cu 12 %, în timp ce consumul a scăzut cu 21 %. În consecință, cota de piață a crescut cu 42 %. În sfârșit, între 2015 și PAR, cota de piață a scăzut cu 8 %.

(88)

Între 2013 și PAR, creșterea volumului de vânzări (72 %) a avut loc într-un context de creștere a consumului (34 %), astfel cum s-a observat în considerentul 64. În plus, volumul importurilor din alte țări terțe (cu excepția Chinei) a crescut, de asemenea, în cursul perioadei cu 34 %, astfel cum se arată în considerentul 75, în timp ce volumul importurilor din China a scăzut cu 64 % (a se vedea considerentul 67). Prin urmare, cota de piață a industriei din Uniune a crescut de la 30 % în 2013 la 35 % în cursul PAR (până la 5 puncte procentuale).

(89)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(90)

Numărul de angajați ai industriei din Uniune a crescut cu 30 % în cursul perioadei examinate. Având în vedere că producția a crescut chiar mai rapid în decursul aceleiași perioade (și anume cu 68 %), productivitatea, reflectând numărul de unități produse per angajat, a crescut cu 29 %.

(91)

Măsurile antidumping împotriva importurilor din RPC au fost instituite pentru prima dată în 2005. Nivelul acestor măsuri a crescut în 2013 în urma unei reexaminări intermediare.

(92)

În cursul PAR, astfel cum s-a stabilit în considerentele 40 și 46, marjele de dumping constatate erau superioare nivelului de minimis. În cursul perioadei examinate, volumul importurilor din RPC a scăzut cu 34 %, ceea ce a dus, de asemenea, la o scădere a cotei de piață deținute de China, de la 66 % în 2013 la 16 % în cursul PAR. După cum s-a precizat în considerentul 73, prețurile de import din China au subcotat prețurile de vânzare ale industriei din Uniune pe piața Uniunii cu 1,9 % în cursul PAR. Măsurile antidumping în vigoare pot fi, așadar, considerate a fi eficace. În cursul perioadei examinate, industria din Uniune a fost în măsură să își crească în mod semnificativ volumul vânzărilor și cota de piață, această creștere având efecte pozitive asupra situației sale financiare și, prin urmare, a fost în măsură să înceapă să se redreseze după efectele practicilor prejudiciabile de dumping anterioare.

(93)

Prețurile de vânzare unitare medii ale celor cinci producători din Uniune incluși în eșantion către clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:

Tabelul 8

Prețuri medii de vânzare și costurile unitare

(94)

Prețurile de vânzare unitare medii ale industriei din Uniune au scăzut cu 9 % în cursul perioadei examinate. În același timp, costul de producție unitar înregistrat de industria din Uniune a scăzut cu 18 %. Principalul factor determinant pentru această scădere a fost scăderea prețurilor la materiile prime (și anume, oțel).

(95)

Costurile medii cu forța de muncă ale celor cinci producători din Uniune care au răspuns la chestionar au evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:

Tabelul 9

Costul mediu cu forța de muncă per angajat

(96)

Între 2013 și PAR, costul mediu cu forța de muncă per angajat pentru producătorul din Uniune a scăzut ușor cu 3 %. Inițial, acesta a crescut ușor între 2013 și 2014, dar apoi a scăzut în mod constant și a atins, în cursul PAR, un nivel mai scăzut decât în 2013.

(97)

Nivelul stocurilor celor cinci producători din Uniune care au răspuns la chestionar a evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:

Tabelul 10

Stocurile

(98)

Stocurile finale ale industriei din Uniune au crescut cu 60 % din 2013 până în 2014, iar apoi au scăzut cu 59 % între 2014 și 2015. Din 2015 până la PAR, stocurile au crescut din nou cu 34 %. În cursul perioadei examinate, stocurile finale au crescut cu 35 % per total.

(99)

Cu toate acestea, în ceea ce privește stocurile finale ca procent din producție, s-a înregistrat o scădere de 20 % în cursul perioadei examinate.

