6.11.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 290/4

(1)

La 21 iunie 2013, Consiliul a autorizat Comisia să deschidă negocieri cu Kosovo privind un acord de stabilizare și de asociere (denumit în continuare „acordul”). Negocierile au fost încheiate cu succes prin parafarea acordului la 25 iulie 2014.

(2)

Uniunea și Kosovo au legături puternice și valori comune, precum și dorința de a consolida aceste legături și de a instaura o relație strânsă și durabilă, bazată pe reciprocitate și pe interese comune, relație care ar trebui să permită Kosovo să își consolideze și să își extindă relațiile cu Uniunea.

(3)

„Primul acord cu privire la principiile care reglementează normalizarea relațiilor” a fost stabilit la 19 aprilie 2013, în cadrul dialogului facilitat de UE.

(4)

Acordul prevede instituirea unei asocieri între Uniune și Kosovo, care să implice drepturi și obligații reciproce, acțiuni comune și proceduri speciale. Acesta cuprinde, de asemenea, dispoziții care intră sub incidența capitolului 2 de la titlul V din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) privind politica externă și de securitate comună a Uniunii. Prin urmare, decizia de a semna acordul ar trebui să se bazeze pe temeiul juridic care prevede instituirea unei asocieri care să permită Uniunii să își asume angajamente în toate domeniile reglementate de tratate și pe temeiul juridic pentru acordurile din domeniile care intră sub incidența capitolului 2 de la titlul V din TUE.

(5)

Acesta este un acord relevant numai pentru UE. Angajamentele pe care urmează să și le asume Uniunea și cooperarea în care urmează să se implice în temeiul prezentului acord se referă doar la domeniile care intră sub incidența acquis-ului UE sau a politicilor existente ale Uniunii. Semnarea și încheierea prezentului acord sub forma unui acord relevant numai pentru UE nu aduce atingere caracterului și domeniului de aplicare ale eventualelor acorduri similare care vor fi negociate în viitor. De asemenea, acest lucru nu aduce atingere competențelor conferite instituțiilor UE prin tratate și nici pozițiilor instituțiilor UE și ale statelor membre privind competențele. Acordul prevede o cooperare extinsă în diferite domenii de politică, inclusiv în domeniul justiției și al afacerilor interne.

(6)

Semnarea acordului nu aduce atingere poziției statelor membre ale Uniunii privind statutul Kosovo, care va fi stabilită în conformitate cu practicile naționale ale acestora și cu legislația internațională.

(7)

În plus, niciunul dintre termenii, formulările sau definițiile utilizate în prezenta decizie și în acord, nici recurgerea la toate temeiurile juridice necesare pentru semnarea acordului nu constituie o recunoaștere a Kosovo de către Uniune ca stat independent și nici nu constituie o recunoaștere de către statele membre individuale a Kosovo în respectiva calitate în cazul în care acestea nu au procedat în prealabil la această recunoaștere. În acest context, este adecvat ca Uniunea să facă o declarație în această privință în momentul semnării prezentului acord.

(8)

Semnarea acordului în privința aspectelor care intră în competența Comunității Europene a Energiei Atomice face obiectul unei proceduri separate.

(9)

Acordul ar trebui semnat,