Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52021AE1861

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Consiliului de instituire a întreprinderilor comune în cadrul programului Orizont Europa [COM(2021) 87 final – 2021/0048(NLE)]

EESC 2021/01861

JO C 341, 24.8.2021, p. 29–33 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

24.8.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 341/29


Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de regulament al Consiliului de instituire a întreprinderilor comune în cadrul programului Orizont Europa

[COM(2021) 87 final – 2021/0048(NLE)]

(2021/C 341/04)

Raportor:

Anastasis YIAPANIS

Sesizare

Consiliul Uniunii Europene, 6.5.2021

Temei juridic

Articolele 187 și 188 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

Secțiunea competentă

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum

Decizia Biroului

23.3.2021

Data adoptării în sesiunea plenară

9.6.2021

Sesiunea plenară nr.

561

Rezultatul votului (voturi pentru/

voturi împotrivă/abțineri)

160/0/3

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) consideră că rezultatele finale ale activității întreprinderilor comune (IC) sunt extrem de importante pentru viitorul economiei europene. Acum este momentul de a mobiliza toate resursele posibile și de a transforma economia noastră, stimulând tehnologiile revoluționare și modelele economice durabile.

1.2.

Interacțiunea și colaborările cu alte parteneriate europene ar trebui să se concentreze pe rezultate strategice și bazate pe impact. Sinergiile dintre diferitele programe de finanțare ale Uniunii și politicile Uniunii, precum și sinergiile cu finanțarea UE și națională pusă la dispoziție la nivelul statelor membre sunt vitale pentru a garanta că proiectele de cercetare și inovare au cel mai mare impact posibil.

1.3.

Nu este foarte clar dacă și în ce mod parteneriatele europene vor fi deschise unui număr cât mai mare de părți interesate. CESE consideră că activitățile tuturor întreprinderilor comune ar trebui să fie guvernate de principiile participării deschise și transparenței.

1.4.

Implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile este de o importanță capitală pentru succesul întreprinderilor comune, atât ca furnizori de expertiză, cât și în calitatea lor de canale de comunicare. CESE solicită un dialog permanent cu societatea civilă în cadrul grupurilor consultative existente ale întreprinderilor comune și includerea partenerilor sociali relevanți și a organizațiilor societății civile (OSC) în grupurile părților interesate din cadrul întreprinderilor comune.

1.5.

Existența unor norme eterogene la nivelul diferitelor întreprinderi comune creează o lipsă de claritate, iar CESE solicită, pe cât posibil, o abordare omogenă, respectând în același timp specificitatea fiecărei întreprinderi comune.

1.6.

CESE este îngrijorat de numărul redus de organizații numite ca membri fondatori privați pentru mai multe întreprinderi. De asemenea, solicită deschidere și transparență în procesul de selecție a membrilor asociați. Întreprinderile comune ar trebui să încerce să atragă un număr cât mai mare de state membre. Avantajul de a deveni membru este unul foarte limitat, având în vedere principiul cererilor deschise pentru finanțare. Prin urmare, numărul de membri privați în consiliul de conducere ar trebui să crească, astfel cum este cazul întreprinderii comune „O aviație curată”.

1.7.

Articolul 26 alineatul (4) litera (b) ar trebui înlocuit cu „contribuțiile financiare ale membrilor și ale partenerilor contribuitori la întreprinderea comună pentru costurile operaționale”. Rolul partenerilor contribuitori este neclar în ceea ce privește participarea la activități, implicarea în guvernanță, beneficiile aduse de contribuția financiară etc.

1.8.

Este necesar să se asigure într-o măsură cât mai mare efectul de pârghie al finanțării UE și să se încurajeze contribuțiile private care reflectă capacitatea contribuitorilor. CESE apreciază propunerea potrivit căreia costurile anuale pentru IMM-uri ar trebui să fie semnificativ mai mici și este în favoarea alocării unei părți din bugetul întreprinderilor comune activităților IMM-urilor.

1.9.

CESE solicită o explicație exactă a procedurii de elaborare a programului de lucru pentru fiecare întreprindere comună și de includere a acesteia în partea I a regulamentului. Rezultatele finale ale cercetării ar trebui să fie comunicate tuturor părților interesate din UE.

