19.9.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 244/3

(1)

La 20 decembrie 2006, în conformitate cu articolul 5 din regulamentul de bază, Comisia a anunțat, printr-un aviz („avizul de inițiere”) publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) inițierea unei proceduri antidumping vizând importurile de cocs de cărbune în bucăți cu un diametru mai mare de 80 mm („Coke 80+”) originare din Republica Populară Chineză („RPC” sau „țara în cauză”).

(2)

Procedura a fost deschisă în urma unei reclamații depuse la 20 noiembrie 2006 de trei producători comunitari („reclamanții”) reprezentând o proporție majoră, în acest caz mai mult de 30 %, din producția comunitară totală de Coke 80+. Plângerea conținea elemente de probă prima facie care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și prejudiciile materiale rezultând din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei proceduri.

(3)

Produsul în cauză a mai fost supus unor măsuri antidumping din iunie 2000 până în 2004. Măsurile au fost impuse în mod provizoriu prin Decizia nr. 1238/2000/CECO a Comisiei (3) și în mod permanent prin Decizia nr. 2730/2000/CECO (4) („măsurile anterioare”), dar au fost suspendate în martie 2004 prin Decizia 2004/264/CE a Comisiei (5), datorită unei modificări temporare a condițiilor de piață. Suspendarea a fost prelungită prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2004 al Consiliului (6) până la 15 decembrie 2005, când măsurile au expirat.

(4)

Comisia a informat în mod oficial producătorii reclamanți și alți producători comunitari cunoscuți, reprezentanții RPC, producătorii exportatori din RPC, importatorii/comercianții și utilizatorii cunoscuți ca fiind vizați, precum și asociațiile cunoscute ca fiind vizate de inițierea procedurii. Părților interesate li s-a dat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul limită fixat în avizul de inițiere. Un exportator din RPC, precum și producători, utilizatori și un importator din Comunitate și-au făcut cunoscute punctele de vedere în scris. Toate părțile care au făcut cererea în termenul stabilit și care au dovedit că există motive temeinice să fie audiate, au fost audiate.

(5)

Ținând cont de numărul mare de producători-exportatori și de importatori implicați în anchetă, în avizul de inițiere s-a propus să se recurgă la eșantionare, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(6)

Pentru a da Comisiei posibilitatea de a decide dacă eșantionarea este necesară, și, în caz afirmativ, de a selecta o mostră, producătorii exportatori și importatorii au fost invitați să se prezinte Comisiei și să furnizeze informații, după cum se specifică în avizul de inițiere. Un singur producător exportator a cooperat la anchetă. În consecință, s-a hotărât că eșantionarea nu este necesară.

(7)

De asemenea, în ceea ce-i privește pe importatorii de Coke 80+, având în vedere faptul că un singur importator și-a exprimat disponibilitatea de a coopera, s-a hotărât că eșantionarea nu este necesară.

(8)

Pentru a permite singurului producător exportator din RPC care a cooperat, în cazul în care dorește, să înainteze o cerere pentru tratamentul economiei de piață („TEP”), în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază sau pentru tratamentul individual („TI”), în conformitate cu articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a transmis un formular de cerere TEP/TI singurei societăți chineze care a cooperat. Acest producător exportator nu a solicitat nici TEP, nici TI.

(9)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind vizate și tuturor celorlalte societăți care s-au prezentat Comisiei în termenul stabilit în avizul de inițiere. S-au primit răspunsuri de la singurul producător exportator chinez care a cooperat la anchetă, de la cinci producători comunitari, de la un importator și de la 36 de utilizatori. În plus, mai mulți utilizatori au trimis comentarii, fără să fi răspuns la chestionare. S-au mai primit răspunsuri de la Asociația Europeană de Turnătorie/European Foundry Association („CAEF”), acționând și în numele membrilor săi, incluzând asociații de turnătorie naționale din 17 țări membre ale UE.

(10)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului rezultat și a interesului Comunității. Au fost efectuate vizite de verificare la următoarele societăți:

(11)

În lipsa oricărei cereri de TEP sau de TI și deoarece o valoare normală pentru producătorii exportatori din RPC trebuie determinată pe baza datelor disponibile în țara analoagă selecționată, s-a procedat la o vizită de verificare la fața locului la următoarele societăți:

Producători din țara analoagă SUA:

(12)

Ancheta de dumping și prejudiciu a cuprins perioada de la 1 octombrie 2005 până la 30 septembrie 2006 („perioadă de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor utile evaluării prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 2003 și sfârșitul PA (denumită în continuare „perioadă examinată”).

(13)

Produsul în cauză este cocsul de cărbune în bucăți cu un diametru mai mare decât 80 mm („Coke 80+”) originar din Republica Populară Chineză („produsul în cauză”), declarat în mod normal sub codul NC ex 2704 00 19.

(14)

Cocsul de cărbune în bucăți cu un diametru mai mare de 80 mm („Coke 80+”) este preparat din cărbune bituminos, care este o rocă sedimentară organică extrasă din subsol. Industria siderurgică folosește in principal cocs de dimensiune mică și medie (Coke 80–; denumit și „cocs siderurgic”), în timp ce industriile fontei și materialelor izolante utilizează în cubilouri cocs de dimensiune mare (Coke 80+; denumit și „cocs de turnătorie”). Ambele tipuri de cocs intră sub incidența aceluiași cod NC.

(15)

Ancheta a arătat că, în pofida diferențelor de calitate a cărbunelui materie primă, a diferențelor între metodele de producție și a dimensiunilor diferite ale bulgărilor de cocs, toate varietățile produsului în cauză dispun de aceleași caracteristici tehnice și chimice și sunt folosite drept agent de combustie pentru cuptoarele de tip cubilou.

(16)

S-a concluzionat, prin urmare, că produsul în cauză este cocs de turnătorie originar din RPC, și anume cocs de cărbune în bucăți cu un diametru mai mare de 80 mm, de tipul celui folosit pentru cuptoare de tip cubilou. S-a concluzionat, de asemenea, că toate tipurile de cocs de turnătorie reprezintă un singur produs, deoarece dispun de aceleași caracteristici tehnice și chimice de bază și au aceeași utilizare.

(17)

Ancheta a arătat că Coke 80+ produs și vândut în cadrul Comunității de către industria comunitară, cel produs în RPC și exportat spre Comunitate, precum și cel vândut în țara analoagă (SUA), au aceleași caracteristici fizice, tehnice și chimice de bază și aceleași utilizări. Acestea sunt, prin urmare, considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(18)

Astfel cum se precizează în considerentul 6 de mai sus, un singur producător exportator chinez a cooperat la procedură. Vânzările la export ale acestui producător exportator au reprezentat mai puțin de 30 % din totalul importurilor de Coke 80+ originare din China vândute către Comunitate în timpul PA. Prin urmare, s-a concluzionat că nivelul de cooperare a fost foarte scăzut. Reprezentanții RPC au fost informați că un nivel de cooperare atât de scăzut poate duce la aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază.

