Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Măsuri urgente de sprijinire a ocupării forței de muncă și a veniturilor în timpul crizei provocate de pandemie”

(aviz din proprie inițiativă)

(2021/C 517/03)

Raportor:

domnul Cinzia DEL RIO

Decizia Adunării Plenare	26.4.2021
Temei juridic	Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	7.9.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	22.9.2021
Sesiunea plenară nr.	563
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	211/1/4

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE sprijină strategia UE de combatere a crizei provocate de pandemie, de revitalizare și consolidare a sistemelor economice, sociale și de sănătate ale statelor membre și de protejare a sistemului de producție, a ocupării forței de muncă și a sprijinului pentru venitul personal.

1.2.

CESE sprijină instituirea SURE ca instrument financiar inovator de solidaritate europeană pentru a menține locurile de muncă, a acorda sprijin pentru venit lucrătorilor și a sprijini întreprinderile și ca instrument de integrare și reziliență socioeconomică în UE.

1.3.

CESE subliniază valoarea socială a SURE care, prin emiterea de obligațiuni pentru finanțarea inițiativelor cu scop social, anticipează mecanismul programului Next Generation EU.

1.4.

CESE salută inițiativa SURE, care – prin finanțarea schemelor de șomaj tehnic, a sprijinului pentru venit și a sprijinului pentru întreprinderi – a permis protejarea unui sfert din întreaga populație, menținând locurile de muncă și capacitatea de producție a întreprinderilor, având un impact pozitiv asupra economiei și a pieței forței de muncă. Cu toate acestea, se subliniază că aceste cifre nu scot destul în evidență măsurile individuale finanțate de diversele țări, sumele alocate și categoriile de lucrători care beneficiază de ajutor.

1.5.

CESE propune înființarea unui observator care să supravegheze funcționarea SURE pe toată durata sa, cu implicarea partenerilor sociali și a altor organizații ale societății civile, pentru a monitoriza și evalua impactul măsurilor finanțate în fiecare țară, inclusiv pentru a identifica modele de viitor pentru sistemele de reducere a timpului de lucru și de sprijinire a veniturilor în situații asemănătoare de criză.

1.6.

În perioadele de criză economică, rapiditatea luării deciziilor și a alegerilor este un factor determinant. Din acest motiv, CESE apreciază repeziciunea cu care Comisia Europeană a înființat SURE și celeritatea cu care a încheiat negocierile cu statele membre într-un termen scurt, demonstrând capacitate de reacție în raport cu gravitatea crizei.

1.7.

CESE recomandă ca instrumentul SURE să fie utilizat în combinație cu acțiuni de politică active pe piața muncii și cu programe de formare și recalificare profesională menite să creeze locuri de muncă stabile și de calitate, combătând formele de muncă fragmentate, instabile și plătite insuficient, care nu oferă nicio garanție de securitate socială și care afectează și sistemele publice de protecție socială.

1.8.

CESE consideră că SURE este unul dintre instrumentele adecvate menite să stimuleze angajatorii să îi păstreze pe lucrători, în ciuda reducerii activității de producție. Măsurile de alocare a unei cote din timpul de lucru pentru formare pot fi încurajate prin acorduri colective. Acest lucru le permite întreprinderilor să adapteze competențele lucrătorilor, alocând o parte din timpul lor de lucru pentru formare, cu remunerarea personalului care urmează cursuri de formare din fondurile alocate prin intermediul SURE.

1.9.

CESE subliniază că, inclusiv din perspectiva noilor provocări ale tranziției către o economie verde și digitală, trebuie definită mai consistent dimensiunea socială europeană (asigurând competitivitatea Europei în context global) și trebuie completată cu un plus de coeziune, ținând seama de măsurile identificate în planul de acțiune din Pilonul european al drepturilor sociale, inclusiv cu măsuri și investiții în sprijinul ocupării forței de muncă, al formării și al politicilor active pe piața forței de muncă.

1.10.

CESE sprijină comunicarea CE de suspendare a clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere și solicită o reorientare către un cadru de guvernanță economică revizuit și reechilibrat, menit să promoveze investițiile productive. Va fi esențial ca statele membre să fie ajutate să pună finanțele publice pe un temei sustenabil, consolidând astfel încrederea în investiții.

