Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor –Sistemul economic și financiar european: promovarea deschiderii, a solidității și a rezilienței

[COM(2021) 32 final]

(2021/C 341/07)

Raportor:

Tomasz Andrzej WRÓBLEWSKI

Sesizare	Comisia Europeană, 24.2.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	25.5.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	9.6.2021
Sesiunea plenară nr.	561
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	158/1/2

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută Comunicarea Comisiei Europene pe tema „Sistemul economic și financiar european: promovarea deschiderii, a solidității și a rezilienței”. Transformarea de după pandemie modifică în mod semnificativ echilibrul de putere economică la nivel mondial. Prin urmare, UE ar trebui să acționeze rapid pentru a spori reziliența economică a Europei.

1.2.

Comitetul este de acord cu evaluarea Comisiei cu privire la necesitatea de a consolida rolul internațional al monedei euro ca instrument-cheie pentru consolidarea poziției Europei pe plan mondial. În același timp, în opinia Comitetului, stabilirea unor obiective economice ambițioase este esențială pentru consolidarea monedei unice, în special având în vedere ritmul schimbărilor din economia mondială și poziția actuală a UE în ceea ce privește inovarea, competitivitatea și un cadru de reglementare prielnic. Prin urmare, Comitetul solicită ca în comunicare să se pună un accent mai puternic pe cauzele slăbirii rolului internațional al monedei euro, solicitând totodată finalizarea uniunii economice și monetare.

1.3.

Comitetul ia notă de faptul că în comunicare nu se ține seama de poziția tot mai importantă a Chinei și recomandă completarea comunicării în această privință.

1.4.

Finalizarea uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital, care contribuie la canalizarea economiilor către investiții, este esențială pentru creșterea rezilienței UE, așa cum s-a subliniat în avizele anterioare ale CESE pe această temă (1) (2). Comitetul aprobă toate acțiunile propuse de Comisie (3) și propune introducerea unor măsuri care să contribuie la finalizarea schimbărilor structurale atât la nivelul UE, cât și la nivel național, cum ar fi revizuirea cadrului de guvernanță economică, pentru ca acesta să devină mai orientat spre prosperitate și mai favorabil investițiilor (4).

1.5.

Calitatea cadrului de reglementare are o importanță deosebită pentru dezvoltarea inovării. Prin urmare, ar trebui să se pună un accent mai mare pe revizuirea reglementărilor, din perspectiva impactului pe care acestea le au asupra competitivității întreprinderilor europene. În plus, CESE consideră că în comunicare nu se recunoaște rolul universităților și al institutelor de cercetare în ce privește dezvoltarea inovării.

1.6.

Comitetul sprijină pe deplin propunerea de a crea o monedă euro digitală și de a emite în continuare obligațiuni ecologice exprimate în euro ca mijloc de creștere a rolului internațional al monedei euro și de consolidare a poziției dominante a UE în domeniul politicilor climatice.

1.7.

CESE este de acord că dezvoltarea infrastructurilor pieței financiare va împiedica dependența de furnizarea de servicii critice (inclusiv furnizorii de date) din jurisdicțiile țărilor terțe și va contribui la creșterea rezilienței UE.

1.8.

Comitetul sprijină eforturile Comisiei Europene de a elabora instrumente care să contracareze efectele asupra operatorilor economici din UE ale aplicării ilegale și extrateritoriale a unor măsuri unilaterale de către o țară terță. În opinia Comitetului, astfel de instrumente pot contribui la creșterea independenței UE ca actor global. Comisia ar trebui, de asemenea, să analizeze modul în care poate face față dependenței tot mai mari a UE de furnizorii de date financiare și extrafinanciare din afara UE.

2.   Context

2.1.

Prezentul aviz are ca obiect comunicarea din 19 ianuarie 2021, intitulată „Sistemul economic și financiar european: promovarea deschiderii, a solidității și a rezilienței”. Această comunicare face parte integrantă din strategia de consolidare a autonomiei strategice deschise a UE (5).

2.2.

