8.4.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 94/17

(1)

La 28 mai 2008, Comisia a primit o plângere privind foliile de aluminiu originare din Armenia, Brazilia și Republica Populară Chineză (RPC), înaintată în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază de către Eurométaux (denumit în continuare „reclamantul”) în numele producătorilor reprezentând o proporție importantă, în acest caz peste 25 %, din totalul producției comunitare de folii de aluminiu.

(2)

Această plângere conținea probe ale dumpingului și prejudiciului important rezultând din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei proceduri.

(3)

La 12 iulie 2008, procedura a fost inițiată prin publicarea unui aviz de inițiere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

(4)

Comisia a informat în mod oficial producătorii comunitari reclamanți, producătorii-exportatori din Armenia, Brazilia și RPC, importatorii, comercianții, utilizatorii, furnizorii și asociațiile cunoscute a fi vizate, precum și reprezentanți ai Armeniei, Braziliei și RPC despre inițierea procedurii. Părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul fixat în avizul de inițiere.

(5)

Pentru a permite producătorilor-exportatori din Armenia și RPC, în cazul în care doresc, să înainteze o cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (TEP) sau a tratamentului individual (TI), Comisia a trimis formulare de cerere producătorului-exportator armean și producătorilor-exportatori chinezi cunoscuți a fi vizați, autorităților armene și chineze, precum și altor producători-exportatori chinezi care s-au făcut cunoscuți până la termenele limită fixate în avizul de inițiere. Producătorul-exportator armean și șase producători-exportatori chinezi, împreună cu societățile de vânzări afiliate lor, atunci când a fost cazul, au solicitat TEP în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, sau TI dacă ancheta stabilește că nu îndeplinesc condițiile pentru TEP.

(6)

Având în vedere numărul aparent ridicat de producători-exportatori din RPC și de importatori din Comunitate, Comisia a indicat în avizul de inițiere că se pot utiliza în cadrul anchetei metode de eșantionare pentru determinarea dumpingului și a prejudiciului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(7)

Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, să determine compoziția eșantionului, toți producătorii-exportatori din RPC și importatorii din Comunitate au fost invitați să se facă cunoscuți Comisiei și să prezinte, după cum se specifică în avizul de inițiere, informații de bază privind activitățile lor legate de produsul în cauză în perioada cuprinsă între 1 iulie 2007 și 30 iunie 2008.

(8)

Șase producători-exportatori din RPC au răspuns la exercițiul de eșantionare. Totuși, una dintre societăți a renunțat la continuarea cooperării cu ancheta într-un stadiu timpuriu și, prin urmare, au mai rămas doar cinci producători-exportatori. Prin urmare, nu a mai fost nevoie de eșantionare și toate părțile au fost informate că nu se va mai selecta un eșantion.

(9)

Opt importatori/utilizatori au răspuns exercițiului de eșantionare. Prin urmare, nu a mai fost nevoie de eșantionare și toate părțile au fost informate că nu se va mai selecta un eșantion.

(10)

Au fost trimise chestionare tuturor părților cunoscute a fi vizate și tuturor celorlalte societăți care s-au făcut cunoscute în termenele stabilite în avizul de inițiere. S-au primit răspunsuri de la un producător-exportator din Armenia, cinci din RPC și unul din Brazilia și de la un producător din țara analogă, Turcia. De asemenea, s-au primit răspunsuri complete la chestionare de la șase producători comunitari, iar opt importatori/utilizatori au cooperat prin prezentarea unui răspuns la chestionar. Niciunul dintre utilizatorii finali nu a furnizat Comisiei nicio informație și nici nu s-a făcut cunoscut în decursul prezentei anchete.

(11)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului cauzat și a interesului Comunității și a efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

(12)

Ținând cont de necesitatea stabilirii unei valori normale pentru producătorii-exportatori cărora ar fi fost posibil să nu li se acorde TEP, s-au efectuat verificări destinate stabilirii valorii normale, pe baza datelor din Turcia, ca țară analogă, la sediul următoarei societăți:

(13)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul a vizat perioada cuprinsă între 1 iulie 2007 și 30 iunie 2008 (denumită în continuare „perioada de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2005 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(14)

În avizul de inițiere, produsul în cauză se definește drept folii de aluminiu cu o grosime de minimum 0,008 mm și de maximum 0,018 mm, fără suport, simplu laminate, în rulouri cu lățimea de maximum 650 mm, originare din Armenia, Brazilia și Republica Populară Chineză declarate în mod normal la codul NC ex 7607 11 10 la momentul inițierii procedurii.

(15)

Ancheta a arătat că descrierea produsului mai sus menționată include produse diferite și, în mod special, așa numitele rulouri „jumbo” și „de consum”. Diferența între rulourile jumbo și cele de consum o reprezintă în principal greutatea (în mod normal, rulourile jumbo cântăresc cel puțin 150 kg), de unde rezultă necesitatea de a se reînfășura folia de aluminiu pentru a o transforma într-un produs de consum care poate fi utilizat pentru împachetare și în alte aplicații casnice.

(16)

Codul NC ex 7607 11 10 menționat în avizul de inițiere a fost împărțit în ianuarie 2009 în două coduri: ex 7607 11 11 (folie de aluminiu cu grosimea sub 0,021 mm în rulouri având fiecare o greutate de maximum 10 kg pentru rulouri de consum) și ex 7607 11 19 (la fel, dar cu o greutate de peste 10 kg pentru rulouri jumbo). Codul NC se referă la greutatea ruloului de folie de aluminiu, sinonim cu bobina de folie de aluminiu din descrierea originală a produsului. Ambele se referă la folia de aluminiu însăși, înfășurată într-o bobină sau într-un rulou, pe un suport.

(17)

Industria în aval din Comunitate, respectiv „reînfășurătorii”, au susținut că produsul în cauză ar trebui să includă și rulourile de consum deoarece, dacă măsurile se impun numai asupra importurilor de folie de aluminiu cu greutate mai mare de 10 kg, rezultatul ar putea fi o creștere a exporturilor de produse din aval, respectiv folie de aluminiu cu greutate de maximum 10 kg. Operațiunea de reînfășurare ar avea loc în țările exportatoare în loc de țările comunitare și „reînfășurătorii” din Comunitate ar fi, prin urmare, grav afectați. Această chestiune este abordată mai jos, în considerentele 150-162.

(18)

Folia de aluminiu se fabrică prin laminarea lingourilor de aluminiu sau a foliilor brute la grosimea dorită. După laminare, folia este recoaptă printr-un proces termic pentru a deveni pliabilă. După ce a fost laminată și recoaptă, folia se rulează în bobine cu lățime de maximum 650 mm. Dimensiunea bobinei determină utilizarea produsului, deoarece utilizatorii foliei („înfășurători” sau „reînfășurători”) urmează să îl transforme în rulouri de mici dimensiuni destinate vânzării cu amănuntul.

(19)

Având în vedere considerațiile de mai sus, se concluzionează că produsul în cauză îl constituie foliile de aluminiu cu o grosime de minimum 0,008 mm și de maximum 0,018 mm, fără suport, simplu laminate, în rulouri cu lățimea de maximum 650 mm și cu greutate mai mare de 10 kg originare din Armenia, Brazilia și Republica Populară Chineză, declarate la codul NC ex 7607 11 19 (denumite în continuare „produsul în cauză”).

(20)

Ancheta a arătat că folia de aluminiu produsă și vândută de către industria comunitară în Comunitate, folia de aluminiu produsă și vândută pe piețele naționale ale Armeniei, Braziliei și RPC și folia de aluminiu importată în Comunitate din aceste țări, precum și cea produsă și vândută în Turcia, au, în esență, aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări finale de bază.

(21)

Prin urmare, s-a concluzionat în mod provizoriu că aceste produse sunt similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(22)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în cazul anchetelor antidumping privind importurile originare din Armenia și RPC, valoarea normală se stabilește în conformitate cu alineatele (1)-(6) din articolul menționat pentru acei producători despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Pe scurt și doar pentru a ușura referirea la ele, aceste criterii sunt enumerate mai jos în formă rezumată:

(23)

Singurul producător-exportator armean care a cooperat și cei cinci producători-exportatori din RPC care au cooperat în cadrul acestei proceduri au cerut TEP și au răspuns formularului de cerere a TEP pentru producătorii-exportatori în termenele stabilite.

(24)

Armenal, singurul producător-exportator din Armenia care a cooperat, a susținut că aplicarea articolului 2 alineatul (7) în cazul Armeniei este ilegală, deoarece Armenia ar trebui să fie considerată ca având statut de economie de piață, conform normelor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).

