Access to European Union law
<a href="https://eur-lex.europa.eu/content/help/eurlex-content/experimental-features.html" target="_blank">More about the experimental features corner</a>
Choose the experimental features you want to try
EUR-Lex
Access to European Union law

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

You are here
Use quotation marks to search for an "exact phrase". Append an asterisk (*) to a search term to find variations of it (transp*, 32019R*). Use a question mark (?) instead of a single character in your search term to find variations of it (ca?e finds case, cane, care).
Search tips
Need more search options? Use the Advanced search

Document 52021AE1173

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Planul de acțiune pentru democrația europeană [COM(2020) 790 final]

EESC 2021/01173

JO C 341, 24.8.2021, p. 56–65 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

24.8.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 341/56

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind Planul de acțiune pentru democrația europeană

[COM(2020) 790 final]

(2021/C 341/09)

Raportor:

domnul Carlos Manuel TRINDADE

Coraportor:

domnul Andris GOBIŅŠ

Sesizare

Comisia Europeană, 24.2.2021

Temei juridic

Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Secțiunea competentă

Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie

Data adoptării în secțiune

26.5.2021

Data adoptării în sesiunea plenară

10.6.2021

Sesiunea plenară nr.

561

Rezultatul votului (voturi pentru/

voturi împotrivă/abțineri)

231/1/8

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

 Comitetul Economic și Social European (CESE) este de acord cu Comisia Europeană (Comisia) în ce privește necesitatea de a acționa pentru ca democrația europeană să devină mai rezilientă. În plus, consideră că Planul de acțiune pentru democrația europeană (numit în continuare „planul de acțiune”) este atât pozitiv, cât și necesar; sprijină, în general, măsurile propuse în planul de acțiune, sugerând ca anumite domenii să se bucure de mai multă atenție și de măsuri specifice.

1.2.

 CESE consideră că planul de acțiune este extrem de actual, date fiind semnele îngrijorătoare că statul de drept este erodat de o serie de provocări la adresa democrației noastre – provenite atât din interior, cât și din exterior, în urma intervenției unor actori externi.

1.3.

 CESE își exprimă preocuparea în legătură cu încercările din mai multe state membre de a utiliza situația dificilă creată de pandemia de COVID-19 pentru a slăbi statul de drept. În opinia sa, Comisia ar trebui să ia măsuri politice în această privință.

1.4.

 Din motivele expuse în următoarele trei puncte, CESE recomandă Comisiei să instituie în planul de acțiune un pilon specific pentru participarea societății civile și a partenerilor sociali și pentru promovarea democrației la locul de muncă, întrucât consideră că un astfel de nou pilon este esențial, și formulează propuneri concrete pentru dezvoltarea lui în capitolul 6 din acest aviz.

1.5.

 În opinia CESE, pe lângă dimensiunile deja prezente în planul de acțiune, promovarea democrației europene ar trebui să cuprindă, printre altele, și încurajarea participării democratice la nivelul UE și la nivel național, regional și local, a participării societății civile și promovarea democrației cu toate componentele și domeniile ei, inclusiv a democrației la locul de muncă. CESE consideră că toate aceste aspecte ale exercițiului democratic ar trebui incluse în planul de acțiune, întrucât fiecare dintre ele oferă avantaje specifice, conferind democrației un plus de vitalitate și de reziliență.

1.6.

 CESE regretă că planul de acțiune nu ia în considerare rolul jucat de contractul social în necesara reducere a inegalităților și importanța sa pentru adeziunea cetățenilor europeni la idealurile democratice și nici nu are în vedere acțiuni pentru a-l consolida; în plus, dialogul social și negocierea colectivă nu sunt recunoscute sau sprijinite, iar contribuțiile acestor dimensiuni la stabilitatea democrațiilor europene nu sunt evidențiate în cadrul planului.

1.7.

 CESE consideră, de asemenea, că trebuie să se pună un accent mai puternic pe dialogul civil, care – în orice democrație – reprezintă o condiție prealabilă esențială pentru a garanta o calitate optimă a deciziilor și pentru asumarea acestora, în conformitate cu articolul 11 din TUE. CESE își reiterează recomandarea adresată Comisiei [în avizul său SOC/627 (1)] de a se institui un forum anual al societății civile privind drepturile fundamentale și statul de drept.

1.8.

 CESE consideră că planul de acțiune ar trebui să includă o inițiativă la scară largă de promovare a educației în domeniul democrației și al drepturilor fundamentale, deoarece este vorba de o dimensiune importantă pentru protejarea valorilor democratice și a cetățeniei active, mai ales în ceea ce îi privește pe tineri.

1.9.

 CESE solicită Comisiei să se asigure că planul de acțiune ține seama de evaluarea transpunerii de către statele membre a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale și îndeamnă statele membre să o transpună cât mai curând posibil.

1.10.

 În ceea ce privește supravegherea, CESE se pronunță pentru asigurarea responsabilității și transparenței platformelor online și sprijină elaborarea unui mecanism de reglementare în cadrul actului legislativ privind serviciile digitale și a actului legislativ privind piețele digitale, pentru a preveni dezinformarea, discursurile de incitare la ură și manipularea.