Principalul obiectiv al autonomiei strategice deschise a UE este de a proteja și aprofunda piața unică, care stă la baza monedei euro și a deschiderii UE către schimburile comerciale și realizarea de investiții în restul lumii.

2.3.

Comunicarea supusă examinării stabilește modul în care UE își poate consolida autonomia strategică deschisă în domeniile macroeconomic și financiar. Principalele motive pentru punerea în aplicare a strategiei prezentate sunt următoarele: — creșterea competitivității economiei europene prin consolidarea rolului internațional al monedei euro; — creșterea rezilienței economiei europene la șocurile reale și externe cauzate de țări terțe sau de forța majoră; — generarea de noi investiții prin îmbunătățirea mediului de reglementare pentru întreprinderi, ceea ce va contribui la atenuarea impactului economic și social al pandemiei de COVID-19 și la dezvoltarea economiei europene.

2.4.

În conformitate cu prezenta comunicare, Comisia va depune eforturi pentru a promova rolul internațional al monedei euro, pentru a consolida infrastructurile pieței financiare a UE, pentru a îmbunătăți aplicarea sancțiunilor UE și pentru a spori reziliența UE la efectele sancțiunilor unilaterale ilegale impuse de țările terțe.

3.   Observații generale

3.1.

CESE salută publicarea acestei comunicări, care include propuneri de reglementare și măsuri de sprijin menite să sporească ponderea monedei euro în schimburile comerciale și să consolideze reziliența sistemului financiar al UE.

3.2.

Zona euro există de peste 20 de ani și continuă să se extindă, integrând noi state membre (deși, în prezent, așteaptă aderarea unor noi țări) (6) și menținând reputația internațională a monedei euro. În același timp, Comitetul observă că ponderea euro în rezervele valutare a scăzut de la 23 % la 19 % în 2019 – „aproape de nivelurile minime istorice” (7) – și că, potrivit mai multor economiști de renume, printre care laureații Premiului Nobel Joseph E. Stiglitz și Paul Krugman, zona euro nu este încă o zonă monetară optimă (8), așa cum o înțelege creatorul acestei teorii, Robert Mundell.

3.3.

CESE subliniază, de asemenea, că rolul economiei chineze, aflată în creștere rapidă și devenind din ce în ce mai importantă în economia mondială, merită o dezbatere mai amplă în contextul consolidării rezilienței economice a UE. Rata de creștere medie reală anuală a PIB-ului în ultimii 30 de ani a fost de aproximativ 10 %, comparativ cu aproximativ 2 % în UE. Este probabil ca pandemia să genereze și alte diferențe în ceea ce privește ratele de creștere a PIB-ului: 4,4 % în UE (-6,1 % în 2020) și 8,4 % în China (2,3 % în 2020) (9).

3.4.

Pe măsură ce economia chineză crește, crește și rolul monedei sale în comerțul internațional și în plățile internaționale. În rezervele valutare oficiale (în al treilea trimestru al anului 2020) dolarul american avea o pondere de aproximativ 60,5 %, euro o pondere de 20,5 % și renminbi chinezesc de doar 2,1 %. Cu toate acestea, cota renminbi crește rapid, în timp ce ponderea monedei euro a scăzut (10). De asemenea, China lucrează intens la moneda sa digitală [testând-o deja în mai multe orașe (11)], lăsând cea mai mare parte a lumii în urmă (12).

3.5.

Având în vedere cele de mai sus, CESE este preocupat de faptul că strategia nu include un plan de acțiune care să țină seama de poziția economică tot mai importantă a Chinei și recomandă completarea comunicării în acest sens.

3.6.

Comitetul sprijină apelul prevăzut în acțiunea-cheie 1 de a finaliza uniunea bancară (13) și de a realiza noi progrese semnificative în ceea ce privește uniunea piețelor de capital (14), ca mijloc de sprijinire a rezilienței UE și de aprofundare a uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, Comitetul ia act de faptul că „finalizarea UEM necesită, în primul rând, un angajament politic ferm, o guvernanță eficientă și o mai bună utilizare a finanțelor disponibile” (15).

