Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Un parteneriat reînnoit cu țările din vecinătatea sudică – O nouă agendă pentru Mediterana”

[JOIN(2021) 2 final]

(2021/C 374/13)

Raportor:

doamna Helena DE FELIPE LEHTONEN

Sesizare	26.3.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Decizia Adunării Plenare	23.3.2021
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru relații externe
Data adoptării în secțiune	16.6.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	7.7.2021
Sesiunea plenară nr.	562
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	215/1/5

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută angajamentul – reînnoit în comunicare – în favoarea statului de drept, a drepturilor omului și drepturilor fundamentale, a egalității, democrației și bunei guvernanțe ca piatră de temelie a dezvoltării unor societăți echitabile, favorabile incluziunii și, ca atare, prospere, precum și atenția deosebită acordată tinerilor, femeilor și grupurilor defavorizate. În același timp, salută noile obiective sociale ale Summitului de la Porto, care trebuie să aibă un impact asupra punerii în aplicare a comunicării comune.

1.2.

CESE constată cu deosebită satisfacție angajamentul UE de a promova o cultură a statului de drept, prin implicarea strânsă a societății civile și a mediului de afaceri. Organizațiile societății civile și organizațiile partenerilor sociali rămân parteneri esențiali în modelarea și monitorizarea cooperării la nivelul UE. Grupul CESE privind drepturile fundamentale și statul de drept (DFSD) este un bun exemplu al modului în care organizațiile societății civile devin tot mai puternice în țările UE.

1.3.

CESE salută călduros propunerile de a asocia mai îndeaproape sectorul privat în dezvoltarea regiunii, pentru a spori investițiile publice necesare, și de a aprofunda dialogul public-privat, în vederea asigurării sustenabilității sociale și economice, ceea ce va duce la crearea de locuri de muncă decente. Această abordare ar trebui promovată atât la nivelul regiunii Euromed, cât și la nivel național și local.

1.4.

CESE salută sprijinul decisiv pentru consolidarea cooperării în forurile multilaterale, între care ONU ocupă un loc central, în special cu privire la pace și securitate, pentru a dezvolta soluții comune și pentru a aborda problemele care împiedică stabilitatea și progresul, în ciuda faptului că, după 25 de ani de la Procesul de la Barcelona, aceleași probleme continuă să afecteze regiunea în ceea ce privește pacea, securitatea și dezvoltarea economică. Comitetul solicită o acțiune bazată pe sinergiile dintre instrumentele oferite de Carta ONU și Strategia UE privind o uniune a securității și consideră că este necesară o creștere semnificativă a eforturilor UE în regiune.

1.5.

CESE consideră că este importantă îmbunătățirea cooperării regionale, subregionale și interregionale, în special prin intermediul Uniunii pentru Mediterana, al Ligii Arabe, al Uniunii Africane, al Dialogului „cinci plus cinci” sau al altor actori și organizații regionale care promovează o guvernanță pe mai multe niveluri în scopuri pragmatice, prin inițiative bazate pe geometria variabilă și pe abordarea triangulară, contribuind astfel și la promovarea cooperării cu întregul continent african și cu Regiunea Golfului și cu cea a Mării Roșii.

1.6.

CESE subliniază că accentul trebuie pus pe abordarea cauzelor primare ale migrației în țările partenere respective. Oamenii trebuie să beneficieze de o viață decentă, un loc de muncă și perspective în propria lor țară, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), astfel încât să nu ajungă să migreze din cauza lipsei de șanse de reușită în viață. Exemple în acest sens ar fi accesul mai bun la educație sau măsuri de creare a unor locuri de muncă de calitate.

1.7.

CESE solicită UE să se asigure că tranziția verde nu este percepută ca un model impus din exterior. Se recomandă investiții în campanii de sensibilizare și implicarea societății civile în acest efort.

1.8.