1.11.

 CESE solicită instituțiilor europene să adopte de urgență măsurile propuse privind siguranța și condițiile de muncă ale jurnaliștilor și protecția împotriva hărțuirii, atât a lor, cât și a altor apărători ai interesului public care sunt victime ale acțiunilor strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP).

2.   Context

2.1.

 La temelia UE se află „valorile universale care constituie drepturile inviolabile și inalienabile ale persoanei, precum și libertatea, democrația, egalitatea și statul de drept” (2), Uniunea fiind un spațiu în care drepturile fundamentale sunt protejate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (3).

2.2.

 CESE crede cu tărie în valorile democratice europene, sprijină în mod sincer eforturile depuse în prezent de Comisie pentru a proteja și a consolida aceste valori și reiterează concluziile avizelor sale anterioare privind democrația și statul de drept (4). Valoarea democrației, precum și importanța statului de drept în societatea noastră nu trebuie uitate sau subestimate de către cetățeni.

2.3.

 Istoria ne-a demonstrat că democrația trebuie promovată în mod activ și trebuie apărată în permanență împotriva unor atacuri recurente. Unul dintre cele șase obiective ambițioase emblematice ale orientărilor politice pentru UE, prezentate de președinta Ursula von der Leyen, este „un nou elan pentru democrația europeană” (5).

2.4.

 Profundele schimbări politice, sociale și economice survenite în contextul digitalizării – și pe care pandemia de COVID-19 nu a făcut decât să le accelereze – creează noi riscuri și vulnerabilități, inclusiv erodarea mecanismelor tradiționale de asigurare a egalității de șanse pentru candidați în cadrul campaniilor electorale, lipsa de control asupra anumitor metode și surse de finanțare ale actorilor politici, hărțuirea jurnaliștilor, diseminarea de informații false și campaniile de dezinformare coordonate, atacurile cibernetice și multe alte comportamente care pun în pericol integritatea alegerilor. De asemenea, se constată amenințări la adresa pluralismului în mass-media și a pluralismului informației, a dezbaterilor publice, atacuri asupra independenței mass-mediei și fragilizarea societății civile.

2.5.

 Pandemia de COVID-19 a avut un impact și asupra calității democrațiilor europene, dată fiind necesitatea unor răspunsuri excepționale la această situație de urgență de sănătate publică. Comisia de la Veneția a examinat aceste măsuri și a constatat că criza provocată de pandemia de COVID-19 nu ar trebui să fie folosită ca o oportunitate de a consolida guvernele în detrimentul parlamentelor (6). Ea a remarcat, de asemenea, că ar trebui să se ia serios în considerare instituirea cadrului de reglementare necesar și să se determine în ce măsură unele dintre aceste acțiuni ar putea fi menținute de-a lungul timpului.

3.   Planul de acțiune pentru democrația europeană

3.1.

 Planul de acțiune pentru democrația europeană – pe care îl considerăm atât necesar, cât și oportun, dat fiind că democrația din Europa se confruntă în prezent cu provocări serioase, agravate de măsurile de răspuns la pandemia de COVID-19 – stabilește un cadru consolidat de politică al UE și măsuri specifice organizate în jurul a trei piloni:

—

promovarea unor alegeri libere și corecte și a unei participări democratice puternice;

—

sprijinirea mass-mediei libere și independente; și

—

combaterea dezinformării (7).

3.2.

 Planul de acțiune propus abordează și capacitarea cetățenilor și a societății civile pentru a contracara amenințările la adresa democrației și a statului de drept, tratând acest aspect ca pe un aspect transversal pentru toți pilonii.

4.   Observații generale

4.1.   Privind situația democrației în Europa și necesitatea elaborării Planului de acțiune pentru democrația europeană

4.1.1.

 CESE remarcă cu îngrijorare provocările considerabile din ultimii ani la adresa democrației și încrederii publicului în instituțiile de guvernare, demonstrate printre altele de: scăderea prezenței la vot; numărul cazurilor de încălcare a statului de drept în mai multe state membre; apariția și răspândirea populismului și a discursurilor de incitare la ură; presiunea și chiar violența asupra jurnaliștilor; atacurile asupra independenței și a pluralismului în mass-media; concentrarea proprietății asupra mass-mediei; interferența ilegitimă în procesele electorale, atât din interior, cât și din exterior, ca urmare a dezinformării, a metodelor necorespunzătoare de finanțare și a influențelor externe; încercările de a slăbi societatea civilă organizată și participarea ei la procesul decizional și devalorizarea sau chiar încercările de suprimare a dialogului social, a negocierii colective și a democrației la locul de muncă.

4.1.2.

 CESE consideră că planul de acțiune este un instrument binevenit și necesar și sprijină, în general, măsurile propuse în cadrul planului, în pofida observațiilor specifice formulate în capitolul 5 și a propunerilor formulate în capitolul 6.

4.1.3.

 CESE regretă că pregătirea planului de acțiune a cuprins doar un dialog limitat, în timp ce un dialog mai amplu ar fi sporit eficiența planului.