(100)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor celor cinci producători din Uniune care au răspuns la chestionar au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile și randamentul investițiilor

(101)

Comisia a stabilit rentabilitatea celor cinci producători din Uniune care au răspuns la chestionar prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Rentabilitatea a crescut de la – 5,7 % în 2013 la + 4,6 % în cursul PAR. Industria din Uniune a fost deficitară de-a lungul întregii perioade examinate, cu excepția PAR.

(102)

Fluxul de numerar, care reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile, a înregistrat o creștere în cursul perioadei examinate.

(103)

Investițiile au crescut cu 21 % pe parcursul perioadei examinate, în special în 2014, când acestea au fost cu 201 % mai mari decât în anul precedent. Acest lucru a fost determinat în principal de achiziționarea de către unul dintre producătorii din Uniune a unei unități operaționale care fabrică parțial transpalete manuale.

(104)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat în procente din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acesta a crescut de la – 96 % în 2013 la + 68 % în cursul PAR. În ansamblu, creșterea randamentului investițiilor (+ 170 %) este în conformitate cu creșterea rentabilității (181 %) în cursul perioadei examinate.

(105)

Datorită taxelor antidumping în vigoare, și în special, de la creșterea acestora la 70,8 % în 2013 în urma reexaminării intermediare menționate în considerentul 5, industria din Uniune a fost în măsură să înceapă să se redreseze după efectele prejudiciabile ale practicilor anterioare de dumping.

(106)

În cursul perioadei examinate, aproape toți indicatorii, și anume, volumul producției, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, ocuparea forței de muncă, productivitatea, stocurile, investițiile și randamentul investițiilor și, în cele din urmă, rentabilitatea au înregistrat îmbunătățiri vizibile. Costul unitar de producție a scăzut în parte din cauza costurilor mai mici la materiile prime și a creșterii volumului de producție.

(107)

Cu toate acestea, industria din Uniune a început să se redreseze în urma practicilor de dumping anterioare, iar redresarea este încă fragilă. Acest lucru este demonstrat de faptul că industria din Uniune a reușit să înregistreze profituri doar la sfârșitul perioadei examinate, adică în cursul PAR. De asemenea, într-un context de puternică creștere a consumului (+ 46 %), industria din Uniune a reușit să își extindă cota de piață cu doar 5 puncte procentuale.

(108)

În concluzie, industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important pe parcursul perioadei examinate în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază. După cum s-a menționat mai sus, dat fiind faptul că redresarea industriei din Uniune este destul de recentă, situația sa rămâne însă fragilă.

(109)

Ancheta a arătat că, în perioada anchetei de reexaminare, importurile din China au fost efectuate la prețuri de dumping în cursul PAR și că există probabilitatea continuării dumpingului în eventualitatea expirării măsurilor.

(110)

Având în vedere constatarea potrivit căreia industria din Uniune nu a suferit un prejudiciu important pe parcursul PAR, s-a analizat probabilitatea ca prejudiciul material să reapară în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Pentru această analiză, Comisia a luat în considerare constatările descrise în considerentele 49-57, și anume:

(111)

În plus, Comisia a analizat impactul probabil al importurilor din China asupra industriei din Uniune în cazul în care acestea vor fi reluate în cantități semnificative.

(112)

Comisia a utilizat prețul importurilor din China fără taxe antidumping aplicabil în cursul PAR pentru a evalua nivelul probabil al importurilor din China pe piața Uniunii, în cazul în care măsurile ar fi abrogate. Pe această bază, prețurile chinezești ar subcota prețurile de vânzare ale industriei din Uniune în medie cu aproximativ 41 %, astfel cum se indică în considerentul 73 de mai sus.

(113)

Atunci când se confruntă cu astfel de presiuni asupra prețurilor la volume mari, este probabil ca rentabilitatea industriei din Uniune să se deterioreze imediat cu riscul de a înregistra din nou pierderi. Într-adevăr, industria din Uniune va fi obligată fie să își reducă prețurile, ceea ce va avea un impact negativ direct asupra rentabilității, fie, în mod alternativ, ea ar putea decide să își mențină prețurile neschimbate în efortul de a-și menține rentabilitatea. Cu toate acestea, astfel cum s-a observat în trecut, acest lucru ar avea un impact negativ asupra volumului vânzărilor sale în favoarea exportatorilor chinezi. De asemenea, în cazul scăderii volumului de vânzări, cota costurilor fixe per unitate ar crește, în special având în vedere faptul că aceasta reprezintă o industrie cu utilizare intensivă a capitalului. La rândul său, această situație ar afecta în mod negativ rentabilitatea industriei din Uniune. Prin urmare, pentru a menține prețurile de vânzare pe piața din Uniune la niveluri similare celor din cursul PAR nu poate fi considerată ca fiind o strategie viabilă, deoarece nu ar fi sustenabilă pe termen lung.

