Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu – Planul european de combatere a cancerului”

[COM(2021) 44 final]

(2021/C 341/12)

Raportor:	Małgorzata BOGUSZ
Coraportor:	Milena ANGELOVA

Sesizare	Comisia Europeană, 26.3.2021
Temei juridic	Articolul 168 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie
Data adoptării în secțiune	26.5.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	9.6.2021
Sesiunea plenară nr.	561
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	226/3/3

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Social și Economic European (CESE) salută Planul european de combatere a cancerului (Planul) ca jalon în lupta împotriva cancerului și a consecințelor sale sociale, financiare și psihologice în rândul cetățenilor UE și solicită o foaie de parcurs concretă privind punerea în aplicare a planului, însoțită de indicatori de performanță și de calendare realiste.

1.2.

Deși prevenirea cancerului are o importanță majoră, este la fel de important ca Uniunea Europeană (UE) și statele membre să garanteze disponibilitatea unei infrastructuri medicale de înaltă calitate și accesibile, inclusiv a unor centre de screening, diagnosticare și tratament, a unor servicii de sănătate cu ajutorul unui personal medical suficient de numeros încât să corespundă necesităților în materie de îngrijire, precum și a unor sisteme eficace de sprijin pentru bunăstarea fizică și mentală a pacienților în timpul terapiei și ulterior acesteia.

1.3.

O măsură urgentă este abordarea problemelor cauzate de pandemia de COVID-19 în ceea ce privește accesul la serviciile de sănătate. Restricțiile și întârzierile pot reduce șansele de recuperare și trebuie abordate în mod eficace, fiind necesar un răspuns prompt pentru a liniști temerile oamenilor. Partenerii sociali și organizațiile societății civile (OSC) sunt indispensabili pentru diseminarea celor mai bune practici și furnizarea de informații relevante – cu privire la posibilele cauze ale cancerului, la sprijinul acordat pentru recunoașterea simptomelor timpurii, la promovarea prevenirii și încurajarea unui stil de viață sănătos. Eforturile lor vor fi sprijinite, inclusiv prin alocarea de fonduri relevante în cadrul FSE+ pentru acțiuni comune de combatere a cancerului și pentru diseminarea celor mai bune practici în materie de prevenire.

1.4.

Pentru a încuraja depistarea timpurie a cancerului, CESE sprijină inițiativele proiectelor de screening și de prevenire a cancerului și încurajează utilizarea de noi tehnologii și depunerea de eforturi pentru a-i sensibiliza pe cetățeni cu privire la necesitatea screeningului preventiv. Inițiativele în materie de screening și cele educaționale ar trebui să vizeze toate tipurile frecvente de cancer și să fie disponibile pentru un număr cât mai mare de cetățeni cu putință.

1.5.

Planul trebuie să răspundă situației demografice din UE și să asigure condițiile favorabile menținerii unei stări de sănătate bune până la bătrânețe. În același timp, CESE solicită acordarea unei atenții speciale combaterii cancerelor la copii, care necesită măsuri specifice privind depistarea, accesul la medicamentele clasice și inovatoare, precum și îngrijirea dedicată copiilor și adolescenților.

1.6.

Pentru a reduce inegalitățile naționale, regionale și sociale în ceea ce privește combaterea cancerului și a oferi soluții la standarde ridicate pentru toți, este crucial ca UE să implice toate statele membre în punerea în aplicare a planului și să încurajeze cooperarea dintre statele membre, inclusiv prin sprijin financiar din partea UE. Punerea în aplicare a planului trebuie să răspundă nevoilor specifice și individuale ale pacienților și ale supraviețuitorilor și să se adapteze la diferitele circumstanțe naționale, inclusiv mediul socioeconomic diferit, vârsta, sexul, handicapul etc.

1.7.

În egală măsură, CESE solicită posibilități îmbunătățite care să permită pacienților bolnavi de cancer să beneficieze de tratamentul, îngrijirea și expertiza de înaltă calitate oferite de alt stat membru, precum și de disponibilitatea unor medicamente, echipamente medicale și alte produse medicale furnizate de o piață unică funcțională.

1.8.

CESE consideră cercetarea și inovarea drept o piatră de temelie pentru o mai bună înțelegere a factorilor de risc care determină apariția cancerului și pentru îmbunătățirea diagnosticelor, a terapiilor și a tratamentelor. Ecosistemele de inovare, care implică întreprinderi de diferite mărimi, cercetători, pacienți, personal medico-sanitar și autorități din domeniul sănătății, trebuie să fie încurajate, promovate și sprijinite prin finanțare din partea UE și prin finanțare națională, în special prin parteneriate în cadrul Orizont Europa.

1.9.