4.2.   Domeniul de aplicare și punerea în aplicare a Planului de acțiune pentru democrația europeană

4.2.1.

 CESE consideră că acțiunile de promovare a democrației în Europa trebuie să includă, fără să se limiteze la aceste domenii, protejarea integrității alegerilor, consolidarea libertății și a pluralismului în mass-media și combaterea oricărei dezinformări și interferențe.

4.2.2.

 CESE consideră că planul de acțiune ar trebui extins și ar trebui să includă un pilon separat privind importanța exercitării cetățeniei prin intermediul participării societății civile (a se vedea capitolul 6).

4.2.3.

 CESE consideră că planul de acțiune ar fi trebuit să pună în valoare în mod adecvat democrația de la nivel național, regional și local.

4.2.4.

 În mod similar, consideră că planul de acțiune ar trebui să acopere toate aspectele și domeniile democrației europene, inclusiv democrația la locul de muncă și dialogul structurat cu societatea civilă.

4.2.5.

 CESE speră că punerea în aplicare a planului de acțiune va ține seama de necesitatea ca UE să joace un rol important ca model de promovare a valorilor și standardelor democratice, de exemplu a coerenței acțiunii sale interne și externe.

4.2.6.

 CESE consideră că UE ar trebui să ia măsuri pentru a consolida reziliența democrațiilor europene, contractul lor social și competitivitatea lor economică, în acord cu obiectivele ambițioase ale Conferinței privind viitorul Europei.

4.3.   Integrarea Planului de acțiune pentru democrația europeană în politicile UE și monitorizarea sa în mod eficace

4.3.1.

 CESE consideră că, pentru a avea succes, planul de acțiune ar trebui să fie strâns legat de alte inițiative în curs la nivelul UE care contribuie la aceleași obiective – în special de punerea în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, de mecanismul UE privind statul de drept și de punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale și a noilor strategii privind egalitatea – și regretă că această legătură nu este suficient de vizibilă. CESE recomandă ca legăturile dintre diversele planuri de acțiune să fie prezentate în mod explicit și să devină o realitate.

4.3.2.

 CESE reamintește Comisiei că, în avizul său SOC/627, a propus instituirea unui forum anual al societății civile privind drepturile fundamentale și statul de drept. Ca atare, propune adăugarea la planul de acțiune a unei dimensiuni separate referitoare la starea democrației, inclusiv chestiunea aplicării articolului 11 din Tratatul UE.

4.3.3.

 CESE regretă că planul de acțiune nu este însoțit de un cadru de monitorizare și de un model aferent pentru a măsura progresele și că pentru o mare parte dintre măsuri nu au fost stabilite calendare, ceea ce face ca evaluarea programată pentru 2023 să fie greu de efectuat în timp util. CESE sugerează să se prezinte un cadru de monitorizare corespunzător. Raportul privind statul de drept ar putea juca un rol important în acest sens, astfel cum se menționează la punctul 6.

4.3.4.

 Subliniind că reducerea semnificativă a inegalităților sociale are un rol important din perspectiva consolidării democrației, CESE regretă că planul de acțiune nu face nicio referire la menținerea coeziunii sociale ca element fundamental al stabilității democratice în Europa sau la importanța contractului social pentru promovarea adeziunii europenilor la idealurile democratice și nici nu ia în considerarea nevoia de acțiune pentru a menține și a consolida acest contract. CESE recomandă ca această dimensiune să fie inclusă în planul de acțiune.

4.4.   Impactul digitalizării asupra societăților democratice

4.4.1.

 Impactul acțiunilor care aduc atingere vieții democratice este exacerbat de lipsa unei reglementări privind platformele online – care sunt concentrate excesiv, într-un grup foarte restrâns, și utilizate pe scară largă în întreaga lume – și de acțiunea algoritmilor lor opaci. Mecanismele pentru a asigura responsabilitatea acestor platforme sunt insuficient definite. Garantarea unor procese electorale pluraliste, care încurajează participarea alegătorilor și sunt corecte și transparente reprezintă o chestiune de interes pentru toate națiunile democratice și necesită atenție și acțiune.

4.4.2.

 CESE își reiterează afirmația din avizul NAT/794 (8), potrivit căreia UE trebuie să adopte politici care să promoveze o mai bună integrare a valorilor noastre societale în economia digitală.

4.4.3.

 CESE împărtășește opinia conform căreia este necesară o abordare mai energică a reglementării platformelor online, care să-i oblige pe marii operatori să-și asume responsabilități față de cetățeni și să garanteze că autoritățile publice sunt destul de puternice pentru a adopta reglementări în acest sens.

4.4.4.

 CESE salută măsurile de reglementare preliminare adoptate pentru a responsabiliza platformele online, în special platformele online foarte mari, prin propunerile de acte legislative privind serviciile digitale și piețele digitale.

4.4.5.

 Comitetul consideră, de asemenea, că evaluarea și actualizarea Codului de bune practici privind dezinformarea reprezintă o măsură intermediară importantă pentru a asigura monitorizarea intensivă a impactului dezinformării, inclusiv în ce privește pandemia de COVID-19 și răspunsurile pe această temă ale platformelor online.