(25)

Cu toate acestea, tratamentul Armeniei drept economie în tranziție este în conformitate cu regulamentul de bază, care menționează explicit în acest sens Armenia în nota de subsol de la articolul 2 alineatul (7) litera (a). Prin urmare, acest argument se respinge.

(26)

Pentru toți producătorii-exportatori din Armenia și RPC care au cooperat, Comisia a încercat să obțină toate informațiile considerate necesare și a verificat informațiile prezentate în cererea de TEP la sediile societăților în cauză.

(27)

S-a refuzat TEP pentru Armenal pe motivul neîndeplinirii criteriilor 2 și 3. Pentru criteriul 2, registrele contabile ale societății pentru 2006 conțineau un aviz negativ din partea auditorilor acesteia și societatea nu a prezentat registre contabile auditate pentru 2007.

(28)

Societatea a susținut că respectarea procesului de auditare (realizat în 2006) și un angajament de prezentare a unor registre contabile auditate pentru anul 2007 în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate (IAS) ar fi suficiente pentru satisfacerea cerințelor criteriului 2. Mai mult, această societate a susținut că și în cazul în care auditorul dă un aviz negativ în ceea ce privește respectarea standardelor internaționale de contabilitate (IAS) în registrele contabile, faptul că acestea au fost auditate în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate este suficient pentru îndeplinirea cerințelor criteriului 2.

(29)

Acest argument nu poate fi acceptat. În primul rând, registrele contabile auditate pentru 2007 nu au fost prezentate, deși Comisia a cerut acest lucru și, în al doilea rând, în ceea ce privește registrele contabile auditate pentru 2006, trebuie să se aibă în vedere că articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază este o excepție și, ca atare, trebuie să fie interpretat cu strictețe. Este evident că registrele contabile nu trebuie doar să fie auditate în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate, ci și pregătite în conformitate cu IAS. Prin urmare, argumentul se respinge.

(30)

Pentru criteriul 3, ancheta a constatat că prețul plătit statului pentru un procent substanțial din acțiuni a fost de aproximativ o treime din valoarea nominală a acestora și că societatea a primit terenul gratuit din partea statului. S-a susținut că valoarea la care s-au achiziționat acțiunile era valoarea pieței și că, în plus, distorsiunile rezultate nu sunt semnificative. Cu toate acestea, nu s-au prezentat dovezi suficiente pentru justificarea acestei afirmații. Mai mult, societatea a susținut că nu poate să vândă terenul vizat fără să plătească statului valoarea cadastrală și că impactul faptului că este proprietara terenului nu este semnificativ. Acest argument nu poate fi acceptat, având în vedere că, așa cum s-a arătat mai sus, terenul este un activ important și are un impact direct și semnificativ asupra capacității de funcționare a societății și, în consecință, asupra situației financiare a acesteia.

(31)

Pe baza celor de mai sus, s-a considerat, prin urmare, că trebuie să se respingă TEP pentru Rusal Armenal. Comitetul consultativ a fost consultat și nu a exprimat nicio obiecție cu privire la această concluzie.

(32)

Tuturor celor cinci producători-exportatori din RPC care au cooperat le-a fost refuzat TEP deoarece costurile principalului input, aluminiul primar, nu reflectau în mare parte valorile pieței, astfel cum se cere în articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Ancheta cu privire la TEP a arătat că această situație a fost generată de intervenția statului pe piața aluminiului din RPC. Prețurile aluminiului primar se bazează pe cotațiile aluminiului la bursa de schimb a metalelor neferoase de la Shanghai (SHFE), controlată de stat, la care au acces numai comercianții chinezi, în timp ce valoarea de referință pe plan mondial este cotația la bursa de schimb a metalelor de la Londra (LME). Cotația de la LME a fost, în medie lunară, cu peste 21 % mai mare decât cea de la SHFE în decursul PA. Mai mult, aluminiul primar nu este supus rambursărilor de TVA și este supus unei taxe la export de 15 %. Drept urmare, marea majoritate a producției de aluminiu primar se vinde pe piața chineză, producând o cădere a prețului intern al aluminiului primar și un avantaj important în materie de costuri pentru producătorii de folie de aluminiu stabiliți în RPC. Având în vedere că aluminiul primar înseamnă 70 % din costurile producției de folie de aluminiu, această diferență se traduce într-un avantaj în materie de costuri de aproximativ 14 % pentru producătorii chinezi, semnificativ într-o piață a produselor de bază cum este cea a foliei de aluminiu.

(33)

Mai mult, în plus față de situația generală descrisă mai sus, alte trei societăți nu îndeplinesc alte cerințe ale criteriului 1. Una dintre acestea face obiectul unei intervenții semnificative a statului în legătură cu decizii comerciale importante; o alta a primit o subvenție importantă la cumpărarea principalului echipament; iar mijloacele fixe ale unei a treia societăți nu reflectau valorile pieței.

(34)

O societate nu a îndeplinit criteriul 2, având în vedere că s-au constatat erori de contabilitate evidente care nu fuseseră discutate de către auditori.

(35)

În ceea ce privește criteriul 3, două societăți nu au îndeplinit cerințele acestuia. În cazul uneia dintre societăți, dreptul acesteia de folosință a terenului a fost afectat de distorsiuni: în 1993, când societatea și-a schimbat statutul juridic, nu a transferat imediat drepturile de folosință a terenului noii entități, așa cum ar fi fost practica standard. De fapt, drepturile de folosință a terenului nu au fost transferate decât zece ani mai târziu. Nu exista în contract nicio clauză de penalitate în cazul în care drepturile nu erau transferate. Mai mult, în timpul anului 2004, această societate nu a plătit în avans impozitul pe venit nici în cursul trimestrului în cauză, nici la sfârșitul anului. Societatea susține că neregulile constatate în ceea ce privește transferul drepturilor de folosință a terenurilor nu au un impact relevant asupra conturilor și că întârzierea transferului a fost de jure și nu de facto. Cu toate acestea, capacitatea de a folosi un activ important cum este terenul are, per se, un impact direct și semnificativ asupra capacității societății de a funcționa și, în consecință, asupra situației sale financiare.

(36)

În cazul celei de-a doua societăți, aceasta a primit certificatul de folosință a terenului înainte de a-l plăti în întregime și a folosit certificatul respectiv pentru a obține un credit ipotecar de la o bancă proprietate de stat.

(37)

Comisia a comunicat în mod oficial rezultatele concluziilor referitoare la TEP producătorilor-exportatori vizați din RPC, autorităților din RPC și reclamantului. De asemenea, acestora li s-a oferit posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere în scris și de a solicita o audiere, în cazul în care existau motive speciale în acest sens.

(38)

Un producător-exportator a susținut că prețurile aluminiului trebuie să fie comparate între prețul LME fără TVA și prețul SHFE cu TVA. Aceasta ar duce, desigur, la o scădere a diferenței între prețuri constatată în cursul perioadei de anchetă, dar ideea a fost respinsă pe motiv de comparabilitate corectă între cele două burse.

(39)

Mai multe părți au susținut, de asemenea, că ceea ce s-a constatat în legătură cu prețurile aluminiului nu se corelează cu practicile Comisiei, pentru că, în cazurile anterioare de fuziune (analizate din punct de vedere al normelor concurențiale), Comisia a considerat că piața aluminiului primar este una mondială. Cu toate acestea, conform textului deciziei Comisiei din 2007 în legătură cu fuziunea Rio Tinto/Alcan  (3), argumentul cu privire la SHFE nu a fost adus de către niciuna dintre părțile vizate și, prin urmare, Comisia nu a putut să îl analizeze. Fără a aduce atingere celor de mai sus, chiar dacă aspectul ar fi fost adus în discuție, Comisia ajunge, în cazuri de concurență cu privire la piețe geografice relevante, la concluzii din punctul de vedere al unui aviz care se aplică numai în sensul legislației concurențiale (4), iar dispozițiile avizului respectiv nu se aplică sau nu sunt relevante în mod obligatoriu în legislația instrumentelor de protecție comercială. Prin urmare, argumentul se respinge.

(40)

Pe baza celor de mai sus, niciuna dintre societățile din RPC care au solicitat TEP nu au putut demonstra că îndeplinesc criteriile enunțate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. În consecință, s-a considerat că TEP trebuie să fie respins pentru toate aceste societăți. Comitetul consultativ a fost consultat și nu a exprimat nicio obiecție cu privire la aceste concluzii.