(114)

În plus, scenariul de mai sus ar rămâne valabil chiar și în cazul în care se ia în considerare o creștere a consumului. Într-adevăr, având în vedere uriașa capacitate de producție neutilizată disponibilă în China, care ar putea să fie exportată către piața Uniunii la prețuri care au subcotat prețurile industriei din Uniune cu aproximativ 41 %, industria din Uniune nu ar fi în măsură să facă față unei eventuale reapariții semnificative preconizate a importurilor din China, care nu numai că ar prelua cota de piață actuală a industriei din Uniune, dar ar putea, de asemenea, prelua creșterea consumului. În acest sens, este necesar să se reamintească faptul că cota de piață a importurilor din China a fost de până la 83 % în cursul PAR din prima reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor.

(115)

În sfârșit, marja de subcotare a prețurilor de referință, bazată pe prețurile de import chineze în absența taxelor s-a ridicat la aproximativ 75 % în cursul PAR, ceea ce oferă, de asemenea, o estimare rezonabilă a marjelor de subcotare posibile în eventualitatea expirării măsurilor.

(116)

Astfel cum s-a descris în considerentul 77, pe o piață cu un consum în creștere, importurile din Malaysia au preluat o mare parte din cota de piață chineză în cursul perioadei examinate. Astfel, deși Malaysia a câștigat 33 puncte procentuale din cota de piață, China a pierdut 50 puncte procentuale. În același timp, industria din Uniune a câștigat doar 5 puncte procentuale.

(117)

În cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, prețurile importurilor din RPC vor subcota în mod semnificativ prețurile practicate de industria din Uniune, astfel cum se arată în considerentul 112. În cursul perioadei examinate, prețurile de import din China în absența taxelor antidumping au fost în mod constant mai mici decât prețurile importurilor din Malaysia, în cursul aceleași perioade, cu excepția PAR, când acestea au fost cu 3 % mai mari.

(118)

Este probabil că producătorii-exportatori chinezi vor fi în măsură să își reducă prețurile și mai mult pentru a recâștiga cote de piață. O indicație puternică în acest sens este dată de nivelul prețurilor exporturilor chineze către alte țări terțe înregistrate în baza de date a Chinei privind exporturile, astfel cum se descrie în considerentul 54 (16).

(119)

Pe această bază, se poate preconiza că este probabil ca importurile la prețuri scăzute din China să afecteze atât volumele vânzărilor industriei din Uniune, cât și volumele importurilor din Malaysia. Deoarece prețurile industriei din Uniune au fost, în medie, mai mari decât prețurile de import din Malaysia, este de așteptat, de asemenea, că importurile din China vor avea probabil un impact negativ mai mare asupra vânzărilor industriei din Uniune decât asupra importurilor din Malaysia, întrucât clienții industriei din Uniune vor avea un stimulent mult mai puternic de a reveni la furnizorii chinezi decât clienții furnizorilor din Malaysia.

(120)

Pe această bază, este probabil că importurile din China care ar (re)intra pe piața Uniunii la prețuri mici vor avea posibilitatea de a recâștiga cote de piață, în principal în detrimentul industriei din Uniune.

(121)

În ceea ce privește importurile din Vietnam, a căror cotă de piață a crescut cu 9 puncte procentuale în cursul perioadei examinate, acestea fac în prezent obiectul unei anchete privind eludarea unor măsuri în vigoare menționată în considerentul 7, care a fost deschisă pe motiv că aceste importuri ar fi de origine chineză.