CESE subliniază importanța accentului pus în comunicare pe rolul esențial jucat de partenerii sociali și organizațiile societății civile – atât formale, cât și informale – ca actori-cheie în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor publice și ca gardieni ai respectării drepturilor cetățenilor și a statului de drept. Sindicatele și organizațiile întreprinderilor joacă un rol important în acest sens în cadrul dialogului social. Ca atare, Comitetul consideră că este esențial ca UE să sprijine și să promoveze acțiunea diverselor instituții și rețele de organizații ale societății civile (în sensul larg al termenului) la nivel euro-mediteraneean, astfel încât ele să-și poată desfășura activitatea în cele mai bune condiții.

1.9.

În opinia CESE, egalitatea de gen nu este doar un drept universal recunoscut al omului, ci și o condiție obligatorie pentru bunăstare, creștere economică, prosperitate, bună guvernanță, pace și securitate. Trebuie intensificate eforturile, inclusiv prin integrarea perspectivei de gen în orice program de cooperare și acțiune specifică, conform celui de-al treilea Plan de acțiune al UE pentru egalitatea de gen.

2.   Observații generale

2.1.

Pentru a relansa și a consolida parteneriatul strategic dintre Uniunea Europeană și partenerii săi din vecinătatea sudică, Înaltul Reprezentant al Comisiei Europene a adoptat, la 9 februarie 2021, o nouă declarație de politică: Comunicarea „Un parteneriat reînnoit cu țările din vecinătatea sudică – O nouă agendă pentru Mediterana”.

2.2.

Un plan specific de investiții economice în vecinătatea sudică urmărește să asigure îmbunătățirea calității vieții oamenilor din regiune și să garanteze că redresarea economică, inclusiv abordarea efectelor pandemiei de COVID-19 asupra sănătății, consolidarea punerii în aplicare a mecanismului COVAX și consolidarea infrastructurii publice durabile nu lasă pe nimeni în urmă. Respectarea drepturilor omului și a statului de drept face parte integrantă din comunicare și este esențială pentru a asigura încrederea cetățenilor în instituții.

2.3.

În cadrul noului Instrument de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) al UE, o sumă de până la 7 miliarde EUR va fi alocată pentru punerea sa în aplicare în perioada 2021-2027, putând mobiliza până la 30 de miliarde EUR ca investiții publice și private în regiune în următorul deceniu. Prin IVCDCI, UE va stimula și investițiile durabile în cadrul FEDD+, mobilizând capital pentru a completa granturile directe de cooperare externă. FEDD+ va fi sprijinit de o garanție pentru acțiunea externă în valoare de 53,4 miliarde EUR, care va acoperi și Balcanii de Vest.

2.4.

Noua agendă se axează pe cinci domenii politice: — dezvoltarea umană, buna guvernanță și statul de drept; — reziliența, prosperitatea și tranziția digitală; — pacea și securitatea; — migrația și mobilitatea; — tranziția verde.

3.   Contextul parteneriatului reînnoit cu vecinătatea sudică – O nouă agendă pentru Mediterana

3.1.

La 25 de ani de la Declarația de la Barcelona, noua Agendă pentru Mediterana, ambițioasă și inovatoare, propune relansarea parteneriatului euro-mediteraneean. — 2004: Lansarea politicii europene de vecinătate (PEV) — 2008: Înființarea Uniunii pentru Mediterana, ca organizație interguvernamentală — 2015: Revizuirea politicii europene de vecinătate, instituind stabilizarea și securitatea ca principale obiective de politică — 2020: Propunerea Comisiei Europene pentru un nou Pact privind migrația și azilul.

3.2.

Documentul de lucru privind Planul de investiții pentru vecinătatea sudică cuprinde propuneri concrete de inițiative în patru din cele cinci domenii prioritare. Planul de investiții este destinat în mod explicit să fie elaborat în cooperare cu statele membre, eventual printr-o programare în comun. Este esențial ca organizațiile societății civile și partenerii sociali să fie implicați în procesul de programare. De asemenea, planul de investiții trebuie să fie accesibil pentru acești actori sociali.

4.   Dezvoltarea umană, buna guvernanță și statul de drept

4.1.

