Access to European Union law
<a href="https://eur-lex.europa.eu/content/help/eurlex-content/experimental-features.html" target="_blank">More about the experimental features corner</a>
Choose the experimental features you want to try
EUR-Lex
Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

You are here
Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search

Document 52021AE0879

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind uniunea securității [COM(2020) 605 final] Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Agenda UE privind combaterea terorismului: anticipare, prevenire, protejare și răspuns [COM(2020) 795 final]

EESC 2021/00879

JO C 341, 24.8.2021, p. 71–75 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

24.8.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 341/71

Avizul Comitetului Economic și Social European privind

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor referitoare la Strategia UE privind uniunea securității

[COM(2020) 605 final]

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Agenda UE privind combaterea terorismului: anticipare, prevenire, protejare și răspuns

[COM(2020) 795 final]

(2021/C 341/11)

Raportor: Ákos TOPOLÁNSZKY

Sesizare

Comisia Europeană, 24.2.2021

Temei juridic

Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

 

 

Secțiunea competentă:

Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie

Data adoptării în secțiune

26.5.2021

Data adoptării în sesiunea plenară

9.6.2021

Sesiunea plenară nr.

561

Rezultatul votului (voturi pentru/

voturi împotrivă/abțineri)

234/1/3

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

 CESE salută și sprijină programul strategic pentru protejarea securității cetățenilor UE împotriva riscurilor terorismului, ca parte a strategiei UE pentru o uniune a securității (1), și este de acord cu necesitatea unei politici ambițioase și solide de combatere a terorismului în acest domeniu.

1.2.

 În același timp, subliniază că acest lucru poate fi realizat numai prin recunoașterea și respectarea deplină a temeiurilor juridice ale dreptului internațional și ale dreptului Uniunii Europene, care protejează și susțin societatea noastră pluralistă, valorile noastre comune și modul nostru de viață european.

1.3.

 În opinia CESE, noul program este important și oportun, și este de acord, în principiu, cu structura sa și cu accentul pus pe conceptul de reziliență.

1.4.

 Comitetul pune în evidență importanța utilizării instrumentelor tehnologice moderne, dar insistă, în același timp, asupra necesității de a garanta limitarea utilizării acestora cu privire la statul de drept și drepturile fundamentale.

1.5.

 Comitetul consideră că programul oferă un cadru de acțiune coerent, în primul rând pentru instituțiile și autoritățile cu funcții specializate, de o importanță capitală pentru prevenirea și combaterea amenințării teroriste, însă reprezentanților comunităților locale, organizațiilor sociale și ale victimelor, societății civile și sindicatelor, comunităților religioase, mediului universitar și partenerilor privați nu li se atribuie în documentul de față un rol adecvat în soluționarea problemei.

1.6.

 Este convins că, în primul rând, ar trebui prevenite și eliminate riscurile și tensiunile, mai degrabă decât abordarea ex-post a consecințelor lor nedorite, cu un cost social specific ridicat.

1.7.

 Comitetul subliniază importanța cercetării și evaluării amenințărilor, pentru a împiedica introducerea unor instrumente care pot aduce atingere de o manieră nejustificată drepturilor fundamentale.

1.8.

 CESE atrage atenția asupra rolului statelor membre și a importanței acțiunii lor sinergice în punerea în aplicare sustenabilă a programului.

1.9.

 Cu privire la eficacitatea reacțiilor la terorism, este extrem de important să se înțeleagă cauzele personale și sociale ale terorismului pe baza cunoștințelor științifice, mai degrabă decât să se limiteze la reacții pur politice.

1.10.

 În ceea ce privește prevenirea, CESE atrage atenția asupra rolului relevant și insuficient exploatat al participării active a societății civile și a organizațiilor sale, precum și a partenerilor sociali. Consideră că exploatarea cooperării comunitare, a programelor de reducere a riscurilor și a proceselor de reconciliere în domeniul prevenirii reprezintă o investiție prioritară pentru securitate.

1.11.

 CESE este convins că lupta împotriva terorismului trebuie să se desfășoare în mod eficient în orice moment, dar fără a submina valorile europene și drepturile democratice ale cetățenilor, deoarece orice restrângere substanțială a lor ar însemna, de fapt, atingerea obiectivelor de către teroriști.

