Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Asigurarea libertății și diversității mass-mediei în Europa”

(aviz din proprie inițiativă)

(2021/C 517/02)

Raportor:

domnul Christian MOOS

Decizia Adunării Plenare	20.2.2020
Temei juridic	Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	7.9.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	22.9.2021
Sesiunea plenară nr.	563
Rezultatul votului (voturi pentru/
voturi împotrivă/abțineri)	223/2/8

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Libertatea mass-mediei, inclusiv siguranța și securitatea jurnaliștilor, precum și pluralismul mass-mediei stau la temelia democrației liberale, astfel cum au convenit toate statele membre în tratatele UE.

1.2.

Deși Europa rămâne în general un continent cu mijloace de informare libere și diverse, lucrurile iau o întorsătură îngrijorătoare în UE. Unele state membre ale UE nu mai sunt democrații liberale, aducând mass-media independentă sub control politic și limitând în mod activ diversitatea mass-mediei.

1.3.

Amenințările la adresa libertății mass-mediei și declinul pluralismului acesteia nu se limitează la câteva state membre, ci reprezintă o tendință generală în întreaga UE. Toate statele membre trebuie să ia urgent măsuri pentru a menține libertatea și pluralismul în acest sector.

1.4.

Întrucât unele state membre nu doresc să adopte măsurile necesare, instituțiile UE au obligația de a asigura respectarea valorilor europene și de a garanta funcționarea democrației liberale și a statului de drept în toate statele membre ale UE.

1.5.

Principalele provocări sunt, printre altele, garantarea siguranței, securității și independenței jurnaliștilor în toate statele membre în orice moment, protejarea mass-mediei independente de influența politică și măsurile de combatere a restrângerii pluralismului mass-mediei sub influența voinței politice și a imperativelor economice.

1.6.

CESE salută gama largă de rapoarte și inițiative ale Parlamentului European (1) și ale Comisiei. Cu toate acestea, subliniază că principala sarcină de îndeplinit este realizarea unor îmbunătățiri concrete în ceea ce privește libertatea și pluralismul mass-mediei la nivel național, așa cum se subliniază în raportul anual pe 2021 de către organizațiile partenere ale Platformei Consiliului Europei pentru promovarea protecției ziaristicii și siguranței ziariștilor (2).

1.7.

CESE invită Comisia să recurgă fără întârziere la Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului (3) privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii, pentru a contracara amenințările grave la adresa libertății și diversității mass-mediei din anumite state membre.

1.8.

CESE salută planul Comisiei de a propune măsuri pentru ca jurnaliștii să beneficieze de un nivel sporit de siguranță și subliniază necesitatea interzicerii prin lege a acțiunilor strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP).

1.9.

CESE invită Comisia să asigure o mai mare transparență și echitate a achizițiilor publice în sectorul mass-mediei și a sprijinului public acordat întreprinderilor din acest sector.

1.10.

CESE sprijină cu fermitate planul Comisiei privind o „Lege europeană privind libertatea mass-mediei”, care să doteze Comisia cu instrumente juridice eficace pentru a asigura respectarea libertății și pluralismului mass-mediei pe piața comună.

1.11.

CESE consideră că sprijinul public imparțial acordat întreprinderilor din domeniul mass-mediei reprezintă o investiție în jurnalismul de calitate, la fel cum societățile publice de radiodifuziune independente și imparțiale reprezintă o contribuție indispensabilă la pluralitatea mass-mediei.

1.12.

CESE propune crearea unui serviciu public european de radiodifuziune complet independent.

1.13.

CESE subliniază importanța de a extinde în continuare alfabetizarea mediatică și sprijină propunerea de înființare a unei Agenții europene care să consolideze prin programe educative competențele mediatice ale cetățenilor Uniunii Europene.

2.   Libertatea și diversitatea mass-mediei ca o condiție prealabilă pentru democrație

2.1.

Articolul 19 din Declarația universală a drepturilor omului (DUDO), articolul 10 alineatul (1) din Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO) și articolul 11 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene garantează dreptul de a căuta, de a primi și de a transmite informații și idei fără intervenția autorităților și fără a ține seama de frontierele naționale. Independența și diversitatea mass-mediei reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru garantarea libertății de informare.