1.11.

În opinia CESE, consensul între partenerii sociali și participarea lor reprezintă o valoare adăugată a politicilor europene și naționale. Implicarea lor în acțiunile cofinanțate de SURE este, ca atare, esențială, fiind necesar să se pună accentul și pe negocierea colectivă în anumite sectoare specifice, cele mai afectate de criză. Este esențial însă ca implicarea partenerilor sociali să fie substanțială și legitimă, nu doar formală.

1.12.

CESE recunoaște pe deplin rezultatele pozitive ale instrumentului SURE evidențiate în raportul Comisiei din martie 2021 și sprijină propunerea de stabilizare a sa în sprijinul lucrătorilor și al întreprinderilor, ca instrument de integrare și reziliență socioeconomică a UE în perioade de criză precum cea actuală, inclusiv în urma monitorizării și evaluării Observatorului privind funcționarea SURE, propus de CESE spre înființare.

1.13.

CESE salută Recomandarea (UE) 2021/402 al Comisiei (1) (EASE) privind sprijinul activ și eficace acordat pentru ocuparea forței de muncă (EASE), care adoptă abordarea strategică de a trece treptat de la măsurile de urgență implementate în timpul pandemiei la cele noi necesare pentru a asigura o redresare generatoare de locuri de muncă, în special politicile active în domeniul pieței forței de muncă, cum ar fi stimulentele temporare pentru angajare pentru grupurile vulnerabile, oportunitățile de perfecționare și reconversie profesională și sprijin antreprenorial, inclusiv pentru economia socială.

2.   Introducere

2.1.

Economia europeană a fost grav afectată de actuala pandemie. CESE salută măsurile economice și sociale pe care UE le-a pus în aplicare prin mijlocirea unor instrumente extraordinare de contracarare a efectelor crizei pandemice, deoarece ele reprezintă o ocazie excelentă de a remodela o Europă mai echitabilă și mai solidară, a realiza o economie socială de piață competitivă și de a aborda noile provocări legate de tranziția verde și digitală. Pe lângă planul Next Generation EU, printre aceste instrumente se regăsesc: — măsurile luate la nivel național, ca parte a flexibilizării normelor bugetare ale UE; — măsurile naționale de sprijin sub formă de lichidități, aprobate în temeiul unor norme temporare și flexibile cu privire la ajutoarele de stat; — consolidarea liniilor de credit garantate întreprinderilor de Banca Europeană de Investiții (BEI), prin crearea unui nou fond de garantare; — mecanismul european de stabilitate (MES), introdus prin amendarea Tratatului de la Lisabona pentru a oferi împrumuturi necondiționate în domeniul sănătății; — instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE – support to mitigate unemployment risks in an emergency).

2.2.

Scopul prezentului aviz este de a analiza impactul măsurilor de urgență pentru a limita șomajul, a sprijini veniturile și a sprijini întreprinderile, cu un accent deosebit pe instrumentul SURE.

2.3.

Până în aprilie 2020, peste 50 milioane de lucrători din diverse țări europene au fost incluși în programele de reducere a timpului de lucru (2) sau în măsuri similare instituite ad hoc, pentru a face față pierderii de ore de lucru, parțial sau total. Eurofound a identificat 500 de măsuri, majoritatea vizând ajutorul pentru întreprinderi (35 %), sprijinul pentru venit (pe lângă măsurile de șomaj tehnic, 20 %) și protecția locurilor de muncă (13 %) (3). Întreprinderile din industria prelucrătoare, din comerț, servicii, turism și cultură au fost cele mai afectate de criză (4).

2.4.

Diversele scheme de sprijin ce acoperă orele nelucrate, existente în cele mai multe țări europene, reprezintă instrumentul cel mai utilizat pentru a proteja locurile de muncă în perioadele de criză economică, deoarece au efecte pozitive asupra lucrătorilor și întreprinderilor. În raportul său din 2020 privind prezentarea programului SURE, Comisia Europeană subliniază că „pentru că evită disponibilizările inutile, schemele de sprijin în caz de șomaj tehnic pot limita gravitatea și durata unui șoc temporar asupra economiei și a pieței forței de muncă din statele membre. Ele contribuie la sprijinirea veniturilor familiilor și la menținerea capacității de producție și a capitalului uman al întreprinderilor și al economiei în ansamblu” (5).