1.12.

 Protecția spațiilor publice trebuie concepută și pusă în aplicare cu implicarea actorilor privați și a reprezentanților comunităților locale, în vederea ajungerii la un consens. Este nevoie de un dialog continuu cu liderii religioși, deoarece religiile pot contribui în mare măsură la reducerea anumitor forme de radicalizare și amenințare, precum și a tensiunilor comunitare cauzate de terorism.

1.13.

 CESE subliniază că legislația UE interzice păstrarea generală și nediferențiată a datelor; aceasta nu poate fi permisă decât sub rezerva unor garanții precise și stricte prevăzute de legislație și a unui control constant al sistemului.

1.14.

 În cazul aplicării Programului de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (TFTP) (2), garanțiile pentru protecția vieții private a cetățenilor UE ar trebui să facă obiectul unei evaluări permanente.

2.   Observații preliminare (3)

2.1.

 CESE salută și sprijină programul strategic pentru o acțiune eficace și coordonată prin mijloace cuprinzătoare de protecție a securității cetățenilor UE împotriva riscurilor terorismului, ca parte a Strategiei UE privind uniunea securității (4).

2.2.

 CESE este de acord cu necesitatea unei politici ambițioase și solide de combatere a terorismului, dar subliniază că ea ar trebui să se bazeze pe o analiză a riscurilor bazată pe dovezi și pe o evaluare riguroasă a impactului măsurilor deja puse în aplicare în UE.

2.3.

 CESE este pe deplin angajat față de valorile universale ale respectării vieții și demnității umane, astfel cum sunt consacrate în Declarația Universală a Drepturilor Omului. De asemenea, este de acord cu declarația potrivit căreia democrația, statul de drept, respectarea drepturilor fundamentale, în special dreptul la viață privată, libertatea de exprimare, libertatea religioasă și respectarea diversității constituie fundamentul Uniunii Europene și, prin urmare, necesită o abordare comună fermă, care să protejeze și să susțină societatea noastră pluralistă, valorile noastre comune și modul nostru de viață european. Aceste valori fundamentale trebuie luate în considerare în mod consecvent și sistematic la elaborarea și punerea în aplicare a acțiunilor prevăzute în comunicare.

2.4.

 În opinia CESE, noul program este important și oportun; structura sa care permite anticiparea, prevenirea, protecția și reacția, precum și aspectul transversal al cooperării internaționale oferă un cadru și o abordare adecvate pentru punerea în aplicare a unui plan de răspuns cuprinzător. De asemenea, consideră că obiectivul comunicării este adecvat, cu un accent deosebit pe importanța rezilienței. Reziliența presupune o mai mare implicare a societății, inclusiv a societății civile și a comunităților civice, în procesul de stabilire și garantare a securității.

2.5.

 De asemenea, ar trebui să se pună accentul pe utilizarea instrumentelor tehnologice moderne, care permit în mod clar o reacție mai eficace la activitățile teroriste și de sprijinire a terorismului. Cu toate acestea, este esențial să se delimiteze cu precizie, în conformitate cu dreptul Uniunii, utilizarea tuturor acestor instrumente noi și mai vechi, în special a celor pentru obținerea și analiza volumelor mari de date, să se reglementeze utilizarea și stocarea datelor colectate și să se controleze permanent respectarea normelor.

2.6.

 Comitetul consideră că programul oferă un cadru de acțiune coerent, în primul rând pentru instituțiile și autoritățile cu funcții specializate, de o importanță capitală pentru prevenirea și combaterea amenințării teroriste, însă reprezentanților comunităților locale, organizațiilor sociale și ale victimelor, societății civile și sindicatelor, comunităților religioase, mediului universitar și partenerilor privați nu li se atribuie în documentul de față un rol adecvat în soluționarea problemei. Nu este posibil să se elimine rădăcinile amenințării teroriste fără eforturile actorilor societății de la nivel local de a ajunge la acorduri concertate și cu susținere publică, în vederea reducerii riscurilor.

2.7.