2.2.

Libertatea și pluralismul mass-mediei, garantate în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a UE, constituie, de asemenea, o condiție prealabilă esențială a democrației. Este necesar ca acestea să fie respectate la toate nivelurile, astfel încât cetățenii Uniunii să își poată exercita efectiv dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii, garantat de articolul 10 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE).

2.3.

Un rol indispensabil în formarea opiniei și a obiectivelor în cadrul proceselor democratice de luare a deciziilor îl joacă nu numai partidele politice și societatea civilă, ci și varietatea cadrului mediatic.

2.4.

Mass-media independentă își aduce o contribuție indispensabilă la punerea în aplicare a principiului transparenței, pe care instituțiile și alte organe ale Uniunii s-au angajat să îl respecte în temeiul articolului 15 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).

2.5.

Jurnaliștii de investigație, care reprezintă așa-numita „a patra putere în stat”, au o funcție de control asupra acțiunilor puterii executive, legislative și judecătorești, precum și asupra acțiunilor actorilor din sectorul privat, sporind astfel gradul de responsabilizare a persoanelor alese ca factori de decizie la toate nivelurile.

2.6.

Statele membre în care libertatea sau diversitatea mass-media este îngrădită nu sunt democrații și încalcă valorile (articolul 2 din TUE) și obiectivele (articolul 3 din TUE) Uniunii Europene.

2.7.

Deși unele state membre ale UE continuă să se numere printre liderii mondiali în ceea ce privește garantarea libertății și diversității mass-mediei, amenințările la adresa libertății mass-mediei și declinul pluralismului mass-mediei în UE nu se manifestă doar în unele țări; tendințele negative sunt vizibile, în grade diferite, în întreaga UE.

2.8.

Declinul pe plan intern al libertății și pluralismului mass-mediei subminează capacitatea UE de a sprijini democrația în vecinătatea sa, unde, în unele țări, crizele recente au arătat că situația privind libertatea mass-mediei, pluralismul mass-mediei și securitatea jurnaliștilor este și mai gravă.

2.9.

Alte state membre au părăsit între timp grupul statelor democratice și au înregistrat, în ultimul deceniu, cea mai rapidă ascensiune a autocrației la nivel mondial. Limitarea libertății și diversității mass-mediei este una din direcțiile în care evoluează aceste state.

2.10.

Pandemia a accelerat și mai mult această evoluție, fiind folosită pentru a legitima noi încălcări ale libertății mass-mediei.

2.11.

Raportul privind indicele libertății presei în lume în 2021 (World Press Freedom Index) al organizației Reporteri fără frontiere și rapoartele aferente ale Freedom House și ale Media and Freedom on the Net arată clar că „UE luptă din greu să-și apere propriile valori pe plan intern” (4).

3.   Amenințări la adresa libertății și diversității mass-mediei

3.1.   Amenințări la adresa jurnaliștilor

3.1.1.

Pentru ca mass-media să își poată face datoria, jurnaliștii trebuie să își poată desfășura activitatea în mod neîngrădit, având permanent certitudinea protecției depline din partea UE și a tuturor statelor membre. Acest lucru nu mai este valabil în prezent.

3.1.2.

Începând cu 2015, cel puțin 16 jurnaliști au fost uciși în UE în cursul sau din cauza exercitării activității. Daphne Caruana Galizia, Giorgos Karaivaz, Ján Kuciak și logodnica sa, Martina Kušnírová, Lyra McKee, Peter de Vries și colegii lor nu trebuie dați uitării.

3.1.3.

Jurnaliștii sunt tot mai des ținta atacurilor verbale și fizice, îndeosebi relatările despre proteste și demonstrații expunându-i unor pericole din ce în ce mai mari, care vin din partea demonstranților sau a forțelor de ordine și a celor de aplicare a legii. Această amenințare a căpătat o nouă dimensiune în Europa, având în vedere cele peste 100 de cazuri legate de pandemie (5).

3.1.4.