Promovarea statului de drept în țările partenere este esențială. Organizațiile sociale, în special sindicatele, joacă un rol central în acest sens. Acest lucru asigură respectarea drepturilor sociale și ale lucrătorilor. În regiune, „creșterea economică durabilă” (1) trebuie promovată în consecință. UE poate juca un rol esențial în ceea ce privește îmbunătățirea mediului de afaceri pentru a permite întreprinderilor private să ia naștere și să se dezvolte, evitând birocrația și facilitând înființarea de noi întreprinderi. În acest sens, întreprinderile, în special IMM-urile, ar putea prospera cu adevărat, generând, de asemenea, locuri de muncă de calitate, care contribuie mai ales la combaterea cauzelor sociale ale migrației nedorite.

4.2.

În plus, buna guvernanță, statul de drept și drepturile omului, inclusiv drepturile sociale și ale lucrătorilor, dialogul social și accesul egal la justiție promovează pacea, prosperitatea favorabilă incluziunii și stabilitatea. CESE încurajează un angajament mai ferm pentru luarea în considerare a normelor OIM (2) și implementarea lor efectivă în țările partenere, pe baza Agendei 2030. Reducerea birocrației este esențială pentru a îmbunătăți cooperarea dintre UE și țările partenere.

4.3.

Un bun exemplu de abordare a bunei guvernanțe în regiune este accentul clar pus pe sprijinirea Uniunii pentru Mediterana (UpM), ca forum pentru schimburi și cooperare. În septembrie 2020, CESE și-a reînnoit memorandumul de înțelegere, reunind forțele pentru a intensifica implicarea actorilor economici și sociali din țările UpM, în vederea atingerii obiectivelor Declarației de la Paris din 2008 privind participarea activă a societății civile.

4.4.

CESE încurajează cooperarea cu partenerii din vecinătatea sudică, pentru a promova crearea unor medii de informare sănătoase și libertatea mass-mediei, ca măsuri de combatere a dezinformării și a informării eronate. Este important să se promoveze buna guvernanță, printr-o administrație publică eficace, echitabilă și transparentă, prin combaterea mai fermă a corupției și printr-un acces egal la justiție.

5.   Consolidarea rezilienței și a prosperității și valorificarea tranziției digitale

5.1.

Comunicarea propune ca partenerii din vecinătatea sudică să fie sprijiniți „să profite de transformarea digitală și să devină un concurent în economia digitală mondială”. Competențele lucrătorilor, ale persoanelor care desfășoară o activitate independentă și ale antreprenorilor ar trebui promovate în mod specific, pentru a-i pregăti pentru transformarea digitală din lumea muncii (3).

5.2.

Comerțul și investițiile contribuie la dezvoltarea regiunii. Sprijinul pentru integrarea țărilor din Africa de Nord în zona continentală africană de liber schimb (AfCFTA) este binevenit. Cu toate acestea, trebuie promovată și crearea de rețele economice regionale între țările partenere din Africa de Nord. Eliminarea barierelor comerciale netarifare (un obstacol major în calea integrării comerciale în regiune) ar trebui promovată în consecință, ținând seama de asimetriile economice existente. De exemplu, negocierile UE cu Tunisia și Maroc – zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA) – au stagnat, deoarece asimetriile existente nu sunt luate suficient în considerare (4).

5.3.

Se pune un accent deosebit pe oferta de oportunități pentru tineri prin intermediul programelor de sprijinire a ocupării forței de muncă și a educației, cu accent pe stimularea accesului la finanțare, în special pentru IMM-uri, de departe cei mai mari angajatori din regiune, prin utilizarea de noi instrumente financiare, cum ar fi capitalul de risc. De asemenea, este de dorit să se instituie mecanisme de tranziție de la economia informală la economia formală bazată pe activități independente și locuri de muncă de calitate.

5.4.

CESE consideră că educația și formarea profesională, precum și programele Erasmus+ pentru regiunea mediteraneeană reprezintă o prioritate pentru tineri, ca oportunitate de ocupare a unui loc de muncă, promovând tranziția de la școală la muncă. Infrastructura digitală este o prioritate pentru regiune, iar impactul digitalizării asupra muncii sub forma telemuncii le oferă lucrătorilor mai multă autonomie și un echilibru mai bun între viața profesională și cea privată (5).

5.5.