CESE subliniază necesitatea concentrării unor eforturi semnificative pe generarea de date și pe disponibilitatea și accesibilitatea acestora, cu scopul de a elabora metode mai avansate de prevenire, diagnosticare și tratament. Corelarea datelor digitale privind sănătatea cu datele genomice ale băncilor biologice trebuie facilitată pentru a permite prevenirea și îngrijirea personalizate. Elaborarea și utilizarea unor metode de analiză a datelor, inclusiv a IA, trebuie, de asemenea, stimulate printr-o cooperare consolidată la nivelul UE.

1.10.

CESE subliniază importanța reducerii fumatului de tutun și ia act de raportul Comisiei privind aplicarea Directivei 2014/40/UE în ceea ce privește fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe (1), și de concluziile acestuia, care vizează reducerea expunerii fumătorilor la substanțe periculoase și/sau care creează dependență. În acest context, luând act de avizul Comisiei privind emisiile și metodele de măsurare [secțiunea 3.1 din raport], CESE pledează, de asemenea, în favoarea unor cercetări suplimentare cu privire la metoda de testare a conținutului emisiilor de fum, inclusiv prin metoda WHO-Intense (cunoscută și sub numele Canadian Intense), și susține punerea în aplicare a recomandărilor OMS bazate pe rezultatele cercetării.

1.11.

Pentru a contribui la prevenirea eficientă a cancerului profesional, CESE solicită intensificarea cercetării privind expunerea profesională la agenții cancerigeni și mutageni și la perturbatorii endocrini și cauzele cancerului profesional, în special în rândul femeilor. CESE recunoaște inițiativele legislative legate de cancer din cadrul Planului de reducere a expunerii profesionale la factori cancerigeni și subliniază necesitatea ca orice eventuală actualizare să fie științifică și bazată pe dovezi și să fie susținută de consultări cu partenerii sociali. CESE subliniază necesitatea de a promova și de a sprijini cercetarea și dezvoltarea pentru găsirea de înlocuitori pentru substanțele și produsele periculoase. În privința azbestului, CESE face trimitere la avizele sale anterioare, inclusiv la propunerile privind aspectele legate de recunoașterea și despăgubirea victimelor (2). Comitetul solicită, de asemenea, luarea în considerare a multiplelor expuneri în momentul evaluării și a gestionării riscurilor la locul de muncă și integrarea datelor privind expunerile profesionale în programele de depistare timpurie.

1.12.

Combaterea cu succes a cancerului necesită cooperare internațională, precum și o educație de înaltă calitate în disciplinele oncologice, inclusiv cooperarea dintre statele membre în cadrul programelor educaționale, și promovarea competențelor sprijinite de UE și puse în aplicare și prin acțiunile comune ale partenerilor sociali. De asemenea, este deosebit de importantă cooperarea în cercetare și inovare și pentru facilitarea schimbului de cunoștințe. Mai mult decât atât, este necesară o colaborare structurată pentru a asigura disponibilitatea medicamentelor, a echipamentelor și a altor bunuri pentru tratamentele împotriva cancerului.

1.13.

Întreprinderile joacă un rol central în elaborarea de soluții pentru prevenirea, screeningul, diagnosticarea și tratamentul cancerului. De asemenea, ele depun eforturi pentru a combate cancerul prin reducerea impactului lor asupra mediului, prin dezvoltarea și realizarea de produse sigure sau produse modificate, mai puțin nocive, prin îmbunătățirea securității și sănătății la locul de muncă și prin sprijinirea pacienților în combinarea activității profesionale cu tratamentul împotriva cancerului și în întoarcerea fără dificultăți la locul de muncă. Pentru a încuraja acest lucru, UE trebuie să asigure condiții favorabile pentru inovare, investiții și desfășurarea activităților economice.

1.14.

CESE solicită o implicare strânsă a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile în elaborarea și monitorizarea în continuare a Planului, alături de promovarea și finanțarea specifică a acțiunilor comune ale partenerilor sociali și ale OSC-urilor, inclusiv o reprezentare largă a diferitelor sectoare.

1.15.

CESE solicită desfășurarea de campanii la nivelul întregii UE care să sensibilizeze și să sporească cunoștințele privind măsurile de prevenire și gestionare a cancerului la locul de muncă, rolul produselor alimentare de bună calitate, apei curate și aerului curat, precum și al stilurilor de viață individuale, inclusiv al alimentației, al activităților fizice și al opțiunii unor alternative mai bune, în prevenirea cancerului. Comunicarea, care vizează ca planul și măsurile sale să devină inteligibile și credibile pentru cetățenii europeni, va juca un rol crucial în reușita planului și în atingerea obiectivelor sale.

2.   Observații generale

2.1.

CESE salută Planul ca jalon în lupta împotriva poverii tot mai mari a cancerului în rândul cetățenilor UE. Întrucât CESE consideră că propunerea este prea generală, invită CE să descrie cum va fi acesta transpus în acțiuni concrete și cum va influența prevenirea și situația pacienților. De asemenea, CESE solicită elaborarea unei foi de parcurs care să detalieze punerea în aplicare a planului și să integreze indicatori de performanță și calendare realiste pentru această strategie.