3.7.

Comitetul este de părere că continuarea schimbărilor structurale în vederea realizării unei uniuni monetare mai strânse și mai coerente presupune un angajament politic și, în același timp, propune ca această comunicare să fie completată de o serie de măsuri capabile să producă rezultate tangibile: — revizuirea cadrului de guvernanță economică al UE pentru ca acesta să devină mai orientat spre prosperitate și mai favorabil investițiilor (în special în ceea ce privește datoria publică și deficitele bugetare) (16); — consolidarea cerinței ca statele membre să își coordoneze politicile naționale în cadrul semestrului european și să sporească coerența politicilor monetare, fiscale și structurale (17), în special în vederea realizării coeziunii sociale și a unei convergențe reale; — efectuarea unei analize ciclice detaliate a proceselor de convergență reală între statele membre ale UE, care, împreună cu coeziunea socială, sunt esențiale pentru dinamizarea pieței unice. Convergența ar trebui monitorizată pentru a se evita discrepanțele mai mari din cauza „riscului ca actualul ciclu al pachetelor masive de salvare financiară susținute de stat să redeschidă fisurile nord-sud ale crizei din zona euro” (18).

3.8.

Comitetul este de acord că cadrul de reglementare este esențial pentru dezvoltarea inovării, dar consideră că acțiunile propuse în comunicare sunt insuficiente. În același timp, CESE observă că, în urma Brexitului, numărul universităților europene de top la nivel mondial, care joacă un rol esențial în stimularea inovării, a scăzut la doar câteva dintre primele 50 de universități din lume (19). Universitățile sunt esențiale pentru creșterea inovării și a rezilienței pe termen lung la noi tulburări economice.

3.9.

Având în vedere cele de mai sus, CESE solicită ca comunicarea să fie completată cu măsuri care să vizeze: — să asigure o mai mare flexibilitate a reglementării piețelor financiare în vederea stimulării inovării financiare în Europa, inclusiv a directivelor MiFID II și a Regulamentului privind indicii de referință în ceea ce privește comerțul cu materii prime; — reducerea restricțiilor care impun o sarcină disproporționată asupra dezvoltării de noi tehnologii; — creșterea cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare (în special a sprijinului pentru investițiile private în C&D în întreaga UE) la aproximativ 3 % din PIB; — în contextul transformării digitale, să identifice și să sprijine în continuare specializările inteligente europene în domeniul IT; — să identifice centrele regionale de inovare din UE și să le sprijine direct la nivelul UE, favorizând totodată investițiile private în inovare, de exemplu prin creșterea nivelului cerinței de cofinanțare privată.

4.   Observații specifice

4.1.   Consolidarea rolului internațional al monedei euro

4.1.1.

Potrivit comunicării, creșterea importanței monedei euro în comerțul internațional, în investiții și plăți efectuate în această monedă, duce la numeroase beneficii, cum ar fi o mai mare autonomie monetară, o transmisie mai puternică a politicii monetare, costuri de tranzacție mai scăzute și diminuarea șocurilor asupra prețurilor.

4.1.2.

CESE sprijină continuarea emiterii de obligațiuni exprimate în euro. Cu toate acestea, deși înțelege beneficiile acestor măsuri, CESE solicită ca strategia de creștere a monedei euro să se bazeze pe consolidarea și extinderea zonei economice euro, pe lângă emiterea de datorii comune (20). Din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19, „UE va emite datorii noi în valoare de aproape o mie de miliarde EUR până în 2026” (21). Însă, „existența unor niveluri ridicate ale datoriei publice ca procent din PIB poate crea dificultăți din perspectiva rezilienței” (22). Pentru a le depăși, sistemul financiar european ar trebui să devină „mai rezilient prin finalizarea uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital” (23). CESE recomandă restabilirea poziției proeminente a monedei euro în ceea ce privește titlurile cu venit fix înainte de criza financiară din 2008-09 (24).

4.1.3.