Obiectivul de a aprofunda cooperarea în domeniul securității cibernetice și de a valorifica tehnologia digitală în aplicarea legii „cu respectarea deplină a drepturilor omului și a libertăților civile” este un motiv de îngrijorare, având în vedere lipsa de transparență din trecut în respectarea drepturilor omului în regiune.

6.   Pacea și securitatea

6.1.

Conflictele interne și diferendele regionale, care continuă să se manifeste în regiune (Sahara Occidentală, Libia, Israel/Palestina, Siria) reprezintă o provocare majoră. Comunicarea subliniază importanța normalizării relațiilor dintre Israel și unele state arabe pentru lansarea unor noi inițiative. CESE consideră că dialogul social între diverse culturi și civilizații și respectul reciproc reprezintă o bază pentru pace, stabilitate și prosperitate împărtășită în regiune.

6.2.

Combaterea extremismului, a radicalizării, a criminalității informatice și a criminalității organizate trebuie să respecte în special statul de drept și drepturile omului. Starea de urgență este o măsură excepțională, în timpul căreia drepturile fundamentale ale cetățenilor trebuie să fie respectate pe deplin în continuare.

6.3.

Comunicarea promite consolidarea cooperării polițienești și judiciare între UE și țările partenere din vecinătatea sudică, inclusiv prin negocierea unor acorduri de cooperare între UE și fiecare dintre vecinii din sud. Având în vedere lunga istorie de cooperare, declarația potrivit căreia UE „va colabora cu partenerii din sud pentru a se asigura că sistemele lor judiciare și de aplicare a legii respectă standarde înalte de protecție a datelor și drepturile omului” reprezintă un pas înainte în ceea ce privește abordările comune.

7.   Migrația și mobilitatea

7.1.

Dispozițiile comunicării privind gestionarea migrației creează posibilitatea ca asistența financiară să depindă, cel puțin în parte, de cooperarea în acest domeniu. CESE sprijină faptul că UE va depune eforturi active pentru a aborda cauzele profunde ale migrației ilegale și ale strămutării forțate prin soluționarea conflictelor și prin abordarea provocărilor socioeconomice exacerbate de pandemia de COVID-19 cu ajutorul unor soluții adaptate la partenerii din sudul Mediteranei. Respectarea drepturilor omului (Convenția de la Geneva) reprezintă baza oricărei cooperări în domeniul migrației. Lipsa dorinței de a coopera poate fi combătută doar prin „stimulente” (6).

7.2.

Comunicarea propune promovarea „parteneriatelor pentru atragerea de talente”, prezentate în noul Pact al UE privind migrația și azilul. Se pare că noul instrument urmărește să încurajeze cooperarea cu țările terțe. Acesta ar putea fi un domeniu potențial pentru conectarea formării profesionale, a creării de rețele de afaceri, a lanțurilor valorice interregionale și a migrației circulare, în beneficiul cetățenilor și al economiilor de pe ambele țărmuri ale Mediteranei. În orice caz, aceste planuri trebuie să fie reconciliate cu necesitatea de a păstra destulă forță de muncă calificată în țările partenere, aspect esențial pentru dezvoltarea lor economică durabilă.

8.   Tranziția verde: reziliența la schimbări climatice, energia și mediul

8.1.

Comunicarea recunoaște potențialul țărilor din vecinătatea sudică pentru dezvoltarea energiilor regenerabile, în special a energiei solare și eoliene, și a producției de hidrogen, pe care le consideră o „nouă prioritate strategică”. Potențialul este în mod clar legat de Pactul verde european și de integrarea tot mai pronunțată a priorităților de dezvoltare durabilă în cooperarea internațională globală. În acest context, CESE subliniază că, pe lângă proiectele (internaționale) de mare amploare, este esențial să se sprijine proiecte cu impact socioeconomic direct la nivel local.

8.2.

Apelul în favoarea Pactului verde european ar trebui pus în practică pentru a aduce beneficii deosebite agriculturii, un sector esențial pentru economiile celor mai multe țări din afara UE, cu inițiative menite să redescopere și să protejeze Marea Mediterană. Economia albastră reprezintă un instrument puternic de gestionare a capacităților comune ale Mediteranei, iar CESE subliniază necesitatea de a face un bilanț al declarației ministeriale a UpM privind economia albastră sustenabilă în Mediterana de Vest.

