20.6.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 159/26

(1)

Capitolul III secțiunea 2 din Regulamentul (CE) nr. 1187/2009 al Comisiei din 27 noiembrie 2009 de stabilire a normelor speciale de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce privește licențele de export și restituirile la export în sectorul laptelui și produselor lactate (2) stabilește condițiile în care solicitanții depun cererile de licențe de export, precum și procedura de alocare a acestor licențe, pentru exporturile din cadrul contingentului destinat Statelor Unite.

(2)

În conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (CE) nr. 1187/2009, pentru anul contingentar 2012 a fost adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 789/2011 al Comisiei din 5 august 2011 de deschidere a procedurii de atribuire a licențelor de export pentru brânzeturile care urmează a fi exportate în Statele Unite ale Americii în 2012 în cadrul anumitor contingente din GATT (3).

(3)

Din motive de simplificare administrativă, este oportun să se integreze în capitolul III secțiunea 2 din Regulamentul (CE) nr. 1187/2009 un mecanism permanent referitor la deschiderea unei proceduri anuale de alocare a licențelor de export, care să înlocuiască adoptarea unui regulament separat în fiecare an.

(4)

Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1187/2009 trebuie modificat în consecință.

(5)

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a organizării comune a piețelor agricole,

1.

În capitolul III, secțiunea 2 se înlocuiește cu următorul text:

„SECȚIUNEA 2

Exporturi cu destinația Statele Unite

Articolul 21

Pentru produsele clasificate la codul NC 0406 trebuie prezentată o licență de export în conformitate cu prezenta secțiune, atunci când acestea sunt exportate în Statele Unite în cadrul următoarelor contingente:

Articolul 22

(1)   Cererile de licențe se depun la autoritățile competente între datele de 1 și 10 septembrie ale anului care precedă anul contingentar pentru care se alocă licențele la export. Toate cererile se depun în același timp la autoritatea competentă a unui singur stat membru.

Contingentele menționate la articolul 21 se deschid anual pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie.

La rubrica 16 din cererile de licență și din licențe figurează codul din opt cifre al produsului din Nomenclatura combinată. Totuși, licențele sunt valabile, de asemenea, pentru toate codurile care figurează la codul NC 0406.

Cererea de licență și licența cuprind la rubrica 20 următoarea mențiune:

«Pentru export în Statele Unite ale Americii:

(2)   Pentru fiecare contingent identificat în coloana 3 din anexa IIa, fiecare solicitant poate depune una sau mai multe cereri de licență, însă cantitatea totală solicitată per contingent nu trebuie să depășească plafoanele cantitative maxime stabilite la articolul 22a.

În acest scop, în cazul în care, pentru aceeași grupă de produse menționată în coloana 2 din anexa IIa, cantitatea disponibilă în coloana 4 este repartizată între contingentul Rundei Uruguay și contingentul Rundei Tokyo, ambele contingente trebuie considerate ca fiind două contingente separate.

(3)   Cererile sunt supuse obligației de constituire a unei garanții în conformitate cu articolul 9.

(4)   Solicitanții licențelor de export trebuie să furnizeze dovezi cu privire la faptul că au exportat produse din contingentul în cauză către Statele Unite în cel puțin unul din ultimii trei ani calendaristici și că importatorul desemnat de aceștia este o filială a solicitantului.

Dovada exportului menționată la primul paragraf se furnizează în conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1301/2006 al Comisiei (4).

(5)   Solicitanții licențelor de export indică în cererile depuse:

(6)   Cererile de licențe de export trebuie să fie însoțite de o declarație a importatorului desemnat care să ateste faptul că este eligibil în temeiul normelor în vigoare în Statele Unite privind eliberarea licențelor de import pentru produsele menționate la articolul 21.

(7)   Cererile sunt admisibile doar dacă respectă plafoanele cantitative maxime, conțin toate informațiile și sunt însoțite de documentele menționate în prezentul articol.

(8)   Informațiile menționate în prezentul articol sunt prezentate în conformitate cu modelul care figurează în anexa IIb.

Articolul 22a

În ceea ce privește contingentele identificate în coloana 3 din anexa IIa ca «22-Tokyo», «22-Uruguay», «25-Tokyo» și «25-Uruguay», cantitatea totală solicitată de fiecare solicitant per contingent trebuie să fie de cel puțin 10 tone, fără a depăși însă cantitatea disponibilă în cadrul contingentului respectiv, indicată în coloana 4 din anexa menționată.

În ceea ce privește celelalte contingente identificate în coloana 3 din anexa IIa, cantitatea totală solicitată de fiecare solicitant per contingent trebuie să fie de cel puțin 10 tone, fără a depăși însă 40 % din cantitatea disponibilă în cadrul contingentului respectiv, indicată în coloana 4 din anexa menționată.