În unele țări europene din afara UE, situația jurnaliștilor este catastrofală. Evoluțiile dramatice cu care se confruntă jurnaliștii independenți din Belarus reprezintă un exemplu foarte alarmant.

3.1.5.

Platformele de comunicare socială și dinamica de grup care se formează în cadrul lor promovează comportamente care predispun la hărțuire și amenințări. În unele cazuri, se observă existența unor campanii coordonate care au ca scop obstrucționarea activității mass-mediei sau a anumitor jurnaliști. Acest aspect ridică problema unei posibile necesități de a reglementa platformele de comunicare socială, fără restricționarea libertăților fundamentale.

3.1.6.

În comparație cu colegii lor bărbați, jurnalistele sunt mai des ținta atacurilor verbale și fizice, precum și a hărțuirii și amenințărilor pe internet, care conțin adesea comentarii cu caracter misogin, sexual sau machist.

3.1.7.

În unele state membre, măsurile de combatere a dezinformării și de interzicere a defăimării sunt concepute în așa fel încât să poată fi folosite pentru incriminarea relatărilor critice și amenințarea jurnaliștilor cu pedepse privative de libertate sau sancțiuni financiare importante.

3.1.8.

Acțiunile strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP) sunt folosite tot mai des ca instrument de reducere la tăcere a actorilor din societatea civilă și a jurnaliștilor.

3.1.9.

Provocările economice cu care se confruntă în prezent întreprinderile mass-media au dus la o scădere a numărului de jurnaliști angajați permanent. Jurnaliștii independenți, aflați într-o situație tot mai precară și mai vulnerabilă, se confruntă cu dispute juridice care le amenință existența, chiar dacă acuzațiile formulate sunt nefondate.

3.1.10.

În special la nivel local, au apărut zone de „deșert” în ce privește știrile, un fenomen fără precedent, iar mass-media independentă este adesea înlocuită de așa-numitele „ziare ale primăriei” – ziare gratuite, deținute de elitele economice și politice locale și care pot pune în pericol libertatea și pluralismul mass-mediei.

3.1.11.

Amenințările au ca scop autocenzura și subminează libertatea mass-mediei în Europa.

3.2.   Amenințări la adresa libertății mass-mediei

3.2.1.

Pentru ca mass-media să își poată desfășura activitatea în mod liber, cadrul juridic de garantare a libertății și diversității sale trebuie să asigure jurnaliștilor și a întreprinderilor mass-media posibilitatea de a-și desfășura activitatea fără interferența factorului politic.

3.2.2.

În mai multe state membre, există preocupări semnificative cu privire la independența autorităților de reglementare în domeniul mass-mediei, pe care guvernele le utilizează în fapt ca instrument de influențare a peisajului mediatic. Organismele cu adevărat independente de autoreglementare voluntară a mass-mediei pot fi un mijloc de a o proteja de influența politică.

3.2.3.

Unele state membre se folosesc de o legislație fiscală discriminatorie și de atribuirea direcționată a fondurilor pentru publicitate pentru a exercita o influență asupra mass-mediei.

3.2.4.

Unele state membre au invocat riscul răspândirii dezinformării în legătură cu pandemia pentru a legitima îngrădirea libertății presei, cu scopul de a împiedica relatările critice despre gestionarea crizei.

3.2.5.

Mass-media publică aflată sub control politic direct sau sub control politic indirect prin intermediul unor organe de supraveghere care nu respectă pe deplin libertatea jurnalistică reprezintă o amenințare gravă la adresa libertății mass-mediei. Sunt tot mai frecvente încercările de a exercita o influență politică directă asupra relatărilor din mass-media independentă, precum și izbucnirile verbale ale politicienilor și acțiunile în justiție împotriva mass-mediei și a jurnaliștilor critici.

3.2.6.

În mai multe state membre, relațiile prea apropiate între antreprenorii din domeniul mass-mediei și guvern sau numirea acestora în funcții guvernamentale, precum și deținerea de către partidele politice sau state a unor întreprinderi mass-media cu cote de piață prea mari duc la îngrădirea semnificativă a libertății și diversității mass-mediei.

3.2.7.