5.   Observații specifice

5.1.   Promovarea alegerilor libere și corecte și a unei participări democratice puternice

5.1.1.

 CESE este de acord cu nevoia adoptării de măsuri pentru a garanta transparența reclamelor și a comunicării politice (punctul 2.1 din planul de acțiune) și sprijină adoptarea unei legislații europene menite să garanteze că cetățenii beneficiază întotdeauna de transparență totală în ceea ce privește conținutul politic sponsorizat la toate nivelurile decizionale. Autoritățile naționale ar trebui să primească toate informațiile necesare din partea rețelelor platformelor de comunicare socială și din partea altor entități pentru a putea asigura alegeri libere și corecte la nivelul UE și la nivel național, regional și local.

5.1.2.

 CESE sprijină impunerea unor restricții suplimentare asupra microdirecționării prin utilizarea unor algoritmi opaci și stabilirea de profiluri psihologice în context politic, pe care Comisia își propune să le analizeze în propunerea sa legislativă privind transparența conținutului politic sponsorizat.

5.1.3.

 CESE consideră că desfășurarea unor alegeri libere și corecte, în cadrul unor sisteme electorale de încredere, constituie o provocare permanentă pentru toate sistemele democratice și salută consolidarea cooperării la nivel european în ceea ce privește alegerile europene, îndemnând Comisia, Parlamentul European și statele membre să dezvolte forme suplimentare de cooperare consolidată în acest domeniu, pentru a garanta că alegerile sunt mai incluzive, mai transparente și mai reprezentative. Compendiul de bune practici ar trebui să sprijine aceste eforturi.

5.1.4.

 CESE salută adoptarea unui nou mecanism operațional al UE menit să sprijine procesele electorale reziliente, organizat și coordonat prin intermediul Rețelei europene de cooperare privind alegerile (punctul 2.3).

5.1.5.

 CESE împărtășește îngrijorarea menționată în planul de acțiune referitoare la prevenirea și contracararea influenței străine asupra proceselor democratice europene și consideră că UE ar reacționa adecvat impunând costuri celor responsabili pentru aceste ingerințe, prin aplicarea unor sancțiuni comune, clare și solide, și lansând o inițiativă comună privind securitatea cibernetică.

5.1.6.

 CESE consideră că, în momentul evaluării investițiilor străine directe (9), ar putea fi deja avută în vedere identificarea proceselor electorale ca infrastructură critică și că mecanismul operațional al UE de sprijinire a proceselor electorale reziliente ar trebui să dispună de condiții și de mijloace de operare care să garanteze securitatea procedurilor, inclusiv securitatea cibernetică a alegerilor, la toate nivelurile.

5.1.7.

 CESE recomandă impunerea unei transparențe reale în distribuția conținutului online, care să includă verificarea algoritmilor, îmbunătățirea transparenței în ecosistemul reclamelor online și procese transparente pentru promovarea/retrogradarea conținutului; capacitarea societății civile (cadre universitare, cercetători, jurnaliști, organizații ale societății civile) și a autorităților de reglementare independente în rolul lor de asigurare a responsabilizării actorilor online; sancționarea celor care acționează cu rea-credință, în special atunci când se depun eforturi repetate de a eluda transparența și responsabilitatea față de societate.

5.1.8.

 CESE regretă că planul de acțiune nu stabilește ca pilon separat promovarea angajamentului democratic și a participării active permanente (nu doar în perioada alegerilor), că nu recunoaște rolul dialogului social în stabilitatea democratică și că nu include nicio măsură specifică în această privință. CESE recomandă ca promovarea dialogului social, a libertății de asociere pentru întreprinderi și organizații sindicale, a negocierilor colective și a dreptului la informație și la consultare să fie inclusă în noul pilon propus în capitolul 6.

5.1.9.

 În ceea ce privește propunerile care există deja în planul de acțiune cu privire la promovarea angajamentului democratic și a participării active permanente, nu doar în perioada alegerilor (punctul 2.4), CESE consideră că ar trebui inclusă în planul de acțiune o inițiativă la scară largă pentru promovarea educației în domeniul democrației, inclusiv a educației în domeniul mass-mediei și al informației, deși salută menționarea educației privind cetățenia în legătură cu utilizarea fondurilor structurale.

5.1.10.

 CESE reamintește solicitarea sa din avizul SOC/627 privind o strategie ambițioasă de comunicare, educare și sensibilizare a cetățenilor cu privire la drepturile fundamentale, statul de drept și democrație. O astfel de strategie ar trebui să pună un accent puternic pe cetățenia activă.

5.1.11.

 CESE recomandă ca statele membre să utilizeze fondurile structurale, iar Comisia însăși să utilizeze fondurile pe care le are la dispoziție pentru a sprijini și a consolida capacitățile societății civile.

5.1.12.

 Verificatorii independenți ai veridicității informațiilor ar trebui să beneficieze de o finanțare adecvată pentru a putea opera în timp real, astfel cum CESE a recomandat deja în legătură cu Planul de acțiune împotriva dezinformării (10). Este important să se consolideze capacitatea Comisiei la nivel european, pentru a acționa mai bine la acest nivel și, de asemenea, pentru a sprijini mai bine acțiunea statelor membre la nivel național.