(19)

În avizul de deschidere, Comisia și-a exprimat intenția de a folosi SUA ca țară analoagă corespunzătoare în sensul stabilirii valorii normale pentru RPC, iar părțile interesate au fost invitate să comenteze adecvarea acestei alegeri. Niciuna dintre părți nu a formulat comentarii sau obiecții în această privință.

(20)

SUA are o piață internă de Coke 80+ relativ mare și deschisă, cu cinci producători interni (pe durata PA) și un nivel suficient de importuri. În plus, procesele de fabricație a produsului în cauză sunt similare celor utilizate în RPC.

(21)

A fost examinată și eligibilitatea altor țări considerate drept posibile producătoare de Coke 80+. În ceea ce privește Australia, singura țară pentru care au fost găsite dovezi de producție a produsului în cauză, informațiile furnizate de unicul producător australian au arătat că piața internă australiană este foarte limitată.

(22)

În baza celor de mai sus, s-a concluzionat că SUA constituie o alegere potrivită ca țară analoagă. Prin urmare, a fost contactată Asociația americană a producătorilor de cocs, în vederea cooperării.

(23)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor verificate primite de la două societăți care au cooperat, situate în SUA.

(24)

În ceea ce privește determinarea valorii normale, Comisia a stabilit într-o primă etapă, în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, că vânzările interne către utilizatori independenți ale produsului analog, fabricat de cei doi producători din SUA care au cooperat, sunt reprezentative, adică dacă volumul total al unor astfel de vânzări a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor la export ale produsului în cauză către Comunitate. În acest sens, trebuie menționat că produsul în cauză reprezintă un singur tip de produs.

(25)

Comisia a verificat ulterior dacă vânzările interne menționate mai sus pot fi considerate ca fiind efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. S-a constatat că mai mult de 95 % din volumul vânzărilor pe piața internă au fost profitabile.

(26)

În consecință, valoarea normală a fost stabilită ca media ponderată a prețurilor franco fabrică pentru piața internă practicate față de clienți independenți de către cei doi producători din SUA care au cooperat la anchetă.

(27)

Având în vedere cooperarea limitată din partea RPC, prețul de export a fost determinat în principal pe baza celor mai bune informații disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Începând cu luna ianuarie 2006, nu mai există un cod TARIC specific pentru Coke 80+. În consecință, nu au putut fi utilizate datele Eurostat pentru a calcula prețurile de export chinezești pentru Coke 80+ sau volumul de export în timpul PA. Cu toate acestea, informații detaliate în ceea ce privește cantitățile și prețurile Coke 80+ importate din China în timpul PA au putut fi obținute de la autoritățile vamale ale statelor membre importatoare.

(28)

Deoarece aceste informații cu privire la importurile produsului în cauză în timpul PA au fost cele mai bune informații disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, ele au fost folosite pentru evaluarea volumului și a prețului exporturilor chinezești în timpul PA. Cu toate acestea, având în vedere faptul că unicul producător exportator a furnizat informații despre prețurile de export, aceste informații au fost, de asemenea, luate în considerare și s-a constatat că acestea erau conforme cu informațiile obținute de la autoritățile vamale menționate anterior. Prețul de export franco fabrică net mediu ponderat stabilit pe baza acestor date a fost de 107,73 EUR per tonă metrică.

(29)

Valoarea normală și prețurile la export au fost comparate pe bază franco fabrică. În scopul asigurării unei comparații juste între valoarea normală și prețul la export, s-a ținut seama, sub forma ajustărilor, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-a procedat la ajustările necesare, acolo unde a fost cazul și pe baza unor probe verificate, pentru a ține cont de diferențele dintre caracteristicile fizice, reduceri, costurile de transport și asigurări, de ambalare, costurile de credit și cele ale serviciilor postvânzare.

(30)

Singurul producător exportator chinez care a cooperat a susținut că produsul în cauză importat din RPC în timpul PA a fost de o calitate diferită decât produsul similar fabricat în țara analoagă și că au fost necesare operații suplimentare de cernere înainte ca produsul să poată fi efectiv vândut.

(31)

Au fost comparate cerințele de calitate în ceea ce privește compoziția chimică și dimensiunea produsului în cauză și a produsului similar fabricat în țara analogă și s-a procedat la o ajustare pe baza diferențelor de calitate constatate. În ceea ce privește cernerea efectuată în Europa, nici o ajustare nu este necesară, deoarece această operație are loc după determinarea valorii CIF, care reprezintă baza de calcul a prețului de export franco fabrică.

(32)

Marja de dumping a fost stabilită pe baza unei comparații între media ponderată a valorii normale franco fabrică și media ponderată a prețului de export franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază. Marja de dumping la nivel național, exprimată ca procent din prețul de import CIF la frontiera comunitară înainte de vămuire, este de 53,3 %.

(33)

După cum s-a menționat în considerentul 3 de mai sus, în anul 2000 au fost instituite măsuri antidumping la importurile de Coke 80+ originar din China. Aceste măsuri au fost suspendate în martie 2004 și au expirat în decembrie 2005. În consecință, în prima parte a perioadei luate în considerare existau deja măsuri în vigoare la importurile din țara în cauză.

(34)

În cadrul Comunității, produsul similar este fabricat de către șapte producători. Prin urmare, se consideră că producția acestor șapte producători comunitari constituie producția comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(35)

Dintre cei șapte producători, cinci s-au declarat interesați să coopereze la procedură în termenul menționat în avizul de inițiere și au cooperat în mod adecvat la anchetă. S-a constatat că acești cinci producători reprezintă o proporție majoră, în acest caz aproximativ 75 %, din producția comunitară totală a produsului similar. În consecință, se consideră că acești cinci producători care au cooperat constituie industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază și vor fi denumiți în continuare „industria comunitară”. Ceilalți doi producători comunitari vor fi denumiți în continuare „alți producători comunitari”. Acești doi alți producători comunitari nu s-au opus plângerii.

(36)

Consumul comunitar a fost stabilit pe baza volumului de vânzări al producției proprii a industriei comunitare, destinată pieței comunitare, a informațiilor despre volumul de vânzări la nivelul CE al celorlalți producători comunitari și a fost verificat prin comparație cu estimările producătorilor din industria comunitară și cu informațiile obținute de la utilizatori, precum și pe baza volumelor de importuri. În ceea ce privește volumul de importuri chineze, în 2006 nu a existat niciun cod TARIC specific pentru Coke 80+ și prin urmare nu există date Eurostat. În consecință, volumele de importuri pentru PA au fost stabilite în mod provizoriu pe baza informațiilor detaliate obținute de la autoritățile vamale ale CE, după cum s-a menționat în considerentul 27 de mai sus. Volumele de importuri pentru anii 2003 și 2005 au fost stabilite în mod provizoriu pe baza datelor Eurostat, verificate prin comparație cu datele de piață obținute de la utilizatori și importatori în cursul anchetei. În ceea ce privește anul 2004, datele Eurostat cu privire la volumele de importuri contrastează puternic cu datele de piață obținute de la producători, importatori și utilizatori în cursul anchetei. Într-adevăr, în timp ce datele de piață arată că au existat puține importuri din China în 2004, datele Eurostat arată, dimpotrivă, un maxim al acestui tip de importuri în 2004. Prin urmare, pare probabil ca, după suspendarea în martie 2004 a măsurilor anterioare, importatorii să fi declarat o parte din cantitățile de Coke 80– sub codul TARIC al Coke 80+ și deci, ca datele Eurostat să nu furnizeze o imagine exactă a volumelor de importuri din 2004. Din acest motiv și având în vedere cooperarea foarte limitată din partea producătorilor exportatori chinezi și a importatorilor din Comunitate, volumele de importuri pentru 2004 au fost determinate, în această fază a anchetei, pe baza informațiilor furnizate în plângere, care sunt în conformitate cu informațiile obținute de la importatori și utilizatori în cursul anchetei. Comisia va continua ancheta în ceea ce privește volumele de importuri, înainte de a lua o hotărâre definitivă.