2.2.

CESE salută propunerile pentru o abordare multidimensională și inovatoare în combaterea cancerului, bazată pe prevenire, depistare timpurie, diagnosticare și tratament și care să îmbunătățească calitatea vieții pacienților și a supraviețuitorilor – de asemenea, mai ales prin menținerea lor pe piața forței de muncă. În special, deși prevenirea cancerului este de o importanță capitală, la fel de important este ca UE și statele membre să asigure disponibilitatea unei infrastructuri de asistență medicală de înaltă calitate, inclusiv a unităților de screening, diagnostic și tratament și a serviciilor de sănătate.

2.3.

CESE remarcă faptul că Planul trebuie adaptat în continuare pentru a facilita implicarea egală a fiecărui stat membru și a regiunilor acestora, pentru a contribui la remedierea oricărei eventuale inegalități. Destul de des, morbiditatea și mortalitatea sunt corelate nu numai cu tipul de cancer, dar și cu poziția geografică și condiția socială. Astfel, recomandările trebuie adaptate la implicarea fiecărui stat membru în lupta împotriva cancerului, incluzând promovarea organizațională a programelor naționale de screening și de vaccinare și a schemelor de sprijin, și prin abordarea problemei inegalităților sociale în sănătate. De asemenea, este necesară sprijinirea persoanelor și a îngrijitorilor acestora în gestionarea efectelor cancerului din punctul de vedere al pierderii autonomiei și al cetățeniei: acces la fonduri, sprijin pentru viața de zi cu zi etc. Aceeași atenție trebuie acordată combaterii repercusiunilor economice ale cancerului și a consecințelor acestuia pentru anumite segmente deja fragile ale societății.

2.4.

Registrul inegalităților în contextul bolii canceroase ar trebui să fie cât mai cuprinzător cu putință, identificând disparitățile dintre statele membre și dintre regiuni și – atunci când este posibil – inegalitățile sociale, în special cele privind locul de muncă și sexul. De asemenea, este important să se asigure infrastructura adecvată și personalul competent pentru colectarea de date conexe de înaltă calitate, în cadrul unei cooperări eficace între registrele oncologice din toate statele membre, precum și între țări.

2.4.1.

Expunerile profesionale agravate de alți factori precum factorii determinanți de natură socială ai sănătății, inclusiv expunerile la mediu, accesul la îngrijire, nivelul de educație etc., joacă un rol important în această dinamică. CESE evidențiază necesitatea de a promova și de a sprijini cercetarea și dezvoltarea pentru găsirea de înlocuitori pentru substanțele și produsele periculoase.

2.4.2.

CESE subliniază importanța expunerii la mediul înconjurător, inclusiv calitatea produselor alimentare, a apei și a aerului, și subliniază rolul vital al furnizării de formare, educație și informații relevante pentru a-i motiva și a-i sprijini pe oameni să aleagă și să urmeze un stil de viață sănătos.

2.4.3.

Combaterea cancerului necesită să se acorde atenția cuvenită tuturor etapelor procesului: prevenire bazată pe precauție și pe informare; depistarea timpurie și relevantă; accesul rapid la tratament, și îngrijiri de înaltă calitate și accesibile, cu ajutorul unui personal medical suficient de numeros încât să corespundă necesităților în materie de îngrijire, sprijin pentru reintegrarea în societate și la locul de muncă, precum și servicii post-îngrijiri.

2.5.

CESE salută alocarea a 4 miliarde EUR pentru finanțarea planului, dar solicită ca aceste resurse să fie revizuite în contextul sistemelor naționale de sănătate, având în vedere organizarea sistemelor publice/private de finanțare a sănătății. UE nu-și poate permite să fie lentă în acțiunile de combatere a cancerului, fapt ce ar genera suferință umană și ar agrava condițiile economice ale europenilor. UE are nevoie de un nou Plan Marshall pentru oncologie.

2.6.

În opinia CESE, implicațiile demografice și economice sunt de o importanță crucială pentru Plan. Populația îmbătrânită a Europei echivalează cu o rată scăzută a fertilității, pe de o parte, și cu o creștere a duratei de viață, pe de altă parte, ceea ce, pe termen lung, va crea dificultăți și pentru sistemele de asistență medicală din întreaga UE. Acest lucru este asociat inclusiv cu un risc crescut de apariție a cancerului odată cu înaintarea în vârstă. Sunt necesare măsuri decisive pentru a asigura condițiile favorabile menținerii unui bun nivel al sănătății al europenilor până la bătrânețe. Acțiunile prevăzute în Plan ca o nouă abordare a prevenirii, tratamentului și îngrijirii cancerului ar trebui să fie calea de urmat pentru a atinge acest obiectiv. Planul ar trebui să facă obiectul unei clauze de inventar/revizuire la fiecare doi ani și să includă indicatori comuni pentru toate statele membre ale UE.