5.1.13.

 CESE recomandă cea mai mare prudență pentru a garanta că niciun considerent legat de incriminarea discursurilor de incitare la ură la nivel european (punctul 2.4) să nu poată fi interpretat ca limitând libertatea de exprimare și subliniază că orice inițiativă în acest domeniu trebuie să respecte principiul subsidiarității.

5.1.14.

 CESE salută planul de acțiune pentru că pledează pentru promovarea egalității la toate nivelurile și încurajează participarea în viața politică a femeilor, a persoanelor LGBTIQ, a tinerilor defavorizați, a persoanelor cu origini rasiale sau etnice minoritare, a persoanelor cu handicap și a persoanelor sau grupurilor cu niveluri mai scăzute de competențe digitale sau de implicare digitală.

5.2.   Libertatea și independența mass-mediei

5.2.1.

 În ceea ce privește siguranța jurnaliștilor (punctul 3.1), CESE este îngrijorat de indiciile impunerii de restricții asupra libertăților jurnaliștilor, inclusiv de amenințările la adresa siguranței lor fizice, și este de acord că situația este alarmantă. Comitetul consideră că este foarte important ca Comisia să-și propună să elaboreze o recomandare în această privință înainte de încheierea anului 2021 și solicită Comisiei, Parlamentului European și statelor membre să propună, în regim de urgență, mecanisme eficiente pentru a asigura protecția jurnaliștilor, a independenței editoriale, a diversității și a pluralismului și a educației în domeniul mass-mediei, un mediu favorabil care va asigura durabilitatea sectorului și bune condiții de muncă pentru jurnaliști.

5.2.2.

 CESE își exprimă dezaprobarea cu privire la hărțuirea la care sunt expuși jurnaliștii și alți apărători ai interesului public, hărțuire care ia forma acțiunilor strategice în justiție împotriva mobilizării publice (SLAPP). UE trebuie să garanteze că măsurile de combatere a acestui tip de acțiuni vizează protecția jurnaliștilor, activiștilor, sindicaliștilor, cadrelor didactice, cercetătorilor în domeniul securității digitale, apărătorilor drepturilor omului și mass-media, precum și a organizațiilor societății civile.

5.2.3.

 În ceea ce privește măsurile de sprijinire a pluralismului în mass-media (punctul 3.4), CESE regretă caracterul vag al planului de acțiune în legătură cu modul în care Comisia va acționa pentru a menține pluralismul în mass-media – consacrat în Carta drepturilor fundamentale – în special cu privire la chestiunea foarte importantă a proprietății asupra mass-mediei. Uniunea Europeană trebuie să adopte o atitudine mai proactivă, dată fiind constatarea menționată în raportul din 2020 privind statul de drept, conform căreia unele state membre nu dispun de un sistem pentru asigurarea transparenței proprietății asupra mass-mediei sau se confruntă cu obstacole în calea divulgării efective a identității proprietarilor în mod public. Prin urmare, CESE încurajează Comisia să se informeze mai bine cu privire la jucătorii care operează pe piețele mass-mediei și la garanțiile și condițiile propice pluralismului și să monitorizeze concentrarea rețelelor de distribuție și a intermediarilor care influențează sau determină într-o măsură tot mai mare condițiile de acces la mass-media și la conținut și natura acestora. Consultarea publică privind planul de acțiune a demonstrat, de asemenea, că a existat susținere pentru impunerea unor obligații clare pentru toate organizațiile și companiile mass-media de a publica informații detaliate despre structura lor de proprietate.

5.2.4.

 CESE este îngrijorat de încercările constante din câteva state membre de a utiliza situația dificilă creată de pandemia de COVID-19, care a slăbit sectorul mass-media, pentru a ataca libertatea presei prin mijloace abuzive, discriminatorii și chiar prin acțiuni represive. CESE solicită Comisiei să colaboreze cu statele membre pentru a remedia deficiențele identificate în raportul privind statul de drept cu privire la normele privind distribuția publicității comandate de instituții ale statului către mass-media.

5.2.5.

 CESE solicită Comisiei să examineze mecanismele utilizate pentru a finanța pluralismul în mass-media și să sprijine inovarea, jurnaliștii independenți și mass-media locală. Trebuie să se aibă în vedere evaluarea punerii în aplicare și a eficienței dreptului conex pentru editorialiștii din presă în ceea ce privește dreptul de autor în cadrul Directivei privind piața unică digitală.

5.2.6.

 Dat fiind că termenul-limită pentru punerea în aplicare de către statele membre a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale a fost 19 septembrie 2020, CESE solicită Comisiei să se asigure că planul de acțiune reflectă evaluarea acestui proces și solicită statelor membre să pună în aplicare fără întârziere această directivă.

5.2.7.

 CESE solicită Comisiei să analizeze posibilitatea de a permite difuzarea canalelor publice de mass-media către toate statele membre în mod gratuit, inclusiv, printre altele, prin intermediul rețelelor de cablu și al furnizorilor de servicii de streaming. Acest lucru ar constitui un pas clar către multilingvism, o mai bună înțelegere și cooperare și ar face ca UE să devină într-o măsură tot mai mare un spațiu public comun, prin conectarea cetățenilor sub semnul diversității și al pluralismului.