(37)

Pe baza celor enunțate mai sus, s-a descoperit că, de-a lungul perioadei luate în considerare, consumul Comunității a crescut și că, în cursul PA, piața comunitară pentru produsul în cauză și pentru produsul similar a fost cu aproximativ 25 % mai mare decât în 2003.

(38)

Conform informațiilor obținute de la autoritățile vamale și de la părțile care au cooperat, RPC a fost în perioada examinată singura sursă de importuri către CE pentru produsul în cauză. În consecință, se consideră că toate volumele de importuri către CE pentru perioada luată în considerare sunt originare din RPC.

(39)

Pe baza datelor disponibile în acest moment și după cum este descris în considerentul 36 de mai sus, s-a constatat că volumele de import din China către Comunitate a produsului în cauză au crescut cu 45 % între 2003 (aproximativ 311 mii tone) și PA (mai mult de 452 mii tone).

(40)

Cota de piață deținută de importurile din țara vizată a crescut de la 24 % în 2003 la 28 % în cursul PA, deci cu 4 puncte procentuale. În cursul perioadei de anchetă, cota de piață a importurilor din țara vizată a crescut cu 3 puncte procentuale, în comparație cu anul 2005.

(41)

Deoarece nu există date Eurostat pentru anul 2006 în ceea ce privește importurile din China ale produsului în cauză (a se vedea considerentul 36 de mai sus) și având în vedere cooperarea foarte limitată din partea producătorilor exportatori chinezi și a importatorilor în Comunitate, prețul mediu de import al produsului în cauză originar din RPC a fost stabilit în mod provizoriu, pentru PA, pe baza informațiilor detaliate obținute de la autoritățile vamale ale CE menționate în considerentul 27 de mai sus. Pentru anii 2003-2005, prețul mediu de import a fost stabilit în mod provizoriu pe baza cifrelor Eurostat, care sunt conforme cu constatările anchetei. S-a constatat că, deși datele Eurostat pentru anul 2004 par inexacte în ceea ce privește volumele de importuri (a se vedea considerentul 36), pentru prețurile de import ele sunt conforme cu constatările anchetei și cu comparația evoluției prețurilor Coke 80+ și Coke 80– în cursul perioadei analizate. În consecință, datele Eurostat au fost folosite în mod provizoriu și pentru stabilirea prețurilor pentru anul 2004. Cu toate acestea, Comisia va continua ancheta în ceea ce privește prețurile de import, înainte de a lua o hotărâre definitivă.

(42)

Pe baza datelor de mai sus, prețul mediu al importurilor produsului în cauză originar din RPC a crescut de peste două ori între 2003 (122 EUR/tonă) și 2004 (275 EUR/tonă), însă a scăzut în mod semnificativ în 2005 (224 EUR/tonă), o tendință care a continuat în cursul PA (156 EUR/tonă). În procentaj, prețurile au scăzut cu 35 % între 2004 și PA. Cu toate acestea, în cursul întregii perioade analizate (2003-PA), prețurile au crescut cu 27 %.

(43)

Pentru a determina subcotarea de preț, s-au analizat datele privind prețurile din perioada anchetei. Prețurile de vânzare relevante ale industriei comunitare au fost prețuri nete către clienți independenți după scăderea de reduceri și rabaturi. Acolo unde a fost necesar, aceste prețuri au fost ajustate la un nivel franco fabrică, adică excluzând costul de navlu în cadrul Comunității. Prețurile importurilor în cauză, bazate pe datele disponibile, după cum se menționează în considerentul 41 de mai sus, au fost ajustate la prețurile CIF la frontiera comunitară cu o ajustare corespunzătoare pentru costurile ulterioare importului suportate de importatorii în Comunitate (costuri de cernere și de vămuire).

(44)

Comparația a arătat că în cursul perioadei de anchetă, produsul în cauză originar din RPC s-a vândut în Comunitate la prețuri subcotate cu 10,2 % față de prețurile industriei comunitare, atunci când sunt exprimate ca procent din prețurile industriei comunitare.

(45)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a analizat toți factorii și indicatorii economici pertinenți care au influențat situația industriei comunitare în perioada examinată.

(46)

Producția comunitară a crescut de la un nivel de aproximativ 824 000 tone în 2003 la un maxim de aproximativ 1 017 000 tone în 2004, înainte de a scădea în 2005 și de a crește ușor, din nou, în cursul PA. Creșterea semnificativă a producției comunitare în 2004 poate fi explicată prin oferta scăzută de pe piață, cauzată de nivelul scăzut al importurilor din RPC și de închiderea altor uzine producătoare de Coke 80+ din Comunitate. Per ansamblu, producția a crescut cu 18 % în perioada analizată, pentru a atinge un nivel de aproximativ 971 000 tone în timpul perioadei de anchetă.

(47)

Capacitatea de producție a industriei comunitare a rămas constantă în cursul perioadei analizate, la un nivel de aproximativ 1,1 milioane tone. Rata de utilizare a capacității a fost de 75 % în 2003. Această rată a crescut la 93 % în 2004, a scăzut ușor la 87 % în 2005 și a crescut din nou la 89 % în cursul PA. Trebuie menționat că această industrie este una specială, în sensul că rata de utilizare a capacității de producție este relativ fixă deoarece procesul de producție nu poate fi întrerupt temporar.

(48)

Volumul de vânzări al producției proprii a industriei comunitare către clienți independenți de pe piața comunitară a crescut brusc în 2004 (40 %), s-a nivelat însă în cursul anului 2005 (o scădere de 12 puncte procentuale) și în cursul PA (o scădere suplimentară de 3 puncte procentuale). Per ansamblu, volumul de vânzări a crescut cu 25 % în cursul perioadei analizate, altfel spus cu un procentaj corespunzând creșterii consumului comunitar.