2.5.

În țările în care astfel de programe existau deja, guvernele au luat măsuri ad hoc pentru a facilita accesul la ele, a defini criteriile de eligibilitate, a extinde acoperirea și a spori sprijinul economic, dar cu diferențe mari între țări (6).

2.6.

Aceste măsuri au permis întreprinderilor să acopere – cu costuri reduse sau fără costuri – șomajul parțial, în funcție de reducerea activității economice, reducând semnificativ numărul locurilor de muncă expuse riscului, din cauza lipsei de lichidități. În mai multe state membre ale UE, unele categorii de lucrători cu profesii atipice nu se pot bucura de diverse forme de sprijin, mai ales lucrătorii cu contracte ocazionale și, în unele cazuri, lucrătorii temporari (agency workers), lucrătorii cu contracte pe durată determinată, în timp ce în alte state ajutorul public a fost extins la anumite forme de activitate independentă (7). Procedurile și criteriile de accesare a acestor subvenții diferă în funcție de țări în ceea ce privește acoperirea, beneficiarii, durata etc. (8).

2.7.

Schemele de sprijinire a persoanelor în șomaj tehnic au contribuit la prevenirea întreruperii relațiilor de muncă, aspect foarte costisitor pentru întreprinderi și lucrători. În trimestrul al doilea din 2020, aceste măsuri de menținere a locurilor de muncă au redus semnificativ pierderile de locuri de muncă, de la 12 %, conform estimărilor, la 4 % în țările OCDE. În UE, datele arată că numărul lucrătorilor angajați oficial, dar cu zero ore prestate, s-a dublat, ajungând la 17 % în al doilea trimestru al anului 2020, comparativ cu aceeași perioadă din 2019 (9).

2.8.

Ar trebui luat în considerare impactul crizei ocupării forței de muncă asupra femeilor și tinerilor, adesea angajați cu contracte atipice, în locuri de muncă cu salarii mici, care nu oferă nicio garanție de securitate socială, și mai vulnerabili la situații instabile. În plus, ei reprezintă o parte foarte mare a forței de muncă în sectorul turismului, în sectorul hotelier și de catering, care au fost grav afectate, precum și în domeniul culturii, al activităților recreative și în sectorul fără scop lucrativ al serviciilor sociale. Redresarea economică va trebui să includă și măsuri specifice de combatere a inegalităților de gen și de vârstă care existau deja dinaintea crizei actuale și să pună în aplicare măsuri pe termen scurt și mediu (10).

2.9.

Pe lângă măsuri de sprijinire a reducerii timpului de lucru, mai multe țări au adoptat măsuri de protecție împotriva concedierii în întreprinderile care beneficiază de sprijin public pentru șomaj parțial, atât pentru a evita abuzurile în perioada de criză, cât și pentru a crea condiții de utilizare a ajutoarelor publice naționale și europene, care trebuie utilizate, menite să evite concedierile și să sprijine temporar întreprinderile până la redresare. În unele țări, contractele colective de muncă prevăd interzicerea concedierilor în caz de acordare a unor ajutoare publice (11).

2.10.

Negocierile colective au jucat un rol important, atât prin introducerea unor acorduri și protocoale specifice, pentru a combate și gestiona situația de urgență sanitară la locul de muncă, cât și a unor dispoziții contractuale ad-hoc în timpul pandemiei, prin modificarea organizării muncii și a condițiilor de muncă (de exemplu, în Germania, Franța, Italia, Suedia, Spania, Austria, Danemarca). Și alte forme de sprijin pentru întreprinderi au fost adoptate în unele țări (moratoriu privind plata ratelor la împrumuturi, amânare sau suspendare a plății impozitelor, chiriilor sau contribuțiilor sociale), constând în amânarea angajamentelor de plată și fiind gândite să sprijine întreprinderile (mai ales IMM-urile) sau persoanele cu activități independente, pentru a menține locurile de muncă și a furniza lichidități pe termen scurt.