8.3.

CESE consideră deosebit de pertinente concluziile primului raport evaluat în Marea Mediterană, elaborat de MedECC, sponsorizat de UpM, privind impactul asupra schimbărilor climatice și a mediului în regiune, promovând domenii de cooperare comună între cele două țărmuri, confruntate cu provocări comune în materie de durabilitate și reziliență la schimbări climatice, pentru a facilita tranziția către o economie verde, albastră și circulară în regiune.

9.   Egalitatea de gen și drepturile femeilor, ale persoanelor LGBTIQ+ și ale persoanelor cu handicap de ambele părți ale Mediteranei

9.1.

Făcând apel la un limbaj atât tradițional, cât și religios, unele mișcări naționaliste de extremă dreaptă din toată Europa și mișcări conservatoare și islamiste de pe țărmul sudic se împotrivesc tot mai mult egalității de gen.

9.2.

CESE salută inițiativa UpM de a institui mecanisme de monitorizare voluntară a angajamentelor asumate de guvernele din regiune cu privire la standardele pentru egalitatea de gen, sub forma unor indicatori concreți.

9.3.

Pandemia de COVID-19 nu a făcut decât să agraveze situația. În primul rând, guvernele iliberale și autocratice au profitat de ocazie pentru a-și continua atacurile asupra drepturilor femeilor și ale persoanelor LGBTIQ+. În al doilea rând, diverse măsuri guvernamentale adoptate ca răspuns la pandemie au înrăutățit efectiv condițiile de viață ale femeilor, ale persoanelor LGBTIQ+ și ale persoanelor cu handicap, ceea ce face esențială promovarea inițiativelor de protejare a drepturilor acestor grupuri și a participării lor socioeconomice, civice și politice.

9.4.

Uniunea Europeană ar trebui să își intensifice eforturile și cooperarea pe teren pentru a garanta că drepturile fundamentale ale persoanelor LGBTIQ+ sunt respectate fără excepție, că aceste persoane nu fac niciodată obiectul urmăririi penale și că participarea lor la viața publică este consolidată (7).

9.5.

Deși numeroase țări partenere au semnat Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, condițiile lor de viață necesită încă multe îmbunătățiri. Prin urmare, Uniunea Europeană ar trebui să-și asume un angajament special față de punerea în aplicare a drepturilor persoanelor cu handicap, astfel cum sunt prevăzute în Convenția ONU.

---

(1)  Obiectivele de dezvoltare durabilă, Obiectivul 8: Munca decentă și creșterea economică.

(2)  Astfel cum se prevede în convențiile de bază și, în special, în Declarația tripartită de principii a OIM privind întreprinderile multinaționale și politica socială [punctul 2.2 din Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Obligația de diligență” (JO C 429, 11.12.2020, p. 136)].

(3)  Punctele 2.4.1 și 2.4.4 din Raportul de informare al Comitetului Economic și Social European pe tema „Digitalizarea și IMM-urile în regiunea euromediteraneeană” (REX/519).

(4)  Punctele 3.2.9 și 4.1.2 din Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „UE și Africa: realizarea unui parteneriat echitabil pentru dezvoltare bazat pe durabilitate și valori comune” (JO C 429, 11.12.2020, p. 105) și punctele 4.1 și 6.1 din Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Ajutorul extern, investițiile și comerțul ca instrumente de reducere a cauzelor migrației economice – Africa în centrul atenției” (JO C 97, 24.3.2020, p. 18).

(5)  Punctele 1.12 și 2.2.7 din Raportul de informare al Comitetului Economic și Social European pe tema „Digitalizarea și IMM-urile în regiunea euromediteraneeană” (REX/519).

(6)  Interviu cu expertul în migrație Gerald Knaus: https://www.dw.com/de/knaus-eu-migrationspakt-ist-unrealistisch/a-55058035

(7)  Punctul 1.11 din Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea pentru persoanele LGBTIQ 2020-2025” (JO C 286, 16.7.2021, p. 128).