 Este convins că, în primul rând, ar trebui prevenite și eliminate riscurile și tensiunile, mai degrabă decât abordarea ex-post a consecințelor lor nedorite, cu un cost social specific ridicat. Considerăm că este important ca punerea în aplicare a programului să nu se bazeze pe percepții sociale și pe reacții politice, ci să se bazeze întotdeauna pe realitatea terorismului și pe amenințarea reală pe care o reprezintă, iar răspunsurile să fie elaborate pe această bază. Răspunsurile politice ar trebui, de asemenea, să fie concepute în consecință.

2.8.

 CESE atrage atenția că UE nu poate reuși să combată radicalizarea decât dacă acționează cu succes împotriva excluderii propriilor minorități autohtone (de exemplu, romii), dar și a minorităților care au sosit recent în Uniunea Europeană.

2.9.

 Din punctul de vedere al incluziunii sociale și al răspunsurilor proporționale, ar fi important ca percepția amenințării teroriste în societate și amploarea reală a amenințării să nu difere în măsura observată în unele state membre. Subliniază importanța cercetării și evaluării pericolului, pentru a împiedica introducerea unor instrumente care pot aduce atingere de o manieră nejustificată drepturilor fundamentale. Politicile de securitate pot fi adaptate numai în raport cu amenințările și vulnerabilitățile reale identificate, pe baza datelor concrete.

2.10.

 CESE consideră, de asemenea, că angajamentul ferm al programului de combatere a radicalizării este un element pozitiv important în lupta împotriva terorismului. Cu toate acestea, pe lângă lupta împotriva conținutului radical online, consideră că este foarte important, în acest domeniu, să se înțeleagă și să se exploreze procesul de radicalizare și deradicalizare, să se investigheze natura și procesul radicalizării și, pe această bază, să se prevină radicalizarea. Reprezentanții societății civile și comunitățile cetățenești pot juca un rol esențial în acest sens.

2.11.

 CESE este convins că lupta împotriva terorismului trebuie să se desfășoare în mod eficient în orice moment, dar fără a submina valorile europene și drepturile democratice ale cetățenilor, deoarece orice restrângere substanțială a lor ar însemna, de fapt, atingerea obiectivelor de către teroriști.

2.12.

 Succesul programelor cel mai bine concepute și cele mai cuprinzătoare depinde, în mare măsură, de voința statelor membre implicate de a coopera, de reziliența lor și de deciziile politice ale acestora în vederea sprijinirii programelor. Voința politică în această privință este esențială.

2.13.

 CESE consideră că lansarea programului ar fi trebuit însoțită de o evaluare temeinică a situației, indicând procesele la care programul ar trebui să răspundă în mod adecvat, precum și rezultatele care pot fi atribuite eforturilor depuse până în prezent.

3.   Aspecte de fond

3.1.   Anticipare

3.1.1.

 Este esențial ca utilizarea IA în contextul detectării timpurii și al combaterii terorismului în general să fie transparentă și verificabilă și ca numai conținutul și persoanele relevante pentru combaterea terorismului să fie efectiv vizate, iar cele șapte cerințe-cheie ale strategiei privind IA să fie respectate (5).

3.1.2.

 În ceea ce privește protecția spațiilor publice, programul se concentrează în mod corect asupra utilizării noilor tehnologii. Cu toate acestea, CESE își exprimă dezamăgirea că documentul abordează doar implicit pregătirea pentru așa-numitele atacuri cu mașini-capcană, deși acestea au fost foarte frecvente în ultimii ani. O serie de atacuri teroriste strategice (număr mare de victime, acoperire mediatică largă, efect de frică ridicat) au fost realizate prin această metodă.

3.1.3.

 Cu privire la eficacitatea reacțiilor la terorism, este extrem de important să se înțeleagă cauzele personale și sociale ale terorismului prin cunoștințe științifice. Prin urmare, în opinia CESE, ar trebui să se acorde o atenție deosebită acestui aspect, deoarece cunoștințele dobândite pot reduce în mod eficient pagubele umane și materiale.

3.2.   Prevenire

3.2.1.

