22.2.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 49/10

(1)

La 25 noiembrie 2011, Comisia Europeană („Comisia”) a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2), deschiderea unei proceduri antidumping (denumită în continuare „procedura AD” sau „procedura”) cu privire la importurile în Uniune de bioetanol originar din Statele Unite ale Americii („SUA” sau „țară în cauză”).

(2)

În aceeași zi, Comisia a anunțat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (3), deschiderea unei proceduri antisubvenție cu privire la importurile în Uniune de bioetanol originar din SUA și a inițiat o anchetă separată (denumită în continuare „procedura AS”). Procedura respectivă s-a încheiat la 21 decembrie 2012, fără instituirea unor măsuri compensatorii.

(3)

Procedura AD a fost deschisă în urma unei plângeri prezentate la 12 octombrie 2011 de către Asociația producătorilor europeni de etanol regenerabil (ePURE) (denumită în continuare „reclamantul”) în numele unor producători reprezentând peste 25 % din producția totală de bioetanol a Uniunii. Plângerea conținea elemente de probă prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și prejudiciile materiale rezultând din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei anchete.

(4)

Comisia a anunțat oficial reclamantul, alți producători cunoscuți din Uniune, exportatorii/producătorii din SUA, importatorii și alte părți cunoscute ca fiind interesate, precum și autoritățile din SUA cu privire la deschiderea procedurii. Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute, în scris, punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul stabilit în avizul de deschidere a procedurii.

(5)

Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au demonstrat că există motive speciale care justifică audierea.

(6)

Ținând cont de numărul potențial mare de exportatori/producători din SUA, în avizul de deschidere s-a avut în vedere posibilitatea de a se recurge la eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(7)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să selecteze un eșantion, exportatorii/producătorii din SUA au fost invitați să se facă cunoscuți Comisiei în termen de 15 zile de la data deschiderii anchetei și să completeze un formular de eșantionare, astfel cum prevede avizul de deschidere, furnizând informații de bază privind activitățile lor legate de producția și vânzările de bioetanol în perioada cuprinsă între 1 octombrie 2010 și 30 septembrie 2011 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”).

(8)

Autoritățile americane competente au fost, de asemenea, consultate în ceea ce privește selectarea unui eșantion reprezentativ.

(9)

Peste 60 de exportatori/producători s-au făcut cunoscuți și au furnizat informațiile solicitate în termenul de 15 zile.

(10)

În conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază, Comisia a selectat un eșantion pe baza celui mai mare volum reprezentativ de exporturi de bioetanol în Uniune care putea face în mod rezonabil obiectul anchetei, ținând seama de timpul disponibil. Eșantionul selecționat a fost alcătuit din șase producători de bioetanol din SUA („eșantionul american”).

(11)

În cadrul anchetei s-a constatat că producția unuia dintre producătorii incluși în eșantionul american nu a fost exportată în Uniune în cursul PA. Prin urmare, această societate a fost exclusă din eșantion.

(12)

Cu toate că ceilalți producători incluși în eșantion au menționat exporturi de bioetanol în Uniune în formularul de eșantionare, ancheta a arătat că niciunul dintre aceștia nu a exportat bioetanol pe piața Uniunii. În fapt, aceștia îl vindeau pe piața americană comercianților/producătorilor de amestecuri neafiliați, care îl amestecau ulterior cu benzină și îl revindeau pe piața americană și la export, în special în Uniune. În cursul anchetei la fața locului, a devenit clar că, de fapt, spre deosebire de impresia desprinsă din informațiile furnizate în formularele lor de eșantionare de către producătorii americani incluși în eșantion, aceștia nu aveau în mod sistematic cunoștință dacă producția lor era sau nu destinată pieței Uniunii sau oricărei alte piețe inclusiv piața americană și nu erau informați în legătură cu prețurile de vânzare ale comercianților/producătorilor de amestecuri. Concret, aceasta înseamnă că producătorii americani de bioetanol nu sunt exportatorii produsului în cauză în Uniune. Exportatorii sunt, de fapt, comercianții/producătorii de amestecuri. Prin urmare, datele colectate și verificate la nivelul eșantionului american în etapa provizorie nu au permis să se stabilească dacă bioetanolul originar din SUA a fost exportat sau nu la prețuri de dumping în Uniune în cursul PA.

(13)

Astfel, nu s-au putut impune măsuri antidumping la momentul respectiv.

(14)

În vederea identificării exporturilor de bioetanol în Uniune, eșantionul american s-a bazat în principal pe datele furnizate de producătorii de amestecuri/comercianții neafiliați care nu au făcut obiectul anchetei în etapa provizorie. Deși, în etapa provizorie, unul dintre acești comercianți a cooperat în cadrul anchetei și a furnizat date suplimentare, informațiile respective nu au fost suficiente pentru a stabili cu precizie și în mod fiabil datele necesare pentru calcularea marjelor de dumping.

(15)

Prin urmare, în vederea finalizării anchetei antidumping, s-a considerat necesar ca ancheta să se bazeze mai degrabă pe datele de la comercianții și producătorii de amestecuri care au exportat efectiv produsul în cauză în Uniune.

(16)

Astfel, chestionarele antidumping au fost trimise principalilor opt comercianți/producători de amestecuri americani care au fost identificați în cursul anchetei vizând eșantionul american. Respectivii comercianți/producători de amestecuri reprezintă peste 90 % din exporturile totale de bioetanol în Uniune. Doi dintre aceștia au fost de acord să coopereze la anchetă; exporturile acestora reprezintă aproximativ 51 % din totalul exporturilor de bioetanol în Uniune în cursul PA.

(17)

Ținând cont de numărul potențial mare de producători din Uniune, în avizul de deschidere s-a avut în vedere posibilitatea de a se recurge la eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(18)

În avizul de deschidere, Comisia a anunțat că a selecționat provizoriu un eșantion de producători din Uniune („eșantionul UE”). Eșantionul respectiv a inclus cinci societăți și grupuri dintre cei 19 producători din Uniune care erau cunoscuți anterior inițierii anchetei. Eșantionul a fost selectat pe baza volumului producției de bioetanol în cursul perioadei de anchetă și a localizării producătorilor cunoscuți. Acest eșantion a reprezentat 48 % din producția totală estimată a Uniunii în cursul PA.

(19)

Cu toate acestea, ancheta a revelat că grupurile incluse în eșantion UE cuprindeau un număr mare de societăți sau entități unice care produceau și vindeau produsul similar. Acest lucru ar fi însemnat ca ancheta să vizeze 13 societăți, dar desfășurarea unei astfel de anchete nu era posibilă, având în vedere timpul disponibil pentru aceasta. Astfel, s-a decis să se reexamineze datele disponibile pentru selectarea unui eșantion reprezentativ. S-a considerat că eșantionul ar trebui să se bazeze pe entitățile individuale de producție cele mai mari din Uniune și din cadrul grupurilor, luând în considerare, de asemenea, o anumită repartizare geografică a producătorilor din Uniune.

(20)

Prin urmare, un eșantion UE final de șase producători individuali a fost în cele din urmă selectat pe baza reprezentativității în ceea ce privește producția și volumul vânzărilor de bioetanol în cursul PA și localizarea geografice a producătorului. Producătorii respectivi cu sediul în Belgia, Țările de Jos, Franța, Regatul Unit, Suedia și Germania reprezintă 36 % din producția totală estimată a Uniunii și 44 % din producția totală raportată de societățile care au transmis date în vederea selectării unui eșantion. Acest eșantion a fost considerat reprezentativ pentru analizarea unui eventual prejudiciu adus industriei din Uniune.

(21)

Părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a prezenta observații cu privire la caracterul adecvat al alegerii eșantionului.

(22)

Unele părți au susținut că eșantionul UE este mai puțin reprezentativ decât cel selectat inițial, care includea grupuri întregi de societăți. În opinia acestora, o analiză obiectivă a situației industriei din Uniune putea fi realizată numai prin includerea în eșantion a tuturor societăților care fac parte din grupuri. Părțile au susținut, în special, că toate costurile și veniturile ar putea fi alocate anumitor societăți dintr-un grup, care nu sunt vizitate și, prin urmare, nu pot fi incluse în analiza prejudiciului.

(23)

În acest sens, trebuie remarcat faptul că Comisia a analizat și a verificat în mod corespunzător datele furnizate de toate societățile incluse sau neincluse în eșantion și, în special, cele furnizate de societățile care fac parte din grupuri, pentru a se asigura că toate costurile și veniturile legate de activitățile de producție și vânzare ale societăților selectate au fost reflectate pe deplin și în mod corect în analiza prejudiciului.

(24)

Unele părți au contestat includerea în eșantionul UE a producătorilor din Uniune aflați în faza de demarare a activității. Ele au afirmat, de asemenea, că o societate cu o importantă capacitate neutilizată în 2011, situată într-un stat membru care nu a pus în aplicare Directiva privind energia din surse regenerabile („RED”) (4), nu ar fi trebuit să fie inclusă în eșantion. Părțile au adăugat că, în cazul în care aceste societăți vor fi în cele din urmă incluse în eșantion, Comisia ar trebui să le adapteze datele pentru a ilustra aceste circumstanțe extraordinare.