(49)

Cota de piață deținută de industria comunitară a rămas relativ constantă de-a lungul perioadei analizate, fiind de aproximativ 51 % atât în 2003, cât și în cursul PA. Un maxim a fost înregistrat în 2004, din cauza deficitului de importuri din China. Prin urmare, industria comunitară a reușit să profite de creșterea pieței, și anume de creșterea consumului comunitar, păstrându-și cota de piață. Cu toate acestea, în cursul PA, industria comunitară a pierdut aproximativ 2,5 % din cota sa de piață, în comparație cu anul 2005.

(50)

Între 2003 și PA, în timp ce consumul comunitar a crescut cu 25 de puncte procentuale, volumul de vânzări al industriei comunitare către piața comunitară a crescut cu o cantitate echivalentă, iar cota sa de piață a rămas prin urmare constantă. În aceeași perioadă de timp, importurile care fac obiectul unui dumping au câștigat aproximativ 4 puncte procentuale de cotă de piață, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 141 000 tone vândute pe piața comunitară.

(51)

Prețurile medii unitare pentru vânzările industriei comunitare către clienți independenți au crescut în mod semnificativ între 2003 (154 EUR/tonă) și 2005 (244 EUR/tonă), apoi au cunoscut o evoluție descendentă în cursul PA, însă au rămas în continuare la un nivel cu 29 % mai mare decât cel din 2003 (199 EUR/tonă).

(52)

Dat fiind nivelul de subcotare a prețurilor importurilor în cauză, se poate afirma că aceste importuri au constituit un factor care a afectat prețurile de vânzare ale industriei comunitare.

(53)

Nivelul stocurilor de sfârșit de exercițiu financiar ale industriei comunitare a crescut considerabil în cursul perioadei analizate. Stocurile au crescut inițial cu 29 % în 2004, cu încă 41 de puncte procentuale în 2005 și cu 88 de puncte procentuale în cursul PA. În comparație cu volumul de producție anual, nivelul stocurilor este, cu toate acestea, relativ nesemnificativ (aproximativ 3,5 % în 2003 și 7,6 % în cursul PA). Deoarece volumul de vânzări al industriei comunitare către CE a crescut în cursul perioadei examinate, după cum s-a menționat în considerentul 48 de mai sus, creșterea stocurilor de sfârșit de exercițiu financiar se explică prin scăderea vânzărilor la export ale industriei comunitare în cursul perioadei examinate, după cum este descris în considerentul 70 de mai jos.

(54)

Investițiile anuale ale industriei comunitare pentru fabricarea produsului similar au rămas constante în timpul perioadei analizate, la un nivel de aproximativ 9 milioane EUR pe an, cu excepția unui nivel mai scăzut în mod provizoriu în 2004. Investițiile industriei comunitare au fost destinate întreținerii și reînnoirii echipamentelor existente (în parte pentru a îndeplini anumite obligații impuse de legislația de mediu a UE).

(55)

În cursul perioadei analizate, rentabilitatea industriei comunitare, calculată ca procentaj din vânzările nete, a crescut semnificativ între 2003 (11 %) și 2005 (18 %), însă situația s-a schimbat în mod dramatic în cursul PA, când industria comunitară a început să înregistreze pierderi (– 1 %). Diminuarea dramatică a rentabilității industriei comunitare a fost cauzată de scăderea bruscă a prețurilor de vânzare între 2005 și PA.

(56)

Randamentul investițiilor („RI”), exprimat ca reprezentând profitul în procente din valoarea contabilă netă a investiției, a urmat în linii mari tendința de rentabilitate.

(57)

În ceea ce privește fluxul de lichidități generat de industria comunitară, s-a descoperit o tendință negativă similară, având drept rezultat o deteriorare globală dramatică a situației financiare a industriei comunitare în cursul PA.

(58)

Industria comunitară nu a raportat nicio dificultate reală întâlnită în mobilizarea de capitaluri. Cu toate acestea, datorită naturii specifice a industriei, și anume aceea că procesul de producție nu poate fi oprit fără a distruge cuptoarele, închiderea unora dintre cuptoare și repornirea ulterioară a acestora ar necesita investiții suplimentare importante (estimate de către industria comunitară la aproximativ 2 milioane EUR per cuptor). Industria comunitară estimează că aptitudinea de a mobiliza capitaluri suplimentare pentru astfel de investiții ar fi limitată cu excepția situației în care investitorii recurg la profitabilitatea pieței de Coke 80+. În consecință, capacitățile de producție ale industriei comunitare sunt, în mod necesar, mai curând stabilite.

(59)

Nivelul de ocupare al forței de muncă în industria comunitară a scăzut cu 13 % între 2003 și perioada analizată. Comparativ cu producția crescută, productivitatea forței de muncă din industrie, măsurată ca rezultat între numărul de tone produse anual în prezent per persoană angajată, a rămas stabilă. Costul anual al forței de muncă per angajat a crescut cu 9 % în timpul perioadei analizate.

(60)

Date fiind volumul, cota de piață și prețul importurilor care fac obiectul unui dumping, impactul marjelor de dumping reale asupra industriei comunitare nu poate fi considerat neglijabil.

(61)

Astfel cum este indicat la considerentul 3, măsurile antidumping anterioare au fost suspendate în martie 2004, modificările temporare ale condițiilor pieței conducând la concluzia că o reluare a prejudiciilor privind importurile produsului în cauză originar din RPC era puțin probabilă. Perioada pentru care evoluția volumului și a prețului produsului vizat a făcut obiectul unei analize a fost de la 1 octombrie 2002 până la 30 septembrie 2003. Suspendarea a fost prelungită până în luna decembrie 2005, dată la care măsurile au expirat. În lumina celor de mai sus, se consideră că activitățile anterioare de dumping nu au influențat în mod semnificativ situația industriei comunitare în cursul perioadei vizate de această anchetă.

(62)

Între 2003 și PA, volumul importurilor produsului în cauză care fac obiectul unui dumping, originare din RPC, a crescut cu 45 %, iar cota lor de piață în cadrul Comunității a crescut cu aproximativ 4 puncte procentuale. În cursul perioadei vizate, prețurile medii ale importurilor care fac obiectul unui dumping au fost inferioare celor industriei comunitare în decursul perioadei vizate, mai puțin pentru anul 2004 considerat ca fiind un an excepțional. De asemenea, prețurile produselor importate din țara în cauză în cursul perioadei de anchetă au dus la subcotarea considerabilă a celor ale industriei comunitare. Într-adevăr, s-a putut constata o marjă de subcotare de 10,2 %.

(63)

Până în 2005, majoritatea indiciilor care atestau un prejudiciu au evoluat în mod pozitiv pentru industria comunitară (deși, încă din 2005, s-a putut constata un nivel inferior datorat anului excepțional 2004) înainte de a diminua în timpul perioadei de anchetă. Acesta este cazul mai ales în ceea ce privește indicatorii financiari ai industriei comunitare, în special indicele rentabilității: marjele de profit de 17-18 % realizate în cursul anilor 2004 și 2005 au scăzut în mod dramatic în timpul anchetei, industria comunitară înregistrând pierderi în această perioadă. De asemenea, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități au evoluat în manieră negativă. Această scădere importantă s-a datorat unei diminuări accentuate a prețurilor de vânzare între 2005 și perioada anchetei, când prețurile medii de vânzare ale produselor similare fabricate de către industria comunitară au scăzut cu 19 % în detrimentul rentabilității acestora.