(41)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește o taxă aplicabilă la scară națională, dacă este cazul, pentru țările care intră sub incidența articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, cu excepția cazurilor în care societățile în cauză sunt în măsură să demonstreze, în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, că prețurile lor de export, cantitățile exportate, condițiile și modalitățile de vânzare se stabilesc în mod liber, că operațiunile de schimb valutar se efectuează la cursul de schimb al pieței și că o eventuală intervenție a statului nu este de natură să permită eludarea măsurilor, în cazul în care exportatorii beneficiază de niveluri individuale de taxe.

(42)

Toți producătorii-exportatori care au cerut acordarea TEP au cerut și TI în eventualitatea în care nu li se acordă TEP. Pe baza informațiilor disponibile s-a stabilit provizoriu că societatea din Armenia și patru dintre cele cinci societăți din RPC îndeplinesc toate cerințele pentru TI. Uneia dintre societățile din RPC i s-a refuzat TI pe motiv de intervenție semnificativă a statului în deciziile de afaceri ale societății.

(43)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP trebuie să se stabilească pe baza prețurilor interne sau a valorii normale construite într-o țară analogă.

(44)

În avizul de inițiere, Comisia a indicat intenția sa de a folosi Turcia drept țară analogă, în scopul de a stabili valoarea normală, iar părțile interesate au fost invitate să comenteze această alegere.

(45)

Armenal a sugerat că Rusia ar fi o țară analogă mai potrivită pentru Armenia, pe motiv că Rusia și Armenia au condiții similare de acces la materia primă pentru produsul în cauză și folosesc aceeași tehnologie și cunoștințe, având în vedere că Armenal este o filială a grupului Rusal, cel mai mare producător rus de folie de aluminiu. Armenal a argumentat, de asemenea, că poziția de frunte a Rusal pe piața din Rusia este similară cu poziția de frunte a Armenal pe piața din Armenia și că atât piața din Rusia, cât și cea din Armenia, precum și vânzările din aceste țări, sunt afectate de creșterea masivă a exporturilor chinezești la prețuri scăzute. Totuși, aceste afirmații nu au fost susținute cu dovezi corespunzătoare. Ancheta a arătat, de asemenea, că piața internă a produsului în cauză din Rusia era mică, mai mică decât cea din Turcia.

(46)

Ca opțiune alternativă la Rusia în calitate de țară analogă, Armenal a declarat că Turcia pare a fi a doua opțiune cea mai potrivită.

(47)

Societățile care aparțin grupului Alcoa au propus India drept o țară analogă mai potrivită pentru RPC. S-a confirmat că piața indiană nu este semnificativ mai mare decât cea turcească și că importurile chinezești sunt cele care generează cea mai importantă concurență. Alți furnizori ai pieței indiene sunt întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri), dintre care cele mai multe nu au instalații de laminare și folosesc material importat din China sub formă de rulouri jumbo sau direct rulouri mici. Prin urmare, nici Rusia și nici India nu au fost considerate potrivite pentru alegerea țării analoge.

(48)

Comisia a examinat atunci dacă Turcia reprezenta o alegere satisfăcătoare ca țară analogă. S-a ajuns la concluzia că Turcia, în ciuda faptului că avea un singur producător pentru produsul în cauză, reprezenta o piață deschisă cu o taxă de import scăzută și importuri semnificative din țări terțe. În plus, ancheta nu a scos la iveală niciun motiv, precum costuri excesiv de ridicate pentru materia primă sau energie, pentru a considera că Turcia nu ar fi potrivită în scopul stabilirii valorii normale.

(49)

Având în vedere cele de mai sus, s-a considerat că Turcia este o alegere mai potrivită de țară analogă în scopul prezentei anchete. Nicio altă parte interesată nu a susținut folosirea Indiei drept țară analogă corespunzătoare pentru prezenta anchetă, iar Armenal a considerat că Turcia ar putea fi și ea o alegere potrivită.

(50)

Un producător din Turcia a răspuns la chestionarul trimis tuturor producătorilor de folie de aluminiu din Turcia.

(51)

Informațiile furnizate în răspunsul producătorului cooperant din Turcia au fost verificate in situ și s-au dovedit a fi informații de încredere, pe care s-ar putea baza o valoare normală.

(52)

Prin urmare, s-a concluzionat provizoriu că Turcia reprezintă o țară analogă potrivită și satisfăcătoare în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(53)

S-a calculat dumpingul pentru singurul producător-exportator din Brazilia care a cooperat prin metoda descrisă mai jos.

(54)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi pentru singurul producător-exportator dacă vânzările interne de produs în cauză către clienți independenți sunt reprezentative, adică dacă volumul total al unor astfel de vânzări este egal cu sau mai mare decât 5 % din volumul total al vânzărilor la export corespunzătoare către Comunitate. Vânzările interne ale singurului producător-exportator din Brazilia au fost reprezentative în cursul perioadei de anchetă.

(55)

Apoi, Comisia a identificat acele tipuri de produs vândute pe piața internă de către societatea respectivă, care erau identice sau direct comparabile cu tipurile vândute la export către Comunitate.

(56)

Vânzările pe plan intern ale unui anumit tip de produs au fost considerate suficient de reprezentative atunci când volumul din acel tip de produs vândut pe piața internă clienților independenți pe perioada anchetei a reprezentat 5 % sau mai mult din volumul total al tipului de produs comparabil vândut la export către Comunitate.

(57)

Comisia a analizat apoi dacă vânzările de pe piața internă ale fiecărui tip de folie de aluminiu vândut pe piața internă în cantități reprezentative puteau fi considerate ca fiind efectuate în cursul unor operațiuni comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. În acest sens, Comisia a determinat, pentru fiecare tip de produs exportat, proporția vânzărilor interne profitabile către clienți independenți în cursul perioadei de anchetă.

(58)

Toate vânzările interne ale fiecărui tip de folie de aluminiu vândut pe plan intern în cantități reprezentative au fost profitabile în proporție de peste 80 % și, prin urmare, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real al tuturor tranzacțiilor în decursul perioadei de anchetă.

(59)

În cazul în care prețurile interne ale unui anumit tip de produs nu au putut fi folosite pentru a stabili valoarea normală, a fost necesară aplicarea unei alte metode. În conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a calculat în schimb o valoare normală construită, după cum urmează.

(60)

Valoarea normală s-a construit prin adăugarea la costurile de fabricare suportate de exportator pentru fiecare tip exportat, ajustate dacă a fost cazul, a unei valori rezonabile pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și a unei marje de profit rezonabile.

(61)

În toate cazurile, costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și profitul au fost stabilite în conformitate cu metodele menționate la articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a examinat dacă costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și profitul realizat de către producătorul-exportator pe piața internă, constituie date fiabile și a determinat, în acest caz, că acestea sunt convenabile pentru a fi folosite la construirea valorii normale.

(62)

În toate cazurile, produsul în cauză a fost exportat către clienți independenți din Comunitate și, prin urmare, prețul de export s-a stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export plătite efectiv sau care urmează să fie plătite.

(63)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate la nivel franco fabrică.

(64)

În scopul asigurării unei comparații juste între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama, sub forma ajustărilor, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, incluzându-se ajustări pentru costurile de transport în țara exportatoare, costurile transportului oceanic, costurile cu manipularea și ambalarea, costurile de credit și comisioanele bancare. Societatea a cerut, de asemenea, și i s-a acordat provizoriu, o ajustare corespunzătoare diferențelor dintre etapele comerciale, solicitată în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (d) punctul (i) din regulamentul de bază.

(65)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marja de dumping pentru producătorul-exportator care a cooperat s-a stabilit pe baza unei comparații între o valoare normală medie ponderată pe tip de produs și un preț de export mediu ponderat pe tip de produs, astfel cum s-a stabilit mai sus.

(66)

Pentru a determina marja de dumping pentru producătorii-exportatori necooperanți, s-a stabilit mai întâi nivelul lipsei de cooperare. În acest scop, volumul exporturilor către Comunitate raportat de către producătorul exportator cooperant a fost comparat cu statisticile de import Eurostat echivalente.

(67)

Datorită faptului că nivelul de cooperare din partea Braziliei a fost ridicat (practic 100 %) și deoarece nu a existat niciun motiv pentru a crede că vreunul dintre producătorii-exportatori s-a abținut în mod deliberat de la cooperare, s-a considerat adecvată stabilirea marjei de dumping reziduale pentru oricare dintre producătorii-exportatori necooperanți din Brazilia la nivelul marjei celei mai ridicate impuse unui exportator cooperant.