 În ceea ce privește prevenirea, CESE atrage atenția că acesta este domeniul de luptă împotriva terorismului în care sectorul civil poate avea – și are deja – un rol important și relevant mai ales din punct de vedere al conținutului, și anume, consolidarea sentimentului de securitate al societății, sprijinirea și monitorizarea practicilor operaționale ale instituțiilor care combat terorismul, detectarea și prevenirea radicalizării, precum și combaterea acesteia. Prin urmare, programul ar trebui să examineze mai în detaliu cadrul și conținutul cooperării la toate nivelurile societății. Cooperarea interpersonală, la nivel de grup și de comunitate, poate avea efecte dovedite și pe termen lung de reducere a riscurilor și de integrare stabilă. Programul ar trebui să pună accentul pe această abordare proactivă, și nu doar pe cea reactivă.

3.2.2.

 Pe bună dreptate, el pune un accent deosebit pe combaterea ideologiilor extremiste care apar online. În acest context, menționează difuzarea în direct a actelor teroriste de către teroriști. Cu toate acestea, nu face referire la fenomenul mult mai frecvent, în care martorii la actele de terorism le difuzează pe platformele de comunicare socială; prevenirea acestui fenomen este esențială.

3.2.3.

 Recunoscând rolul social al platformelor online foarte mari, programul stabilește, de asemenea, obligații la adresa lor. În acest sens, pe lângă elementele menționate deja în document, sunt necesare evaluări sistematice ale riscurilor sistemice legate de drepturile fundamentale și de tehnicile de manipulare care cauzează decalaje sociale și radicalizare.

De asemenea, sunt necesare o evaluare continuă a riscurilor pentru operatorii industriali, economici și comerciali, întreprinderile mici și mijlocii și reprezentanții societății civile și consolidarea rolului lor de parteneri în prevenirea terorismului prin intermediul organizațiilor-umbrelă ale acestora.

3.2.4.

 În ceea ce privește prevenirea, este important să se indice că, pe lângă discursul de incitare la ură, diseminarea știrilor false și a teoriilor conspiraționiste joacă un rol important în radicalizare, astfel încât combaterea acestui fenomen este esențială pentru succesul luptei împotriva terorismului.

3.2.5.

 CESE subliniază importanța comunicării strategice nu numai ca răspuns la un atac, ci și ca mijloc de prevenire, inclusiv includerea mesajului formulat de societatea civilă care reduce atractivitatea terorismului și oferă alternative.

3.2.6.

 Angajamentul colectiv și reziliența orașelor și municipalităților pot contribui în mod eficace la protecția comunităților. Consideră că exploatarea cooperării comunitare, a programelor de reducere a riscurilor și a proceselor de reconciliere în domeniul prevenirii reprezintă o investiție prioritară pentru securitate. Soluționarea, procesarea și eliminarea tensiunilor pot face inutilă constrângerea de a acționa în situații de risc, eliberând astfel resurse semnificative, pe lângă creșterea gradului de incluziune socială. Acest lucru necesită înțelegerea rădăcinii, explorarea naturii terorismului și monitorizarea continuă a intervențiilor.

3.2.7.

 Orașele noastre trebuie să aibă un acces mai bun la finanțare, consiliere și formare, pentru a putea aborda provocările actuale și a-și spori reziliența. CESE sprijină ferm contribuția Comisiei la activitățile coordonatorilor locali în materie de prevenire prin intermediul Rețelei UE pentru sensibilizarea publicului cu privire la radicalizare. Consideră că inițiativa „Orașele UE împotriva radicalizării” și dialogul strategic dintre orașe sunt importante. Crede că acest dialog ar trebui instituit în regim permanent și în aglomerările urbane, prin crearea unor forumuri adecvate.

3.2.8.

 Având în vedere că excluziunea socială reală și percepută, discriminarea și marginalizarea pot alimenta susceptibilitatea la propagandă radicală și pot reprezenta amenințări suplimentare la adresa coeziunii sociale, Comisia Europeană ar trebui să își intensifice acțiunile de combatere a rasismului. Prin urmare, este necesar să se pună în aplicare politici sociale adecvate de reducere a riscurilor și de consolidare a încrederii, întrucât actele teroriste pot fi interpretate și ca semne extreme de tensiune socială și de neîncredere.

3.2.9.