Prin urmare, Comitetul solicită ca unele dintre competențele autorităților naționale de supraveghere financiară să fie transferate la nivelul UE, creând un cadru de reglementare comun pentru crearea uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital (25). În opinia CESE, ar trebui să se permită circulația deplină a capitalurilor în cadrul UE, astfel încât, în cele din urmă, fiecare cetățean sau IMM să poată beneficia de serviciile financiare ale oricărei instituții financiare care face obiectul supravegherii financiare comune la nivelul UE (26). Orice regulament nou legat de construirea uniunii piețelor de capital ar trebui supus unor teste (27) menite să verifice dacă îndeplinește criterii precum: creșterea competitivității și a inovării (în special din perspectiva tranziției digitale), contribuția la tranziția verde și stabilitatea piețelor financiare.

4.1.4.

În plus, ar trebui luate măsuri pentru a consolida prezența monedei euro în rezervele băncilor centrale din diferite țări prin intermediul acordurilor de swap și pentru a sprijini încheierea de contracte internaționale mari pentru întreprinderile europene (puse în aplicare în afara UE) prin compensarea acestora în euro.

4.1.5.

Pentru a spori rolul monedei euro în economia mondială, trebuie îmbunătățită competitivitatea bunurilor și serviciilor UE. Pentru ca acest lucru să se întâmple, sunt necesare investiții în educație și în cercetare și dezvoltare.

4.1.6.

Acțiunea-cheie 6 prevede că Comisia și BCE vor examina împreună o gamă largă de chestiuni de politică, juridice și tehnice care decurg din eventuala introducere a monedei euro digitale.

4.1.7.

Comitetul sprijină ideea unei monede euro digitale. Cu toate acestea, în opinia CESE, moneda euro digitală ar trebui pusă în aplicare nu numai prin intermediul BCE, ci și prin intermediul băncilor centrale din Eurosistem (28) (și al oricăror instituții de supraveghere) (29).

4.1.8.

Acest nou sistem de decontare ar trebui să țină seama de cerințele de confidențialitate prevăzute de lege (în special A cincea DCSB). O monedă euro digitală concepută în mod corespunzător ar putea sprijini utilizarea monedei euro în afara zonei euro și ar putea slăbi rolul dolarului SUA (și în viitor, și pe cel al yuanului digital), în special în tranzacțiile internaționale și cu amănuntul (30).

4.1.9.

UE este lider pe piața mondială a obligațiunilor ecologice. În anul 2019, aproape jumătate din emisiune a fost exprimată în euro (31), cu o prezență puternică și în rândul rezidenților din afara zonei euro (32). CESE salută propunerea de a introduce noi instrumente financiare „verzi” (33) pentru a sprijini Pactul verde european (34). Aceasta va permite UE să își continue și să își dezvolte rolul de lider mondial în domeniul combaterii schimbărilor climatice (35).

4.2.   Îmbunătățirea rezilienței infrastructurilor pieței financiare a UE și a furnizorilor de servicii critice conexe

4.2.1.

Comunicarea subliniază importanța dezvoltării de către UE a infrastructurilor pieței sale financiare și a creșterii rezilienței acestora, astfel încât să se evite dependența de furnizarea unor astfel de servicii critice din jurisdicții ale unor țări terțe. Comisia ar trebui, de asemenea, să analizeze cum poate fi împiedicată dependența tot mai mare a UE de furnizorii de date financiare și extrafinanciare din afara UE. Noul sistem digital de decontare bazat pe moneda euro ar putea fi utilizat pentru a sprijini comerțul cu parteneri cărora țări terțe le-au impus sancțiuni unilaterale și prin blocarea utilizării acestuia de către țările și persoanele sancționate (prin extragerea de informații din Registrul consacrat schimburilor de informații privind sancțiunile).

4.2.2.