(122)

În orice caz, prețul importurilor vietnameze, astfel cum se arată în considerentul 78 a fost mai mic decât prețul de vânzare al industriei din Uniune pe parcursul întregii perioade examinate. După cum se descrie mai sus, se consideră prin urmare că clienții industriei din Uniune vor avea un stimulent mai puternic să recurgă la importuri la prețuri scăzute din China decât clienții furnizorilor vietnamezi. Aceștia din urmă vindeau transpalete manuale pe piața Uniunii la un preț deja mai mic decât prețul de import din China, cu excepția anului 2014. Pe această bază, se poate preconiza că este probabil că importurile chineze vor avea un efect negativ mai mare asupra industriei din Uniune decât asupra importurilor din Vietnam.

(123)

În rezumat, ancheta a arătat că importurile din China au fost efectuate la prețuri de dumping pe parcursul PAR. În plus, Comisia a stabilit existența unei producții și a unei capacități neutilizate din RPC, a estimat că producătorii-exportatori chinezi vând pe piețe terțe la prețuri mai mici decât pe piața Uniunii, a luat în considerare prezența continuă a producătorilor-exportatori chinezi pe piața Uniunii și a luat act de eforturile depuse în încercarea de a eluda măsurile în vigoare. În plus, Comisia a estimat că prețurile probabile ale importurilor chinezești în cazul în care măsurile ar fi abrogate ar subcota în mod semnificativ prețurile din Uniune. În cele din urmă, Comisia a evaluat că impactul importurilor din alte țări terțe va fi mai mic decât impactul importurilor din China asupra industriei din Uniune, în cazul în care măsurile ar fi abrogate. Pe baza informațiilor de mai sus, se poate concluziona că abrogarea măsurilor ar duce foarte probabil la reapariția prejudiciului cauzat industriei Uniunii.

(124)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă menținerea actualelor măsuri antidumping asupra importurilor de produs care face obiectul reexaminării originar din RPC pe baza constatărilor din cadrul prezentei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor ar fi contrare interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate în ansamblul lor, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune. Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctele de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(125)

Comisia a constatat că, în cursul PAR, industria din Uniune a început să se redreseze în urma practicilor de dumping anterioare. Totuși, în eventualitatea abrogării măsurilor instituite împotriva Chinei, prejudiciul ar putea să reapară, întrucât industria Uniunii ar fi expusă la importurile din China care fac obiectul unui dumping, posibil în volume semnificative și cu exercitarea unei presiuni semnificative asupra prețurilor.

(126)

Drept consecință, situația economică a industriei Uniunii s-ar putea deteriora în mod semnificativ, ceea ce s-ar traduce printr-o scădere semnificativă a volumului vânzărilor și a cotei de piață și ar putea conduce la pierderi.

(127)

În schimb, menținerea măsurilor ar permite industriei din Uniune să își consolideze situația economică pozitivă recent stabilită.

(128)

Comisia a contactat douăsprezece importatori cunoscuți și nouă utilizatori cunoscuți în etapa de deschidere a anchetei. Niciunul dintre importatori nu a răspuns la formularul de eșantionare și nu a prezentat observații. De asemenea, niciunul dintre utilizatori nu s-a manifestat și nu a trimis niciun fel de observații.

(129)

Se reamintește faptul că, în ancheta care a condus la instituirea măsurilor inițiale în 2005 și în cadrul reexaminării în perspectiva expirării măsurilor care a dus la extinderea acestor măsuri în 2011, s-a constatat că impactul măsurilor nu ar avea un impact semnificativ asupra importatorilor/utilizatorilor din Uniune.

(130)

Prin urmare, în absența unor noi elemente de probă care să sugereze o concluzie diferită, Comisia a concluzionat că menținerea în continuare a măsurilor nu va afecta importatorii sau utilizatorii din Uniune într-o măsură semnificativă.

(131)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase, în ceea ce privește interesul Uniunii, care să se opună menținerii măsurilor antidumping definitive privind importurile de transpalete manuale originare din RPC.

(132)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat menținerea măsurilor antidumping în vigoare. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată prezenta observații în urma acestei informări. Nu s-a transmis nicio observație prin care să se conteste constatările de mai sus.

(133)

Din considerațiile de mai sus rezultă că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor de anumite transpalete manuale originare din China ar trebui să fie menținute.

(134)

Comitetul instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 nu a emis un aviz,