3.   Îngrijire de înaltă calitate și egală

3.1.

Ca măsură de urgență, este necesară abordarea problemelor cauzate de pandemie. CESE remarcă faptul că restricțiile legate de accesul la multe servicii medicale, în special cele ce țin de oncologie și cardiologie, pot fi evitate doar dacă întreruperile impuse de pandemia de COVID-19 sunt abordate în mod eficient. Întârzierile semnificative în diagnosticare și tratament reduc șansele de recuperare, crescând astfel ratele mortalității.

3.2.

De asemenea, este important să se consolideze și să se dezvolte infrastructuri și servicii care să răspundă nevoilor pe termen mediu și lung. Este necesar să se elaboreze practici pentru a fi bine pregătiți să răspundem în mod eficient altor eventuale situații excepționale, incluzând elaborarea și utilizarea la nivelul întregii UE a telemedicinei și a măsurilor la distanță care sunt aplicabile în orice circumstanță și, de asemenea, care contribuie la reducerea inegalităților în materie de cancer dintre statele membre și în cadrul regiunilor acestora.

3.2.1.

Inegalitățile dintre statele membre pot fi găsite atât între est și vest – cu un exod al creierelor către vest –, cât și între țările mici și cele mari, cu diferențe majore în ceea ce privește programele de screening și investițiile în sistemele de sănătate. Spitalele active în domeniul cercetării sunt clasificate drept deschizătoare de drumuri în combaterea cancerului.

3.2.2.

Nevoia de cooperare între statele membre poate fi abordată prin diverse măsuri și instrumente, inclusiv prin: — partajarea de date și utilizarea IA; — schimbul de cunoștințe și de expertiză; — colaborarea în vederea combaterii lipsei de medicamente; — programe de formare interdisciplinară; — rețele europene de referință; și — o rețea a UE care va conecta centrele oncologice integrate naționale.

3.3.

CESE salută inițiativa „Ajutorarea copiilor cu cancer”, însă este îngrijorat de lipsa măsurilor specifice necesare pentru a aborda situația și solicită acțiuni mai specifice, cu adevărat rapide și concrete, cu fonduri dedicate pentru a vindeca de cancer mai mulți copii și adolescenți, în mod mai eficace. Având în vedere nevoia urgentă de a le oferi copiilor acces la inovații, de a reduce inegalitățile în ceea ce privește tratamentele și de a înțelege originea cancerului la copii, deoarece, spre deosebire de cazurile de cancer la adulți, cancerul pediatric nu poate fi prevenit, CESE solicită ca planul să fie utilizat ca o oportunitate de a pune capăt situației injuste a copiilor dați uitării și, de a le acorda, în cele din urmă, atenția cuvenită, pentru că ei reprezintă viitorul Europei.

3.4.

CESE este îngrijorat de diferențele regionale semnificative în ceea ce privește modelele de cooperare și fluxurile de informații, inclusiv decalajul digital, care au un impact negativ asupra persoanelor în vârstă, a persoanelor care locuiesc în afara orașelor mari, a persoanelor cu handicap și a grupurilor defavorizate din punct de vedere financiar. Acesta este motivul pentru care foaia de parcurs trebuie să asigure o standardizare în acest domeniu.

3.5.

CESE solicită, de asemenea, un plan care să se situeze mai aproape de nivelul local și care să fie suficient de flexibil pentru a răspunde nevoilor specifice și a se adapta diferitelor circumstanțe, precum și situației pacienților și supraviețuitorilor oncologici.

3.6.

CESE salută obiectivul de a preveni cancerele cauzate de infecțiile virale prin introducerea vaccinării în masă a populației, dar remarcă faptul că ratele de vaccinare și progresul programelor de vaccinare variază între regiuni. Toate regiunile ar trebui să reproducă cele mai bune practici pentru a se asigura că fiecare cetățean are acces la aceste tipuri de vaccin.

3.7.

CESE sprijină planurile de îmbunătățire a depistării timpurii a cancerului prin intermediul proiectelor de screening și al activităților educaționale, inclusiv al celor care utilizează tehnologii noi, vizând creșterea sensibilizării pacienților cu privire la necesitatea screeningului preventiv și integrând datele privind expunerile profesionale în programele de depistare timpurie. De asemenea, sunt necesare cunoștințe consolidate în ce privește cancerele ereditare vizate de acțiunile de screening.

3.8.

Prevenirea este mai eficientă dacă nu se bazează exclusiv pe comportamentul individual și dacă reduce sau elimină efectul nociv și factorii colectivi care contribuie la apariția cancerului. Factorii determinanți de natură socială sunt subestimați în secțiunea 3 din Plan.

3.9.