(68)

Marjele de dumping, exprimate ca procentaj din prețul de import CIF la frontiera comunitară, înainte de plata taxelor vamale, sunt provizoriu următoarele:

(69)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP trebuie să se stabilească pe baza prețurilor interne sau a valorii normale construite într-o țară analogă.

(70)

După cum s-a stabilit anterior, Comisia a decis să folosească Turcia drept țară analogă potrivită în scopul stabilirii valorii normale.

(71)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorul-exportator căruia nu i s-a acordat TEP s-a stabilit pe baza informațiilor verificate furnizate de producătorul din țara analogă, și anume pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite pe piața turcească pentru tipuri comparabile de produse, în conformitate cu metodologia descrisă anterior în considerentele 43-52 de mai sus.

(72)

Producătorul-exportator cooperant a realizat unele vânzări la export către Comunitate direct către clienți independenți din Comunitate. Prin urmare, prețurile de export pentru aceste vânzări s-au bazat pe prețurile efectiv plătite sau care urmează să fie plătite pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază. Totuși, marea majoritate a vânzărilor s-au realizat prin intermediul unor societăți comerciale și de import afiliate din Rusia, Elveția și Germania. În aceste cazuri, prețurile de export s-au construit conform dispozițiilor articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, ajustându-se provizoriu toate costurile care survin între import și revânzare, incluzându-se o marjă rezonabilă pentru costurile de vânzare, generale și administrative și o marjă de profit bazată pe profitul realizat de către un importator sau comerciant neafiliat de produs în cauză.

(73)

S-au efectuat ajustări, acolo unde a fost cazul, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, în ceea ce privește costurile de transport, asigurare, manipulare și costurile auxiliare, ambalarea, creditele, taxele bancare și comisioanele și s-au acordat în toate cazurile în care s-au dovedit a fi acceptabile, precise și susținute cu probe verificate.

(74)

Pentru singurul producător-exportator care a cooperat și a beneficiat de TI, s-a stabilit o marjă de dumping prin compararea prețului său de export cu valoarea normală din țara analogă, după cum s-a descris anterior.

(75)

Datorită faptului că nivelul de cooperare din partea Armeniei a fost ridicat (practic 100 %) și deoarece nu a existat niciun motiv pentru a crede că vreunul dintre producătorii-exportatori din această țară s-a abținut în mod deliberat de la cooperare, s-a considerat adecvată stabilirea marjei de dumping reziduale pentru oricare dintre producătorii-exportatori necooperanți din Armenia la nivelul marjei celei mai ridicate impuse asupra exportatorului cooperant.

(76)

Pe această bază, marja de dumping la nivel național s-a stabilit provizoriu la 37,0 % din prețul CIF la frontiera Comunității, înainte de plata taxelor vamale.

(77)

Marja de dumping, exprimată ca procentaj din prețul de import CIF la frontiera comunitară, înainte de plata taxelor vamale, este provizoriu următoarea:

(78)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP s-a stabilit pe baza informațiilor verificate primite de la producătorul din țara analogă, respectiv pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite pe piața din Turcia pentru tipuri de produs comparabile, în conformitate cu metodologia expusă mai sus.

(79)

Atunci când vânzările pe piața internă către clienți independenți au fost reprezentative și profitabile, valoarea normală s-a stabilit pe baza tuturor prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite pe piața turcească pentru tipuri de produs comparabile, pentru vânzări în cadrul operațiunilor comerciale normale, după cum se descrie în considerentele 43-52. Atunci când, totuși, vânzările nu au fost reprezentative sau profitabile, valoarea normală s-a construit folosind costurile de fabricație suportate de producătorul turc plus costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale și o valoare rezonabilă a profitului pe piața internă.

(80)

Pentru acei producători-exportatori cooperanți cărora li s-a acordat TI și care au realizat vânzări la export în Comunitate direct către clienți independenți din cadrul Comunității, prețurile de export s-au bazat, în consecință, pe prețurile plătite efectiv sau care urmează să fie plătite pentru produsul în cauză, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază. Pentru singurul grup producător-exportator cooperant care a realizat vânzări prin intermediul unui importator afiliat din Comunitate, prețul de export s-a construit conform dispozițiilor articolului 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, ajustându-se provizoriu toate costurile care survin între import și revânzare, incluzându-se o marjă rezonabilă pentru costurile de vânzare, generale și administrative și o marjă de profit bazată pe profitul realizat de către un importator sau comerciant neafiliat de produs în cauză.

(81)

S-au efectuat ajustări, acolo unde a fost cazul, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, în ceea ce privește costurile de transport, asigurare, manipulare și costurile auxiliare, ambalarea, taxele și comisioanele de credit și bancare în toate cazurile în care s-au dovedit a fi acceptabile, precise și susținute cu probe verificate.

(82)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marjele de dumping pentru producătorii-exportatori care au cooperat și care au beneficiat de TI s-au stabilit pe baza unei comparații între o valoare normală medie ponderată pe tip de produs și un preț de export mediu ponderat pe tip de produs, astfel cum s-a stabilit mai sus. Pentru cele două societăți afiliate din RPC care au beneficiat de TI, Alcoa Shanghai și Alcoa Bohai, s-a calculat o medie din datele de la ambele societăți pentru a se obține o singură marjă de dumping pentru grupul în cauză.

(83)

Dat fiind că nivelul de cooperare din partea RPC a fost foarte scăzut, marja națională de dumping aplicabilă tuturor celorlalți exportatori din RPC s-a calculat folosind tranzacțiile care au făcut obiectul dumpingului celui mai important ale unui producător-exportator care a cooperat și căruia i s-a refuzat atât TEP, cât și TI.

(84)

Pe această bază, marja de dumping la nivel național s-a stabilit provizoriu la 42,9 % din prețul CIF la frontiera Comunității, înainte de plata taxelor vamale.

(85)

Astfel, marjele de dumping exprimate ca procentaj din prețul de import CIF la frontiera Comunității, înainte de plata taxelor vamale, sunt, provizoriu, următoarele:

(86)

Având în vedere definiția industriei comunitare (denumită în continuare „IC”), după cum s-a stabilit la articolul 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, s-a luat în considerare producția tuturor producătorilor comunitari de pe teritoriul Comunității și neafiliați niciunui producător-exportator vizat, pentru stabilirea volumului total al producției comunitare.

(87)

Reclamația a fost depusă de către Eurométaux în numele a patru producători comunitari care au cooperat în cadrul anchetei. Un alt producător a susținut reclamația, iar un producător i s-a opus. În decursul PA, producția celor cinci producători care au cooperat a reprezentat peste 60 % din totalul producției comunitare, după cum s-a stabilit anterior în considerentul 86. Așadar, se consideră că cei cinci producători care au cooperat constituie industria comunitară (IC) în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(88)

Consumul comunitar s-a stabilit pe baza volumului de vânzări pe piața comunitară realizat de către IC, a datelor estimative cu privire la vânzări referitoare la vânzările comunitare realizate de către ceilalți producători, a importurilor provenind din țările vizate și din alte țări terțe, astfel cum reies din cifrele Eurostat, precum și a informațiilor prezentate de către producătorii-exportatori vizați.

(89)

Se remarcă faptul că, în cadrul codului NC ex 7607 11 10, pe baza căruia s-au stabilit volumele importurilor în prezenta anchetă, cuprinde în plus față de produsul în cauză alte tipuri de folie de aluminiu, cum ar fi anumite folii convertoare de aluminiu (denumite în continuare „FCA”) (folosite în special la conservarea pe termen lung a lichidelor și alimentelor) sau alte produse din folie, inclusiv rulouri pentru consum (a se vedea considerentul 15 mai sus), care nu reprezintă produsul în cauză. Prin urmare, nu a fost posibil să se extragă din această categorie mai largă de produse datele referitoare numai la folia de aluminiu și, în consecință, volumul total al importurilor de produs în cauză a trebuit să fie estimat. În această privință, reclamantul a susținut că anumite importuri realizate la codul relevant ar trebui să fie excluse din cauza originii specifice a acestora (respectiv din țări în care nu exista nicio producție cunoscută de folie de aluminiu) sau a nivelului specific al prețurilor care ar arăta că aceste importuri nu sunt de produs în cauză. În același fel, importurile realizate în scopul perfecționării active urmau să fie excluse, deoarece perfecționarea activă nu este viabilă economic pentru folia de aluminiu din cauza complexității tehnice și a costurilor ridicate. S-a considerat că această metodologie ar oferi o imagine fiabilă a volumului total al importurilor de folie de aluminiu.

(90)

Reducerea cu 8 puncte procentuale a consumului comunitar în 2006 se poate explica prin creșterea bruscă a prețurilor aluminiului pe piața internațională, de 33 % în anul respectiv, care a avut un efect direct asupra cererii de folie de aluminiu.