(64)

Numeroși alți indicatori care atestă prejudiciul au evoluat, de asemenea, într-o manieră negativă între 2005 și perioada anchetei, deși această evoluție a fost mai puțin marcată ca rentabilitatea: volumul de vânzări al industriei comunitare a scăzut cu aproximativ 3 %, industria comunitară a pierdut 2,5 % din cota sa de piață, iar prețul mediu de vânzare a scăzut cu 19 %. Pe de altă parte, volumul producției, nivelul de utilizare a capacităților și nivelul de ocupare a forței de muncă au afișat o evoluție ușor pozitivă între 2005 și perioada de anchetă.

(65)

Prin prisma celor de mai sus, se poate concluziona provizoriu că industria comunitară a suferit prejudicii materiale în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(66)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile produsului vizat care fac obiectul unui dumping originare din RPC au cauzat prejudicii industriei comunitare într-un grad care poate fi considerat material. S-au mai examinat și alți factori cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul unui dumping, care ar fi putut, în același timp, să prejudicieze industria comunitară, pentru a asigura că prejudiciile posibile cauzate de acești alți factori nu au fost atribuite importurilor care fac obiectul unui dumping.

(67)

Între 2003 și PA, volumul importurilor produsului vizat originar din RPC a crescut cu 45 %, iar procentul acestora din piața comunitară a atins niveluri considerabile în decursul perioadei vizate, și anume reprezentând în mod constant 24 % sau mai mult din cota de piață. În perioada de anchetă, această cotă de piață a fost de 28 %. Prețul mediu al importurilor menționate anterior a crescut, în general, cu 46 % între 2003 și PA, dar prețurile au fost în general mai scăzute decât cele ale industriei comunitare din timpul perioadei vizate, mai puțin pentru perioada anului excepțional 2004. În timpul PA, prețurile medii ale importurilor din PRC au subcotat cu 10,2 % prețul mediu al industriei comunitare. Pentru a-și asigura prezența pe piețele naționale și datorită prețurilor scăzute pe piață antrenate de importurile din RPC, industria comunitară s-a simțit obligată să scadă prețurile sale de vânzare cu 29 % în cursul PA. Cu toate acestea, din 2005 până în perioada de anchetă, ea a pierdut 2,5 % din cota de piață.

(68)

Prin urmare, rezultatul acestei politici de preț neloiale aplicate importurilor din RPC care au făcut obiectul unui dumping a fost deprecierea prețurilor industriei comunitare și imposibilitatea acestora de a acoperi prețul ridicat al materiilor prime. Acest lucru a fost confirmat de reducerea considerabilă a rentabilității industriei comunitare în cursul PA.

(69)

Pe baza celor menționate anterior putem concluziona, momentan, că importurile la preț scăzut din RPC care au subcotat în mod considerabil prețurile industriei comunitare în cursul PA și care au sporit în volum, au avut un rol hotărâtor în deteriorarea situației industriei comunitare așa cum demonstrează scăderea puternică a rentabilității și deteriorarea altor indicatori financiari în cursul perioadei anchetei, precum și pierderea cotei de piață.

(70)

Așa cum se poate observa din tabelul de mai jos, volumul vânzărilor la exportul de Coke 80+ de către industria comunitară a scăzut cu 36 % în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, în cursul PA, în decursul căreia rentabilitatea industriei comunitare a scăzut, conform celor prezentate anterior, vânzările la export au crescut în mod considerabil. În plus, nivelul vânzărilor la export nu este foarte important în contextul vânzărilor generale ale industriei comunitare, acestea reprezentând doar 10 % din totalul vânzărilor din PA. Se poate, așadar, considera că scăderea acestor exporturi nu a avut un impact semnificativ asupra prejudiciului material suportat de către industria comunitară.

(71)

În conformitate cu cele mai exacte informații menționate în considerentul 38 de mai sus, în cursul perioadei examinate nu au existat alte importuri din țări terțe, altele decât cele provenind din RPC. În consecință, putem concluziona că importurile în CE a produselor originare din alte țări terțe nu au contribuit la prejudiciul material suportat de către industria comunitară.

(72)

În conformitate cu cele indicate în considerentul 35 de mai sus, ceilalți doi producători comunitari nu au cooperat la desfășurarea anchetei. Cu toate acestea, acești doi producători au furnizat Comisiei anumite informații privind producția lor generală și volumul de vânzări, aceste informații fiind confruntate cu informațiile furnizate de către producătorii comunitari care au cooperat la desfășurarea anchetei. Nicio informație cu privire la prețurile de vânzare ale celorlalți producători comunitari nu a fost disponibilă.

(73)

Pe baza informațiilor disponibile se estimează că volumul de vânzări în Comunitate al celorlalți doi producători comunitari se situează într-o marjă de 280 000-380 000 tone în cursul PA (8). În mod similar, cota de piață corespunzătoare a fost de aproximativ 20 %. Conform celor stabilite anterior, cota de piață a industriei comunitare a rămas relativ stabilă pe parcursul perioadei examinate, în timp ce importurile din China au câștigat în decursul aceleiași perioade o cotă de piață mai mare cu 4 puncte procentuale. Prin urmare, luând în considerare întreaga perioadă, importurile din China ar trebui să fi câștigat, în mod logic, volum, în principal, de la ceilalți producători comunitari. Totuși, cele 3 puncte procentuale din cota de piață câștigate de importurile din China în decursul PA corespund unei pierderi a cotei de piață de mărime echivalentă (2,5 puncte procentuale) de către industria comunitară.

(74)

Date fiind cele de mai sus și în absența unor informații contrare, putem concluziona că ceilalți producători comunitari nu au contribuit la prejudiciul material suportat de către industria comunitară.

(75)

Unele părți interesate au pretins că prejudiciul suportat de către industria comunitară a fost imputabil creșterii costului materiilor prime. În acest sens s-a constatat că materia primă de bază utilizată pentru producerea Coke 80+ este cărbunele cocsificabil care reprezintă aproximativ 50 % din costul de producție al Coke 80+. Cărbunele cocsificabil utilizat de către industria comunitară provine din Statele Unite, excepție făcând un producător comunitar care utilizează cărbune cocsificabil din surse locale. În ceea ce privește prețul cărbunelui cocsificabil plătit de către industria comunitară, ancheta a demonstrat că acest preț a crescut în mod semnificativ și constant în decursul perioadei examinate, astfel cum este ilustrat în tabelul de mai jos:

(76)

În acest sens, se observă că creșterea prețurilor materiilor prime între 2003 și 2005 ar putut fi repercutată asupra prețurilor de vânzare ale industriei comunitare, care, în conformitate cu mențiunile de la considerentul 51, a crescut în decursul aceleiași perioade și a coincis cu marjele de profit mai ridicate ale industriei comunitare. Dimpotrivă, în cursul PA, situația financiară a industriei comunitare s-a deteriorat în mod dramatic, ca urmare a scăderii considerabile a prețului de vânzare, în ciuda creșterii limitei prețului materiei prime cu doar 1 punct procentual în comparație cu 2005.