Articolul 22b

(1)   Până la data de 18 septembrie, statele membre notifică Comisiei cererile depuse pentru fiecare din contingentele identificate în anexa IIa sau faptul că nu a fost depusă nicio cerere.

(2)   Pentru fiecare contingent, notificarea cuprinde:

Articolul 23

(1)   În cazul în care cererile de licențe de export pentru unul dintre contingentele menționate la articolul 21 depășesc cantitatea disponibilă pentru anul în cauză, Comisia fixează un coeficient de alocare până la 31 octombrie.

Valoarea rezultată din aplicarea coeficientului se rotunjește până la cel mai apropiat număr întreg inferior de kilograme.

Garanțiile se eliberează integral sau parțial în cazul cererilor respinse sau al cantităților care depășesc cantitățile alocate.

(2)   În cazul în care aplicarea coeficientului de alocare ar duce la alocarea unor cantități mai mici de 10 tone pentru un solicitant per contingent, statul membru respectiv acordă cantitățile disponibile corespunzătoare prin tragere la sorți pentru fiecare contingent. Statul membru procedează la o tragere la sorți a loturilor de 10 tone pentru solicitanții cărora li s-ar fi acordat mai puțin de 10 tone per contingent ca urmare a aplicării coeficientului de alocare.

Cantitățile mai mici de 10 tone care rămân de alocat după constituirea loturilor sunt repartizate în mod egal între loturile de 10 tone înainte de tragerea la sorți.

În cazul în care, după aplicarea coeficientului de alocare, rămâne o cantitate mai mică de 10 tone per contingent, aceasta este considerată a fi un lot.

Garanțiile aferente cererilor neonorate în cadrul alocării prin tragere la sorți sunt eliberate imediat.

(3)   Statele membre care trag la sorți loturile transmit Comisiei pentru fiecare contingent, în termen de cinci zile lucrătoare de la publicarea coeficienților de alocare, cantitățile alocate fiecărui solicitant, codul produsului, numărul de referință al solicitantului și numărul de referință al importatorului desemnat.

Cantitățile alocate prin tragere la sorți se distribuie între codurile individuale NC proporțional cu cantitățile de produse solicitate per cod NC.

(4)   Atunci când cererile de licențe de export pentru contingentele menționate la articolul 21 nu depășesc cantitatea disponibilă pentru anul în cauză, Comisia repartizează cantitățile rămase între solicitanți, proporțional cu cantitățile solicitate în cererile acestora, prin aplicarea unui coeficient de alocare. Valoarea rezultată din aplicarea coeficientului se rotunjește până la cel mai apropiat număr întreg inferior de kilograme.

În acest caz, agenții economici informează autoritatea competentă din statele membre în cauză cu privire la cantitățile suplimentare pe care le acceptă, în termen de o săptămână de la data publicării coeficientului de alocare. Garanția constituită se majorează în consecință.

Articolul 24

(1)   Comisia comunică autorităților competente din Statele Unite denumirea importatorilor desemnați, menționați la articolul 22 alineatul (5) litera (c), și cantitățile alocate.

(2)   În cazul în care licența de import pentru cantitățile respective nu se alocă importatorului desemnat, în împrejurări care nu pun în discuție buna-credință a agentului economic care a depus declarația menționată la articolul 22 alineatul (6), acesta poate fi autorizat de statul membru să desemneze un alt importator, cu condiția ca acesta din urmă să figureze pe lista comunicată autorităților competente din Statele Unite în conformitate cu alineatul (1) din prezentul articol.

(3)   Statul membru notifică Comisiei, cât mai repede posibil, schimbarea importatorului desemnat, iar Comisia notifică schimbarea autorităților competente din Statele Unite.

Articolul 25

(1)   Licențele de export se emit până la data de 15 decembrie din anul anterior anului contingentar pentru cantitățile pentru care s-au alocat licențe.

Licențele sunt valabile de la data de 1 ianuarie pâna la data de 31 decembrie a anului contingentar.

Rubrica 20 din licențe conține următoarea mențiune:

«valabilă de la 1 ianuarie la 31 decembrie ……. (anul).»

(2)   Garanțiile aferente licențelor de export se eliberează la prezentarea dovezii prevăzute la articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 376/2008 și a documentului de transport prevăzut la articolul 17 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 612/2009 care menționează ca destinație Statele Unite.

(3)   Licențele eliberate în temeiul prezentului articol sunt valabile numai pentru exporturile de produse în cadrul contingentelor menționate la articolul 21.

Articolul 26

Se aplică dispozițiile capitolului II, cu excepția articolelor 7 și 10.

2.

Se introduc anexele IIa și IIb, al căror text este prevăzut în anexa la prezentul regulament.