Chiar și în democrațiile liberale funcționale, existența serviciului public de radiodifuziune independent și imparțial ca garant al diversității de opinie ridică semne de întrebare; apar solicitări prin care modul de concepere a programelor și a conținutului difuzat sunt supuse influenței politice.

3.3.   Amenințări la adresa diversității mass-mediei

3.3.1.

Concentrarea pieței de mass-media, inclusiv a celei de publicitate, și a canalelor de difuzare a crescut considerabil în UE în ultimii trei ani și, potrivit Instrumentului de monitorizare a pluralismului mass-mediei pentru anul 2020, constituie un risc mediu sau ridicat pentru libertatea mass-mediei în întreaga UE (6).

3.3.2.

Schimbările de comportament ale utilizatorilor de mass-media ca urmare a revoluției digitale pun la încercare modelele de afaceri ale mass-mediei tradiționale. Sunt afectate în mod deosebit ziarele, precum și întreprinderile mici din sectorul mass-mediei de la nivel local, care alcătuiesc coloana vertebrală a diversității mass-media în UE. Ele devin cu ușurință victimele procesului de concentrare politică.

3.3.3.

Importanța tot mai mare a mijloacelor de comunicare digitale sporește puterea pe piață și, prin urmare, capacitatea de influențare a opiniilor a marilor platforme, care, fiind companii străine, se sustrag adesea reglementărilor europene.

3.3.4.

Consecințele economice ale pandemiei, în special scăderea veniturilor din publicitate, accelerează procesele de transformare actuale de pe piața mass-mediei și reduc și mai mult diversitatea din cadrul sectorului.

4.   Recomandări privind consolidarea libertății și diversității mass-mediei în Europa

4.1.   Recomandări generale

4.1.1.

CESE constată că persoanele și guvernele care, prin vorbe sau fapte, pun sub semnul întrebării libertatea sau pluralismul mass-mediei nu sunt potrivite să prezideze instituțiile Uniunii sau grupurile de pregătire ale acestora sau să reprezinte Uniunea.

4.1.2.

CESE salută faptul că Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii a consolidat componenta corectivă a instrumentelor care garantează statul de drept, inclusiv libertatea și diversitatea mass-media.

4.1.3.

CESE salută faptul că raportul Comisiei Europene privind statul de drept, inclusiv monitorizarea la nivel de țară privind pluralismul și libertatea mass-mediei, precum și dezbaterile din cadrul Consiliului Uniunii Europene au consolidat la rândul lor componenta preventivă a instrumentelor de garantare a statului de drept în UE.

4.1.4.

CESE solicită consolidarea eficacității componentei preventive prin includerea în viitor, în capitolele consacrate fiecărui stat membru din raportul privind situația statului de drept, a unor recomandări de reformă specifice la nivel de stat membru, a căror punere în aplicare să fie evaluată în cadrul raportului din anul următor.

4.1.5.

CESE pledează ca protecția libertății și a diversității mass-media să reprezinte o temă centrală a Conferinței privind viitorul Europei, pentru o conștientizare sporită a importanței acestei provocări și pentru intensificarea dezbaterilor privind acțiunile necesare.

4.2.   Recomandări privind protecția jurnaliștilor

4.2.1.

CESE subliniază că urmărirea consecventă a tuturor cazurilor de hărțuire, amenințare sau atac la adresa jurnaliștilor reprezintă cea mai bună formă de protecție a acestora.

4.2.2.

CESE invită Comisia să recurgă fără întârziere la Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii, pentru a contracara amenințările grave la adresa libertății și diversității mass-mediei din anumite state membre. Aceasta include în mod clar refuzul accesului la finanțare europeană pentru statele membre care încalcă libertatea mass-media.

4.2.3.

CESE sprijină poziția Parlamentului European (7) referitoare la posibilitatea de a iniția acțiuni în justiție în temeiul articolului 256 din TFUE în cazul lipsei de acțiune din partea Comisiei.

4.2.4.

CESE salută intenția Comisiei de a face propuneri specifice privind punerea consecventă în aplicare a recomandării Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor și a altor actori media (8) în toate statele membre ale UE și de a monitoriza respectarea acesteia în cadrul raportului său privind statul de drept.

4.2.5.