Comitetul remarcă faptul că inițiativele privind diagnosticarea timpurie ar trebui să vizeze toate tipurile de cancer, inclusiv cancerele sângelui, iar testele de screening ar trebui să fie disponibile pentru un segment cât mai mare al populației.

3.10.

CESE solicită posibilități îmbunătățite care să permită pacienților bolnavi de cancer să beneficieze de tratamentul, îngrijirea și expertiza de înaltă calitate oferite de alt stat membru, precum și de disponibilitatea medicamentelor, echipamentelor medicale și altor produse medicale furnizate de o piață unică funcțională.

3.11.

CESE subliniază, de asemenea, importanța sistemelor de sprijin – inclusiv furnizarea informațiilor și cunoștințelor necesare – pentru bunăstarea fizică și mintală a pacienților pe durata tratamentelor și în urma acestora. Aceleași preocupări sunt relevante pentru angajați, angajatori și antreprenori. În plus, CESE subliniază importanța bunăstării îngrijitorilor pacienților bolnavi de cancer. Carierele lor informale de îngrijitori pot avea un impact semnificativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată și le pot afecta bunăstarea fizică. Prin urmare, CESE se alătură CE în încurajarea statelor membre să transpună pe deplin Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor și să sprijine viitoarea Strategie privind drepturile persoanelor cu handicap 2021-2030.

3.12.

CESE atrage atenția asupra diversității culturale și a diverselor grade de respectare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor UE, inclusiv în ceea ce privește nediscriminarea în legătură cu ocuparea forței de muncă, protecția socială sau accesul la serviciile financiare precum creditele. Prin urmare, este necesar să se elimine disparitățile dintre statele membre și să se respecte principiul „dreptului de a fi uitat” cu privire la istoricul legat de cancer al fiecărei persoane, precum și al reprezentanților îngrijitorilor pacienților.

4.   Nevoia de noi soluții pentru combaterea cancerului

4.1.

Date fiind evoluția enormă înregistrată de tehnologie și știință, inclusiv de știința medicală, CESE salută promisiunea unei abordări moderne de combatere a cancerului cu ajutorul noilor tehnologii și al cercetării și inovării în domeniul produselor. De asemenea, trebuie apreciat faptul că CE se axează pe informațiile rezultate din comorbidități și datele furnizate de științele sociale și comportamentale, în cadrul inițiativelor sale emblematice și al acțiunilor sale.

4.2.

Planul subliniază, pe bună dreptate, rolul cercetării și al inovării ca piatră de temelie pentru o mai bună înțelegere a factorilor de risc care determină apariția cancerului și pentru îmbunătățirea diagnosticelor, a terapiilor, a tratamentelor și a politicilor de prevenire. Cooperarea internațională și la nivelul UE este crucială în acest sens, pentru a partaja cele mai bune practici, inclusiv în privința abordărilor în materie de reglementare, combinând expertiza profesioniștilor, datele și tehnologia, precum și resursele financiare într-un mod cât mai productiv cu putință.

4.3.

Eforturi semnificative ar trebui axate pe generarea de date și pe disponibilitatea și accesibilitatea acestora cu scopul de a elabora metode de trasabilitate genomică, de prevenire, de diagnosticare și de tratament mai avansate, inclusiv dezvoltând spațiul european al datelor privind sănătatea. Digitalizarea datelor privind sănătatea și partajarea în condiții de siguranță și securitate a acestora în întregul circuit al îngrijirii sunt vitale pentru a le permite pacienților să primească îngrijirile și tratamentele adecvate, inclusiv asistență medicală transfrontalieră. În același timp, birocrația în domeniul asistenței medicale trebuie redusă, iar practicile în materie de dosare medicale trebuie eficientizate cât mai mult cu putință. Posibilitatea de a corela datele medicale digitale cu datele genomice ale băncilor biologice trebuie, de asemenea, să fie facilitată, aceasta fiind un factor important în dezvoltarea prevenirii cancerului, a diagnosticării și a îngrijirii axate pe pacient. Elaborarea și utilizarea unor metode de analiză a datelor, inclusiv a IA, trebuie, de asemenea, stimulate printr-o cooperare consolidată la nivelul UE.

4.4.

Chestiunea expunerilor multiple este una dintre cele mai importante provocări pentru dezvoltarea prevenirii atât a cancerelor asociate cu factori de mediu, cât și a celor profesionale. UE ar trebui să consolideze sprijinul pentru cercetarea existentă în acest domeniu. Este la fel de importantă furnizarea de informații relevante – cu privire la ceea ce poate cauza cancerul, la ajutarea oamenilor să recunoască simptomele timpurii, la gestionarea stresului legat de cancer, la promovarea prevenirii și la încurajarea unui stil de viață sănătos. Partenerii sociali și organizațiile societății civile au un rol indispensabil de jucat, iar eforturile lor vor fi sprijinite, inclusiv prin alocarea de fonduri relevante în cadrul FSE+ pentru acțiuni comune de combatere a cancerului și pentru diseminarea celor mai bune practici în materie de prevenire.