5.3.   Combaterea dezinformării

5.3.1.

 CESE este de acord cu atenția acordată combaterii dezinformării (capitolul 4) și consideră că este important să se consolideze cooperarea dintre statele membre pentru a combate dezinformarea.

5.3.2.

 CESE subliniază importanța actului legislativ privind serviciile digitale (punctul 4.2) din punctul de vedere al supravegherii, responsabilității și transparenței platformelor online și sprijină elaborarea unui mecanism de reglementare pentru prevenirea dezinformării.

5.3.3.

 CESE consideră că, dată fiind importanța educației în domeniul democrației pentru calitatea vieții democratice (punctul 4.3), planul de acțiune ar trebui să fie mai ambițios în acest sens și să stabilească obiective și ținte pentru sprijinirea proiectelor inovatoare și pentru finanțarea inițiativelor societății civile în acest domeniu.

5.3.4.

 Mecanismele UE ar trebui să sprijine îmbunătățirea cooperării dintre autoritățile de reglementare relevante, pentru a diminua riscul ca dezinformarea să se disemineze prin canale de propagandă înregistrate în UE.

5.3.5.

 Platformelor de publicitate online ar trebui să li se solicite să furnizeze rapoarte anuale privind transparența, de preferință unui organism de audit independent, desemnat în acest scop. Rapoartele anuale privind transparența ar putea include informații și explicații detaliate privind politicile și procesele interne menite să combată dezinformarea, criterii de evaluare pozitivă și negativă și mecanisme de selectare și prezentare a conținutului, precum și politici de direcționare și livrare a reclamelor, politici privind afișarea de informații „exacte” (de exemplu, privind pandemia de COVID-19 și alegerile) și mecanisme de sesizare pentru conținutul îndepărtat în mod eronat. Un organism de audit independent, alcătuit din autorități naționale de supraveghere, ar putea fi creat la nivelul UE și însărcinat cu auditarea platformelor de comunicare socială.

5.3.6.

 Întrucât actul legislativ privind serviciile digitale (DSA) oferă oportunitatea de a corecta asimetria de putere și informații a controlorilor digitali ai fluxului de informație, precum Google și Facebook, care au un impact major asupra democrației, planul de acțiune ar trebui să garanteze că DSA adoptă o abordare bazată pe drepturi.

5.3.7.

 Factorii decizionali ai UE trebuie să se asigure că principiile libertății de exprimare sunt protejate, adoptând totodată legislația necesară pentru a combate dezinformarea. În special, utilizarea dreptului penal pentru a combate dezinformarea la scară largă riscă să creeze un spațiu periculos pentru drepturile omului, sub forma intimidării finanțate de stat și a reprimării nejustificate a vocilor critice.

6.   Propunere de creare a unui al patrulea pilon în cadrul Planului de acțiune pentru democrația europeană: „Promovarea participării active și democratice permanente, dincolo de perioada alegerilor”

6.1.   Context

6.1.1.

 În opinia CESE, pentru ca planul de acțiune să acorde atenția cuvenită unei strategii clare privind cetățenia activă, ar trebui să se introducă un pilon specific pe această temă. Comitetul consideră că acest lucru este esențial pentru a asigura o redresare mai lină în urma actualei crize și a pregăti calea către o democrație mai durabilă și mai solidă în Europa.

6.1.2.

 Acest nou pilon ar trebui să includă promovarea dialogului social, a negocierilor colective și a dialogului civil.

6.1.3.

 În Tratatul privind Uniunea Europeană a fost introdusă o inovație majoră: conceptul de participare a cetățenilor, la articolul 11. Cu toate acestea, la mai mult de 10 ani de la intrarea sa în vigoare, posibilitățile cetățenilor de a participa la decizii în mod permanent, nu doar în perioada alegerilor, se situează încă mult sub nivelul necesităților, ceea ce generează, deseori, o dublă nemulțumire: față de politici în sine și față de lipsa oportunităților de a influența deciziile. În acest context, CESE reamintește poziția sa exprimată în avizul SOC/423 (11), potrivit căreia este extrem de extrem de importantă elaborarea unor propuneri de acțiuni concrete, astfel încât diversele instituții ale UE să-și asume inițiativele care le incumbă fiecăreia dintre ele pentru a identifica măsurile adecvate pentru punerea în aplicare a dispozițiilor articolului 11 alineatele (1) și (2) din TUE.

6.1.4.

 De asemenea, la articolul 152 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene se menționează că Uniunea Europeană recunoaște și promovează rolul partenerilor sociali.

6.1.5.

 În acest context, CESE propune crearea unui al patrulea pilon în planul de acțiune: „Promovarea participării active și democratice permanente, dincolo de perioada alegerilor”, pe care îl schițează în prezenta contribuție.

6.2.   Promovarea unei culturi a participării active

6.2.1.