(77)

Prin urmare, putem considera că prețul materiilor prime nu a contribuit la prejudiciul material suportat de către industria comunitară.

(78)

În concluzie, analiza precedentă a demonstrat că importurile provenind din RPC au provocat în timpul PA o depreciere importantă a prețurilor pe piața comunitară, când importurile acestora au contribuit în mod sever la subcotarea prețurilor industriei comunitare. Această depreciere a prețurilor a antrenat o scădere considerabilă în prețurile de vânzare ale industriei comunitare care, la rândul său, a coincis cu scăderea bruscă a rentabilității industriei comunitare, a randamentului investițiilor și a fluxului de lichidități. În plus, creșterea importurilor provenind din China în cursul PA a permis exportatorilor chinezi să câștige o cotă de piață (3 puncte procentuale), ceea ce se reflectă în pierderea de către piața industriei comunitare a unui procent similar (2,5 puncte procentuale).

(79)

Pe de altă parte, analiza altor factori care ar fi putut aduce un prejudiciu industriei comunitare a demonstrat că niciunul dintre aceștia nu a putut avea un efect negativ semnificativ.

(80)

Ținând seama de analiza menționată anterior, care a făcut o distincție clară și a diferențiat efectele tuturor factorilor cunoscuți privind situația industriei comunitare de efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, s-a ajuns la concluzia provizorie că importurile de dumping originare din țara vizată au cauzat un prejudiciu semnificativ Comunității, în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(81)

Comisia a examinat dacă, în ciuda concluziilor privind dumpingul, prejudiciul și legătura de cauzalitate, existau motive imperioase pentru a concluziona că nu este în interesul Comunității să se adopte măsuri în acest caz special. În acest sens și în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a analizat impactul probabil al măsurilor asupra tuturor părților în cauză, precum și consecințele absenței unor astfel de măsuri. Din motive de confidențialitate, în locul cifrelor reale, datele privind importatorii sau utilizatorii individuali sunt prezentate sub formă de intervale.

(82)

În conformitate cu mențiunile de la considerentul 35 de mai sus, industria comunitară este alcătuită din cinci societăți, cu instalații de producție în Republica Cehă, Italia și Spania și care angajează aproximativ 750 de persoane implicate direct în producție, vânzări și gestionarea produsului similar. Dacă sunt impuse măsuri antidumping, ne putem aștepta ca deprecierea prețului de vânzare al industriei comunitare să ia sfârșit și ca prețurile industriei comunitare să înceapă să se restabilească, în consecință ameliorându-se situația financiară a industriei comunitare.

(83)

Pe de altă parte, în absența impunerii unor măsuri antidumping, este posibil ca evoluția negativă în dezvoltarea indicatorilor financiari ai industriei comunitare, în special a rentabilității, să continue. În acel moment este posibil ca industria comunitară să piardă cotă de piață dat fiind că aceasta nu va mai fi capabilă să urmărească prețurile pieței stabilite de importurile provenind din RPC. Aceasta va duce, probabil, la reduceri ale producției și ale investițiilor, precum și la închiderea unor capacități de producție și pierderi de locuri de muncă în cadrul Comunității.

(84)

În concluzie, instituirea de măsuri antidumping ar trebui să permită industriei comunitare să-și corecteze efectele de dumping prejudiciabil constatat.

(85)

În conformitate cu mențiunile din considerentul 9 de mai sus, un singur importator/comerciant a răspuns la chestionar. Pe baza informațiilor menționate în considerentul 36, în cursul PA, această societate a efectuat practic toate importurile comunitare ale produsului vizat.

(86)

Pe baza informațiilor înaintate de către importatorul vizat, s-a stabilit că proporția importurilor produsului în cauză, provenind din RPC a reprezentat aproximativ 20 % din cifra de afaceri totală a societății în cursul PA. Importatorul/comerciantul cumpără Coke 80+ nu doar din RPC, ci și din alte surse, inclusiv din industria comunitară. Marja medie de profit realizată de către importatorul respectiv, în comerțul său cu Coke 80+, este de aproximativ 5-10 %.

(87)

Importatorul cooperant vizat nu este în favoarea instituirii măsurilor. Dată fiind poziția extrem de puternică a acestui importator privind importurile produsului vizat, este posibil să repercuteze asupra utilizatorilor, majoritatea, dacă nu integralitatea costurilor suplimentare cauzate de măsurile antidumping. În acest sens, impunerea unei taxe antidumping la importurile din RPC, astfel cum se explică în considerentul 82 de mai sus, va conduce cel mai probabil la o corecție ascendentă a prețurilor pieței. Prin urmare, ne putem aștepta ca importatorii care cumpără produsul din RPC să repercuteze costurile acestor taxe asupra consumatorului final. În orice caz, în vederea ponderii limitate a acestui produs în activitățile importatorilor și a marjei de profit atinsă în prezent privind comercializarea Coke 80+ se preconizează că taxa, astfel cum s-a stabilit provizoriu, nu va afecta, într-o măsură semnificativă, situația financiară a acestor operatori economici.

(88)

Astfel cum se menționează în considerentul 9 de mai sus, s-au primit răspunsuri la chestionare și alte observații de la un număr mare de utilizatori și de la asociațiile acestora. Industria comunitară pentru utilizatori este alcătuită din două sectoare principale, și anume producătorii de vată minerală bazaltică și turnătoriile.

(89)

Chestionarele utilizatorilor au fost trimise de către filialele Rockwool International A/S („Rockwool”), principalul producător de vată minerală bazaltică din Comunitate. Rockwool utilizează Coke 80+ în producția de vată minerală bazaltică ca agent de combustie pentru a topi piatra. Vata minerală bazaltică este utilizată în special ca material izolant. Marja de profit realizată de către întregul grup Rockwool în cursul PA a fost mai mare de 10 %.

(90)

S-a stabilit că Rockwool reprezenta aproximativ 13 % din consumul total de Coke 80+ din Comunitate în cursul PA și aproximativ 18 % din importurile totale de Coke 80+ din China.

(91)

Societatea deține cincisprezece uzine de producție în Comunitate și are un total de aproximativ 6 600 de angajați. Coke 80+ originar din China este utilizat în uzinele Rockwool din trei state membre, care beneficiază de un personal de 2 400 de angajați, în timp ce restul uzinelor utilizează Coke 80+ originar din Comunitate. În cursul PA, Comisia a stabilit că Coke 80+ a reprezentat între 4 % și 8 % din costul total de producție al acelor societăți Rockwool care au utilizat Coke 80+ originar din China.

(92)

Se estimează că turnătoriile reprezintă aproape 80 % din consumul total de Coke 80+ din Comunitate. În turnătorii, Coke 80+ este utilizat ca agent de combustie pentru topirea deșeurilor pentru producerea pieselor turnate din fier, care se utilizează ca în producția pieselor pentru sectorul automobilelor, tehnic și mecanic, precum și în sectorul serviciilor publice.