Tabelul 1

Consumul în UE (volum)

(91)

Comisia a examinat dacă importurile de folie de aluminiu originară din Armenia, Brazilia și RPC trebuie să facă obiectul unei evaluări cumulative, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(92)

Exportatorul brazilian a susținut că volumele importate, precum și cotele de piață ale Braziliei, erau în scădere în perioada examinată, în timp ce importurile din celelalte două țări erau în creștere. Mai mult, se susține că produsul importat din Brazilia este de o calitate mai bună decât cel importat din RPC și Armenia, iar canalele de vânzare și „metodele de distribuție” sunt diferite. Aceasta ar arăta că importurile braziliene au condiții de concurență diferite de cele existente la nivelul importurilor din celelalte țări vizate. Prin urmare, cel puțin una dintre condițiile prevăzute la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază nu ar fi îndeplinite.

(93)

Această cerere nu a putut fi aprobată din motivele descrise în continuare.

Tabelul 2

Prețurile medii la import din țările vizate

(94)

Având în vedere cele de mai sus, se consideră provizoriu că toate criteriile enunțate la articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază au fost întrunite și că importurile din țările vizate ar trebui să fie analizate cumulativ.

(95)

Importurile din țările vizate au crescut, de la 13 499 tone în 2005 la 48 141 tone în PA, o creștere de 257 %. Aceasta a avut o intensitate sporită între 2006 și 2007, când importurile au crescut cu 276 %.

Tabelul 3

Importurile din țările vizate

(96)

Cota de piață deținută de țările vizate a crescut între 2005 și PA de la 14 la 49 %, respectiv cu 35 de puncte procentuale. Creșterea a avut o intensitate sporită între 2006 și 2007, când a atins 28 de puncte procentuale.

Tabelul 4

Cota de piață a țărilor vizate

(97)

Din 2005 până în PA, prețurile importurilor din țările vizate au crescut cu 15 %, de la 2 211 EUR/tonă până la 2 552 EUR/tonă, ceea ce reflectă creșterea prețurilor materiilor prime, dar într-o mai mică măsură decât în cazul prețurilor IC (a se vedea tabelul 7 de mai jos).

Tabelul 5

Prețurile importurilor vizate

(98)

În sensul analizei subcotării prețurilor, prețurile de vânzare medii ponderate pe tip de produs practicate de către industria comunitară pentru clienții independenți de pe piața comunitară, ajustate la nivelul franco fabrică, au fost comparate cu prețurile medii ponderate corespunzătoare ale importurilor din țările vizate pentru primul client independent, stabilite pe o bază CIF și ajustate în mod corespunzător pentru a ține cont de costurile ulterioare importului.

(99)

Prețurile de vânzare practicate de industria comunitară și prețurile de import ale țărilor vizate au fost comparate la aceeași etapă comercială, respectiv către clienți independenți de pe piața comunitară.

(100)

În decursul PA, marjele medii ponderate de subcotare a prețurilor, exprimate ca procentaj din prețurile de vânzare practicate de industria comunitară, au fost de 8,0 % pentru Armenia, 12,6 % pentru Brazilia și 20 % pentru RPC. Marja medie ponderată totală de subcotare pentru toate țările vizate a fost de 10,0 % în decursul PA.

(101)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectului importurilor care fac obiectul unui dumping asupra industriei comunitare a implicat o analiză a tuturor factorilor economici care influențează situația acestei industrii în decursul perioadei examinate.

(102)

Volumul de producție al industriei comunitare a prezentat o tendință negativă evidentă între 2005 și PA. Volumul de producție al industriei comunitare a scăzut cu 36 % și capacitatea globală de producție a scăzut cu 9 %. Aceasta explică de ce utilizarea capacității a scăzut numai cu 30 % în decursul perioadei examinate, pentru că altfel ar fi scăzut chiar și mai mult.

(103)

Tabelul de mai jos arată performanțele industriei comunitare în raport cu vânzările sale către clienți independenți din Comunitate.

Tabelul 7

Volumul de vânzări, cota de piață, prețurile și prețurile unitare medii în Comunitate

(104)

În timp ce consumul comunitar a variat în perioada examinată și a crescut până la urmă cu 4 % la finalul PA, în comparație cu începutul perioadei examinate, volumul vânzărilor de produs în cauză realizate de către industria comunitară către clienți independenți pe piața comunitară a scăzut cu 30 %. Aceasta înseamnă că industria comunitară nu a putut să beneficieze de pe urma creșterii consumului, în special în 2007 și la sfârșitul PA, și de pe urma consumului în general stabil în perioada examinată, din cauza importurilor care au făcut obiectul unui dumping. În consecință, cota de piață a industriei comunitare a scăzut cu 16 puncte procentuale între 2005 și PA.

(105)

În decursul aceleiași perioade, prețurile medii de vânzare franco fabrică ale industriei comunitare către clienți independenți de pe piața comunitară au crescut cu 20 %, reflectând creșterea semnificativă a prețului principalei materii prime, respectiv aluminiul. Totuși, în timp ce costul aluminiului a crescut cu 27 %, prețul de vânzare al industriei comunitare a crescut numai cu 20 %. De fapt, industria comunitară nu a reușit să transfere în întregime creșterile globale de costuri către clienți.

(106)

Cifrele de mai jos reprezintă volumul stocurilor la sfârșitul fiecărei perioade.

Tabelul 8

Stocurile

(107)

Ancheta a arătat că stocurile nu pot fi considerate ca un factor de prejudiciu semnificativ, deoarece marea majoritate a producției se realizează pe bază de comenzi. Prin urmare, tendințele stocurilor se prezintă în scop informativ. În orice caz, nivelul stocurilor s-a diminuat cu 7 % între 2005 și PA.

(108)

Între 2005 și PA, investițiile pentru producția de produs similar au scăzut cu 42 %. După o scădere accentuată de 90 % între 2005 și 2006, acestea au rămas la un nivel scăzut în 2007. Pe durata PA, valoarea investițiilor a crescut cu 39 %, dar, în comparație cu 2005, a rămas la un nivel scăzut. Pe perioada de desfășurare a anchetei, s-a constatat că investițiile în clădiri, instalații și utilaje s-au realizat mai ales pentru a menține capacitatea de producție. Se remarcă faptul că aceste investiții pot fi folosite și pentru producția de alte folii de aluminiu, care nu corespund produsului în cauză. Totuși, cu toate că nu a fost posibil să se aloce valori exacte produsului în cauză, având în vedere utilizarea scăzută a capacității menționată anterior, se pare că investițiile nu s-au făcut, în orice caz, pentru a crește capacitatea generală de producție, ci pentru a îmbunătăți și a fluidiza mai bine procesul de producție pentru reducerea costurilor.

(109)

De-a lungul perioadei examinate, rentabilitatea, exprimată ca procent din vânzările nete ale industriei comunitare, a rămas negativă și a urmat aceeași tendință ca și consumul comunitar, respectiv ancheta a relevat o îmbunătățire ușoară în contextul unui consum comunitar sporit în anul 2007, dar aceasta a scăzut din nou în decursul PA.

(110)

Randamentul totalului investițiilor s-a calculat prin exprimarea profitului net înainte de impozitare al produsului similar ca procent al valorii contabile nete a activelor fixe alocate produsului similar. S-a constatat că acest indice a fost negativ în perioada examinată și a fost puternic pronunțat între 2005 și 2006, când randamentul investițiilor a scăzut de la – 90 % la – 719 %.

(111)

În ceea ce privește fluxul de lichidități generat de industria comunitară, s-a constatat o tendință negativă, având drept rezultat o deteriorare globală dramatică a situației financiare a industriei comunitare în PA.

(112)

Numărul de persoane angajate de industria comunitară a scăzut per ansamblu cu 30 %, parțial din cauza procesului de restructurare de la sfârșitul perioadei examinate. Costurile globale de angajare au scăzut considerabil, deși salariile medii au rămas stabile. Scăderea în ocuparea forței de muncă nu a fost la fel de rapidă precum scăderea producției. În consecință, industria comunitară nu a fost capabilă să mențină același nivel de productivitate ca în 2005.

(113)

Date fiind volumul și prețul importurilor care fac obiectul unui dumping, impactul marjelor de dumping reale nu poate fi considerat neglijabil.