4.5.

Este necesară colectarea coordonată, sistematică a datelor privind expunerea profesională la agenți cancerigeni și mutageni la nivel european și corelarea datelor existente în registrele oncologice cu cele privind ocupațiile pacienților bolnavi de cancer. Aceste date vor contribui la o mai bună orientare a acțiunilor preventive și vor stimula depistarea timpurie a cancerelor în rândul persoanelor expuse. Proiectele de cercetare noi și inovatoare derulate în Europa ar trebui extinse pentru a acoperi toate statele membre.

4.6.

Expunerea la perturbatori endocrini este asociată cu o serie de cancere sensibile la hormoni. Cercetarea de bază privind aceste substanțe trebui să servească drept bază pentru îmbunătățirea politicilor europene în acest domeniu și pentru o mai bună prevenire.

4.7.

Combaterea cu succes a cancerului necesită și o educație de înaltă calitate în disciplinele legate de cancer, inclusiv o cooperare solidă între statele membre și partenerii sociali în cadrul programelor educaționale și de promovare a competențelor sprijinite de UE, precum Programul de formare interdisciplinară în domeniul cancerului și Pactul CE privind competențele. Planul ar trebui să menționeze nevoia dezvoltării profesionale continue, informarea și sensibilizarea forței de muncă din domeniul sănătății, inclusiv în ceea ce privește gestionarea și administrarea medicamentelor periculoase. În plus, profesioniștii cu un înalt nivel al educației și al competențelor trebuie să asigure diverse servicii, atât în ceea ce privește diagnosticul inițial și stabilirea unui plan de tratament, cât și în ceea ce privește administrarea medicamentelor, intervențiile chirurgicale și radiologia. Totodată, o strânsă colaborare între cercetătorii în domeniul cancerului, personalul medico-sanitar și pacienți reprezintă un alt fundament al îngrijirii cu succes. În plus, cooperarea intensivă cu parteneri din afara UE este, de asemenea, crucială pentru a facilita schimbul de cunoștințe.

4.8.

Întreprinderile joacă un rol central în elaborarea de soluții pentru prevenirea, screeningul, diagnosticarea și tratamentul cancerului. Promovarea și facilitarea ecosistemelor de inovare sunt deosebit de importante pentru succesul UE. Ecosistemele trebuie să implice întreprinderi de diferite mărimi (de la mari întreprinderi internaționale la întreprinderi nou-înființate), precum și cercetători, pacienți, personal medico-sanitar și autorități. Acest demers trebuie sprijinit prin finanțare din partea UE și prin finanțare națională, în special prin parteneriate în cadrul Orizont Europa. De asemenea, este esențial să se definească rolul EMA în încurajarea și sprijinirea statelor membre, ca acestea să introducă, în mod rentabil, unele terapii inovatoare, sigure și eficiente împotriva cancerului.

4.9.

EMA joacă un rol important în comercializarea și punerea la dispoziție în condiții de siguranță a produselor avansate și a echipamentelor relevante pentru a contribui la prevenirea și vindecarea eficientă a cancerului. De asemenea, ea poate îmbunătăți accesul statelor membre la astfel de produse și poate coordona punerea lor efectivă în aplicare în întreaga UE, ceea ce va avea ca rezultat un acces mai rapid al tuturor pacienților la tratament modern de înaltă calitate.

4.10.

În afară de dezvoltarea și furnizarea de medicamente, vaccinuri, tehnologie și servicii de îngrijire, întreprinderile depun eforturi pentru a combate cancerul prin reducerea impactului lor asupra mediului, prin proiectarea și fabricarea de produse sigure sau modificate, mai puțin nocive, și prin îmbunătățirea securității și sănătății la locul de muncă. Printre alți factori, expunerea la radiațiile UV în timpul activităților în aer liber ar trebui redusă cât mai mult cu putință, în special în sectoare precum agricultura și construcțiile. Sănătatea și, în egală măsură, siguranța, sunt o preocupare pentru partenerii sociali, care elaborează politici sectoriale de prevenire pe care le finanțează prin contribuțiile de asigurări sociale. Pentru a le descătușa potențialul, o abordare coordonată fluidă reprezintă cheia pentru a permite elaborarea și furnizarea de soluții la standarde ridicate. În plus, angajatorii, sindicatele și organizațiile societății civile îi sprijină pe pacienți să combine activitatea profesională cu terapia împotriva cancerului și să se întoarcă fără dificultăți la locul de muncă.

4.11.