CESE reamintește, de asemenea, experiența de la începutul pandemiei de COVID-19, când interesul sporit pentru recurgerea la dolarul american și perturbarea pieței repo a îngreunat refinanțarea propriilor operațiuni în dolari de către instituțiile financiare din afara SUA. De asemenea, ar putea fi luată în considerare utilizarea Mecanismului european de stabilitate ca rezervă de lichidități în euro, care ar fi accesibilă și marilor instituții financiare. Avem nevoie de o foaie de parcurs clară pentru modificările care trebuie aduse MES și pentru dezvoltarea uniunii piețelor de capital.

4.2.3.

CESE este de acord, în principiu, cu etapele care duc la o creștere a autonomiei strategice deschise a UE, inclusiv în ceea ce privește creșterea rezilienței infrastructurilor pieței financiare a UE. În schimb, Comitetul subliniază că astfel de măsuri pot, în anumite condiții, să aibă efecte politice nedorite.

4.3.   Consolidarea punerii în aplicare și a asigurării respectării sancțiunilor UE

4.3.1.

Pentru a spori eficacitatea sancțiunilor UE, este necesar să se garanteze că ele sunt puse în aplicare și executate în mod uniform. Filialele societăților din afara UE se folosesc de lacunele juridice pentru a eluda interdicțiile, ceea ce duce la denaturări pe piața unică.

4.3.2.

CESE salută propunerile menite să consolideze capacitatea UE de a aplica sancțiuni în mod uniform și de a se exprima la unison.

4.3.3.

Comitetul sprijină, de asemenea, eforturile Comisiei Europene de a elabora instrumente care să contracareze efectele asupra operatorilor economici din UE ale aplicării ilegale și extrateritoriale a unor măsuri unilaterale de către o țară terță. Cu toate acestea, Comitetul consideră că este imperativ să se dezvolte mecanisme care să asigure consensul între toate statele membre cu privire la chestiunea sancțiunilor, ca atare. În opinia Comitetului, astfel de instrumente pot contribui la independența UE ca actor global și pot proteja piața unică de șocuri.

4.3.4.

În același timp, ar trebui remarcat faptul că, de la criza financiară din 2008-2009, piața financiară a UE a făcut obiectul unei discipline stricte, care impune obligații administrative celor care doresc să beneficieze de piața unică a UE. Este important ca aceste regulamente să fie aplicate cu flexibilitatea necesară pentru a asigura un echilibru între costuri și beneficii, pentru a evalua efectele noilor reglementări asupra societăților financiare europene (36) și pentru a adapta sarcina de reglementare și la dimensiunea acestor entități (bănci paneuropene mari, instituții financiare și întreprinderi nou-înființate din sectorul tehnologiei financiare) (37).

---

(1)  Avizul CESE „Sistemul european de asigurare a depozitelor” (JO C 177, 18.5.2016, p. 21).

(2)  Avizul CESE „Pachetul privind uniunea economică și monetară” (JO C 262, 25.7.2018, p. 28).

(3)  Avizul CESE „O uniune a piețelor de capital pentru cetățeni și întreprinderi (un nou plan de acțiune)” (JO C 155, 30.4.2021, p. 20).

(4)  Avizul CESE „Evaluarea guvernanței economice 2020” (JO C 429, 11.12.2020, p. 227).

(5)  COM(2021) 32 final.

(6)  COM(2018) 796 final, p. 2.

(7)  The international role of the euro („Rolul internațional al monedei euro”), Banca Centrală Europeană, iunie 2020.

(8)  Can the European Project be saved? („Poate fi salvat Proiectul european?”) Discurs programatic al lui Paul Krugman la cea de a 23-a Conferință internațională a europeniștilor, Philadelphia, 14-16 aprilie 2016.

(9)  A se vedea World Economic Outlook database (Baza de date privind perspectivele economice mondiale), aprilie 2021, Fondul Monetar Internațional.

(10)  Componența valutară a rezervelor oficiale de schimb valutar (COFER), Statistici financiare internaționale (IFS), Fondul Monetar Internațional, https://data.imf.org/regular.aspx?key=41175

(11)  A se vedea China Launches Digital Renminbi Trials in 11 Cities, Stages Seven Digital Renminbi Lotteries in Year Following Start of Testing („China lansează teste ale renminbi digital în 11 orașe, organizând șapte loterii în renminbi în anul de după lansarea testării”), China Banking News, 19 aprilie 2021.