1.10.

CESE apreciază în mod deosebit propunerea ca partenerii să nu mai fie obligați să raporteze costurile neeligibile și intenția de a evita dubla auditare.

1.11.

Trebuie urmărit interesul propriu al UE, iar Spațiul european de cercetare și capacitatea de inovare a Europei trebuie consolidate. CESE insistă ca rezultatele cercetării realizate de întreprinderile comune să fie valorificate la scară industrială în UE, utilizând tehnologie europeană.

1.12.

Inovarea și brevetele europene ar trebui să fie bine protejate împotriva intențiilor ostile și a spionajului economic. Punerea în aplicare a brevetului european cu efect unitar este un imperativ, iar proprietatea intelectuală și brevetele reprezintă un aspect esențial, dar acestea nu sunt menționate în propunerea legislativă a Comisiei.

1.13.

CESE salută obligațiile de monitorizare pentru incluziunea IMM-urilor, componența geografică și rata de cofinanțare. De asemenea, ar trebui introduși indicatori calitativi, cum ar fi tipul de inovații aduse, avantajele pentru societatea civilă și numărul de noi locuri de muncă create.

2.   Introducere

2.1.

Strategia europeană de redresare este foarte clară, concentrându-se pe dubla tranziție: verde și digitală, precum și pe abordarea dependențelor strategice. În acest sens, întreprinderile comune joacă un rol foarte important în reunirea expertizei europene din diferite sectoare economice, stimulând competitivitatea, îmbunătățind competențele și consolidând baza industrială.

2.2.

Comisia Europeană propune crearea a nouă întreprinderi comune, în cadrul pilonului II al programului Orizont Europa – „Provocări globale și competitivitate industrială europeană”: O bioeconomie circulară în Europa, O aviație curată, Hidrogen curat, Căile ferate ale Europei, EDCTP3 – Sănătatea la nivel mondial, Inițiativa pentru inovare în domeniul sănătății, Tehnologii digitale esențiale, Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului unic european și Rețele și servicii inteligente.

2.3.

Agendele tuturor întreprinderilor comune ar trebui să se bazeze pe Pactul verde european (1), pe Strategia digitală europeană (2) și pe obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (3) și să transpună obiectivele actualizării Strategiei industriale din 2020: Către o piață unică mai puternică pentru redresarea Europei (4). Acestea ar trebui să includă partenerii sociali și organizațiile societății civile din UE, IMM-urile, autoritățile publice și alte părți interesate, însă deocamdată lucrurile nu stau așa.

2.4.

Principalul obiectiv al întreprinderilor comune este de a stimula cercetarea și inovarea în întreaga Uniune, accelerând, în același timp, tranzițiile economice, sociale, digitale și ecologice. Este foarte clar că întreprinderile comune au capacitatea de a dezvolta parteneriate public-privat solide, capabile să consolideze poziția de lider a UE, să stimuleze competitivitatea și creșterea economică și să colecteze cunoștințe, expertiză și excelență științifică din întreaga Uniune și din țări terțe. Schimbul de cunoștințe între teritorii și între cetățeni și întreprinderi este extrem de important.

2.5.

Cercetarea și inovarea sunt, de asemenea, extrem de importante pentru redresarea durabilă a Europei după pandemie, asigurând competitivitatea economiei, crearea de locuri de muncă, creșterea durabilă și contribuind la autonomia UE. Numai prin investiții mari în cercetare și inovare, UE își va păstra poziția de vârf pe scena mondială. Acum este momentul de a mobiliza toate resursele posibile și de a transforma economia noastră, stimulând tehnologiile revoluționare și modelele economice durabile.

2.6.

În ceea ce privește investițiile în cercetare și inovare, UE a rămas în urmă în comparație cu alte părți ale lumii, în special SUA și Asia. Același lucru este valabil și în ceea ce privește capacitatea și viteza cu care rezultatele cercetării și dezvoltării sunt transpuse în produse și servicii inovatoare. Această situație nu este acceptabilă pe termen lung, iar Europa poate deveni lider mondial numai dacă valorifică impulsul creat de Orizont 2020. CESE a avertizat deja că „tehnologiile dezvoltate în Europa sunt mult prea des comercializate în altă parte. UE nu a fost capabilă să creeze giganți tehnologici. Prea puține companii inovatoare tinere și lidere în domeniul lor de activitate devin firme mari, cu o activitate intensivă în domeniul cercetării și dezvoltării” (5).