(93)

Impactul eventual al oricărei măsuri antidumping privind turnătoriile a fost estimat pe baza răspunsurilor trimise de către turnătoriile din Comunitate reprezentând aproximativ 18 % din consumul total de Coke 80+ din Comunitate și de asemenea, de aproximativ 18 % din totalul importurilor produsului vizat de către RPC în cursul PA. S-au mai primit solicitări motivate din partea CAEF și a Asociației germane de turnătorie.

(94)

Coke 80+ a fost considerat ca reprezentând în cursul PA între 3 % și 6 % din totalul costurilor de producție ale turnătoriilor care iau parte la examinare. Această cifră este diferită de estimările CAEF conform cărora prețul cocsului ar putea reprezenta peste 15 % din costul de producție al produselor din fontă.

(95)

Primul argument major prezentat de către utilizatori împotriva instituirii măsurilor constă în faptul că producătorii europeni nu pot face față singuri la cererea de cocs din Comunitate. Acest argument a fost recunoscut, de asemenea, de către industria comunitară și este atestat prin faptul că consumul comunitar în cursul PA a fost de 1,6 milioane tone (cifră care, conform previziunilor utilizatorilor, este susceptibilă să crească în următorii ani), în timp ce, conform informațiilor obținute de la producătorii industriei comunitare și de la ceilalți producători din Comunitate (a se vedea considerentul 72 de mai sus), producția totală comunitară a fost, la momentul respectiv, de 1,3 milioane tone. Dat fiind că rata de utilizare a capacităților industriei comunitare este ridicată, este evident că importurile sunt necesare pentru a răspunde solicitărilor utilizatorilor, chiar dacă integralitatea producției CE ar fi consumată în cadrul Comunității.

(96)

În acest sens, ar trebui menționat că scopul măsurilor antidumping este acela de a evita ca practicile comerciale neloiale să aibă un efect prejudiciabil asupra industriei comunitare și de a restabili o situație de concurență efectivă pe piața comunitară și nu de a înceta importurile. În ceea ce privește mediul concurențial pe piața Comunității, ar trebui menționat că, deși efectul instituirii măsurilor antidumping riscă să fie creșterea nivelului prețurilor exporturilor originare din RPC în Comunitate, măsurile propuse nu au ca scop închiderea pieței comunitare exportatorilor chinezi și, prin urmare, vor permite produselor chinezești să rămână prezente pe piață.

(97)

În afară de aceasta, utilizatorii au argumentat că instituirea măsurilor ar avea ca rezultat o creștere a costurilor de producție, care ar afecta competitivitatea acestora, compromițând astfel activitatea lor de producție în cadrul Comunității. De asemenea, s-a argumentat că situația ar fi și mai sumbră pentru utilizatorii care nu ar putea trece de la Coke 80+ chinezesc la Coke 80+ european, dat fiind că nu ar avea o altă variantă decât să suporte povara suplimentară a unei taxe antidumping.

(98)

Ancheta a demonstrat că Coke 80+ reprezintă între 4 % și 8 % din totalul costurilor producției de vată minerală bazaltică și între 3 % și 6 % din totalul costurile de producție al topitoriilor. Prin urmare, chiar dacă importatorii ar repercuta costul integral al taxei antidumping asupra utilizatorilor, o astfel de taxă ar antrena o creștere maximă teoretică în costul producției în cazul Rockwool și al topitoriilor de aproximativ 1 %.

(99)

În plus, ar trebui menționat că, în cazul unei reduceri sau a unei eventuale dispariții a industriei comunitare de Coke 80+, sursele de aprovizionare disponibile ar fi, de asemenea, reduse, cu efectele negative corespunzătoare pentru utilizatorii comunitari, pentru care Coke 80+ este de o importanță strategică. Într-un asemenea caz, aprovizionarea în Comunitate cu Coke 80+ ar putea deveni total dependentă de producția chineză care ar beneficia în acel moment de o poziție dominantă pe piața comunitară. În acest sens, putem considera că existența unei surse de aprovizionare alternative este vitală pentru garantarea unui acces corespunzător la materiile prime.

(100)

Informațiile furnizate Comisiei demonstrează că lipsa ofertei de cocs chinezesc Coke 80+ pentru export are loc, în prezent, din motive independente de procedura antidumping, dar care în schimb se bazează pe măsurile adoptate de către guvernul chinez privind frânarea exporturilor, inter alia, ale produsului vizat. Taxa de export pentru Coke 80+ a crescut, de asemenea, la 1 iunie 2007, de la 5 % la 15 %. Reducerea sau chiar dispariția industriei comunitare ar putea agrava aceste probleme și antrena o insuficiență a ofertei pentru industria comunitară. Pe de altă parte, eliminarea avantajelor dobândite în mod neloial prin practicile de antidumping are rolul de a preveni declinul industriei comunitare și de a contribui astfel la menținerea unui spectru larg de surse de aprovizionare și chiar de a întări concurența între producătorii actuali.

(101)

Elementele de probă furnizate Comisiei la acest nivel indică că Coke 80+ reprezintă doar o proporție marginală din ansamblul costurilor producătorilor de vată minerală bazaltică și a turnătoriilor și că impactul unei măsuri antidumping asupra costurilor poate fi considerat, prin urmare, ca fiind limitat. În plus, nu este exclus ca importatorii să suporte o parte din creșterea costurilor sau că utilizatorii ar putea repercuta, parțial sau integral, creșterea costurilor asupra consumatorilor lor finali. Prin urmare, se concluzionează că impactul măsurilor antidumping, precum cele propuse, nu va afecta în mod semnificativ situația economică a utilizatorilor. În vederea impactului limitat al unei măsuri antidumping privind costurile utilizatorilor, este puțin probabil ca instituirea măsurilor să antreneze închiderea vreunei fabrici. Prin urmare, impactul privind locurile de muncă în cazul utilizatorilor nu pare să fie semnificativ.

(102)

Ne putem aștepta ca această instituire a măsurilor antidumping să îmbunătățească rentabilitatea industriei comunitare cu efecte benefice importante privind condițiile competitive pe piața comunitară. Ținând seama de deteriorarea situației financiare a industriei comunitare, există un risc ca, în absența unor măsuri, industria comunitară să fie adusă în situația de a-și închide linia de producție și de a-și concedia angajații. În acest caz, piața comunitară va deveni din ce în ce mai dependentă de importuri.

(103)

În ceea ce privește importatorii, în timp ce efectele negative ar putea lua forma unor creșteri de preț, aceste efecte ar putea fi limitate prin reducerea marjelor sau prin repercutarea majorării prețurilor asupra utilizatorilor.

(104)

În ceea ce privește utilizatorii, o taxă antidumping precum cea propusă ar avea un efect foarte limitat asupra costurilor de producție ale acestora.