 Crearea unui mediu deschis și favorabil societății civile în Europa

—

Spațiul civic ar trebui să constituie un pilon specific/o secțiune specifică în raportul privind statul de drept și ar trebui să beneficieze de o atenție sporită, inclusiv printr-o evaluare amănunțită a spațiului civic din fiecare stat membru, ținând seama de diferitele sale componente, de interconectivitatea și de impactul lor asupra sistemului politic și a statului de drept;

—

Pe baza dreptului internațional în vigoare (12) și a orientărilor mai detaliate (13) și în cooperare cu societatea civilă, Comisia ar trebui să elaboreze un set de orientări pentru a apăra și a promova spațiul civic în UE și în statele sale membre; acesta ar trebui să cuprindă: 1. libertatea de asociere; 2. dreptul de a acționa liber, fără interferența statului; 3. libertatea de exprimare; 4. dreptul la cooperare și comunicare; 5. dreptul la informații publice; 6. dreptul la libertatea de întrunire pașnică; 7. dreptul de a căuta și a găsi resurse; 8. datoria statului de a asigura protecție; 9. libertatea academică; 10. activitatea filantropică. Ar trebui evaluate posibilele efecte colaterale negative ale legislației existente și ale noii legislații, precum și ale punerii lor în aplicare (de exemplu, legislația privind spălarea banilor și transparența ar trebui să fie bazată pe riscuri și proporțională).

—

Comisia ar trebui să prevadă în organigrama sa desemnarea unor persoane responsabile pentru contactele cu dialogul civil și ar trebui să încurajeze statele membre să consolideze structurile de dialog civil, sprijinind crearea unor astfel de structuri acolo unde ele nu există încă, prin mobilizarea de fonduri europene.

—

Programul „Drepturi și valori” ar trebui să fie accesibil organizațiilor societății civile de la nivel european, național și local din toate statele membre, inclusiv militanților pentru drepturile omului care promovează și protejează valorile fundamentale ale UE. Finanțarea în cadrul acestui program ar trebui să acopere costurile operaționale și pe cele pentru litigii, consolidarea capacităților, activitățile de supraveghere și cooperarea la nivelul UE.

—

Programul Erasmus+ ar trebui să prevadă posibilitatea unor schimburi între organizațiile societății civile și partenerii sociali, care să permită învățarea reciprocă și schimbul de bune practici.

6.2.2.

 Educația în domeniul cetățeniei democratice și al drepturilor omului ar trebui să fie o prioritate pentru UE.

—

O condiție prealabilă importantă pentru cetățenia activă și implicarea civică este educația civică (inclusiv educația în domeniul mass-mediei), la toate nivelurile, atât formal, cât și informal, atât în cadrul programei de învățământ, cât și în afara ei, în toate statele membre. Educația civică este instrumentul-cheie al eforturilor de a combate tendințele antidemocratice, de a promova valorile europene și de a depăși clivajele actuale.

—

Întrucât practicile actuale diferă considerabil la nivelul UE, ar trebui elaborat un set de standarde și recomandări minime pe baza Cartei Consiliului Europei privind educația pentru cetățenie democratică și educația pentru drepturile omului [CM/Rec(2010)7].

—

O cultură a participării active necesită o atenție specifică pentru a garanta că niciun cetățean cu reședința în UE nu este exclus sau nu este expus riscului de excluziune sau de discriminare ca urmare a nerespectării drepturilor sale politice sau socioeconomice.

6.3.   Implicarea reală a cetățenilor și a organizațiilor lor în procesul decizional european

6.3.1.

 UE și statele sale membre ar trebui să sprijine mobilizarea cetățenilor pe teren și să le dea mijloacele să se exprime în întreaga lor diversitate, punându-și în practică „dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii”, consacrat la articolul 10 din TUE. UE și statele sale membre ar trebui să le ofere cetățenilor mijloacele necesare pentru a se implica într-un „dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă” (articolul 11 din TUE). CESE ar trebui să elaboreze un raport anual pe această temă.

6.3.2.

 Cetățenii și organizațiile lor ar trebui să fie pe deplin implicați în definirea politicilor UE; ar trebui asigurat un echilibru solid între contribuțiile diverselor părți interesate prin revizuirea metodologiei de consultare, pentru a include mai multe organizații ale societății civile și sociale de la nivelul UE și de la nivel național și prin exploatarea potențialului inițiativei cetățenești europene, pentru ca cetățenii să fie cei care definesc ordinea de zi.

6.3.3.

 Dispoziția prevăzută la articolul 11 din TUE, privind un „dialog deschis, transparent și constant cu asociațiile reprezentative și cu societatea civilă” în toate domeniile de politică ale UE, ar trebui pusă în aplicare integral. Comisia ar trebui să inițieze un acord interinstituțional privind dialogul civil cu societatea civilă europeană.

6.3.4.

 Ar trebui asigurată participarea semnificativă și favorabilă incluziunii a societății civile în cadrul Conferinței privind viitorul Europei, stabilindu-se o legătură cu planul de acțiune, ca prilej de dezbatere privind modul în care pot fi consolidate procesele democratice și angajamentul civic activ.

6.3.5.