(25)

Se consideră că demararea sau reluarea de curând a activității de către aceste societăți nu împiedică includerea lor în eșantion. Includerea acestor societăți nu este în contradicție cu criteriile de selecție a unui eșantion, astfel cum se prevede la articolul 17 din regulamentul de bază. În ceea ce privește adaptarea datelor acestora, părțile nu au furnizat niciun element deosebit ori dovezi întemeiate în sprijinul solicitării lor și nici nu au indicat modul de realizare a ajustării solicitate.

(26)

În plus, ancheta nu a revelat niciun cost, cum ar fi, de exemplu, deprecierile accelerate, care ar trebui ajustat pentru a corecta vreo denaturare datorată demarării activității. Prin urmare, solicitarea respectivă se respinge.

(27)

Anumite părți au contestat, de asemenea, faptul că o societate care a fost selectată, în mod provizoriu, în eșantionul UE și care este situată într-un stat membru cu un consum ridicat și o producție mare de bioetanol nu mai făcea parte din eșantionul UE. Acestea au susținut că situația economică a acestei societăți era bună și au sugerat că acesta a fost motivul pentru excluderea sa din eșantion. De asemenea, acestea au afirmat că selectarea eșantionului a fost orientată spre constatarea unui prejudiciu. În opinia acestor părți, Comisia ar fi trebuit să transmită tuturor producătorilor mini-chestionare pentru colectarea datelor relevante în scopul selectării unui eșantion.

(28)

În ceea ce privește transmiterea mini-chestionarelor, ar trebui să fie remarcat că, înainte de selectarea eșantionului, Comisia a solicitat informații de la toți producătorii din Uniune cunoscuți ca fiind vizați, pentru a colecta date relevante în scopul selectării unui eșantion. După cum s-a menționat la punctul 5.2.1 din avizul de deschidere a anchetei, aceste informații au fost disponibile, începând cu data de deschidere a anchetei, în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și nu au fost de natură să permită cunoașterea situației economice actuale a respondenților. Prin urmare, Comisia a avut la dispoziția sa suficiente informații relevante pentru a selecta un eșantion reprezentativ, cu respectarea criteriilor din articolul 17 din regulamentul de bază, dar nu a putut face selecția societăților în funcție de rezultatele acestora. Prin urmare, afirmațiile de mai sus au fost respinse.

(29)

În fine, s-a susținut că eșantionul ar fi trebuit să includă societăți producătoare de bioetanol din sfeclă de zahăr, deoarece producția din această materie primă poate fi mult mai profitabilă decât producția din grâu, de exemplu. Chiar dacă această afirmație nu a fost dovedită, informațiile disponibile au arătat că bioetanolul produs din sfeclă de zahăr reprezintă doar o mică parte din producția totală a Uniunii, aproximativ 12 % în 2011 și că două dintre societățile incluse în eșantion utilizează parțial sfecla de zahăr ca materie primă pentru producerea bioetanolului. Prin urmare, afirmația se respinge.

(30)

În temeiul celor menționate, se consideră că eșantionul selectat după cum s-a explicat mai sus, în vederea analizării prejudiciului, este reprezentativ pentru industria din Uniune.

(31)

Având în vedere numărul potențial mare de importatori implicați în procedură, în avizul de deschidere s-a luat în considerare posibilitatea de a se recurge la eșantionarea importatorilor, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(32)

Doar trei importatori au furnizat informațiile solicitate și au fost de acord să fie incluși în eșantion în termenul stabilit în avizul de deschidere. Ținând cont de numărul limitat de importatori care au cooperat, s-a considerat că eșantionarea nu este necesară.

(33)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind interesate. Astfel, s-au trimis chestionare exportatorilor/producătorilor din SUA incluși în eșantion, producătorilor din Uniune incluși în eșantion, celor trei importatori neafiliați care au cooperat din Uniune și tuturor utilizatorilor cunoscuți a fi vizați de anchetă.

(34)

Au fost primite răspunsuri de la exportatorii/producătorii din SUA incluși în eșantion, de la producătorii din Uniune incluși în eșantion, din partea a doi importatori neafiliați și de la patru utilizatori.

(35)

Comisia a cercetat și a verificat toate informațiile furnizate de părțile interesate pe care le-a considerat necesare în scopul stabilirii existenței unui dumping, a prejudiciului rezultat din aceasta și a interesului Uniunii.

(36)

S-au efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(37)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 octombrie 2010 și 30 septembrie 2011. Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între ianuarie 2008 și sfârșitul PA („perioada examinată”).

(38)

Produsul în cauză este bioetanolul, denumit uneori „etanol combustibil”, mai precis alcoolul etilic obținut din produsele agricole (enumerate în anexa I la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene), denaturat sau nedenaturat, cu excepția produselor cu un conținut de apă mai mare de 0,3 % (m/m) măsurat conform standardului EN 15376, precum și alcoolul etilic obținut din produsele agricole (enumerate în anexa I la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene) existent în amestecuri cu benzină cu un conținut de alcool etilic de peste 10 % (v/v), originar din SUA și încadrat în prezent la codurile NC ex 2207 10 00, ex 2207 20 00, ex 2208 90 99, ex 2710 12 21, ex 2710 12 25, ex 2710 12 31, ex 2710 12 41, ex 2710 12 45, ex 2710 12 49, ex 2710 12 51, ex 2710 12 59, ex 2710 12 70, ex 2710 12 90, ex 3814 00 10, ex 3814 00 90, ex 3820 00 00 și ex 3824 90 97.

(39)

Bioetanolul poate fi produs din diferite materii prime agricole, cum ar fi trestia de zahăr, sfecla de zahăr, cartofii, maniocul și porumbul. În SUA se face o distincție, în funcție de diferitele materii prime, după cum urmează:

(40)

Mai precis, biocombustibilul celulozic (6) este definit ca fiind un combustibil regenerabil derivat din orice tip de celuloză, hemiceluloză sau lignină, derivată la rândul său, din biomasă regenerabilă, care generează emisii de GES de-a lungul ciclului de viață, stabilite conform EPA, care sunt cu cel puțin 60 % mai reduse decât valorile de referință ale emisiilor de GES de-a lungul ciclului de viață. Biocombustibilii celulozici includ bioetanolul celulozic. Există cercetări și proiecte-pilot susținute în mare parte de guvernul federal al SUA pentru producerea de biocombustibili avansați și, în special, bioetanol celulozic, obținut în principal din deșeuri agricole și forestiere. Potrivit oficialilor americani și datelor publice disponibile (7), producția acestui tip de bioetanol va ajunge la aproximativ 4 miliarde de litri în 2014 și la peste 50 de miliarde de litri până în 2021. Producția de bioetanol celulozic a fost neglijabilă în cursul PA.

(41)

De la începutul perioadei de anchetă până în prezent, porumbul a fost principala materie primă utilizată în Statele Unite ale Americii, în timp ce, în Uniune, principala materie primă utilizată este grâul.

(42)

Ancheta a arătat că, în general, bioetanolul este vândut sub formă pură producătorilor de amestecuri/comercianților, care îl amestecă (8) cu benzină, în special pentru a obține amestecuri cu un conținut ridicat de etanol, care sunt exportate sau vândute pe piața americană pentru a fi amestecate în continuare și folosite pentru consum. Obținerea amestecului nu reprezintă o operațiune foarte complexă, acesta poate fi obținut prin amestecarea produselor în rezervoare speciale, adăugând procentele dorite de bioetanol și benzină.

(43)

Pentru a se identifica diferitele tipuri de bioetanol sau amestecuri de bioetanol aflate în uz în întreaga lume, amestecurile de combustibili și etanol primesc numere „E”, care descriu procentul de etanol din amestec, exprimat ca volum. De exemplu, E85 conține 85 % etanol anhidru și 15 % benzină. Amestecurile cu conținut redus de etanol, de la E5 la E25, sunt, de asemenea, cunoscute sub denumirea de gazohol, deși, la nivel internațional, cea mai frecventă utilizare a termenului gazohol se referă la amestecul E10. Amestecurile E10 sau inferioare au fost utilizate în peste douăzeci de țări din întreaga lume până în anul 2011, în frunte cu SUA, unde aproape întreaga cantitate de benzină vândută cu amănuntul în 2010 a fost amestecată cu 10 % bioetanol.

(44)

Ancheta a revelat că toate tipurile de bioetanol sunt considerate a fi biocombustibili, în conformitate cu Programul privind standardul național pentru combustibili din surse regenerabile (National Renewable Fuel Standard program, RFS1) stabilit în cadrul Legii privind politica energetică din 2005, care a modificat Legea privind protecția aerului (Clean Air Act) prin instituirea primului standard național privind combustibilii din surse regenerabile. Congresul SUA a atribuit Agenției pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) responsabilitatea de a colabora cu Departamentul pentru Energie al SUA, Departamentul pentru Agricultură al SUA, precum și cu părțile interesate în vederea elaborării și implementării acestui program.

(45)

Datorită politicii lor energetice, SUA au devenit cel mai mare producător la nivel mondial de bioetanol începând cu 2005, reprezentând 57,5 % din producția mondială. În 2009, cerințele stabilite de EPA au permis producerea a cel puțin 11 miliarde de galoane americane de combustibili din surse regenerabile, în special pentru a ține pasul cu obiectivele stabilite prin Legea privind independența și securitatea energetică din 2007. De asemenea, producția la scară largă a permis producătorilor americani să devină exportatori de bioetanol pe alte piețe, inclusiv în Uniune.