CESE salută angajamentul Comisiei de a acorda sprijin financiar pentru proiecte de protecție juridică și practică a jurnaliștilor și propune, de asemenea, o analiză a modalităților prin care riscurile profesionale, în special ale jurnaliștilor independenți, ar putea fi asigurate prin intermediul sistemelor de securitate socială ale statelor membre.

4.2.6.

CESE subliniază că autoritățile naționale de securitate din statele membre au obligația de a proteja jurnaliștii. CESE recomandă intensificarea acțiunilor de educație și formare în cadrul poliției în ceea ce privește raporturile cu jurnaliștii, cu implicarea asociațiilor de presă și a organizațiilor jurnaliștilor, în vederea promovării schimbului de bune practici.

4.2.7.

În ceea ce privește protecția jurnaliștilor împotriva hărțuirii și amenințărilor pe internet, CESE reamintește avizul său privind combaterea conținutului ilegal online (9) și subliniază nevoile specifice de protecție ale jurnaliștilor, generate de nivelul de expunere publică pe care îl implică rolul lor.

4.2.8.

CESE subliniază că toate acțiunile care urmează să fie întreprinse trebuie să țină seama de egalitatea de gen și de protecția jurnaliștilor care aparțin minorităților.

4.2.9.

CESE recunoaște că s-au înregistrat îmbunătățiri în ceea ce privește garantarea principiului transparenței și a dreptului la libertatea de informare la nivelul UE, însă nu în toate statele membre. CESE invită toate statele membre să respecte în mod consecvent normele UE și atrage atenția asupra nevoii de a aduce îmbunătățiri suplimentare, inclusiv la nivelul UE (10).

4.2.10.

CESE salută înființarea grupului de experți privind acțiunile strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP), precum și planul Comisiei de a prezenta o propunere de protecție a jurnaliștilor și a societății civile împotriva SLAPP până la sfârșitul anului 2021. CESE consideră că interzicerea de jure a SLAPP ar trebui să aibă prioritate față de măsurile complementare de sprijinire a persoanelor afectate.

4.2.11.

CESE subliniază importanța inițiativelor societății civile, cum ar fi Coaliția împotriva SLAPP în Europa (CASE) (11), pentru a proteja jurnaliștii de SLAPP și solicită un sprijin sporit din partea UE.

4.2.12.

CESE reamintește că, în ceea ce privește SLAPP, dispozițiile Regulamentului Bruxelles I (12) și ale Regulamentului Roma II (13) nu trebuie să ducă la o reducere a protecției juridice prin alegerea instanței celei mai favorabile în cazul acțiunilor în justiție cu rol de șicanare („turismul calomniei”). CESE subliniază că trebuie să se țină seama de această chestiune în cadrul viitoarei revizuiri a celor două regulamente.

4.3.   Recomandări privind consolidarea independenței mass-mediei

4.3.1.

CESE invită Comisia să completeze metodologia de elaborare a raportului privind statul de drept, astfel încât să se evalueze, de asemenea, independența sistemelor de radiodifuziune publică și de stat.

4.3.2.

CESE subliniază că urmărirea consecventă a faptelor de corupție oferă un anumit grad de protecție împotriva influenței guvernelor asupra mass-mediei și, prin urmare, invită Comisia ca, pe lângă aplicarea normelor privind combaterea corupției, să ia toate măsurile necesare, fără a ține seama de considerente politice, pentru a se asigura că nu se utilizează fonduri din noul cadru financiar multianual sau din instrumentul de redresare NextGenerationEU pentru a limita diversitatea mass-mediei ori pentru alte forme de corupție.

4.3.3.

CESE invită toate statele membre să instituie registre naționale de transparență, după modelul Registrului de transparență comun, întrucât acestea pot asigura, de asemenea, transparența contactelor dintre politicieni și antreprenorii din domeniul mass-mediei. Registrele de transparență ar trebui să fie integrate într-un registru de transparență pe mai multe niveluri al UE.

4.3.4.