 Statelor membre ar trebui să li se solicite să aloce în cadrul planurilor lor din contextul cadrului financiar multianual resurse adecvate pentru a finanța dialogul civil și a crește capacitatea organizațiilor societății civile de a participa la procesul decizional; Comisia ar trebui să includă participarea cetățenilor/democrația între prioritățile orizontale ale recomandărilor sale specifice fiecărei țări.

6.3.6.

 Ar trebui lansat un eveniment anual care să reunească reprezentanți de la cel mai înalt nivel ai instituțiilor UE, ai organizațiilor/asociațiilor reprezentative ale societății civile și reprezentanți ai dialogurilor sectoriale și ai dialogurilor locale, regionale, naționale și macroregionale (transnaționale și de vecinătate), pentru a împărtăși cele mai bune practici și a elabora un plan anual cu scopul de a consolida democrația, participarea și dialogul civic. În calitate de organizatori, Comisia și CESE ar trebui să joace un rol principal în acest proces.

6.4.   Consolidarea structurilor de sprijinire a dialogului social și a negocierii colective

6.4.1.

 Trebuie luate măsuri pentru a promova democrația prin intermediul coeziunii economice și sociale, inclusiv prin promovarea democrației la locul de muncă. Democrația este amenințată și la acest nivel, iar pandemia a adus în discuție probleme importante care se cer abordate rapid.

6.4.2.

 Dialogul social și negocierea colectivă se numără printre cele mai bune exemple ale funcționării democratice. Dialogul între organizații care își reprezintă propriile interese și valori este un spațiu structurat pentru discutarea și negocierea chestiunilor de importanță comună, deși din perspectiva unor interese diferite. Recunoașterea reciprocă și respectul dintre parteneri și căutarea rațională de soluții pentru situații, probleme și conflicte sunt componentele de bază ale unei culturi democratice.

6.4.3.

 Pilonul ar trebui să includă măsuri care să promoveze aceste principii, precum:

—

respectarea de către toate statele membre a convențiilor OIM, cu o atenție specială acordată principalelor convenții, care se referă la desfășurarea liberă a activității organizațiilor sindicale;

—

un proces structurat de informare, consultare și audiere și un raport final al procesului respectiv pentru toate inițiativele legislative de la nivelul statelor membre;

—

sprijinirea consolidării și, după caz, a instituirii de consilii economice și sociale;

—

desemnarea, la nivelul Comisiei și cu acceptul partenerilor sociali europeni, a unui funcționar european de nivel înalt responsabil pentru promovarea și monitorizarea dialogului social în statele membre și în UE, care ar putea să-și asume și sarcina de a sprijini dialogul civil, dacă organizațiile societății civile sunt consultate în această privință și se declară de acord;

—

organizarea unei reuniuni bianuale tripartite de dialog social la nivel înalt (parteneri sociali europeni, Comisia Europeană și statele membre) pentru a promova și a monitoriza dialogul social la nivel european și la nivelul statelor membre;

—

adoptarea unei măsuri care să promoveze negocierea colectivă în domeniul achizițiilor publice și al accesului la fonduri publice, inclusiv la fonduri europene, impunând angajatorilor contractanți să încheie un contract colectiv de muncă sau, până la încheierea unor astfel de contracte, să asigure locuri de muncă de înaltă calitate, pe baza legislației naționale și practicilor aplicabile care sunt rezultatul unor acorduri la nivel național între partenerii sociali și guverne. Astfel se va preveni dumpingul social și se va asigura o concurență loială;

—

adoptarea unor programe de formare pentru reprezentanții partenerilor sociali, în vederea dinamizării dialogului social și a negocierii colective.

Bruxelles, 10 iunie 2021.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG

(1)  JO C 282, 20.8.2019, p. 39.

(2)  Preambulul Tratatului privind Uniunea Europeană.

(3)  JO C 202, 7.6.2016, p. 389.

(4)  A se vedea în special avizele JO C 228, 5.7.2019, p. 24; JO C 282, 20.8.2019, p. 39; JO C 429, 11.12.2020, p. 16.

(5)  https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/political-guidelines-next-commission_ro.pdf

(6)  Comisia de la Veneția (2020), Interim Report on the measures taken in the EU member States as a result of the Covid-19 crisis and their impact on democracy, the Rule of Law and Fundamental Rights [Raportul intermediar privind măsurile luate în statele membre ale UE ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19 și impactul lor asupra democrației, statului de drept și drepturilor fundamentale], adoptat de Comisia de la Veneția în cadrul celei de a 124-a sesiuni plenare (organizată online, în perioada 8-9 octombrie 2020), https://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-AD(2020)018-e

(7)  COM(2020) 790 final.

(8)  JO C 429, 11.12.2020, p. 187.

(9)  Astfel cum se menționează în comunicare și în special la nota de subsol 17.

(10)  Concluzii – punctul 7 din aviz (JO C 228, 5.7.2019, p. 89).

(11)  JO C 11, 15.1.2013, p. 8.

(12)  Convenția europeană a drepturilor omului, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

(13)  OSCE/ODIHR, Guidelines on the Freedom of Association [Orientări privind libertatea de asociere].

Top