(46)

Pe baza unor surse oficiale, a informațiilor de pe piață și a informațiilor publice disponibile (9), toate tipurile de bioetanol și bioetanolul din amestecuri, respectiv amestecurile de bioetanol cu benzină minerală, astfel cum se explică la considerentul (43), care sunt produse în SUA și vândute fie în SUA fie exportate, sunt considerate a fi combustibili pe bază de bioetanol și sunt parte a unui pachet legislativ privind eficiența energetică și energia din surse regenerabile și combustibilii alternativi din SUA.

(47)

S-a constatat că toate tipurile de bioetanol și bioetanol din amestecuri care fac obiectul prezentei anchete, în ciuda diferențelor posibile în ceea ce privește materia primă utilizată pentru producție sau a variațiilor în procesul de producție, au proprietăți fizice, chimice și tehnice de bază identice sau foarte asemănătoare și sunt utilizate în aceleași scopuri. Posibilele variații minore ale produsului în cauză nu îi modifică definiția de bază, caracteristicile sau percepția pe care diverse părți o au despre acesta.

(48)

Anumite părți au afirmat că definiția produsului în cauză nu este clară, în special pentru că nu permite diferențierea între bioetanolul utilizat drept combustibil și cel destinat altor întrebuințări. Prin urmare, acestea au susținut că ancheta ar trebui să vizeze etanolul pentru toate utilizările și etanolul din toate sursele, inclusiv etanolul sintetic care concurează cu bioetanolul pentru uz industrial.

(49)

O altă parte a susținut contrariul, și anume că ancheta ar trebui să vizeze doar bioetanolul utilizat drept combustibil și că bioetanolul pentru uz industrial ar trebui, în consecință, exclus.

(50)

În acest context, se menționează că produsul în cauză ar trebui, în principal, definit în funcție de proprietățile sale fizice, tehnice și chimice de bază, și nu în funcție de utilizările sau întrebuințările sale. Un produs cu diferite întrebuințări poate avea, într-adevăr, proprietăți de bază identice sau similare, oricare ar fi utilizările sale suplimentare și, în anumite condiții, poate fi necesară aprofundarea analizei definiției produsului și a domeniului de aplicare a acestuia în lumina specificității industriei și pieței.

(51)

În speță, era clar că avizul de deschidere nu a urmărit includerea etanolului sintetic în definiția produsului. Etanolul sintetic are caracteristici diferite față de bioetanol și nu corespunde criteriilor de mai sus legate de definiția produsului în cauză. Niciun producător specializat în fabricarea produsului respectiv nu a făcut obiectul prezentei anchete. Prin urmare, etanolul sintetic nu poate fi inclus în definiția produsului în cauză și nu este inclus în domeniul de aplicare al anchetei. Contrar sugestiei unora dintre părți, această clarificare nu conduce la o schimbare a domeniului de aplicare al anchetei sau a definiției produsului în cauză și nu a avut niciun impact asupra calității datelor utilizate.

(52)

Bioetanolul utilizat drept combustibil și bioetanolul destinat altor întrebuințări pot avea caracteristici similare. Cu toate acestea, în cursul anchetei a fost examinat dumpingul la nivelul operatorilor americani care au produs sau au amestecat bioetanol utilizat drept combustibil, și anume bioetanolul inclus într-un amestec de combustibili. În mod similar, ancheta vizându-i pe producătorii din Uniune s-a axat pe bioetanolul destinat utilizării drept combustibil și nu altor întrebuințări. Prin urmare, bioetanolul destinat a fi întrebuințat în alt mod decât drept combustibil nu ar trebui inclus în obiectul prezentei anchete.

(53)

Importatorii care nu vor utiliza bioetanolul importat din SUA drept combustibil au posibilitatea de a face o declarație în conformitate cu dispozițiile de utilizare finală, astfel cum s-a stabilit prin dispozițiile de punere in aplicare prevăzute la articolele 291-300 din Codul vamal al Uniunii (10).

(54)

S-a constatat că bioetanolul produs de industria din Uniune și vândut pe piața Uniunii prezintă proprietăți fizice, chimice și tehnice de bază similare cu cele ale bioetanolul exportat din SUA în Uniune.

(55)

După cum s-a arătat la considerentul (39), bioetanolul poate fi produs din diferite materii prime. Cu toate acestea, ancheta nu a scos în evidență faptul că materiile prime folosite ar determina vreo diferență la nivelul caracteristicilor produsului final. S-a constatat că produsul în cauză fabricat în SUA, obținut în special din porumb, și exportat în Uniune este interschimbabil cu cel produs în special din grâu și vândut în Uniune de producătorii din Uniune. În plus, nu există diferențe în ceea ce privește utilizările și percepția operatorilor și utilizatorilor de pe piață asupra bioetanolului sau acestea sunt nesemnificative.

(56)

Prin urmare, se confirmă că bioetanolul produs și vândut în Uniune și produsul în cauză exportat din SUA ar trebui considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(57)

Unii dintre producătorii americani incluși în eșantion au susținut că bioetanolul produs și vândut pe piața americană nu este similar cu produsul în cauză, întrucât nu corespunde strict descrierii produsului, astfel cum este prezentată în avizul de deschidere. Într-adevăr, tipurile de bioetanol vândute pe piața din SUA au un conținut de apă superior pragului de 0,3 % și corespund standardului american (ASTM) mai degrabă decât standardului EN 15376.

(58)

Cu toate acestea, ancheta a arătat că bioetanolul produs pentru a fi vândut pe piața din SUA, are, în mare parte, aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază ca produsul în cauză. Articolul 1 alineatul (4) din regulamentul de bază prevede că un produs similar nu ar trebui să fie neapărat asemănător în toate privințele cu produsul în cauză, dar că acesta ar putea fi un produs care, deși nu este similar în toate privințele, prezintă caracteristici foarte apropiate celor ale produsului în cauză. Acesta este cazul bioetanolului vândut pe piața din SUA și al bioetanolului exportat în Uniune. Există precedente, situații în care niște produse au fost considerate similare cu produsul în cauză în ciuda anumitor diferențe (11).

(59)

Prin urmare, s-a decis să se modifice constatarea provizorie și să se considere că bioetanolul ASTM vândut pe piața din SUA este un produs similar cu produsul în cauză, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(60)

Astfel cum s-a explicat la considerentele (6)-(16), în vederea investigării unei posibile existențe a dumpingului, ancheta a inclus producători de bioetanol, pe de o parte, și comercianți/producători de amestecuri care exportau produsul în cauză pe piața Uniunii, pe de altă parte.

(61)

În conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, regulamentul care impune taxa precizează valoarea taxei impuse fiecărui furnizor sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil, taxa pentru țara furnizoare în cauză.

(62)

Anumiți producători au afirmat că este posibil să se identifice și să se asigure trasabilitatea produselor lor vândute operatorilor americani pentru export, în special în Uniune. Aceștia se refereau la procesul de certificare prevăzut de directiva RED, însă nu au putut face clar legătura între vânzările lor pe piața americană și exporturilor realizate de alți operatori în UE. Astfel cum se menționează la considerentele (12) și (63), respectivii producători nu cunoșteau nici nivelul prețurilor de export în Uniune.

(63)

În cazul de față, s-a constatat că structura industriei bioetanolului și modul în care produsul în cauză a fost fabricat și vândut pe piața din SUA și exportat în Uniune au făcut imposibilă stabilirea unor marje individuale de dumping pentru producătorii americani. Mai precis, producătorii incluși în eșantionul american nu exportau produsul în cauză în Uniune, iar comercianții/producătorii de amestecuri vizați de anchetă obțineau bioetanol de la diverși producători, îl amestecau și îl vindeau în special pentru export în Uniune; prin urmare, contrar afirmațiilor susținute de părțile menționate mai sus, nu era posibil să se identifice toate achizițiile în mod individual și să se compare valorile normale cu prețurile de export relevante și nu este posibil să se identifice producătorul în momentul exportului în Uniune. Cu alte cuvinte, fiecare transport cu destinația UE conține bioetanol produs de diferiți producători americani din SUA și nu doar de cei incluși în eșantionul american. Mai mult, ancheta a arătat, de asemenea, că nivelul prețurilor practicate de producătorii incluși în eșantionul american în relația cu clienții lor americani din SUA nu corespundea prețului plătit efectiv sau care trebuia plătit pentru produsul în cauză atunci când acesta era exportat în Uniune.

(64)

Prin urmare, se consideră că ar trebui stabilită o marjă de dumping la nivel național.

(65)

Pentru determinarea valorii normale în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a stabilit întâi dacă vânzările interne ale produsului în cauză efectuate de cei doi comercianți/producători de amestecuri care au cooperat au fost realizate în volume reprezentative, și anume dacă volumul total al acestor vânzări a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export în Uniune în cursul PA.

(66)

Dat fiind că vânzările produsului similar pe piața internă au fost efectuate în cantități suficiente, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețului plătit sau care trebuia plătit celor doi comercianți/producători de amestecuri menționați anterior, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către clienți independenți în SUA.

(67)

Comercianții/producătorii de amestecuri care au cooperat au furnizat date care au permis stabilirea unui preț de export pe baza prețurilor lor plătite efectiv sau care trebuie plătite în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază. Pentru tranzacțiile în care importurile în Uniune s-au efectuat prin intermediul unei societăți comerciale afiliate, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului de primă revânzare aplicat de comerciantul afiliat în cazul clienților independenți din Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază.