3.   SURE: trăsături specifice, reglementări aferente și primele rezultate

3.1.

Instrumentul european SURE al UE este un fond temporar de până la 100 miliarde EUR, ce oferă statelor membre asistență financiară sub formă de împrumuturi, în condiții preferențiale, pentru a combate șomajul, a sprijini persoanele cu program redus de muncă și veniturile pentru toți lucrătorii. Fondul va rămâne operațional până la 31 decembrie 2022.

3.2.

Obligațiunile emise pentru prima dată de Comisia Europeană în temeiul instrumentului SURE sunt obligațiuni sociale, ce garantează celor care investesc în astfel de obligațiuni că fondurile mobilizate sunt alocate efectiv unor scopuri sociale. Cererea a fost de 10 ori mai mare decât oferta și a asigurat un randament competitiv pe piață.

3.3.

De la introducerea sa, peste 90 % din pachetul financiar total a fost alocat de Consiliu unui număr de 19 state membre, pe baza propunerilor Comisiei (12). Dintre aceste țări, 15 au utilizate sumele pentru a contribui la finanțarea schemelor de șomaj parțial sau a măsurilor similare, iar 14 țări au finanțat măsuri de sprijinire a lucrătorilor independenți.

3.4.

Unele țări nu au cerut să li se aloce fonduri din SURE. Guvernele acestor țări au invocat motive diverse în acest sens: în unele țări, existau destule fonduri naționale disponibile pentru a acoperi cheltuielile publice subsidiare legate de creșterea șomajului; altele au putut găsi pe piață resurse suplimentare la rate tot atât de avantajoase; în alte cazuri, alegerea s-a datorat costurilor legate de procedurile administrative necesare pentru a avea acces la SURE, iar alte țări au utilizat măsurile temporare introduse de Comisie pentru flexibilizarea bugetelor și pentru ajutoarele de stat (13).

3.5.

Pe baza rapoartelor furnizate de statele membre, Comisia Europeană estimează, în raportul său din martie 2021 (14), că SURE a sprijinit în 2020 între 25 și 30 milioane de lucrători, reprezentând un sfert din populația totală încadrată în muncă din statele membre beneficiare. Este vorba de aproximativ 21,5 milioane de angajați și 5 milioane de persoane care desfășoară o activitate independentă. În plus, între 1,5 și 2,5 milioane de întreprinderi au beneficiat de acest mecanism, reprezentând 12-16 % din întreprinderile din statele membre beneficiare (15).

3.6.

Raportul subliniază că schemele de sprijin public finanțate prin SURE au ca efect reducerea costurilor forței de muncă pentru întreprinderi și oferirea de sprijin alternativ pentru venitul familiilor, cu rezultate mai bune decât indemnizațiile de șomaj tradiționale. În plus, Comisia subliniază că sistemele de sprijinire a ocupării forței de muncă sunt mai eficiente în țările care aveau deja sisteme naționale de ajutor menite să atenueze impactul șomajului.

3.7.

Până la finele anului 2020, 80 % din cheltuielile publice totale planificate pentru măsuri eligibile fuseseră deja efectuate. Aproape toate statele membre au cheltuit sau intenționează să cheltuiască suma totală acordată în cadrul SURE.

3.8.

Datorită ratingului de credit ridicat al Comisiei Europene, statele membre au economisit dobânzi de aproximativ 5,8 de miliarde EUR prin utilizarea SURE, în comparație cu ce ar fi plătit dacă ar fi emis ele însele datorie suverană. Este probabil ca plățile viitoare să genereze alte economii.

4.   Observații generale

4.1.

CESE aprobă strategia UE de combatere a crizei pandemice, de redresare și de consolidare a rezilienței sistemelor economice, sociale și sanitare ale statelor membre și de protejare a ocupării forței de muncă și consideră că este potrivită pentru a defini și completa în continuare dimensiunea socială europeană, asigurând în același timp competitivitatea Europei în context global. Planul de acțiune pentru punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale stabilește măsurile ce trebuie luate pentru a încuraja investițiile necesare pentru o creștere durabilă și favorabilă incluziunii.