(114)

În 2001, Consiliul a impus o taxă antidumping definitivă asupra foliei de aluminiu originare din RPC și Rusia (5). Măsurile respective au expirat în mai 2006 (6). Cifrele adunate pe durata prezentei anchete sugerează că industria comunitară nu se redresase în urma practicilor de dumping din trecut și că situația acesteia s-a deteriorat și mai mult după 2006, când taxele antidumping au fost abrogate, iar importurile care fac obiectul unui dumping au reintrat pe piața comunitară.

(115)

Ancheta a arătat că, în pofida unui nivel de consum relativ stabil, cu toate variațiile constatate în perioada examinată, industria comunitară a pierdut în termeni de volum de vânzări (– 31,4 %) și cotă de piață (– 35 %) în decursul perioadei examinate.

(116)

Analiza indicatorilor de prejudiciu a arătat că situația industriei comunitare s-a deteriorat semnificativ în decursul perioadei examinate. Toți indicatorii de prejudiciu au urmat o tendință negativă în perioada examinată, cu excepția prețurilor unitare de vânzare, datorită creșterii prețurilor materiei prime și, prin urmare, nu au avut un impact pozitiv asupra rentabilității industriei comunitare, care a rămas negativă pe parcursul perioadei examinate. În mod special, pentru a nu mai pierde cotă de piață și pentru a menține producția la un nivel rezonabil, industria comunitară nu a avut altă opțiune decât să urmeze nivelurile de preț fixate de importurile care fac obiectul unui dumping și nu a putut să transfere în întregime clienților creșterea bruscă a costurilor cu materia primă. Aceasta a avut ca rezultat pierderi suferite de către industria comunitară și o deteriorare semnificativă a situației financiare a acesteia în perioada examinată.

(117)

Scăderea volumului de vânzări a însemnat, de asemenea, că industria comunitară nu a putut să beneficieze de cererea relativ stabilă de pe piața foliilor de aluminiu pe parcursul perioadei examinate.

(118)

Prin prisma celor de mai sus, se concluzionează provizoriu că industria comunitară a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(119)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping de produs în cauză, originare din Armenia, Brazilia și RPC, au cauzat prejudicii industriei comunitare într-un grad care poate fi considerat important. În afara importurilor care fac obiectul unui dumping au mai fost verificați și alți factori cunoscuți, care ar fi putut prejudicia în același timp industria comunitară, pentru a se evita ca eventualele prejudicii cauzate de acești factori diferiți să fie atribuite importurilor care fac obiectul unui dumping.

(120)

Importurile din țările vizate au crescut semnificativ cu 257 % în volum și cu 35 de puncte procentuale în cotă de piață, pentru a ajunge la 49 % din piața comunitară în decursul PA. În același timp, cota de piață a industriei comunitare a scăzut cu aproximativ 17 puncte procentuale.

(121)

Prețul unitar mediu de vânzare pe tona de importuri din țările vizate a crescut cu numai 15 %, deși prețurile materiei prime au crescut la nivel internațional cu 27 %, subcotând prețurile medii ale industriei comunitare cu 10 % în medie în decursul PA. Creșterea substanțială a volumului importurilor din țările vizate și câștigul acestora în cotă de piață în decursul perioadei examinate, la prețuri semnificativ mai scăzute decât cele ale industriei comunitare, a coincis cu deteriorarea evidentă a situației financiare globale a industriei comunitare în decursul aceleiași perioade. Această deteriorare se observă, în special, în volumul de producție și volumul vânzărilor, care au scăzut semnificativ. Mai mult, prețurile de vânzare nu au crescut în același ritm cu costurile cu materia primă. Cu toate că s-au îmbunătățit ușor între 2005 și sfârșitul PA, marjele de profit rămân negative pe ansamblul perioadei examinate.

(122)

În analiza efectului importurilor care fac obiectul unui dumping, s-a constatat că prețul este un element important de concurență, deoarece aspectele calitative nu joacă un rol important. Trebuie menționat faptul că prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping au fost în mod considerabil mai mici atât decât cele practicate de industria comunitară, cât și decât cele practicate de exportatorii din alte țări terțe.

(123)

Astfel, se concluzionează provizoriu că presiunea exercitată de importurile vizate, care și-au mărit volumul și cota de piață începând din 2005, și care au fost realizate la prețuri foarte mici și de dumping, a jucat un rol determinant în producerea prejudiciului important.

(124)

Celelalte țări exportatoare principale sunt Rusia, Turcia și Venezuela, care au deținut, în decursul PA, cote de piață între 1,0 și 7,3 %. Importurile celorlalte țări terțe luate individual au reprezentat cote de piață neglijabile. După cum se poate vedea mai sus, în tabelul 11, volumul importurilor din alte țări terțe a scăzut semnificativ în decursul perioadei examinate, respectiv cu 34 puncte procentuale, de la 19 614 tone în 2005 la 12 870 tone în decursul PA. La fel, cotele de piață au scăzut de la 20,6 % în 2005 la 13 % în decursul PA.

(125)

În ceea ce privește prețurile de import, se remarcă faptul că importurile provenind din cele trei principale alte țări exportatoare, respectiv Rusia, Turcia și Venezuela, s-au realizat la prețuri ușor mai scăzute decât prețurile de vânzare ale industriei comunitare. Totuși, cota de piață limitată și chiar în scădere gradată a acestora nu s-a considerat că ar fi avut un efect negativ asupra situației industriei comunitare. S-a constatat că prețurile pentru alte țări terțe, excluzând Rusia, Turcia, Venezuela și cele trei țări vizate, sunt, în medie, mai ridicate decât prețurile industriei comunitare (+ 7,8 %)

(126)

Prin urmare, se concluzionează că importurile din alte țări terțe nu au avut un impact semnificativ asupra situației industriei comunitare.

(127)

Un producător-exportator a susținut că evoluția nefavorabilă a cursului de schimb EUR/USD a stat la originea unei deteriorări semnificative a performanței la export a industriei comunitare, ceea ce, la rândul său, a produs industriei comunitare prejudiciul important.

(128)

Exporturile de folie de aluminiu realizate de către industria comunitară în afara Comunității au fost în scădere în perioada examinată (cu 63 %). În mod similar, prețurile de export ale industriei comunitare au scăzut în perioada examinată cu 26 %. Totuși, aceste exporturi au reprezentat doar 6,6 % din totalul vânzărilor industriei comunitare către părți independente în PA și, astfel, s-a concluzionat că nu au avut un impact important asupra prejudiciului material suferit de industria comunitară.

(129)

Un producător comunitar a importat produsul în cauză de la societatea sa afiliată din RPC și l-a revândut pe piața comunitară. Deși prețurile de revânzare au subcotat prețurile industriei comunitare, trebuie remarcat că volumul importurilor chinezești a reprezentat doar o parte minoră din totalul importurilor din RPC (între 1 și 5 %). În plus, aceste importuri au fost făcute doar pentru a păstra clienții internaționali care, altfel, ar fi cumpărat produsul în cauză de la furnizorii chinezi la prețuri de dumping. Prin urmare, s-a concluzionat că volumul scăzut al importurilor de produs în cauză din RPC ale producătorului comunitar respectiv nu a rupt legătura de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria comunitară.

(130)

Un producător-exportator a afirmat că scăderea volumului de vânzări înregistrată de industria comunitară nu a fost provocată de importurile examinate ci de faptul că industria comunitară a decis să comute producția și vânzările pe piața mai lucrativă a FCA.

(131)

Reînfășurătorii au susținut că produsul în cauză ar fi fost, de fapt, un produs secundar pentru industria comunitară și că acesta ar fi fost folosit doar ca simplu „înlocuitor de producție” în cazul în care cererea pentru FCA ar scădea.

(132)

Totuși, ancheta a concluzionat provizoriu că aceste afirmații nu sunt fundamentate. Volumele de producție de FCA ale unuia dintre cei mai mari producători comunitari au rămas stabile în perioada examinată, în timp ce volumul vânzărilor de produs în cauză a scăzut semnificativ. Prin urmare, se poate concluziona provizoriu că industria comunitară deține capacități nefolosite semnificative. Capacitățile nefolosite ale industriei comunitare au crescut, într-adevăr, având în vedere că rata de utilizare a capacității a scăzut semnificativ (de la 86 la 60 %).

(133)

S-a examinat dacă evoluția consumului ar fi putut fi un factor cauzator de prejudiciu important pentru industria comunitară.