(68)

În ceea ce privește vânzările efectuate prin intermediul comerciantului afiliat cu sediul în Elveția, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (VAG) și profitul nu au fost deduse din prețul de export, deoarece acestea nu au fost considerate costuri înregistrate între operațiunile de import și cele de revânzare în Uniune. Ancheta a arătat că activitatea principală a comerciantului afiliat consta din gestiunea trezoreriei pentru unitatea comercială „zahăr” de care aparțin biocarburanții și din acoperirea riscurilor inerente activității agricole prin încheierea de contracte cu instrumente derivate, atât pe piețele extrabursiere cât și pe piețe financiare organizate.

(69)

Unii producători americani au afirmat că, pentru calcularea dumpingului, instituțiile foloseau în mod constant prețul de vânzare al exportatorului către primul client independent ca preț de export. În cazul de față, acest preț ar fi prețul de vânzare al producătorilor americani aplicat comercianților/producătorilor de amestecuri neafiliați din SUA. Cu toate acestea, astfel cum s-a menționat la considerentele (62) și (63), niciunul dintre producătorii americani de bioetanol nu a exportat produsul în cauză în Uniune și nu avea cunoștință de nivelul prețului de export în UE. Prin urmare, prețul de pe piața americană nu poate fi folosit, întrucât nu este un preț de export plătit sau trebuia plătit pentru produsul în cauză în Uniune. Afirmația nu poate fi, prin urmare, acceptată.

(70)

Comparația între valoarea normală medie ponderată și prețul de export mediu ponderat pe tip de produs stabilite pentru comercianții/producătorii de amestecuri care au cooperat s-a făcut la nivel franco fabrică, ținând seama, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, de diferențele legate de factorii cu privire la care s-a demonstrat că afectează prețurile și comparabilitatea acestora. Un comerciant/producător de amestecuri afirmă că datele privind vânzările pe piața internă nu sunt reprezentative. Întrucât comercianții/producătorii de amestecuri nu au reușit să furnizeze date privind toate vânzările pe piața internă, calculul se bazează pe datele oferite în chestionar și în timpul vizitei la fața locului.

(71)

Un comerciant/producător de amestecuri susține că modul de calculare a prețului de vânzare pe piața americană ar trebui să se bazeze pe date privind piața la vedere provenite de la NYMEX. Comisia consideră că datele verificate provenite de la cei doi comercianți/producători de amestecuri sunt mai fiabile.

(72)

În acest scop, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele în materie de transport, asigurare, manipulare, încărcare și costuri auxiliare, acolo unde a fost cazul și acestea s-au justificat.

(73)

Produsul în cauză și produsul similar prezintă particularitatea următoare: comercianții/producătorii de amestecuri au primit o subvenție, în principal sub formă de credite pentru accize în cursul PA, pentru vânzările de amestecuri de bioetanol. Metoda utilizată pentru stabilirea valorii normale și a prețului de export ia pe deplin în considerare prețurile reale de vânzare, pe piața americană și la export, ale comercianților/producătorilor de amestecuri menționați. Prin urmare, o comparație între vânzările realizate de comercianții/producătorii de amestecuri de pe piața americană și prețurile de export practicate de comercianții/producătorii de amestecuri pentru exporturile în UE, în scopul de a calcula nivelul dumpingului la produsul în cauză, elimină orice impact posibil pe care subvenția l-ar fi putut avea asupra prețurilor, deoarece subvenția a afectat, în mod egal, atât piața americană cât și vânzările la export pe parcursul PA. Un comerciant/producător de amestecuri a afirmat că nu a primit subvenție pentru vânzările pe piața americană. Cu toate acestea, nu poate furniza dovezi în sprijinul afirmațiilor sale, care nu corespund, de altfel, cu informațiile furnizate de autoritățile SUA privind utilizarea subvenției.

(74)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată pe tip de produs a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat pentru tipul corespunzător de produs în cauză. Pe baza acestei comparații, s-a constatat că comercianții/producătorii de amestecuri neafiliați care au cooperat s-au angajat în practici de dumping.

(75)

Marja de dumping medie ponderată de 9,5 % a fost stabilită pe baza datelor agregate furnizate de comercianții/producătorii de amestecuri care au cooperat și reprezintă marja de dumping la nivel național pentru SUA.

(76)

Unii dintre producătorii americani incluși în eșantion au susținut că, în cazul instituirii unor măsuri antidumping definitive, se așteaptă să obțină o marjă de dumping individuală. În considerarea afirmațiilor de la considerentele (6)-(16) și a raționamentului expus la considerentele (60)-(64), această afirmație nu poate fi acceptată, întrucât ancheta a confirmat că, pentru acești operatori, nu este posibil să se asigure trasabilitatea produselor lor atunci când sunt exportate în Uniune în special pentru că nu au realizat exporturi în Uniune în cursul PA, și că aceștia nu au în general nicio idee despre calendarul exporturilor și despre prețul plătit sau care trebuia plătit de importatorii din Uniune, prin urmare nu au putut fi stabilite cu exactitate un preț de export și o marjă de dumping pentru acești producători.

(77)

Anumiți producători au solicitat mai multe informații cu privire la calculul dumpingului efectuat pentru cei doi comercianți/producătorii de amestecuri care au cooperat. Cu toate acestea, trebuie să se ia în considerare, pe de o parte, că informațiile solicitate conțin informații secrete de afaceri și, prin urmare, nu pot fi comunicate altor părți decât părții în cauză. Pe de altă parte, instituțiile comunică constant tuturor părților metoda generală utilizată pentru a stabili existența dumpingului, fără a furniza date individuale folosite pentru calcule. Această metodă a fost descrisă în documentul de informare generală transmis tuturor părților.

(78)

Producția Uniunii a fost stabilită pe baza unui raport de piață furnizat de reclamant în cursul anchetei. Producția totală de produs similar din Uniune menționată în raportul respectiv a fost comparată cu informațiile furnizate de cei 17 producători din Uniune care au cooperat. S-a constatat că există o mică diferență de aproximativ 5 % între cele două seturi de date. Aceasta se explică prin faptul că unii producători relativ mici din Uniune, care nu au cooperat, nu au transmis informații referitoare la producție. Pe această bază, producția totală a Uniunii a fost estimată la 3,42 milioane de tone în cursul PA. Producătorii din Uniune, care generează producția totală a Uniunii, constituie industria din Uniune în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și, prin urmare, vor fi denumiți în continuare „industria din Uniune”.

(79)

Consumul Uniunii a fost stabilit pe baza producției totale a Uniunii realizate de industria din Uniune, la care s-a adăugat volumul importurilor din țări terțe, stabilit pe baza celor mai bune statistici disponibile, din care au fost deduse variația stocurilor și exporturile industriei din Uniune, astfel cum au fost raportate de industria din Uniune. Unele părți au susținut că statisticile utilizate pentru a stabili consumul nu erau complete, deoarece importuri semnificative de bioetanol din alte țări terțe, efectuate în special în cursul PA, nu au fost luate în considerare. De asemenea, s-a afirmat că volumul importurilor din SUA a fost supraestimat de Comisie și că cifrele privind consumul și cota de piață nu sunt, prin urmare, fiabile.

(80)

Aceste afirmații au fost analizate și comparate cu informațiile disponibile. În ceea ce privește importurile din alte țări, părțile nu au furnizat niciun element de probă referitor la volumele importurilor de produs în cauză. Cu toate acestea, importurile din alte țări au fost luate în considerare la estimarea importurilor. În ceea ce privește volumul importurilor din SUA, s-a constatat o eroare materială în estimarea acestor importuri în cursul PA. Prin urmare, volumul importurilor a fost reevaluat și ajustat, dacă a fost necesar. Totuși, aceasta nu are niciun impact asupra concluziilor la care s-a ajuns în cadrul evaluării prejudiciului și a legăturii de cauzalitate.

(81)

În ceea ce privește importurile de produs în cauză, trebuie subliniat faptul că nu există niciun cod vamal specific în Nomenclatura Combinată pentru produsul în cauză. În plus, codurile din Nomenclatura combinată sub care poate fi declarat produsul în cauză autorităților vamale include alte produse pe lângă produsul în cauză.

(82)

În ceea ce privește importurile de amestecuri de bioetanol, răspunsurile verificate ale importatorilor neafiliați la chestionar au arătat că majoritatea acestor importuri au fost declarate autorităților vamale sub codul TARIC 3824909799. Cu toate acestea, volumul importurilor nu poate fi obținut direct de la Eurostat, deoarece acest cod TARIC include diferite produse chimice pe lângă produsul în cauză.

(83)

În ceea ce privește importurile declarate sub codurile 2207 10 00 și 2207 20 00 din Nomenclatura Combinată, nu a fost posibil să se facă distincția între produsul în cauză și alte produse care nu fac obiectul anchetei, din cauza absenței unor informații suficiente referitoare la produsul importat.

(84)

Prin urmare, în absența unor detalii complete privind importurile, care pot fi obținute de la Eurostat, s-a decis să se utilizeze, de asemenea, alte surse de informații în scopul stabilirii importurilor de produs în cauză pe piața Uniunii.

(85)

Pentru a obține cea mai bună estimare a importurilor de produs în cauză originar din SUA, s-a considerat că baza cea mai fiabilă o reprezintă statisticile furnizate de Comisia pentru comerț internațional din SUA (International Trade Commission - ITC). Volumele exporturilor raportate corespund codurilor tarifare 22071060 și 22072000 din SUA.

(86)

A fost adoptată o abordare rezonabilă pentru a estima aceste importuri și pentru stabilirea importurilor americane pe piața Uniunii, au fost luate în considerare toate cantitățile raportate de Comisia pentru comerț internațional din Statele Unite.