CESE invită Comisia să analizeze dacă proiectul-pilot de creare a unei baze de date accesibile publicului, care să conțină informații privind structura acționariatului în industria mass-media, poate fi conceput în așa fel încât să includă și informații privind atribuirea de contracte de achiziții publice întreprinderilor mass-media și finanțarea acestora de către UE, statele sale membre, autoritățile regionale și locale, organismele de drept public, întreprinderile publice și cele de drept privat în care unul sau mai multe dintre organismele menționate mai sus dețin majoritatea decizională.

4.3.5.

CESE invită Comisia să prezinte o propunere de standarde minime la nivelul UE pentru atribuirea tuturor contractelor de achiziții publice și sprijinirea întreprinderilor mass-media de către entitățile menționate la punctul 4.3.4.

4.3.6.

CESE salută propunerile Comisiei privind combaterea dezinformării în general (14) și pandemia de COVID-19 în particular pe platformele de comunicare socială (15), însă atrage atenția asupra riscului ca statele membre să invoce combaterea dezinformării pentru a legitima îngrădirea libertății mass-mediei. Fenomenele de dezinformare și discursurile de incitare la ură trebuie analizate în profunzime, printre altele, în alte avize ale CESE.

4.4.   Recomandări privind consolidarea diversității mass-mediei

4.4.1.

CESE critică faptul că, în raportul Comisiei privind statul de drept, aspectul pluralismului pieței este redus la cel al transparenței structurii acționariatului întreprinderilor mass-media, fără a se acorda atenție gradului de concentrare a pieței. CESE invită Comisia să adapteze metodologia de elaborare a raportului pentru a reflecta mai bine pe viitor dimensiunea amenințărilor la adresa diversității mass-media în toate statele membre.

4.4.2.

CESE salută planul de acțiune al Comisiei Europene intitulat „Mass-media europeană în deceniul digital” (16) și obiectivul formulat în acest plan de acțiune de a păstra mass-media de știri ca bun public, în special prin acordarea de sprijin european pentru a preveni reducerea diversității mass-media ca urmare a pandemiei.

4.4.3.

CESE subliniază că jurnalismul de calitate necesită o bază economică durabilă și solicită continuarea sprijinului acordat de UE companiilor mass-media, ca o investiție în jurnalismul de calitate. Investițiile vor servi la încheierea procesului de concentrare în sectorul mass-media, care amenință pluralitatea pieței de mass-media. Această abordare nu exclude capacitatea întreprinderilor de mass-media de a achiziționa în mod legitim alte organe de presă sau de a construi alianțe strategice, deoarece întreprinderile de media durabile din punct de vedere economic sunt un garant al independenței sectorului, atât timp cât principiul transparenței este respectat și nu se creează monopoluri.

4.4.4.

CESE ia act de faptul că valoarea întreprinderilor mass-media rezidă în diversitatea lor și că această valoare este distrusă de apariția unor „campioni naționali”, ceea ce diferențiază industriile mass-media și creativă de alte sectoare economice.

4.4.5.

Faptul că spațiul mass-mediei independente este tot mai restrâns impune de urgență mecanisme de sprijin publice și private pentru a susține jurnalismul ca bun public. Sunt necesare mai multe cercetări în ce privește mecanismele eficiente de sprijin public care să garanteze criteriile de concurență deplină și noi modele de afaceri inovatoare și durabile pentru jurnalismul de interes public.

4.4.6.

CESE sprijină cu fermitate planul Comisiei privind o „Lege europeană privind libertatea mass-mediei” pentru a dota Comisia Europeană cu instrumente juridice eficace pentru a garanta respectarea libertății și pluralismului mass-mediei în toate statele membre ale UE. CESE solicită Comisiei să examineze modul în care poate fi pusă în aplicare și dezvoltată legislația europeană în domeniul concurenței pentru a opri continuarea concentrării pe piața mass-media, în special în cazul în care aceasta este promovată de guvernele naționale, pentru a evita crearea de monopoluri media pe piețele naționale din UE, în special de către guverne sau actori apropiați acestora.

4.4.7.

CESE reamintește avizul său referitor la inițiativa Comisiei privind un sistem comun de impozitare a serviciilor digitale pentru veniturile rezultate din furnizarea anumitor servicii digitale (17) și subliniază că impozitarea serviciilor digitale reprezintă un mijloc adecvat de echilibrare a denaturărilor concurenței dintre mass-media tradițională și cea digitală (în special pentru întreprinderile mass-media cu sediul social în străinătate).