Pentru a încuraja demersurile întreprinderilor specializate în elaborarea de soluții pentru combaterea cancerului, UE trebuie să asigure condiții favorabile pentru inovare, investiții și desfășurarea activităților economice. Acest lucru este esențial pentru consolidarea poziției globale generale a UE în legătură cu tehnologiile, serviciile și soluțiile de asistență medicală în domeniul cancerului.

4.12.

De asemenea, este important să se accelereze introducerea de noi metode de diagnosticare și tratament împotriva cancerului și de acces la acestea, fără a compromite siguranța pacienților și a personalului medico-sanitar. Din acest punct de vedere, un cadru de reglementare propice și favorabil este un element esențial pentru un mediu de afaceri încurajator. Reglementările UE trebuie să se bazeze pe știință și să garanteze condiții de concurență echitabile între întreprinderile din Uniune și față de concurenții globali ai acestora.

4.13.

Având în vedere rolul central și versatil al întreprinderilor și al angajatorilor în activitățile practice de combatere a cancerului, este importantă implicarea, în mod incluziv, a unui număr mare de reprezentanți ai întreprinderilor și angajatorilor, de la sectorul asistenței medicale la construcții, bunuri de consum, agricultură și industriile prelucrătoare, precum și a reprezentanților pacienților și ai îngrijitorilor, în elaborarea și punerea în aplicare ulterioară a măsurilor. La fel de important este rolul partenerilor sociali și al organizațiilor societății civile în furnizarea de bune practici și informații și în organizarea campaniilor de sensibilizare.

5.   Cancerul necesită o atenție deosebită

5.1.

CESE salută inițiativa privind cancerul la copii din cadrul Planului, însă subliniază că există o nevoie majoră de a intensifica eforturile pentru a avea efect asupra vieții copiilor și a adolescenților și a reduce inegalitățile existente. În acest sens sunt necesare investiții în inovare și acțiuni clare și urgente dedicate, precum și finanțare pentru elaborarea și introducerea de metode de depistare, medicamente, tratamente și servicii de îngrijire corespunzătoare. Aceasta reprezintă o oportunitate de a pune capăt situației injuste a copiilor ignorați și de a le oferi, în cele din urmă, atenția pe care o merită, întrucât ei reprezintă viitorul Europei.

5.2.

CESE remarcă faptul că cancerele hematologice reprezintă o sarcină sanitară și economică semnificativă pentru cetățenii europeni. Planul poate atenua aceste sarcini pentru pacienți, pentru familiile acestora și pentru societate prin atenția acordată și prin abordările inovatoare privind îngrijirea cancerelor sângelui. Angajamentul și investițiile adecvate în supravegherea de înaltă calitate a cancerului, reforma sistemului sanitar și abordările inovatoare privind îngrijirea pot garanta că progresele semnificative înregistrate în ceea ce privește tratamentul cancerelor sângelui pot fi puse la dispoziție tuturor pe o bază durabilă.

5.3.

CESE subliniază faptul că Planul ar putea evidenția nevoia concentrării atenției în special pe hematologia malignă și ar putea permite utilizarea unor inițiative dedicate pentru a îmbunătăți îngrijirile pentru pacienții cei mai vulnerabili: — cancerele maligne ale sângelui au cauzat 9 % dintre decesele provocate de cancer (124 000) în UE, Norvegia, Elveția și Islanda în 2016 și reprezintă 12 % din totalul cheltuielilor pentru asistență medicală din UE (3); — cancerele hematologice îi afectează în general pe cei foarte tineri (30 % dintre cancerele la copii) și pe cei foarte în vârstă din societate, altfel spus pe cei mai fragili dintre noi, și este injust ca ei să nu fie luați în considerare pentru că nu fac parte din populația activă economic/încadrată în muncă.

6.   Cooperarea internațională în lupta împotriva cancerului

6.1.

CESE este de acord că cooperarea și coordonarea internațională sunt necesare pentru a stimula dezvoltarea medicală și perspectivele privind sănătatea pe termen lung pentru milioane de europeni, dar este îngrijorat de faptul că Planul adoptă o abordare extrem de generală în ceea ce privește cooperarea internațională în punerea sa în aplicare. Importanța cooperării internaționale este ilustrată cel mai bine de faptul trist că ratele de supraviețuire la interval de cinci ani sunt cele mai ridicate în SUA, Canada, Australia și Noua Zeelandă, urmate de țările UE cele mai bine poziționate.

6.2.

CESE subliniază că cooperarea este deosebit de importantă în domeniul cercetării și al inovării, în vederea instituirii unor standarde de reglementare bazate pe știință și proporționale cu riscurile, și în facilitarea schimbului de cunoștințe, pentru a garanta că cele mai avansate cunoștințe sunt disponibile în beneficiul europenilor.

6.3.