(87)

Estimarea privind importurile în Uniune provenite din Brazilia s-a bazat pe următoarele surse de informații: rapoartele emise de Agenția pentru combustibili din surse regenerabile din Regatul Unit (United Kingdom Renewable Fuels Agency) pentru importurile în Regatul Unit; informații extrase din baze de date detaliate referitoare la taxele vamale de import furnizate de Țările de Jos, Suedia, Finlanda și de Eurostat. Pentru Țările de Jos, Suedia și Finlanda, volumul importurilor a fost estimat pe baza numelui importatorului și al exportatorului și a descrierii produsului, în măsura în care acestea au fost disponibile. Pentru a estima aceste importuri, s-a adoptat o abordare prudentă. Toate cantitățile raportate au fost luate în considerare pentru calcularea importurilor.

(88)

În cele din urmă, Eurostat a fost, de asemenea, solicitat să estimeze importurile în Uniune pentru celelalte state membre, altele decât cele menționate la considerentul (87). A fost efectuată o ajustare a volumelor importate pe baza procentajului de bioetanol utilizat drept combustibil în Uniune. Sursa acestei ajustări poate fi găsită în plângere. Acest procent a fost obținut din bilanțul anual pentru alcoolul etilic publicat de Comisia Europeană (12). Procentul de bioetanol utilizat drept combustibil în Uniune a fost de 54 % în 2008, 66 % în 2009 și 68 % în 2010. Pentru PA, a fost utilizat procentul din 2010 în scopul estimării importurilor relevante realizate în cursul PA.

(89)

Pentru estimarea importurilor din alte surse, au fost folosite informații provenite de la Eurostat și informații extrase din baze de date detaliate privind taxele vamale de import furnizate de Țările de Jos, Suedia și Finlanda. S-a recurs la metoda utilizată pentru stabilirea importurilor din Brazilia.

(90)

În ceea ce privește calcularea prețurilor unitare medii CIF pentru importurile din SUA și Brazilia, informațiile au fost extrase din baze de date detaliate privind taxele vamale de import furnizate de Țările de Jos, Suedia și Finlanda. Pentru SUA, au fost utilizate, de asemenea, datele verificate înscrise în chestionarul transmis de importatorii neafiliați. Pentru SUA, prețurile medii CIF pentru 2008 și 2009 au fost estimate pe baza prețului mediu raportat de Comisia pentru comerț internațional ITC din SUA pentru anii respectivi, exprimat în raport cu prețul unitar mediu CIF obținut pentru 2010.

(91)

Variația stocurilor a fost stabilită pe baza informațiilor privind industria din Uniune furnizate de reclamant.

(92)

Pe această bază, s-a constatat o evoluție a consumului în Uniune după cum urmează:

(93)

În perioada examinată, consumul în Uniune a crescut semnificativ, cu 29 %. Creșterea consumului a fost stimulată de punerea în aplicare a Directivei privind energia din surse regenerabile (RED) în statele membre, care a stabilit obiective de creștere pentru consumul de energie din surse regenerabile.

(94)

În ceea ce privește volumul, cota de piață și prețul, importurile în Uniune din SUA au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

(95)

Volumul importurilor din SUA a crescut în mod semnificativ de la 63 406 de tone la 686 185 de tone în cursul perioadei examinate. În mod similar, cota de piață deținută de exportatorii americani în Uniune a crescut semnificativ, de la 1,9 % la 15,7 % în respectiva perioadă.

(96)

Deși prețurile medii ale importurilor provenind din SUA au crescut cu 6 % în cursul perioadei examinate, prețurile practicate de exportatorii americani au fost în permanență mai mici decât prețurile medii practicate de producătorii din Uniune, astfel cum se precizează la considerentul (117). Această subcotare sistematică a prețurilor practicată de exportatorii americani explică creșterea semnificativă a cotei lor de piață în cursul perioadei examinate.

(97)

În scopul evaluării oricărei subcotări de preț în timpul PA, prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs, practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion în relația cu clienți neafiliați de pe piața Uniunii, ajustate la nivelul franco fabrică, au fost comparate cu prețurile medii ponderate corespunzătoare pe tip de produs ale exportatorilor americani percepute primului client independent de pe piața Uniunii, stabilite pe baza CIF. Pentru a putea face o comparație echitabilă a prețurilor, prețurile produselor provenite din SUA au fost ajustate în mod corespunzător pentru a ține cont de taxele vamale existente și de costurile ulterioare importului.

(98)

Rezultatele comparației, exprimate ca procent din prețurile de vânzare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion în cursul perioadei de anchetă, au arătat că a existat o importantă subcotare a prețurilor, în medie de 5,6 %. Această subcotare a prețurilor indică presiunea exercitată asupra prețurilor de pe piața Uniunii de importurile din țara în cauză, în special pe parcursul PA.

(99)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor care au făcut obiectul unui dumping asupra industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici pentru a se evalua situația industriei din Uniune în cursul perioadei examinate.

(100)

Analiza prejudiciului în ceea ce privește datele macroeconomice, cum ar fi producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, stocurile, ocuparea forței de muncă, productivitatea și cuantumul marjei de dumping, se bazează pe datele privind industria din Uniune în ansamblu furnizate de ePURE.

(101)

Analiza prejudiciului în ceea ce privește datele microeconomice, cum ar fi prețurile, rentabilitatea, fluxul de numerar, investițiile, randamentul investițiilor, capacitatea de a mobiliza capital, salariile și stocurile, au fost stabilite pe baza datelor furnizate de producătorii din Uniune incluși în eșantion prin răspunsurile oferite la chestionar și verificate ulterior.

(102)

Industria bioetanolului din Uniune se află încă în faza de demarare. Societățile au investit recent în instalații de producție noi ori și-au extins capacitățile existente pentru a răspunde cererii în creștere înregistrate la nivelul Uniunii. Faptul că noi producători au demarat producția în cursul perioadei examinate a condus la evoluții pozitive ale unor indicatori precum producția, capacitatea de producție, volumul vânzărilor și ocuparea forței de muncă.

(103)

Ancheta a arătat, de asemenea, că acest tip de industrie are nevoie de o anumită perioadă de timp, între doi și trei ani de la data începerii activității, pentru a atinge un nivel normal de producție.

(104)

Ca urmare a directivei RED, producția din Uniune a înregistrat o creștere semnificativă în perioada examinată, de aproximativ 57 %. Din 2008 până în 2010, producția din Uniune a crescut cu 36 %, dar, ulterior, rata de creștere a cunoscut o încetinire semnificativă și a fost de doar 3,5 % în cursul PA, comparativ cu 2010.

(105)

Capacitatea de producție a crescut cu 37 % în cursul perioadei examinate, urmând un parcurs similar cu cel al producției.

(106)

Gradul de utilizare a capacității de producție a crescut cu 14 % în cursul perioadei examinate, iar creșterea a fost realizată la începutul perioadei examinate. Dat fiind că anumiți producători din UE și-au demarat activitatea în 2009, era de așteptat ca rata de utilizare a capacității să crească în continuare, întrucât producătorii au nevoie în mod normal de doi-trei ani de la lansare pentru a ajunge la niveluri normale de producție, astfel cum se precizează la considerentul (103). Cu toate acestea, acest lucru nu a avut loc.

(107)

Astfel, ancheta a confirmat că mai multe societăți din UE și-au demarat activitatea la începutul sau în cursul perioadei examinate ca urmare a publicării așteptate a directivei RED. Această situație a condus la evoluții pozitive, în special pentru factorii de prejudiciu menționați mai sus, cu precădere până în anul 2010. Dar situația de pe piața Uniunii s-a schimbat odată cu creșterea importantă, în 2010, a importurilor din SUA care au făcut obiectul unui dumping, iar creșterea preconizată a activității în timpul PA nu s-a materializat.

(108)

Volumul vânzărilor înregistrate de industria din Uniune a crescut cu 59 %, iar cota de piață a crescut cu 13,8 puncte procentuale în cursul perioadei examinate. Volumul vânzărilor a crescut constant între 2008 și 2010, dar între 2010 și PA volumul vânzărilor a crescut mai puțin decât consumul, care a crescut cu 6,8 % în aceeași perioadă.

(109)

De asemenea, cota de piață a industriei din Uniune a crescut până în 2010, dar a scăzut în perioada de anchetă. În perioada cuprinsă între 2010 și PA, industria din Uniune a pierdut 2,2 puncte procentuale, în timp ce importurile din SUA aproape și-au dublat cota de piață, câștigând 7,2 puncte procentuale.

(110)

Consumul Uniunii a crescut în mod semnificativ în cursul perioadei examinate, cu aproape 29,2 %. Deși volumul vânzărilor și cota de piață au crescut, la rândul lor, în această perioadă, industria din Uniune nu a beneficiat pe deplin de creșterea consumului, mai ales începând cu anul 2010. Din 2010 și până în perioada de anchetă, creșterea volumului vânzărilor realizate de industria din Uniune a încetinit, iar cota de piață a scăzut în comparație cu anii anteriori.

(111)

Unele părți au susținut că modelul de creștere semnalat de anumiți indicatori în cursul perioadei examinate nu reflectă situația unei industrii prejudiciate. Cu toate acestea, după cum s-a explicat mai sus, ancheta a arătat că încetinirea creșterii industriei din Uniune în 2010 și în perioada de anchetă a coincis cu un val de importuri la prețuri reduse, care au făcut obiectul unui dumping, provenite din SUA.