3.   Observații generale

3.1.

Întreprinderile comune mobilizează fonduri europene, naționale și private cu intenția de a reuni cele mai importante părți interesate din domeniul cercetării europene, inclusiv țările asociate. CESE consideră că rezultatele finale ale activității lor sunt extrem de importante pentru viitorul economiei europene.

3.2.

Activitatea fiecărei întreprinderi comune ar trebui să fie caracterizată de transparență deplină și de activități ambițioase axate pe obiective. Interacțiunea și colaborările cu alte parteneriate europene, în special cu alte aproximativ 120 de inițiative de parteneriat din cadrul Orizont 2020, ar trebui să se concentreze pe rezultate strategice și bazate pe impact. Nu în ultimul rând, „sinergiile dintre diferitele programe de finanțare ale Uniunii și politicile Uniunii, respectiv cu fondurile structurale, prin intermediul reglementărilor compatibile, sunt vitale pentru a garanta cel mai mare impact al proiectelor de cercetare și inovare” (6).

3.3.

CESE apreciază intenția Comisiei de a deschide parteneriatele europene unui număr cât mai mare de părți interesate, dar nu este foarte clar dacă și în ce mod se va realiza efectiv acest lucru. Membrii fondatori privați sunt destul de puțini, în timp ce membrii asociați urmează să fie selectați de un consiliu de conducere restrâns. De asemenea, nu este clar modul în care partenerii contribuitori vor fi stimulați să se alăture întreprinderilor comune. CESE consideră că activitățile tuturor întreprinderilor comune ar trebui să fie guvernate de principiile participării deschise și transparenței.

3.4.

CESE subliniază că partea a II-a a regulamentului implică uneori abordări și norme organizatorice diferite pentru întreprinderile comune. Este necesar să se asigure într-o măsură cât mai mare efectul de pârghie al finanțării UE și să se încurajeze contribuțiile private care reflectă capacitatea contribuitorilor.

3.5.

În ceea ce privește reprezentarea echilibrată din punct de vedere geografic, doar întreprinderea comună europeană „Căile ferate ale Europei” introduce o astfel de regulă organizatorică. În plus, deși cooperarea dintre întreprinderile comune este extrem de importantă, acest lucru este menționat doar în legătură cu întreprinderile comune „O aviație curată” și „SESAR”.

3.6.

CESE observă, de asemenea, că, în ceea ce privește „Hidrogen curat”, „EDCTP3”, „Rețele și servicii inteligente” și întreprinderile comune din domeniul tehnologiilor digitale esențiale, nu se menționează selecția membrilor asociați. În plus, în unele cazuri, acestea trebuie să fie aprobate de Comisie, în timp ce în altele, ele trebuie să fie selectate doar de consiliul de conducere. CESE consideră că existența unor norme omogene ar crea mai multă claritate.

3.7.

CESE este îngrijorat de numărul redus de organizații numite ca membri fondatori privați pentru mai multe întreprinderi. Este extrem de important ca disponibilitatea și accesul la întreprinderile comune să fie cât mai extinse posibil. CESE solicită o analiză aprofundată, axată pe extinderea membrilor fondatori propuși pentru toate întreprinderile comune și pe deschidere și transparență în selectarea membrilor asociați. În plus, pentru a asigura coerența cu politicile naționale și regionale, întreprinderile comune ar trebui să încerce să atragă un număr cât mai mare de state membre. Avantajul de a deveni membru este unul foarte limitat, având în vedere principiul cererilor deschise pentru finanțare. Prin urmare, CESE consideră că numărul de membri privați în consiliul de conducere ar trebui să crească, astfel cum este cazul întreprinderii comune „O aviație curată”.

4.   Observații specifice

4.1.