(134)

După cum s-a menționat în considerentul 88, consumul comunitar nu prezintă o tendință omogenă. Deși a scăzut între 2005 și 2006, consumul comunitar total a crescut din nou în 2007. Acesta a scăzut în decursul PA cu 17 puncte procentuale. Totuși, volumele de vânzări ale industriei comunitare nu au urmat aceeași tendință, având în vedere că a existat un declin puternic al vânzărilor, în special între 2006 și 2007 (– 19 %), în timp ce consumul comunitar a crescut cu + 29 %. Mai mult, dacă se ia în considerare perioada examinată, se observă că industria comunitară nu a ajuns la același nivel al volumului vânzărilor în decursul PA, în comparație cu începutul perioadei examinate (– 30 %), deși consumul comunitar a revenit aproape la același nivel la finalul PA, cu o creștere globală de + 4 %.

(135)

Având în vedere că 60-65 % din totalul costurilor de producție reprezintă costuri cu materia primă, creșterea rapidă a prețului aluminiului pe piața internațională, de 27 % în decursul perioadei examinate, a condus la o creștere semnificativă a costurilor industriei comunitare.

(136)

Totuși, în timp ce costurile cu materia primă au crescut cu 27 %, prețurile de vânzare practicate de industria comunitară au crescut numai cu 19 %, ceea ce înseamnă că nu s-au putut transfera în întregime creșterile costurilor către clienți.

(137)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează provizoriu că prejudiciul important suferit de către industria comunitară nu poate fi atribuit importurilor din alte țări terțe sau unei scăderi a cererii pe piața comunitară, ci creșterii, în decursul perioadei examinate, a importurilor care au făcut obiectul unui dumping din țările vizate. Concomitența între, pe de o parte, creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping din Armenia, Brazilia și RPC, creșterea cotei de piață a acestora și subcotarea constatată și, pe de altă parte, deteriorarea evidentă a situației industriei comunitare permite să se concluzioneze că importurile care fac obiectul unui dumping sunt cauza prejudiciului important suferit de industria comunitară, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază. În mod special, industria comunitară nu și-a putut mări prețurile de vânzare de pe piața comunitară, din cauza presiunii prețurilor importurilor care fac obiectul unui dumping. Astfel, creșterea globală a costurilor nu a putut fi transferată în întregime către clienți și marjele de profit au rămas foarte scăzute, în pofida creșterii puternice a consumului comunitar între 2006 și 2007, cu un impact grav asupra situației financiare generale a industriei comunitare. S-a analizat efectul posibil al altor factori, în principal importurile din alte țări terțe, exporturile industriei comunitare și evoluția costurilor, dar s-a constatat că acești factori nu constituie cauze determinante pentru prejudiciul suferit de industria comunitară.

(138)

Pe baza analizei de mai sus, care a separat și a făcut în mod adecvat distincția între efectele tuturor factorilor cunoscuți, având un efect asupra situației industriei comunitare pe de o parte, și efectul prejudiciabil al importurilor care fac obiectul unui dumping pe de altă parte, se concluzionează provizoriu că importurile de folie de aluminiu din Armenia, Brazilia și RPC au cauzat un prejudiciu important industriei comunitare în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(139)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă, în pofida concluziei privind dumpingul prejudiciabil, există motive incontestabile pentru a se concluziona că nu este în interesul Comunității să se adopte măsuri în acest caz specific. Impactul probabil al măsurilor posibile asupra tuturor părților implicate în procedură, precum și consecințele neluării de măsuri trebuie să fie luate în considerare în acest sens.

(140)

Pentru a se evalua impactul probabil al deciziei de a se institui măsuri sau nu, s-au solicitat informații tuturor părților interesate, care fie erau cunoscute ca fiind vizate, fie s-au făcut chiar ele cunoscute. Pe această bază, Comisia a trimis chestionare către industria comunitară, doi importatori neafiliați și 24 de utilizatori.

(141)

După cum s-a explicat în considerentul 10, șase producători din industria comunitară și opt importatori/utilizatori neafiliați au răspuns chestionarului.

(142)

Situația prejudiciabilă în care se află industria comunitară rezultă din dificultatea de a concura cu importurile la preț scăzut care fac obiectul unui dumping.

(143)

Se așteaptă ca impunerea măsurilor să prevină alte distorsiuni ale pieței și scăderea prețurilor, precum și să restabilească concurența corectă. Industria comunitară a trebui, în acest caz, să își sporească volumul vânzărilor și să recâștige cota de piață, generând drept urmare economii de scară mai bune și obținând astfel nivelul de profit necesar pentru îmbunătățirea situației financiare a industriei. Aceasta ar permite industriei comunitare să își continue investițiile în facilități de producție, ceea ce ar garanta supraviețuirea industriei comunitare.

(144)

În caz contrar, dacă nu se instituie măsuri antidumping, deteriorarea situației industriei comunitare ar continua. Industria comunitară este marcată în mod special de o pierdere a veniturilor, în pofida creșterii prețurilor de vânzare unitare. Aceasta s-a întâmplat din cauza scăderii volumului de vânzări și a cotei de piață a industriei comunitare din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping. În plus, industria comunitară nu a reușit să transfere în întregime creșterile de costuri cu materia primă clienților săi, din cauza presiunii asupra prețurilor din partea importurilor care au făcut obiectul unui dumping. Într-adevăr, având în vedere venitul scăzut și evoluția negativă semnificativă înregistrată în cursul PA, este foarte probabil ca situația financiară a industriei comunitare să se deterioreze în continuare în absența unor măsuri. Aceasta ar conduce în final la continuarea reducerilor de producție, care, la rândul lor, ar amenința ocuparea forței de muncă și investițiile din Comunitate. Odată cu încheierea producției comunitare, utilizatorii de folii de aluminiu ar deveni mai dependenți de furnizorii din afara Comunității.

(145)

În consecință, se poate concluziona provizoriu că impunerea măsurilor antidumping ar permite industriei comunitare să se redreseze în urma dumpingului prejudiciabil suferit și, astfel, ar fi în interesul industriei comunitare.

(146)

Comisia a trimis chestionare tuturor importatorilor/comercianților cunoscuți. În ceea ce privește importatorii, doi dintre aceștia au trimis un răspuns la chestionar. Volumele de produs în cauză importate de acești doi importatori au reprezentat 17,0 % din totalul importurilor în Comunitate din țările vizate și 8,0 % din consumul comunitar.

(147)

Pe baza informațiilor prezentate de către importatorii vizați, se pare că marjele de profit pentru produsul în cauză sunt, într-adevăr, relativ scăzute. Prin urmare, s-a afirmat că eventualele taxe antidumping nu ar putea fi transferate către clienții finali, în principal reînfășurători.

(148)

Mai întâi, trebuie să se remarce că ancheta a arătat că, cel puțin în parte, creșterile de prețuri pot fi transferate clienților datorită faptului că, după cum se menționează mai jos, prețurile foliei de aluminiu fluctuează semnificativ și că creșteri importante de prețuri din trecut au fost deja transferate către clienți.

(149)

În al doilea rând, există alte țări furnizoare, cum ar fi Rusia, Venezuela sau Turcia, din care produsul se poate importa fără nicio taxă antidumping. În consecință, deși nu este exclus ca impunerea unei taxe antidumping să aibă un anumit impact asupra acestor companii, acest impact ar fi micșorat de existența celorlalte țări furnizoare.

(150)

Comisia a trimis chestionare tuturor utilizatorilor cunoscuți din Comunitate, dintre care șase au răspuns chestionarului. Utilizatorii principali din Comunitate sunt reînfășurătorii, ale căror activități constau în comercializarea materialului de împachetat (folie de aluminiu, dar și hârtie și plastic) după reînfășurarea produsului în cauză importat în rulouri mici și reambalarea acestora din urmă pentru întreprinderi industriale și de vânzări cu amănuntul. Reînfășurătorii nu sunt clienți pentru FCA. Reînfășurătorii reprezintă 80 % din consumul comunitar de produs în cauză.

(151)

În eventualitatea că s-ar impune măsuri antidumping, reînfășurătorii ar fi interesați în mod special de (i) riscul distorsionării concurenței cu reînfășurătorii din alte țări terțe, (ii) existența unei aprovizionări corespunzătoare cu folie de aluminiu în Comunitate și (iii) impactul unor eventuale măsuri asupra segmentului lor industrial.

(152)

S-a susținut că, în cazul impunerii de măsuri, producătorii de folie de aluminiu din țările vizate, mai ales din RPC, și-ar extinde activitatea la fabricarea de produse din aval (respectiv reînfășurând produsul în cauză în rulouri de folie de aluminiu pentru consum) pentru a le exporta în Comunitate, evitând să plătească taxe antidumping. În acest caz, se afirmă că dumpingul ar avea loc la nivelul produsului din aval și, prin urmare, reînfășurătorii din Comunitate ar putea fi eliminați de pe piață.