4.2.

CESE a subliniat în repetate rânduri că trebuie o mai mare convergență economică și socială în UE, pentru a consolida competitivitatea economiei sociale de piață europene (European social market economy), a garanta că toți cetățenii se pot bucura pe deplin de propriile drepturi și a sprijini construirea unei piețe a muncii capabile să țină seama de schimbările care au loc, prin acțiuni și strategii conforme cu Pilonul european al drepturilor sociale și cu tranziția către o economie verde și digitală. Este esențial ca statele membre să utilizeze cum se cuvine sprijinul pe care îl primesc prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență (16).

4.3.

Este important să fie sprijinită creșterea și productivitatea întreprinderilor viabile, inclusiv a microîntreprinderilor și a IMM-urilor. SURE este unul din instrumentele adecvate care oferă stimulente angajatorilor pentru a-i păstra pe lucrători, în ciuda reducerii activității productive. De asemenea, ar trebui încurajate acorduri colective pentru noile forme de ajustare a timpului de lucru, care vizează accesul la cursuri de formare, precum și măsuri de sprijinire a întreprinderilor în vederea menținerii locurilor de muncă, a competențelor și a continuității veniturilor.

4.4.

SURE este un instrument-cheie de protejare a lucrătorilor și de atenuare a impactului socioeconomic grav al pandemiei asupra sistemului de ocupare a forței de muncă: pe de o parte, prin sprijinirea financiară a schemelor naționale de șomaj parțial și a unor măsuri similare (inclusiv din perspectiva continuității relațiilor de muncă), protejarea locurilor de muncă, reducerea șomajului și a pierderii veniturilor lucrătorilor; pe de altă parte, întreprinderile sunt ajutate să suporte costurile indemnizațiilor de șomaj și ale contribuțiilor sociale, acoperite în mare parte din resurse publice prin măsuri de urgență.

4.5.

CESE apreciază rapiditatea cu care Comisia Europeană și-a prezentat propunerea de a institui SURE și a lansat negocieri imediate cu statele membre, încheiate în câteva săptămâni. SURE subliniază importanța programelor de sprijinirea a persoanelor aflate în șomaj parțial și a celor ce sprijină pe termen scurt veniturile, încurajând statele membre să le utilizeze. Unul dintre obiectivele pe termen mediu și lung ale semestrului european este de a promova investițiile orientate către ocuparea integrală și stabilă a forței de muncă și a combate noile forme de sărăcie, inclusiv prin reforme structurale sustenabile din punct de vedere social.

4.6.

CESE consideră că este important un sprijin financiar sub formă de împrumuturi preferențiale acordate de UE statelor membre și apreciază că obligațiunile emise de CE sunt „obligațiuni sociale”, cu obiective specifice.

4.7.

Finanțarea schemelor de reducere a timpului de muncă și a formelor de sprijin pentru venit are un efect pozitiv asupra economiei în ansamblu, întrucât relația dintre angajatori și lucrători rămâne una viabilă, contribuind la menținerea competențelor lucrătorilor și a capacității de producție a întreprinderilor și evitând ca pandemia să aibă alte efecte negative și persistente asupra economiei și a pieței forței de muncă.

4.8.

CESE consideră că instituirea SURE reprezintă încă un pas înainte către un sistem solidar în UE, care să respecte principiile subsidiarității și proporționalității, deoarece este o formă de active sigure europene (safe assets), care pot fi consolidate prin obligațiuni europene ce vor fi utilizate pentru finanțarea programului Next Generation EU (17). CESE subliniază că un avantaj important al SURE ar putea fi de a demonstra că, dacă este necesar, UE este capabilă să creeze o capacitate de creditare și poate emite active sigure comune (common safe assets) prin utilizarea metodei comunitare, mai degrabă decât prin acorduri interguvernamentale, precum Mecanismul european de stabilitate (MES) și Fondul european de stabilitate financiară (FESF).

4.9.

CESE solicită revizuirea procedurilor de asistență și acces la finanțarea prin intermediul SURE, în vederea simplificării procedurilor administrative și a mecanismelor de raportare.