(112)

Ocuparea forței de muncă a crescut cu 9 % în perioada examinată. Mai precis, a crescut cu 8 % din 2008 până în 2010, dar a crescut cu doar 1 % în cursul PA. Această tendință reflectă tendința în ceea ce privește capacitatea de producție și producția în Uniune.

(113)

Productivitatea forței de muncă a industriei din Uniune a fost măsurată ca producție per salariat într-un an. Aceasta a crescut considerabil în cursul perioadei examinate, cu 44 %, reflectând efectul de învățare și creșterea eficienței în timpul și ulterior fazei de demarare.

(114)

Date fiind volumul, cota de piață și prețurile importurilor care au făcut obiectul unui dumping, originare din țara în cauză, impactul marjelor de dumping stabilite în cursul PA asupra industriei din Uniune nu poate fi considerat ca fiind neglijabil.

(115)

Acest aspect nu este relevant în cazul de față, din cauza absenței efectelor practicilor de dumping anterioare.

(116)

Prețurile practicate de industria din Uniune au crescut per ansamblu cu 9 % în cursul perioadei examinate. Au scăzut în 2009 comparativ cu 2008, dar ulterior au înregistrat o creștere constantă până la sfârșitul PA. Cu toate acestea, ancheta a arătat că respectivele creșteri ale prețurilor nu au fost suficiente pentru a permite industriei din Uniune să-și recupereze costurile. Diferența dintre prețurile de vânzare și costuri a crescut în continuare, cu precădere în cursul PA. Situația coincide cu prezența crescândă, pe piața Uniunii, a importurilor la prețuri reduse care au făcut obiectul unui dumping, provenite din SUA.

(117)

Ancheta a arătat că prețurile industriei din Uniune au rămas mai ridicate (până la 23 %) decât cele ale importurilor care au făcut obiectul unui dumping, provenite din SUA, în cursul perioadei examinate.

(118)

Rentabilitatea industriei din Uniune a fost stabilită atât în sume absolute (profitul net înainte de impozitare), cât și prin exprimarea profitului net sau pierderii nete înainte de impozitare ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările produsului similar. Rentabilitatea industriei din Uniune a fost negativă în cursul perioadei examinate, cu excepția anului 2009, când societățile incluse în eșantion au reușit să atingă un nivel de echilibru.

(119)

Randamentul investițiilor a urmat o tendință similară, rămânând cu mult în urma rentabilității necesare pentru a asigura supraviețuirea industriei din Uniune.

(120)

Fluxul de numerar a fost negativ în 2008, dar s-a îmbunătățit în 2009 și 2010. Totuși, în perioada de anchetă, fluxul de numerar a început din nou să scadă, reflectând o înrăutățire a capacității industriei din Uniune de a-și autofinanța activitățile.

(121)

Evoluția rentabilității, a fluxului de numerar și a randamentului investițiilor în cursul perioadei examinate a limitat capacitatea industriei din Uniune de a investi în propriile activități și a subminat dezvoltarea acesteia, astfel cum o demonstrează clar scăderea cu 93 % a investițiilor în această perioadă.

(122)

Salariile au înregistrat o creștere cu 32 % în cursul perioadei examinate, reflectând creșterile de productivitate ale angajaților.

(123)

Nivelul stocurilor a scăzut ușor în cursul perioadei examinate.

(124)

Ancheta a arătat că valul de importuri la prețuri reduse, care au făcut obiectul unui dumping, pe piața Uniunii s-a înregistrat în 2010, cu precădere în cursul PA. În perioada respectivă, anumiți indicatori de prejudiciu referitori la situația economică a industriei Uniunii s-au îmbunătățit, dar creșterea nu a fost în concordanță cu creșterea consumului în perioada examinată, iar ameliorarea nu a fost suficientă pentru a permite industriei din Uniune să-și dezvolte activitățile.

(125)

Așa cum este normal într-o activitate nouă și în creștere, anumiți indicatori, cum ar fi volumul vânzărilor, producția și gradul de utilizare a capacității, au arătat o tendință pozitivă în cursul perioadei examinate. Acest lucru se explică prin intrarea pe piață în acea perioadă a unor noi producători din Uniune. Cu toate acestea, ancheta a revelat că situația de pe piața Uniunii, începând cu anul 2010, când s-a produs valul de importuri la prețuri reduse, nu a permis producătorilor din Uniune să atingă un nivel de activitate și de prețuri suficient pentru a dezvolta și susține investițiile importante realizate în perioada examinată.

(126)

S-a constatat că importurile la prețuri reduse au subcotat în mod constant prețurile industriei din Uniune. Nivelul prețurilor nu a permis industriei să își acopere costurile și să genereze fluxul de numerar și profiturile necesare dezvoltării activității.

(127)

Într-adevăr, indicatorii de prejudiciu referitori la performanța financiară a industriei din Uniune, cum ar fi rentabilitatea, fluxul de numerar și randamentul investițiilor, s-au deteriorat ori au rămas cu mult sub nivelul normal. Acest lucru a afectat serios capacitatea industriei din Uniune de a atrage capital și de a realiza investiții suplimentare în activitățile sale.

(128)

În lumina celor de mai sus, s-a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu considerabil în cursul PA în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(129)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (5) și (6) din regulamentul antidumping de bază, s-a examinat dacă importurile care au făcut obiectul unui dumping ale produsului în cauză, provenite din țara în cauză, au cauzat prejudicii industriei din Uniune; în afara importurilor care au făcut obiectul unui dumping, au mai fost verificați și alți factori cunoscuți, care ar fi putut prejudicia în același timp industria din Uniune, pentru a se evita ca eventualul prejudiciu cauzat de acești alți factori să fie atribuit importurilor care au făcut obiectul unui dumping.

(130)

După cum s-a menționat mai sus, consumul în Uniune a crescut considerabil în perioada examinată, cu aproximativ 29,2 %. Cu toate acestea, volumul importurilor care au făcut obiectul unui dumping, originare din țara în cauză, a crescut semnificativ, și anume de la o cotă de piață de 1,9 % pe piața Uniunii la începutul perioadei examinate la 15,7 % în cursul PA. Această situație a exercitat în mod clar presiune asupra industriei din Uniune, mai ales din 2010 până la sfârșitul PA, timp în care importurile respective s-au dublat și chiar mai mult. Începând din anul 2010 și, în special, în timpul PA, pe piața Uniunii au fost prezente volume mari de importuri la prețuri reduse provenite din SUA, acestea subcotând prețurile practicate de industria din Uniune. Această situație nu a permis industriei să se dezvolte conform așteptărilor în cursul PA.

(131)

Unele părți au afirmat că situația industriei din Uniune s-a îmbunătățit exact din anul 2010 până în PA, perioadă care coincide cu dublarea importurilor din SUA. Astfel cum s-a precizat la considerentele (102) și (107), intrarea pe piața a unui număr mare de producători din Uniune în cursul perioadei examinate a condus la înregistrarea unor tendințe pozitive pentru anumiți factori de prejudiciu, cum ar fi producția și volumul vânzărilor. Cu toate acestea, industria din Uniune a pierdut din cota de piață în PA, comparativ cu anul 2010, piața Uniunii confruntându-se, totodată, cu cea mai mare creștere a importurilor care au făcut obiectul unui dumping provenite din SUA. Existența unei subcotări a prețurilor și exercitarea unei presiuni asupra acestora a condus la agravarea situației financiare generale a industriei din Uniune, în special a rentabilității acesteia.

(132)

Astfel, importurile la prețuri reduse au jucat un rol important în prejudiciul considerabil suferit de industria din Uniune în cursul PA.

(133)

Au fost examinați următorii factori cunoscuți, alții decât importurile care au făcut obiectul unui dumping, care ar fi putut cauza prejudicii industriei din Uniune, pentru a se asigura că niciun prejudiciu cauzat de acești factori nu a fost atribuit importurilor care au făcut obiectul unui dumping: importurile din alte țări, performanța la export a industriei din Uniune, impactul crizei economice și alți factori precum fluctuațiile de preț la materii prime, dezvoltarea cererii și presupusele probleme interne ale societăților din industria din Uniune.

(134)

În conformitate cu informațiile disponibile, cu excepția Braziliei, nu a existat nicio altă țară care să exporte produsul în cauză în Uniune în cantități semnificative în perioada examinată. Prețurile importurilor provenite din Brazilia au rămas cu mult sub cele ale producătorilor din Uniune. Cu toate acestea, importurile din Brazilia au prezentat în mod clar tendințe descrescătoare în ceea ce privește volumul (-81 %) și cota de piață (-25,8 %) în cursul perioadei examinate. În consecință, întrucât volumul importurilor a fost redus la un nivel atât de scăzut în cursul PA, nu se poate considera că acesta ar fi întrerupt legătura de cauzalitate între importurile la prețuri reduse originare din SUA și prejudiciul suferit de industria din Uniune în cursul PA.

(135)

Părțile au afirmat că importurile din Brazilia s-au menținut deasupra nivelului de minimis în toată perioada examinată și că acestea au fost realizate la prețuri de dumping pe piața Uniunii. De asemenea, acestea au adăugat că importurile din SUA au înlocuit doar cota de piață lăsată liberă de importurile din Brazilia. Prin urmare, se poate afirma că importurile din SUA nu au fost cauza prejudiciului considerabil suferit de industria din Uniune.