4.4.8.

CESE subliniază importanța deosebită a serviciului de radiodifuziune publică independent și imparțial în ce privește garantarea diversității mass-mediei și atrage atenția asupra prevederilor Convenției din Protocolul nr. 29 la TUE.

4.4.9.

CESE constată că piața liberă nu reușește să furnizeze servicii de mass-media pe întreg teritoriul UE în sectorul radiodifuziunii și al televiziunii și, prin urmare, solicită înființarea unui serviciu public european de radiodifuziune, care să fie independent și imparțial.

4.4.10.

CESE consideră că, în toate cazurile în care piața liberă nu este în măsură să asigure diversitatea mass-mediei, serviciul public independent și imparțial de radiodifuziune reprezintă un model de asigurare a acestei diversități în domeniul mass-mediei online și al presei scrise.

4.4.11.

CESE subliniază că accesul liber la mass-media reprezintă o parte fundamentală a libertății mass-mediei și este preocupat de proliferarea formelor de discriminare directă sau indirectă în mass-media pe motive de handicap. CESE solicită adoptarea unei legislații care să elimine practicile restrictive care au ca efect împiedicarea sau anularea participării unei persoane la libertatea și diversitatea mass-mediei.

4.5.   Recomandări privind consolidarea educației în domeniul mass-mediei

4.5.1.

CESE salută diversitatea de propuneri ale Comisiei pentru consolidarea educației cetățenilor în domeniul mass-mediei (18), cu un accent special pe competențele digitale. Propunerea joacă un rol foarte important în sporirea rezilienței cetățenilor față de dezinformare.

4.5.2.

CESE sprijină propunerea de înființare a unei „Agenții europene pentru educația civică”, care să îmbunătățească competențele cetățenilor UE în utilizarea mass-mediei, prin programe educaționale. CESE invită Comisia să examineze, în timp util, posibilitatea de a înființa un astfel de centru și să se asigure că unul dintre domeniile sale principale de activitate va consta în oferte educaționale privind utilizarea mijloacelor de comunicare în masă, în special a celor digitale.

---

(1)  Raportul dnei Magdalena Adamowicz, deputată în Parlamentul European, Rezoluția Parlamentului European din 25 noiembrie 2020 referitoare la consolidarea libertății mass-mediei: protejarea jurnaliștilor în Europa, discursurile de incitare la ură, dezinformarea și rolul platformelor (JO C 425, 20.10.2021, p. 28).

(2)  https://www.coe.int/en/web/media-freedom

(3)  Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1).

(4)  Reporteri fără frontiere: 2021 World Press Freedom Index, https://rsf.org/en/ranking (pagină accesată la 24 mai 2021).

(5)  International Press Institute: COVID-19: Number of Media Freedom Violations by Region, https://ipi.media/covid19-media-freedom-monitoring/ (pagină accesată la 8 aprilie 2021).

(6)  Elda Brogi et al. 2020: Monitoring Media Pluralism in the Digital Age. Application of the Media Pluralism Monitor in the European Union, Albania and Turkey in the years 2018-2019, Fiesole, p. 50.

(7)  P9_TA(2021)0103.

(8)  CM/Rec(2016)4.

(9)  JO C 237, 6.7.2018, p. 19.

(10)  JO C 487, 28.12.2016, p. 51; JO C 13, 15.1.2016, p. 192.

(11)  https://www.the-case.eu

(12)  Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (JO L 351, 20.2.2012, p. 1).

(13)  Regulamentul (UE) nr. 864/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 iulie 2007 privind legea aplicabilă obligațiilor necontractuale (Roma II) (JO L 199, 31.7.2007, p. 40).

(14)  COM(2020) 790 final.

(15)  JOIN(2020) 8 final.

(16)  COM(2020) 784 final.

(17)  JO C 367, 10.10.2018, p. 73.

(18)  JOIN(2020) 8 final; COM(2020) 624 final; COM(2020) 784 final; COM(2020) 790 final.