4.10.

CESE recomandă ca utilizarea SURE să fie combinată cu politici publice active și cu activități de formare și recalificare profesională, atât pentru lucrători, cât și pentru întreprinderi (18). În acest context, devine recurentă dezbaterea privind modul în care serviciile de ocupare a forței de muncă pot deveni mai eficiente chiar și în perioade de criză. În perioadele de reducere forțată a timpului de lucru, ar trebui încurajate cursurile de formare pentru recalificare sau pentru a îndruma tranziția către noi oportunități de locuri de muncă calificate și stabile. Din păcate, sunt foarte puține exemple de politici active în acest context (19).

4.11.

CESE consideră că măsurile din cadru SURE la nivelul statelor membre ar trebui să asigure acoperirea tuturor angajaților și a tuturor tipurilor de activități independente și atipice. Aceste relații de muncă le sunt specifice mai ales tinerilor.

4.12.

Din puținele date disponibile, rezultă că nici instituțiile europene, nici cele naționale nu i-au implicat în mod activ pe partenerii sociali în ameliorarea utilizării instrumentului SURE.În acest sens, CESE recomandă un mecanism adaptat și stabil de consultare.

4.13.

CESE a luat notă de estimările privind persoanele și întreprinderile care beneficiază de sprijin prin intermediul SURE (20), dar observă că aceste date nu evidențiază suficient măsurile individuale finanțate de diversele țări și sumele aferente, nici impactul pe care l-au avut asupra capacității de atenuare a riscurilor de șomaj și de protecție a veniturilor.

5.   Observații specifice – Care este impactul?

5.1.

Criza provocată de pandemie a pus la grea încercare sistemele economice, sociale și de sănătate ale UE și a afectat viața oamenilor și activitatea întreprinderilor, sporind inegalitățile la nivelul fiecărui stat membru și, în unele cazuri, între țări. Din acest motiv, CESE subliniază că dimensiunea socială europeană trebuie definită mai consistent și completată cu un plus de coeziune, ținând seama de măsurile identificate în planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, asigurând competitivitatea Europei în context global.

5.2.

CESE a subliniat deja (21) că trebuie reluat procesul de revizuire a cadrului de guvernanță economică al UE, suspendat până în 2022 prin Comunicarea Comisiei din 20 martie 2020 (22). CESE sprijină această comunicare, care urmărește să decidă cu privire la o viitoare dezactivare a clauzei derogatorii generale din Pactul de stabilitate și de creștere, în temeiul unei evaluări globale a performanței economice pe baza unor criterii cantitative. Din acest motiv, CESE solicită o reorientare către un cadru de guvernanță economică revizuit și reechilibrat, orientat spre prosperitate, de preferință cu norme simplificate și cu o prociclicitate redusă, care să reflecte contextul post-pandemie. Va fi esențial ca statele membre să fie ajutate să-și pună finanțele publice pe un temei sustenabil, consolidând astfel încrederea în investiții.

5.3.

Printre măsurile din pachetul economic și social menite să contracareze efectele pandemiei, CESE sprijină adoptarea SURE ca instrument financiar inovator de solidaritate europeană, care, anticipând mecanismul Next Generation EU, a emis mai întâi obligațiuni în scopuri sociale.

5.4.

SURE s-a dovedit a fi o plasă de siguranță și protecție a locurilor de muncă existente și de salvare a întreprinderilor, sub diferite forme și în conformitate cu prerogativele naționale în materie de protecție. Măsurile de protecție socială adoptate în cadrul SURE trebuie să fie însoțite însă de politici active pe piața forței de muncă de creare a unor locuri de muncă bune și stabile și de sisteme de corelare a competențelor, combătând formele de muncă instabile, fragmentate, care induc sărăcie, nu oferă nicio garanție de securitate socială și care afectează și sistemele publice de protecție socială.

5.5.