(136)

Astfel cum s-a precizat anterior, importurile din Brazilia au scăzut considerabil în perioada examinată. Cota de piață a acestora a scăzut de la 30,3 % la 4,5 % într-o perioadă în care consumul a crescut semnificativ. Având în vedere nivelul prețurilor practicate de exportatorii brazilieni pe piața Uniunii, nu poate fi exclusă posibilitatea ca prezența bioetanolului din Brazilia să fi contribuit într-o oarecare măsură la prejudiciul cauzat industriei din Uniune. Cu toate acestea, se consideră că aceste importuri au fost reduse la un asemenea nivel în PA încât nu pot fi considerate a constitui cauza majoră a prejudiciului respectiv. Într-adevăr, în perioada cuprinsă între 2010 și PA, în timp ce importurile din Brazilia au scăzut cu aproape 200 000 de tone, importurile din SUA care au făcut obiectul unui dumping au crescut cu peste 330 000 de tone. Prin urmare, se consideră că prezența bioetanolului brazilian pe piața Uniunii, în special în cursul PA, nu poate fi de natură să întrerupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile din SUA care au făcut obiectul unui dumping și prejudicierea situației industriei din Uniune în perioada respectivă.

(137)

Ancheta a arătat că industria din Uniune a exportat volume mici de bioetanol în cursul PA la prețuri mult mai mari decât cele practicate pe piața Uniunii. Acest lucru a condus la concluzia că performanța la export nu constituie un factor care a întrerupt legătura de cauzalitate între prejudiciul suferit de industria din Uniune și importurile care au făcut obiectul unui dumping provenite din țara în cauză.

(138)

Nu s-a constatat că recesiunea economică a avut un impact negativ asupra industriei din Uniune. Consumul de bioetanol în Uniune a înregistrat cea mai mare creștere în 2009, anul considerat, în general, a fi cel mai slab an de criză economică. În aceeași perioadă, au crescut, de asemenea, producția și vânzările înregistrate de producătorii din Uniune.

(139)

Pe baza celor precizate anterior, se consideră că recesiunea economică nu a întrerupt legătura de cauzalitate stabilită între importurile la prețuri reduse provenite din țara în cauză și prejudiciul considerabil suferit de industria din Uniune.

(140)

Părțile au menționat, de asemenea, alți factori care ar fi putut întrerupe legătura de cauzalitate, cum ar fi fluctuația prețurilor la materii prime, evoluția cererii, care a fost mai mică decât cea preconizată, un cadru de reglementare în Uniune care ar fi împotriva producătorilor din Uniune, precum și alte presupuse probleme interne ale producătorilor din Uniune.

(141)

În ceea ce privește fluctuațiile prețurilor la materii prime, atât prețurile la porumb cât și cele la grâu s-au dovedit a fi volatile în cursul perioadei examinate. Ancheta a arătat că majoritatea producătorilor se asigură, însă, împotriva acestui risc printr-un mecanism specific de stabilire a prețurilor cu furnizorii lor sau prin intermediul piețelor financiare. Prin urmare, chiar dacă prețurile materiilor prime au variat, în special din 2008 până în 2010, perioadă în care prețul la porumb a fost mai mic decât prețul la grâu, prețurile materiilor prime au rămas mai mult sau mai puțin aceleași în cea de-a doua jumătate a PA. Aceasta indică faptul că orice diferență de preț este redusă la un nivel minim și nu este de durată.

(142)

Unele părți au susținut că punerea în aplicare a directivei RED în statele membre a fost prea lentă, iar consumul a fost inferior obiectivelor stabilite de directiva menționată anterior. Cu toate acestea, chiar dacă obiectivele inițiale nu au fost pe deplin îndeplinite în cursul perioadei examinate, consumul a crescut în mod semnificativ, și anume cu 29,20 %, în perioada respectivă, ceea ce reprezintă un factor pozitiv care nu poate fi ignorat în analiză. În orice caz, presupusa punere în aplicare lentă a directivei RED nu poate justifica prezența, pe piața Uniunii, a unor volume mari de importuri la prețuri reduse care au făcut obiectul unui dumping, subcotând prețurile industriei din Uniune și cauzându-i prejudicii. Prin urmare, această afirmație se respinge.

(143)

De asemenea, părțile au afirmat că industria din Uniune nu ar putea satisface singură cererea Uniunii din cauza incertitudinii privind reglementarea și că sistemul de certificare este foarte lent și, astfel, subminează beneficiile pentru producătorii certificați din Uniune. Unele părți au susținut, în fine, că problemele interne suferite de un număr mare de producători din Uniune în cursul perioadei examinate explică orice prejudiciu suferit de aceștia. Aceste afirmații nu au fost, totuși, dovedite, iar ancheta nu le-a confirmat. Cu toate acestea, ar trebui subliniat că ancheta a arătat că nivel scăzut presupus al producției din Uniune se justifică în principal printr-un nivel scăzut al prețurilor de vânzare pe piața Uniunii, care a fost serios afectată de valul de importuri la prețuri reduse care au făcut obiectul unui dumping, subcotând prețurile producătorilor din Uniune, în special în cursul PA. A reieșit că producătorii din UE nu au avut altă soluție decât să înceteze producția, întrucât prețurile nu le permiteau nici măcar să acopere costurile cu materia primă, cu precădere în cursul PA. Prin urmare, afirmațiile nedovedite menționate anterior nu sunt de natură să întrerupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile care au făcut obiectul unui dumping și prejudicierea situației industriei din Uniune în cursul PA.

(144)

Prin urmare, se concluzionează că toți factorii menționați nu au putut întrerupe legătura de cauzalitate între prejudiciul suferit de industria din Uniune și importurile din SUA care au făcut obiectul unui dumping.

(145)

Părți menționează în final faptul că, în cursul PA, un număr considerabil de importuri au fost declarate la poziția NC 3824, caracterizată de taxe vamale reduse. După încheierea PA, nivelul taxei vamale respective a fost ridicat. Acestea consideră că prejudiciul a fost cauzat de taxele vamale reduse, și nu de dumping. În această privință, este suficient de amintit că taxele vamale pot fi modificate în orice moment, și că, prin urmare, acest argument nu poate pune în discuție prezența prejudiciului în cursul perioadei de anchetă.

(146)

Analiza de mai sus a demonstrat existența unei creșteri substanțiale a volumului și a cotei de piață a importurilor la prețuri reduse provenite din țara în cauză în cursul perioadei examinate. În plus, s-a constatat că prețurile importurilor respective erau mai mici decât prețurile practicate de industria din Uniune pe piața Uniunii.

(147)

Această creștere a volumului și a cotei de piață a importurilor la prețuri reduse provenite din țara în cauză a coincis cu o creștere generală și continuă a consumului la nivelul Uniunii, dar și cu rezultate negative ale industriei din Uniune în cursul aceleiași perioade. Exportatorii din țara în cauză au reușit să își mărească cota de piață prin subcotarea sistematică a prețurilor industriei din Uniune. În același timp, industria din Uniune nu a putut atinge niveluri de rentabilitate pozitive și durabile, în ciuda creșterii activității sale.

(148)

Examinarea celorlalți factori cunoscuți care ar fi putut produce prejudicii industriei din Uniune a arătat că acești factori nu par să fie de natură să rupă legătura de cauzalitate stabilită între importurile originare din țările în cauză care au făcut obiectul unui dumping și prejudiciul suferit de industria din Uniune.

(149)

Pe baza analizei de mai sus, care a evidențiat și separat în mod adecvat efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei din Uniune de efectele prejudiciabile ale importurilor care au făcut obiectul unui dumping, s-a concluzionat că importurile care au făcut obiectul unui dumping, provenite din SUA, au cauzat un prejudiciu considerabil industriei din Uniune în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(150)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a analizat dacă, în ciuda concluziilor privind prejudiciul cauzat de importurile care au făcut obiectul unui dumping, originare din țara în cauză, au existat motive imperioase de a concluziona că nu era în interesul Uniunii să se instituie măsuri antidumping în cazul de față. Analiza privind interesul Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, inclusiv cele ale industriei din Uniune, ale importatorilor și ale utilizatorilor produsului în cauză.

(151)

Ancheta a arătat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu considerabil cauzat de importurile din SUA care au făcut obiectul unui dumping. În absența unor măsuri de corectare a efectelor de denaturare a schimburilor comerciale exercitate de aceste importuri, pare a fi foarte probabilă o nouă deteriorare a situației economice a industriei din Uniune.

(152)

Se preconizează că impunerea unor taxe antidumping va restabili condiții comerciale efective pe piața Uniunii, permițând ca prețurile practicate de industria din Uniune să reflecte costurile sale de producție. Se poate estima că instituirea unor astfel de măsuri va permite, de asemenea, industriei din Uniune să crească volumul vânzărilor și, astfel, să câștige cota de piață pierdută din cauza prezenței importurilor care au făcut obiectul unui dumping. La rândul său, acest lucru va avea un impact pozitiv asupra situației financiare și rentabilității acesteia.

(153)

Prin urmare, s-a concluzionat că impunerea unor măsuri antidumping la importurile produsului în cauză originar din SUA nu ar fi împotriva interesului industriei din Uniune.

(154)

Două societăți au transmis răspunsuri la chestionarul destinat importatorilor neafiliați din Uniune. Vizitele de verificare au avut loc la sediul importatorilor care au cooperat. Pentru ambele societăți vizitate, activitatea cu bioetanol constituie doar o mică parte din cifra totală de afaceri (mai puțin de 5 %). În plus, ambele au precizat că sunt în măsură să repercuteze orice majorare a prețurilor asupra clienților lor, utilizatorii.