Statele membre au ecosisteme structurale de inovare diferite, iar cercetarea și inovarea încununate de succes nu prosperă în același mod. CESE solicită investiții din partea tuturor statelor membre și implicarea acestora, în special a celor mai puțin avansate. Activitatea întreprinderilor comune trebuie sincronizată cu alte programe de cercetare și inovare ale UE, inclusiv cu Mecanismul de redresare și reziliență (7). Statelor membre ar trebui să li se recomande să creeze legături structurate între planurile lor naționale de redresare și agendele strategice de cercetare și inovare ale întreprinderilor comune și să creeze sinergii, inclusiv cu programele de finanțare la nivel național.

4.2.

CESE apreciază contribuția bugetară de aproape 10 miliarde EUR din bugetul UE. Comisia consideră că această sumă ar putea fi majorată în unele sectoare esențiale pentru a mobiliza resurse suplimentare importante din partea sectorului privat și a bugetelor statelor membre. Acordul privind cadrele financiare multianuale din decembrie 2020 privind alocarea a 5 miliarde EUR din „NextGenerationEU” programului Orizont Europa ar trebui să suplimenteze finanțarea întreprinderilor comune care acoperă sectoarele grav afectate de pandemia de COVID-19 și pe cele care abordează dependențele strategice. În orice caz, articolul 26 alineatul (4) litera (b) ar trebui înlocuit cu „contribuțiile financiare ale membrilor și ale partenerilor contribuitori la întreprinderea comună pentru costurile operaționale”.

4.3.

CESE solicită mai multă claritate, transparență și o analiză ex ante a raportului costuri-beneficii în ceea ce privește propunerea de instituire a unui serviciu administrativ comun pentru toate întreprinderile comune, pentru a evalua dacă va exista o valoare adăugată reală și un câștig de eficiență. De asemenea, CESE se așteaptă ca gestionarea serviciului administrativ să fie pe deplin transparentă pentru cetățeni și întreprinderi și să se utilizeze tehnologia de vârf disponibilă, inclusiv tehnologia blockchain, analiza volumelor mari de date etc.

4.4.

Implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile este de o importanță capitală pentru succesul întreprinderilor comune. Acestea ar trebui să fie implicate pe deplin atât ca furnizori de expertiză, cât și cu rol de canale de comunicare, astfel încât progresele și rezultatele finale să ajungă la întreaga comunitate de afaceri europeană, precum și la lucrători, consumatori și cetățeni. CESE solicită un dialog permanent cu societatea civilă în cadrul grupurilor consultative existente ale întreprinderilor comune și includerea partenerilor sociali relevanți și a organizațiilor societății civile în grupurile părților interesate.

4.5.

CESE este de părere că ar trebui să existe mai multe diferențe în ceea ce privește organizarea întreprinderilor comune, deoarece acestea acoperă sectoare diferite cu caracteristici specifice. Cu toate acestea, principiile participării deschise a tuturor părților interesate și ale accesului IMM-urilor ar trebui să fie specificate în mod clar pentru toate întreprinderile comune, însă în prezent lucrurile nu stau așa. CESE a menționat că „în pofida eforturilor anterioare din cadrul programelor-cadru, IMM-urile ar trebui implicate mai mult în activitățile bazate pe C&I, iar programul Orizont Europa ar fi șansa cea mai bună de a le stimula să participe” (8).

4.6.

IMM-urile au probleme comune și au nevoie de sprijin pentru a se extinde și a pătrunde pe piețele internaționale. CESE apreciază că costurile administrative anuale pentru IMM-uri ar trebui să fie semnificativ mai mici decât cele pentru întreprinderile mari. Cu toate acestea, nu este clar motivul pentru care reprezentanții IMM-urilor sunt incluși în unele consilii de conducere (de exemplu, întreprinderile comune „O bioeconomie circulară în Europa” și „O aviație curată”), iar în altele nu.

4.7.

CESE consideră că o parte din bugetul întreprinderilor comune ar trebui să fie dedicată activităților IMM-urilor. Un astfel de buget ar trebui să fie pus la dispoziție cât mai curând posibil după înființarea întreprinderilor comune și ar trebui să fie disponibil în mod clar pe site-ul oficial al fiecărei întreprinderi comune.