CESE salută recomandarea Comisiei Europene privind sprijinul activ și eficace acordat pentru ocuparea forței de muncă (EASE), adoptată ca parte a punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și care vizează sprijinirea activă a ocupării forței de muncă în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. CESE subliniază abordarea strategică a recomandării, de a trece treptat de la măsuri de urgență luate în timpul pandemiei la noile măsuri necesare pentru a asigura o redresare generatoare de locuri de muncă, în special în sectoarele verzi și digitale. Politicile eficace de stimulare a creării de locuri de muncă de calitate și de promovare a tranzițiilor profesionale ar trebui să fie însoțite de servicii performante de ocupare a forței de muncă, care să ofere sprijin personalizat persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, în special tinerilor, femeilor și antreprenorilor sociali.

5.6.

Pentru CESE, consensul și participarea partenerilor sociali sunt valoroase, motiv pentru care este esențială implicarea lor atât la nivel european, cât și la nivel național în acțiunile cofinanțate de SURE, obiectivul fiind de a face schimburi, a participa și a negocia, punând accentul inclusiv asupra negocierii colective în sectoarele cele mai afectate de criză. Este esențial însă ca implicarea partenerilor sociali să fie substanțială și legitimă, nu doar formală.

5.7.

CESE consideră că merită subliniat cât este important ca resursele SURE să fie utilizate și pentru finanțarea măsurilor de limitare a răspândirii virusului la locul de muncă, cu măsuri și acțiuni de prevenire și protecție a securității și sănătății, reducând costurile suportate de întreprinderi pentru a-și adapta producția la protocoalele de siguranță.

5.8.

CESE propune înființarea unui observator care să supravegheze funcționarea SURE pe toată durata sa, la care să poată participa parteneri sociali și alte organizații ale societății civile, pentru a monitoriza și evalua impactul măsurilor finanțate în fiecare țară, analizând cele mai bune practici și sisteme de protecție din fiecare stat membru, pentru a identifica modele valabile și în viitor pentru sistemele de reducere a timpului de lucru și de sprijinire a veniturilor în situații de criză.

5.9.

CESE recunoaște pe deplin rezultatele pozitive ale instrumentului SURE, evidențiate în raportul Comisiei din martie 2021. Programul SURE răspunde unor criterii temporare menite să sprijine statele membre să ajute lucrătorii și întreprinderile să depășească criza, să salveze locuri de muncă și să deschidă calea pentru redresarea economică și socială. CESE sprijină propunerea de stabilizare a instrumentului SURE în sprijinul lucrătorilor și al întreprinderilor, ca instrument de integrare și reziliență socioeconomică a UE în perioade de criză precum cea actuală, inclusiv în urma monitorizării și evaluării Observatorului privind funcționarea SURE. Această propunere rezultă din dezbaterea la care au participat guverne, parteneri sociali și economici, organizații ale societății civile, cadre universitare și oameni de știință din diverse țări europene și din cadrul Comisiei (23).

5.10.

În cazul unei crize economice, CESE solicită instituțiilor europene să joace un rol mai eficient și mai favorabil în chestiunile sociale, în special prin reglementarea și finanțarea măsurilor de sprijinire a lucrătorilor și a întreprinderilor. Instituțiile europene ar trebui să promoveze o dezbatere publică în vederea instituirii unui sistem european permanent de reasigurare pentru indemnizațiile de șomaj, pe baza unui temei juridic diferit, în conformitate și cu avizele anterioare ale CESE (24).

---

(1)  Recomandarea (UE) 2021/402 a Comisiei din 4 martie 2021 referitoare la un sprijin activ eficace pentru ocuparea forței de muncă în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 (EASE) (JO L 80, 8.3.2021, p. 1).

(2)  COVID-19: Implications for Employment and working life (Implicații pentru ocuparea forței de muncă și viața profesională), Eurofound, martie 2021.

(3)  Eurofound, Covid-19: Policy responses across Europe (Răspunsuri politice în întreaga Europă), iunie 2020.

(4)  OCDE, Employment outlook 2021 (Perspective privind ocuparea forței de muncă în 2021), capitolul 2.

(5)  COM(2021) 148 final. SURE: Taking stock after six months (Bilanțul la șase luni), 22 martie 2021; cf. și Informarea Parlamentului European privind implementarea SURE, aprilie 2021.