(105)

Ținând seama de cele menționate anterior, se admite provizoriu că în cazul de față nu există un motiv absolut necesar care să împiedice instituirea măsurilor și că instituirea măsurilor ar fi conformă interesului Comunității.

(106)

Ținând seama de concluziile stabilite privind dumpingul, prejudiciul, legătura de cauzalitate și interesul Comunității, ar trebui instituite măsuri provizorii pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping.

(107)

Nivelul măsurilor antidumping provizorii trebuie să fie suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping, fără a depăși marjele de dumping constatate. Pentru a calcula valoarea taxei necesare pentru eliminarea efectelor practicilor de dumping prejudiciabile, se consideră că măsurile ar trebui să permită industriei comunitare să își acopere costurile și să obțină, înainte de impozitare, profitul pe care l-ar obține în condiții normale de concurență, și anume în absența importurilor care fac obiectul unui dumping. Marja de profit înainte de impunere, utilizată provizoriu pentru acest calcul, este de 15,3 % din cifra de afaceri, ceea ce corespunde marjei medii realizate de către industria comunitară în cursul anilor 2003-2005.

(108)

Majorarea de preț necesară a fost determinată prin compararea prețului de import mediu, utilizat pentru a stabili subcotarea (a se vedea considerentul 43 de mai sus), cu prețul neprejudiciabil al produsului similar comercializat de către industria comunitară pe piața comunitară. Prețul neprejudiciabil a fost obținut prin ajustarea prețului de vânzare al industriei comunitare astfel încât să reflecte marja de profit menționată anterior. Diferența rezultată din această comparație, exprimată în procente din valoarea CIF de import calculată are o valoare de 35,7 %, și anume inferioară marjei de dumping constatate.

(109)

Dat fiind că niciun producător-exportator din RPC nu a solicitat un tratament individual, un sigur nivel de eliminare a prejudiciului a fost calculat pentru toți exportatorii din RPC.

(110)

Având în vedere cele menționate mai sus, se consideră că, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, trebuie să se instituie o taxă antidumping provizorie în cazul importurilor originare din RPC, la nivelul marjei celei mai scăzute de dumping sau prejudiciu, în conformitate cu norma taxei celei mai reduse.

(111)

În baza celor de mai sus, ratele provizorii ale taxei antidumping ar trebui să se ridice la 35,7 %.

(112)

Măsurile antidumping pot lua diferite forme, scopul rămânând mereu același, și anume eliminarea efectelor dumpingului prejudiciabil. După PA, s-au observat creșteri semnificative în prețurile importurilor originare din China pentru produsele vizate; într-adevăr sub niveluri prejudiciabile. În aceste circumstanțe și dat fiind că în trecut, piața s-a caracterizat printr-o volatilitate sporită a prețului putem considera că o taxă sub forma unui preț minim la import („PMI”) este cea mai potrivită formă de măsură antidumping în acest caz. Un preț minim la import („PMI”) va asigura că produsul vizat nu este vândut la prețuri prejudiciabile și că în același timp, nu vor crește prețurile în mod nejustificat în momente în care acestea se află la un nivel suficient de ridicat. Ne putem aștepta ca un PMI să aducă stabilitate pe piață pentru că va asigura industriei comunitare un nivel de preț adecvat permițându-i să opereze în condiții economice viabile; în același timp, un asemenea preț va constitui un punct de referință pentru importatori și utilizatori în planificarea, cu suficient de mult timp înainte, a activităților lor economice.

(113)

Valoarea prețului minim la import rezultă din aplicarea, asupra prețurilor de export, a marjei de prejudiciu utilizate în calculul nivelului de eliminare a prejudiciului în cursul PA. Prețul minim la import astfel calculat este de 227 EUR per tonă.

(114)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 14 de mai sus, Coke 80+ este importat în cadrul aceleiași nomenclaturi vamale ca și Coke 80–. Aceste două produse se diferențiază numai prin dimensiunile lor, dar sunt destinate pentru două sectoare distincte și sunt fabricate în principal de producători diferiți din Comunitate. Prezentul regulament vizează reglementarea importului pentru Coke 80+ pus în liberă circulație pe piața Comunității. Atâta timp cât importurile de Coke 80– pot conține un anumit procentaj de Coke 80+ este necesar să se asigure că instituirea unei taxe privind Coke 80+ nu antrenează, în cazul unor transporturi mixte, o aplicare nejustificată a taxelor privind Coke 80–.

(115)

Prin urmare, taxa antidumping trebuie să se aplice și cocsului din cărbune în bucăți cu un diametru mai mare de 80 mm care este expediat sub formă de amestec conținând cocs și cărbune în bucăți cu un diametru mai mare de 80 mm și cocs din cărbune în bucăți cu un diametru mai mic, doar dacă se stabilește că cantitatea de cocs din cărbune în bucăți cu un diametru mai mare de 80 mm nu depășește 20 % din greutatea netă uscată a amestecului în cauză. Cantitatea de cocs din cărbune în bucăți cu un diametru mai mare de 80 mm conținută în astfel de amestecuri poate fi determinată pe baza eșantioanelor, în conformitate cu articolele 68-70 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului (9). În cazurile în care cantitatea de cocs din cărbune în bucăți cu un diametru mai mare de 80 mm este determinată pe baza eșantioanelor, acesta din urmă trebuie să fie selecționat în conformitate cu norma ISO 18238:2006.

(116)

Totuși, dacă ar trebui să se constate că un amestec de cocs cu cărbune (Coke 80+ și Coke 80–) a fost descărcat și pus în liberă circulație pe piața comunitară sub codul NC ex 2704 00 19, înainte să fi fost verificat și este vândut drept Coke 80+, atunci va fi considerat echivalent produsului în cauză și va fi, așadar, supus dispozițiilor prezentului regulament.

(117)

Este recunoscut că înainte de a ajunge la o concluzie definitivă, un anumit număr de elemente ca, de exemplu, volumul de import și prețurile la import, în special pentru 2004, efectele privind Comunitatea și piețele mondiale în urma recentelor decizii ale guvernului chinez în ceea ce privește exporturile de cocs, precum și fezabilitatea unui sistem de indexare aplicat prețului minim de import, necesită în continuare să fie examinate. Cu toate acestea, informațiile culese și analizate până în acest moment al anchetei arată clar existența unui dumping, a unui prejudiciu, a unei legături de cauzalitate între dumping și prejudiciu și faptul că instituirea măsurilor nu ar contraveni interesului Comunității. În consecință, putem concluziona că necesitatea obținerii unor informații mai ample și aprofundării analizei elementelor menționate anterior înaintea unei concluzii definitive nu constituie un impediment în instituirea unor măsuri provizorii.

(118)

În interesul unei bune administrări, ar trebui fixată o perioadă în decursul căreia părțile interesate care s-au făcut cunoscute în limita de timp specificată în avizul de inițiere să își poată face cunoscute în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. În afară de aceasta, ar trebui precizat că toate concluziile privind instituirea de taxe, stabilite în sensul prezentului regulament, sunt provizorii și pot fi reexaminate în scopul instituirii oricărei taxe definitive,