 Considerăm că ar trebui să se acorde mai multă atenție examinării, recunoașterii și prevenirii eficace a proceselor de radicalizare în penitenciare. CESE speră că programele de sprijin desfășurate pe baza evaluărilor efectuate în perioada anterioară vor fi consolidate în acest context, și le sprijină. Prin politici corespunzătoare ar trebui să se garanteze că închisorile nu constituie un mediu de radicalizare, ci, acolo unde este posibil, locul în care aceasta este tratată.

3.3.   Protecție

3.3.1.

 Capitolul „Privarea teroriștilor de mijloacele de perpetuare a atentatelor” nu abordează măsurile prevăzute pentru prevenirea atacurilor cu mașini-capcană. Având în vedere că astfel de atacuri au fost foarte frecvente în ultimii ani, programul ar trebui să reflecteze neapărat asupra problemei.

3.3.2.

 CESE încurajează, de asemenea, continuarea eforturilor de împiedicare a utilizării vehiculelor închiriate și utilizate în comun (car sharing) ca instrumente în atacurile teroriste și dezvoltarea unor practici eficiente de planificare urbană, pentru a preveni daunele cauzate de vehiculele utilizate în acest scop.

3.3.3.

 Protecția spațiilor publice trebuie concepută și pusă în aplicare cu implicarea actorilor privați și a reprezentanților comunităților locale, în vederea ajungerii la un acord, limitând cât mai mult posibil utilizarea lor liberă. Este de acord că este necesar să se stabilească standarde minime pentru protecția spațiilor des frecventate cu valoare simbolică.

3.3.4.

 Este nevoie de un dialog continuu cu liderii religioși, deoarece religiile pot contribui în mare măsură la reducerea anumitor forme de radicalizare și amenințare, precum și a tensiunilor comunitare cauzate de terorism. Această abordare ar trebui completată cu un dialog interreligios și, dacă este necesar, cu procese de reconciliere.

3.4.   Reacție

3.4.1.

 Având în vedere caracterul foarte specializat al reacției antiteroriste, subliniem necesitatea și importanța comunicării regulate a rezultatelor.

3.4.2.

 CESE subliniază că legislația UE interzice păstrarea generală și nediferențiată a datelor; aceasta nu poate fi permisă decât sub rezerva unor garanții precise și stricte prevăzute de legislație și a unui control constant al sistemului.

3.4.3.

 Activitățile centrului de expertiză al UE pentru victimele terorismului, instituit numai cu titlu pilot, ar trebui continuate și extinse pentru a evalua impactul combaterii terorismului asupra societății civile și a drepturilor fundamentale. De asemenea, este necesar să se revizuiască și să se consolideze mecanismele de asistență pentru victime ale statelor membre, în cadrul primei strategii a UE privind drepturile victimelor (2020-2025) (6). Funcționarea eficientă a punctelor naționale de contact pentru victimele terorismului (7) este, de asemenea, esențială.

3.4.4.

 O serie de informații sunt colectate prin intermediul Programului de urmărire a finanțărilor în scopuri teroriste (8). Atunci când acestea sunt utilizate de o parte externă (de exemplu, cooperarea UE-SUA), garanțiile pentru protejarea vieții private a cetățenilor UE trebuie să fie evaluate în mod permanent. Același lucru este valabil și pentru securitatea cibernetică, gestionarea criptată a informațiilor în cazul investigațiilor, gestionarea probelor electronice (eEDES) și investigațiile digitale cu parteneri internaționali. În toate cazurile, interesul cetățenilor în ceea ce privește protecția juridică este considerat primordial.

Bruxelles, 9 iunie 2021.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1)  COM(2020) 605 final.

(2)  JO L 195, 27.7.2010, p. 3.

(3)  Având în vedere că CESE sprijină conținutul programului și natura sa tehnică, prezentul aviz abordează, în primul rând, aspecte legate de societatea civilă, statul de drept și drepturile fundamentale, care se află în centrul mandatului Comitetului.

(4)  COM(2020) 605 final.

(5)  COM(2020) 65 final.

(6)  COM(2020) 258 final.

(7)  În conformitate cu Concluziile Consiliului din 4 iunie 2018 privind victimele terorismului (documentul 9719/18).

(8)  JO L 195, 27.7.2010, p. 3.

Top