CESE subliniază importanța reducerii fumatului de tutun și ia act de raportul Comisiei privind aplicarea Directivei 2014/40/UE în ceea ce privește fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe (4), și de concluziile acestuia, care vizează reducerea expunerii fumătorilor la substanțe periculoase și/sau care creează dependență. În acest context, luând act de avizul Comisiei privind emisiile și metodele de măsurare [secțiunea 3.1 din raport], CESE pledează, de asemenea, în favoarea unor cercetări suplimentare cu privire la metoda de testare a conținutului emisiilor de fum, inclusiv prin metoda WHO-Intense (cunoscută și sub numele Canadian Intense), și susține punerea în aplicare a recomandărilor OMS bazate pe rezultatele cercetării.

6.4.

Deși UE ar trebui să evite dependența excesivă de țările străine în domenii strategice precum asistența medicală, cooperarea economică internațională este necesară pentru disponibilitatea medicamentelor sigure, a echipamentelor și a altor bunuri necesare pentru tratamentul împotriva cancerului. Comerțul ar trebui deschis în ce privește lanțurile de aprovizionare internaționale ale sectorului sănătății, iar UE trebuie să combată orice tip de protecționism între statele membre sau la nivel global. Soluțiile în domeniul cancerului oferă, de asemenea, întreprinderilor europene oportunități de export importante, care trebuie promovate pentru a răspunde cererii globale de soluții legate de sănătate.

7.   Activitățile de promovare a sănătății și comunicarea

7.1.

CESE apreciază puternica legătură dintre calitatea mediului și un stil de viață și o alimentație sănătoase ca factori de reducere a incidenței cancerului. Statele membre, împreună cu partenerii sociali și organizațiile societății civile, vor explica și promova rolul produselor alimentare de înaltă calitate, al apei curate și al aerului în prevenirea cancerului, precum și a altor boli. De asemenea, acestea își unesc forțele pentru a-i educa și motiva pe oameni să urmeze un stil de viață sănătos și să evite lucrurile periculoase, deoarece aceasta este singura modalitate de a-i ajuta pe copii să evite expunerea la agenți cancerigeni. În plus, mai multe cunoștințe despre aspectele legate de cancer ar trebui furnizate în școli și prin campanii în mass-media tradițională și pe platformele de comunicare socială.

7.2.

Este nevoie de sensibilizarea publicului în ce privește un stil de viață sănătos și de informarea corectă a consumatorilor cu privire la cele mai bune alternative, precum și referitor la prevenirea, tratamentul și îngrijirea pacienților bolnavi de cancer, a supraviețuitorilor și a persoanelor expuse riscului de cancer.

7.3.

Cu toate acestea, Comitetul subliniază că nivelul de sensibilizare privind sănătatea variază între regiuni și că schimbările din aceste domeniu trebuie să țină cont de cutumele locale.

7.4.

Întrucât cooperarea dintre partenerii sociali joacă un rol-cheie la locul de muncă, CESE solicită campanii la nivelul UE pentru a crește gradul de sensibilizare și cunoștințele privind măsurile de prevenire și de gestionare a cancerului la locul de muncă în rândul angajaților și al angajatorilor, inclusiv prin partajarea celor mai bune practici și prin furnizarea de kituri de instrumente și formare.

7.5.

CESE este de acord că Planul are un mare potențial de a răspunde nevoilor europenilor în materie de sănătate. Comunicarea – care vizează ca planul și măsurile sale să devină inteligibile și credibile pentru cetățenii europeni – va juca astfel un rol crucial în reușita planului și atingerea obiectivelor sale.

8.   Monitorizarea strategiei

8.1.

CESE subliniază că trebuie reunite multe elemente pentru a elimina orice dubiu privind perspectiva punerii în aplicare eficiente a Planului. Natura generală și fără caracter obligatoriu a acestuia nu garantează punerea sa în aplicare eficientă și un răspuns mai eficient și mai regionalizat la povara tot mai mare a cancerului. În consecință, CESE solicită conceperea unei game de instrumente diferite care să pregătească punerea în aplicare eficientă a Planului în conformitate cu specificitățile și practicile naționale.

8.2.

CESE solicită, de asemenea, o implicare mai strânsă a furnizorilor de tehnologie și de soluții, a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile în elaborarea și monitorizarea în continuare a Planului, cu o largă reprezentare, cu caracter pe deplin incluziv, a diferitelor sectoare. Acest lucru este crucial pentru pregătirea unor planuri naționale de acțiune adecvate.

---

(1)  Raport privind aplicarea Directivei 2014/40/UE.

(2)  Un aspect foarte important este menținerea eforturilor pentru renunțarea la utilizarea azbestului periculos; a se vedea avizele CESE din JO C 251, 31.7.2015, p. 13 și din JO C 288, 31.8.2017, p. 56.

(3)  Institutul pentru măsurarea și evaluarea datelor din domeniul sănătății, Global Burden of Disease results – GBD 2016 (Povara globală a bolii 2016 – rezultate).

(4)  Raport privind aplicarea Directivei 2014/40/UE.