(155)

Pe baza informațiilor disponibile, s-a concluzionat că instituirea unor măsuri nu ar avea un impact negativ semnificativ asupra importatorilor.

(156)

Patru societăți au transmis răspunsuri la chestionarul destinat utilizatorilor din Uniune. Au avut loc vizite de verificare la sediul uneia dintre aceste societăți.

(157)

Pentru societatea vizitată, activitatea cu bioetanol reprezintă o mică parte din cifra sa de afaceri, mai puțin de 5 %. Societatea a realizat o evaluare a impactului, considerând un amestec de E5, și a calculat că o taxă de 100 EUR/m3 ar determina o creștere a prețului de 0,005 EUR/litru la pompă.

(158)

În ceea ce-i privește pe ceilalți trei utilizatori, pe baza datelor furnizate în răspunsurile lor la chestionar, este evident că impactul va fi, de asemenea, limitat. Pentru una dintre societăți, volumele achiziționate provenind din țara în cauză sunt foarte limitate, iar impunerea unei taxe antidumping ar avea doar un impact minim asupra rentabilității acesteia.

(159)

Ceilalți doi utilizatori care au cooperat sunt afiliați și au declarat că orice impunere de taxe antidumping poate fi repercutată asupra clienților lor. De asemenea, aceștia au clarificat faptul că au suficiente opțiuni în ceea ce privește sursele de aprovizionare și că nu depind de importurile din SUA.

(160)

Părțile au afirmat că nu există o capacitate suficientă în Uniune pentru a satisface cererea totală și că Uniunea va avea nevoie de importuri pentru a-și asigura necesarul de bioetanol. Cifrele verificate privind capacitatea arată că există capacități neutilizate în Uniune, având în vedere mai ales nivelul scăzut al prețurilor de vânzare. În consecință, producătorii din Uniune ar putea să își mărească producția pentru a satisface cererea crescândă, în special după eliminarea denaturării schimburilor comerciale. În plus, se preconizează construirea și punerea în funcțiune a unor noi instalații în viitorul apropiat, reducând orice presupus risc de penurie în Uniune.

(161)

Având în vedere cele de mai sus, s-a concluzionat că efectul măsurilor antidumping la importurile de bioetanol originar din SUA nu va avea un impact negativ semnificativ asupra utilizatorilor din Uniune.

(162)

Având în vedere cele de mai sus, s-a concluzionat că, în general, pe baza informațiilor disponibile privind interesul Uniunii, nu există motive imperioase împotriva instituirii unor măsuri antidumping la importurile de bioetanol originar din SUA.

(163)

Ținând seama de concluziile privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Uniunii, ar trebui instituite măsuri antidumping definitive pentru a se preveni agravarea prejudiciului cauzat industriei din Uniune de importurile care au făcut obiectul unui dumping.

(164)

Pentru a determina nivelul acestor măsuri, s-a ținut cont de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesare pentru a elimina prejudiciul suferit de industria din Uniune, fără a depăși marja de dumping constatată.

(165)

Pentru calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei din Uniune să-și acopere costurile de producție și să realizeze profitul înainte de impozitare pe care o industrie de acest tip ar putea să îl obțină în mod rezonabil în acest sector, în condiții de concurență normală, adică în absența importurilor care fac obiectul unui dumping, din vânzările de produs similar în Uniune.

(166)

În acest caz, având în vedere observațiile formulate în special la considerentele (102) și (103), se consideră că profitul țintă pentru industria din Uniune ar trebui să se bazeze pe profitul realizat atunci când importurile din SUA erau neglijabile, și anume marja de profit mediu înainte de impozitare, realizat în 2008 și 2009, a unuia dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion, producător care nu se afla într-o etapă de demarare a activității la momentul respectiv. Prin urmare, se consideră că o marjă de profit de 6,8 % din cifra de afaceri este rezonabilă și ar putea fi privită ca un minim adecvat pe care industria din Uniune l-ar fi putut obține în condiții normale de schimburi comerciale în absența dumpingului prejudiciabil în cursul PA.

(167)

Pe această bază, s-a calculat un preț neprejudiciabil al produsului similar pentru industria din Uniune. Prețul neprejudiciabil a fost obținut ajustând prețurile de vânzare ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion cu profiturile/pierderile reale realizate în cursul PA și adăugând marja de profit menționată anterior.

(168)

Majorarea de preț necesară a fost apoi determinată prin compararea prețului de import mediu ponderat al producătorilor-exportatori cooperanți din SUA, astfel cum a fost stabilit pentru calculul subcotării, cu prețul neprejudiciabil al produselor vândute de industria din Uniune pe piața Uniunii, în cursul PA. Orice diferență care a rezultat din această comparație a fost în continuare exprimată ca procent din valoarea de import CIF medie totală.

(169)

Luând în considerare cele menționate, se consideră că, în conformitate cu articolul 9 alineatul (4) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie măsuri antidumping definitive la importurile produsului în cauză la nivelul cel mai scăzut al marjelor de dumping și de prejudiciu, în conformitate cu regula celei mai reduse taxe. În consecință, taxele trebuie instituite la nivelul marjelor de dumping constatate.

(170)

Taxele antidumping definitive propuse sunt următoarele:

(171)

Având în vedere faptul că taxa antidumping se va aplica și în cazul amestecurilor care conțin bioetanol în proporție de peste 10 % din volum, proporțional cu conținutul lor de bioetanol, se consideră oportun pentru implementarea eficientă a măsurilor de către autoritățile vamale ale statelor membre să se stabilească taxa ca o sumă fixă în funcție de conținutul de bioetanol pur.

(172)

Nivelul taxei antidumping menționat în prezentul regulament a fost stabilit pe baza concluziilor desprinse din prezenta anchetă. Prin urmare, acestea reflectă situația constatată în cursul prezentei anchete. Taxa la nivel național aplicabilă tuturor societăților este aplicabilă importurilor produsului în cauză originar din SUA.

(173)

Inițial s-a prevăzut limitarea duratei aplicării acestor măsuri la trei ani având în vedere evoluțiile pe piața produsului în cauză percepute ca fiind dinamice, însă această chestiune a fost reevaluată în urma comentariilor primite de la părțile interesate. Reclamanții, cu precădere, au susținut că ar fi prea devreme în această etapă să se prevadă o schimbare majoră a structurii pieței, întrucât trecerea la noua generație de bioetanol va dura probabil mult timp, și că aceasta nu ar trebui luată în considerare în prezenta propunere. De asemenea, ar fi prematur să se presupună care ar fi rezultatul și impactul unora dintre propunerile de reglementare discutate în prezent pentru toți operatorii de pe piață. După examinarea acestor argumente, s-a considerat că nu este oportun să se facă o abatere de la durata normală de valabilitate a măsurilor, astfel cum se prevede la articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Aceasta nu aduce atingere posibilității pentru orice parte interesată să solicite o revizuire în cazul în care circumstanțele justifică acest lucru, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3).

(174)

Comisia a primit cereri de la reclamant pentru înregistrarea importurilor de bioetanol originar din SUA. În conformitate cu articolul 14 alineatul (6) din regulamentul de bază, Comisia poate, după consultarea comitetului consultativ, să dea instrucțiuni autorităților vamale în vederea adoptării măsurilor adecvate pentru a înregistra importurile, astfel încât ulterior să poată fi aplicate măsuri pentru importurile respective de la data înregistrării acestora. Importurile pot fi supuse înregistrării în urma unei cereri din partea industriei din Uniune care să conțină dovezi suficiente pentru a justifica o astfel de acțiune. Reclamantul a susținut că, deoarece înregistrarea a devenit obligatorie în cadrul procedurii antisubvenție desfășurate în paralel pentru importurile de bioetanol originar din SUA (14), aceste condiții erau îndeplinite în mod automat.

(175)

Cu toate acestea, ar trebui subliniat faptul că înregistrarea în cadrul procedurii antisubvenție desfășurate în paralel a fost făcută în circumstanțe total diferite. Astfel cum se precizează în considerentul (10) din Regulamentul (UE) nr. 771/2012, deși s-a constatat că au fost acordate subvenții care fac obiectul unor măsuri compensatorii și că, astfel, industria din Uniune a suferit un prejudiciu considerabil, cauzat în cursul perioadei de anchetă, Comisia a decis să nu adopte taxe compensatorii provizorii, dat fiind că s-a constatat provizoriu că principalul sistem de subvenții în vigoare în cursul perioadei de anchetă a încetat să funcționeze, în sensul că nu ar mai fi conferit un avantaj în momentul în care ar fi fost instituite măsuri provizorii. Cu toate acestea, au existat dovezi potrivit cărora în lunile următoare SUA ar putea reinstitui, cu efecte retroactive, principalul sistem de subvenții considerate a fi susceptibile de măsuri compensatorii. În acest caz, Comisia a considerat că ar fi fost îndreptățită să adopte (și în cele din urmă să colecteze) taxe compensatorii provizorii în cadrul anchetei respective. În consecință, în scopul de a apăra drepturile Uniunii Europene în aceste circumstanțe speciale, Comisia a decis să dea instrucțiuni autorităților vamale să înregistreze importurile. Circumstanțele specifice respective nu se aplică în prezenta procedură AD,