(12)  Indexul global PwC CBDC, aprilie 2021, https://www.pwc.com/gx/en/industries/financial-services/assets/pwc-cbdc-global-index-1st-edition-april-2021.pdf

(13)  Avizul CESE „Către un rol internațional consolidat al monedei euro” (JO C 282, 20.8.2019, p. 27).

(14)  Avizul CESE „O uniune a piețelor de capital pentru cetățeni și întreprinderi (un nou plan de acțiune)” (JO C 155, 30.4.2021, p. 20).

(15)  Avizul CESE „Pachetul privind uniunea economică și monetară” (JO C 262, 25.7.2018, p. 28).

(16)  Avizul CESE „Politica economică a zonei euro pentru 2021” (JO C 123, 9.4.2021, p. 12).

(17)  COM(2020) 746 final.

(18)  Eurofound (2020), Upward convergence in the EU: Definition, measurement and trends („Convergența ascendentă în cadrul UE: definiții, măsurători și tendințe), Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, p. 9.

(19)  Șase, în conformitate cu Times Higher Education și doar una în cadrul QS World University Rankings.

(20)  EU faces barriers to boosting single currency's global status („UE se confruntă cu obstacole în calea consolidării statutului global al monedei unice”), Financial Times, 19 ianuarie 2021.

(21)  COM(2021) 32 final, p. 8.

(22)  Avizul CESE „Către o economie europeană mai rezilientă și mai durabilă” (JO C 353, 18.10.2019, p. 23).

(23)  A se vedea observațiile comisarului Gentiloni la conferința de presă a Eurogrupului, 15 februarie 2021, Bruxelles.

(24)  A se vedea „Fixed income market liquidity”(„Lichiditatea pieței de titluri cu venit fix”), Committee on the Global Financial System Papers, nr. 55, Banca Reglementelor Internaționale, ianuarie 2016, p. 18.

(25)  COM(2020) 590 final și COM(2020) 746 final, p. 8.

(26)  Avizul CESE „O uniune a piețelor de capital pentru cetățeni și întreprinderi – un nou plan de acțiune” (JO C 155, 30.4.2021, p. 20).

(27)  Avizul CESE „O uniune a piețelor de capital pentru cetățeni și întreprinderi – un nou plan de acțiune” (JO C 155, 30.4.2021, p. 20), punctul 1.16.

(28)  A se vedea Raportul privind moneda euro digitală, Banca Centrală Europeană, octombrie 2020, p. 7-8.

(29)  A se vedea Raportul privind moneda euro digitală, Banca Centrală Europeană, octombrie 2020, p. 36-40.

(30)  EU faces barriers to boosting single currency's global status („UE se confruntă cu obstacole în calea consolidării statutului global al monedei unice”), Financial Times, 19 ianuarie 2021.

(31)  A se vedea The role of the euro in global green bond markets („Rolul monedei euro pe piețele globale de obligațiuni ecologice”), Caseta 1, a 19-a analiză anuală a rolului internațional al monedei euro, BCE, iunie 2020.

(32)  A se vedea Unleashing the euro's untapped potential at global level („Eliberarea potențialului neexploatat al monedei euro la nivel mondial”), discursul lui F. Panetta, membru al Comitetului executiv al BCE.

(33)  A se vedea Principalele rezultate ale videoconferinței Eurogrupului, 15 februarie 2021.

(34)  COM(2019) 640 final.

(35)  Declarațiile dlui Paschal Donohoe în urma videoconferinței Eurogrupului din 15 februarie 2021.

(36)  Avizul CESE „O uniune a piețelor de capital pentru cetățeni și întreprinderi – un nou plan de acțiune” (JO C 155, 30.4.2021, p. 20).

(37)  Avizul CESE pe tema „O strategie a UE privind finanțele digitale” (JO C 155, 30.4.2021, p. 27).