(6)  OECD – Employment Outlook în 2021 (OCDE, Perspective privind ocuparea forței de muncă în 2021), capitolul 2, tabelul 2.1 (Job retention schemes in OECD countries) – ibidem, Eurofound.

(7)  Eurofound, Covid-19: Policy responses across Europe (Răspunsuri politice în întreaga Europă), iunie 2020.

(8)  Date OCDE, Institutul European al Sindicatelor (ETUI), Comisia Europeană, fișa informativă a PE.

(9)  Eurofound, Covid-19: Policy responses across Europe (Răspunsuri politice în întreaga Europă), iunie 2020.

(10)  Analiza CE, Eurofound; cf. și Programul comun al OIM – ONU pentru femei, Policy toll, Assessing the gendered employment impacts of Covid-19 and supporting a gender-responsive recovery („Evaluarea impactului COVID-19 asupra ocupării forței de muncă în funcție de gen și sprijinirea unei redresări care integrează dimensiunea de gen”), martie 2021.

(11)  ETUI – Sinteză politică, nr. 7, 2020.

(12)  Cf. COM(2021) 148 final. SURE: Taking stock after six months (Bilanțul la șase luni), 22 martie 2021; cf. și Informarea Parlamentului European privind implementarea SURE, aprilie 2021.

(13)  Eurofound, ibidem, capitolul 3, 2021.

(14)  COM(2021) 105 final, Comunicarea Comisiei către Consiliu – Un an de la izbucnirea pandemiei de COVID-19: răspunsul în materie de politică bugetară.

(15)  Cf. COM(2021) 148 final. SURE: Taking stock after six months (Bilanțul la șase luni), 22 martie 2021; cf. și Informarea Parlamentului European privind implementarea SURE, aprilie 2021.

(16)  Rezoluția CESE pe tema Contribuția Comitetului Economic și Social European la programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2022, iunie 2021 (JO C 341, 24.8.2021, p. 1).

(17)  Christina Katami, Protecting employment in 2021 and beyond: what can the new SURE instrument do?, document de politică al Fundației elene pentru politică externă și europeană (ELIAMEP), 2021; L. Andor, „Protecting Jobs and Incomes in Europe: Towards an EU Capacity for Employment Stabilisation in the Pandemic Period”, 2021, în Caetano J:, Vieira I., Caleiro A., „New Challenges for the Eurozone Governance”.

(18)  COVID-19: Implications for Employment and working life (Implicații pentru ocuparea forței de muncă și viața profesională), Eurofound, martie 2021.

(19)  OECD – Employment Outlook (Perspective privind ocuparea forței de muncă), capitolul 2.5: Combining job retention policies with job reallocation, 2021 și Eurofound, ibidem, cu exemple de măsuri adoptate în unele țări.

(20)  COM(2021) 148 final.

(21)  Rezoluția CESE pe tema Contribuția Comitetului Economic și Social European la programul de lucru al Comisiei Europene pentru 2022, adoptat în sesiunea plenară din iunie 2021 (JO C 341, 24.8.2021, p. 1).

(22)  COM(2021) 123 final.

(23)  Cf. Christina Katami, Protecting employment in 2021 and beyond: what can the new SURE instrument do?, document de politică al Fundației elene pentru politică externă și europeană (ELIAMEP), 2021; L. Andor, „Protecting Jobs and Incomes in Europe: Towards an EU Capacity for Employment Stabilisation in the Pandemic Period”, 2021, în Caetano J:, Vieira I., Caleiro A., „New Challenges for the Eurozone Governance”, și raportul elaborat de CE, Eurofound și OCDE, COVID-19: Implications for Employment and working life (Implicații pentru ocuparea forței de muncă și viața profesională), Eurofound, martie 2021; COM(2021) 148 final. SURE: Taking stock after six months (Bilanțul la șase luni), 22 martie 2021; cf. și Informarea Parlamentului European privind implementarea SURE, aprilie 2021.

(24)  Avizul CESE privind standardele minime comune (JO C 97, 24.3.2020, p. 32); Beblavy Miroslav, Karolien Lenaerts, „Feasibility and added value of a European Unemployment Benefits Scheme”, CEPS, 2017.