(153)

Ar trebui să se remarce faptul că, pentru rulourile de consum, costul transportului este, proporțional, foarte ridicat și, prin urmare, transportul acestui produs către Comunitate ar putea să nu fie viabil din punct de vedere economic. Ca urmare, reînfășurătorii comunitari ar continua să beneficieze de avantaje naturale cum ar fi costurile de transport mai mici și o gamă mai largă de produse care pot fi oferite vânzătorilor cu amănuntul.

(154)

Reînfășurătorii au susținut că producătorii comunitari de rulouri jumbo sunt mai interesați în fabricarea FCA, care are un preț de vânzare mai ridicat decât folia de aluminiu, și că i-ar aproviziona cu folie de aluminiu numai când cererea pentru FCA este scăzută. Având în vedere că FCA și folia de aluminiu se fabrică pe aceeași linie de producție, schimbarea de la un produs la altul ar fi ușoară și nu ar impune costuri semnificative.

(155)

Aceleași părți interesate au susținut că, din acest motiv, aprovizionarea cu folie de aluminiu în Comunitate nu este suficientă (sau este, în orice caz, instabilă), ceea ce duce la o mai mare dependență de importuri, în special din țările vizate. Totuși, la momentul actual, pe baza informațiilor disponibile verificate, ancheta a arătat că aceste afirmații nu sunt fundamentate. Astfel, volumele de producție de FCA ale unuia dintre cei mai mari producători comunitari au rămas stabile în perioada examinată, în timp ce volumul vânzărilor sale de folie de aluminiu a scăzut semnificativ. Aceasta arată că producția de folie de aluminiu nu a fost înlocuită cu producția de FCA, așa cum se afirmă.

(156)

În general, capacitățile nefolosite ale industriei comunitare au crescut, având în vedere că rata de utilizare a capacității a scăzut semnificativ (de la 88 la 62 %). Prin urmare, s-a concluzionat că există capacități nefolosite semnificative pentru folie de aluminiu în industria comunitară, care ar putea să absoarbă o creștere a cererii pentru produsul industriei comunitare. Pe această bază, nu s-a putut concluziona că există o dependență a clienților din Comunitate de importurile de folie de aluminiu.

(157)

Taxele nu ar trebui să ducă la un deficit de aprovizionare. Sunt disponibile surse de aprovizionare din alte țări terțe care nu sunt supuse unor taxe. Mai mult, alte țări terțe și-au văzut și ele cota de piață diminuată, ceea ce arată că există capacități nefolosite în aceste țări care pot aproviziona piața comunitară dacă se reinstaurează o competiție corectă.

(158)

Aceste rulouri mici produse finite („rulouri de consum”) cântăresc mai puțin de 10 kg și se folosesc pentru ambalare multifuncțională pe termen scurt (mai ales la nivel casnic și în întreprinderile de catering și de comerț cu produse alimentare și flori).

(159)

Reînfășurătorii au susținut că se află într-o poziție vulnerabilă, având în vedere că sunt situați între producătorii de folie de aluminiu și lanțurile majore de distribuție cu amănuntul care le impun marje de profit foarte strânse. S-a constatat că rentabilitatea globală a reînfășurătorilor se află în gama – 2 % – + 2 %.

(160)

Cu toate că reînfășurătorii sunt, în general, furnizori ai unei game largi de produse de ambalare, folia de aluminiu reprezintă o parte importantă (până la 70 %) din cifra lor de afaceri și, având în vedere nivelul scăzut al rentabilității lor, impactul unor eventuale măsuri ar fi semnificativ, având în vedere că aceștia consideră că nu ar putea să îl transfere către clienți.

(161)

Reînfășurătorii ar putea să transfere taxa antidumping către clienți, mai ales dacă prețurile principalei materii prime rămân relativ scăzute în comparație cu nivelurile de preț foarte ridicate din 2006 și 2007. Mai mult, după cum s-a menționat în considerentul 149, există alte țări furnizoare disponibile.

(162)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează provizoriu că impactul asupra utilizatorilor nu ar fi astfel încât măsurile să fie considerate a fi împotriva interesului general al Comunității.

(163)

Luând în calcul toți factorii de mai sus, se concluzionează că impunerea măsurilor nu ar avea un efect negativ semnificativ asupra situației utilizatorilor și importatorilor produsului în cauză. Pe această bază, se concluzionează provizoriu că nu există motive decisive pentru a nu se impune măsuri antidumping provizorii.

(164)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns în ceea ce privește dumpingul, prejudiciul rezultat, legătura de cauzalitate și interesul comunitar, ar trebui instituite măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping.

(165)

În vederea stabilirii nivelului taxei, s-a ținut seama de marjele de dumping constatate și de valoarea taxei necesară pentru a elimina prejudiciul suferit de Comunitate. Pentru calcularea valorii taxei necesare pentru a elimina efectele dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei comunitare să-și acopere costurile de producție și să realizeze la nivel global un profit înainte de impozitare pe care o industrie de acest tip ar putea să îl obțină în mod rezonabil în acest sector din vânzarea produsului similar în Comunitate, în condiții de concurență normală, adică în lipsa importurilor care fac obiectul unui dumping. S-a folosit o marjă de profit înainte de impozitare pentru producători de 5 %, după cum s-a propus și în reclamație și s-a folosit în procedura inițială de anchetă. Acest nivel al profitului s-a confirmat în cadrul prezentei anchete.

(166)

Apoi s-a determinat majorarea necesară a prețurilor, prin compararea, pentru fiecare tip de produs, a prețului de import mediu ponderat, utilizat pentru calcularea subcotării (a se vedea considerentele 98-100 mai sus), cu prețul neprejudiciabil al produselor vândute de industria comunitară pe piața Comunității. Prețul neprejudiciabil s-a obținut prin ajustarea prețului de vânzare al industriei comunitare luând în considerare pierderile reale din cursul perioadei de anchetă și prin adăugarea marjei de profit menționate anterior. Orice diferență rezultată în urma acestei comparații s-a exprimat ca procentaj din valoarea totală CIF la import. Pentru Armenia și Brazilia, având în vedere nivelul ridicat de cooperare, marja de prejudiciu reziduală s-a stabilit la nivelul marjei constatate pentru exportatorii cooperanți vizați. Pentru China, având în vedere nivelul foarte scăzut de cooperare, marja de prejudiciu reziduală s-a calculat pe baza exporturilor celor mai prejudiciabile ale unuia dintre producătorii-exportatori cooperanți care a beneficiat de TI.

(167)

Luând în considerare cele menționate mai sus, se consideră drept urmare că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, ar trebui să se instituie o taxă antidumping provizorie la nivelul marjei celei mai scăzute, în conformitate cu regula celei mai reduse taxe.

(168)

Nivelurile individuale pentru fiecare societate ale taxelor antidumping menționate în prezentul regulament s-au stabilit pe baza constatărilor prezentei anchete. Astfel, ele reflectă situația constatată pe parcursul prezentei anchete cu privire la aceste societăți. Aceste niveluri ale taxelor (spre deosebire de taxele reziduale aplicabile „tuturor celorlalte societăți” din Armenia, Brazilia și RPC) se aplică, astfel, în mod exclusiv importurilor de produse originare din țara vizată, fabricate de societățile și, prin urmare, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele de import fabricate de orice altă societate nemenționată în mod specific în partea operativă a prezentului document cu numele și adresa sa, inclusiv entitățile afiliate celor menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste rate și se supun nivelului taxei aplicabile tuturor celorlalte societăți.

(169)

Orice solicitare cu privire la aplicarea acestor niveluri individuale pentru fiecare societate ale taxei antidumping (de exemplu, ca urmare a unei modificări a numelui entității sau ca urmare a stabilirii unei noi entități de producție sau de desfacere) trebuie să fie adresată Comisiei (7) imediat cu toate informațiile relevante, în special orice modificare a activităților societății legate de producție, vânzări pe piața internă și la export, asociate cu, spre exemplu, acea schimbare a numelui sau acea creare a unor noi entități de producție sau de desfacere. Dacă este cazul, după consultarea comitetului consultativ, Comisia va modifica regulamentul în consecință, actualizând lista societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(170)

În baza celor de mai sus, nivelurile provizorii ale taxei sunt:

(171)

În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească o perioadă în decursul căreia părțile interesate, care s-au făcut cunoscute în termenul specificat în avizul de deschidere, să își poată face cunoscute în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. În plus, trebuie menționat că acele constatări privind impunerea de taxe antidumping făcute în sensul prezentului regulament sunt provizorii și ar putea fi necesară reexaminarea lor în sensul oricărei taxe definitive,