4.8.

Comisia trebuie să se asigure că fondurile disponibile sunt deschise tuturor participanților interesați, care răspund cererilor de propuneri din toate întreprinderile comune, și că procedura de acceptare a proiectelor este transparentă și echitabilă. CESE avertizează cu privire la posibilitatea ca unele organizații care sunt sprijinite de membrii fondatori ai întreprinderilor comune să aibă, într-un fel sau altul, facilități de acces preferențial. Acest lucru ar transforma programul într-o schemă amplă de sprijin sub formă de subvenții, pe care CESE o consideră total inacceptabilă.

4.9.

CESE solicită o explicație exactă a procedurii de elaborare a programului de lucru pentru fiecare întreprindere comună și de includere a acesteia în partea I a regulamentului. În mod evident, ar trebui evitată o situație în care întreprinderile comune finanțează programe de cercetare pe care întreprinderile le-ar fi realizat oricum. În cele din urmă, CESE solicită ca rezultatele finale ale cercetării să fie disponibile pentru toate părțile interesate din UE.

4.10.

În ceea ce privește simplificarea, CESE apreciază în mod deosebit propunerea ca partenerii să nu mai fie obligați să raporteze costurile neeligibile și intenția de a evita dubla auditare. De asemenea, salută eliminarea necesității de a audita costurile suplimentare aferente activităților, fie de către întreprinderea comună, fie de către orice altă autoritate a UE.

4.11.

Reunirea cât mai multor părți interesate la nivel internațional este importantă pentru succesul întreprinderilor comune. Trebuie urmărit interesul propriu al UE, iar Spațiul european de cercetare și capacitatea de inovare a Europei trebuie consolidate. CESE insistă ca rezultatele cercetării realizate de întreprinderile comune să fie exploatate la scară industrială în UE, utilizând tehnologie europeană.

4.12.

CESE a menționat deja că „UE nu își poate menține poziția de lider în domeniul inovării fără persoane cu competențe adecvate și fără politici inteligente privind proprietatea intelectuală. Trebuie să ne asigurăm că inovarea și brevetele europene sunt bine protejate împotriva intențiilor ostile și a spionajului economic. Prin urmare, este indispensabilă punerea în aplicare a brevetului european cu efect unitar” (9). De exemplu, în 2019, cercetătorii asiatici au depus 65 % din cererile de brevete de la nivel mondial. Europa se află la 11,3 % (10). Proprietatea intelectuală și brevetele reprezintă un aspect esențial, dar, din păcate, nu sunt menționate în propunerea Comisiei.

4.13.

CESE apreciază articolul 171 dedicat monitorizării și evaluării activităților întreprinderilor comune. Comitetul salută în special obligațiile de monitorizare pentru incluziunea IMM-urilor, componența geografică și rata de cofinanțare. Cu toate acestea, CESE propune înlocuirea cuvântului „periodic” cu „anual” sau „la doi ani”, pentru a elimina ambiguitatea. Din același motiv, Comisia ar trebui să precizeze în mod clar care este serviciul responsabil de activitățile de monitorizare.

4.14.

CESE își menține opinia conform căreia „caracterul inteligent” al unui sistem socioeconomic nu poate fi măsurat numai pe baza unor indicatori cantitativi, cum ar fi cheltuielile pentru cercetare și inovare; de asemenea, ar trebui să se utilizeze indicatori calitativi, cum ar fi tipul de inovații aduse, avantajele pentru societatea civilă și numărul de noi locuri de muncă create” (11).

Bruxelles, 9 iunie 2021.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Christa SCHWENG


(1)  COM(2019) 640 final.

(2)  COM(2020) 67 final.

(3)  Obiectivele ONU de dezvoltare durabilă.

(4)  https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_21_1884

(5)  JO C 364, 28.10.2020, p. 108

(6)  JO C 62, 15.2.2019, p. 33.

(7)  Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).

(8)  JO C 62, 15.2.2019, p. 33.

(9)  JO C 364, 28.10.2020, p. 108.

(10)  World Intellectual Property Indicators 2020.

(11)  JO C 440, 6.12.2018, p. 73.


Top