Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Niciun pact verde fără un pact social”

(aviz din proprie inițiativă)

(2021/C 341/03)

Raportor:

Norbert KLUGE

Decizia Adunării Plenare	20.2.2020
Temei juridic	Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	11.5.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	9.6.2021
Sesiunea plenară nr.	561
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	210/3/12

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Statele, întreprinderile și cetățenii trebuie să răspundă împreună și rapid unor provocări fundamentale și care evoluează rapid. Ei trebuie să își asume responsabilitatea comună de a nu lăsa pe nimeni deoparte. Redresarea trebuie să se bazeze pe „protejarea drepturilor omului și a drepturilor sociale, a valorilor democratice și a statului de drept, fructificarea întregului potențial al pieței unice, realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD), crearea unei economii circulare și realizarea neutralității climatice în UE până cel târziu în 2050” (1). CESE subliniază faptul că Uniunea Europeană trebuie să joace un rol de lider în acest proces, inclusiv la nivel global.

1.2.

Tranziția către modele economice mai verzi și mai durabile va genera costuri economice ridicate cu riscul creșterii inegalităților sociale și al erodării coeziunii sociale (2). Nu va exista niciun „pact verde” fără un „pact social” integrat. O serie de componente esențiale ale acțiunii politice trebuie să intervină pentru a garanta o legătură strânsă între Pactul verde și justiția socială.

1.3.

Promovarea ocupării forței de muncă și a competențelor, a unei tranziții fără sincope și a unui dialog social dinamic sunt, în mod evident, elemente importante. Cu toate acestea, un pact social ca parte esențială a unui nou pact verde nu are, cu siguranță, legătură doar cu „munca”. Este vorba despre venituri, securitate socială și sprijin fiscal pentru toți cei care au nevoie de ele, inclusiv pentru persoanele fără acces la un loc de muncă. Includerea tuturor actorilor societății civile trebuie să fie un efort comun și o preocupare comună, chiar și în cadrul procesului decizional al întreprinderilor; cu alte cuvinte, trebuie luată în considerare includerea celor mai vulnerabile grupuri.

1.4.

Întreprinderile trebuie să contribuie la Pactul verde și social în limita capacităților lor specifice. Ele trebuie, desigur, să își păstreze obiectivul de a fi profitabile și competitive. În același timp, întreprinderile pot juca un rol mai proeminent în gestionarea contribuțiilor lor specifice pentru ca Pactul verde, planurile de redresare și reziliență și transformarea industrială să aibă succes și să fie benefice din punct de vedere social. Acest obiectiv include promovarea antreprenoriatului și a rolului special al IMM-urilor, precum și a rolului întreprinderilor din economia socială, care ar trebui considerate actori complementari în conectarea piețelor forței de muncă regionale și locale la schimbările industriale.

1.5.

O componentă-cheie a unei astfel de abordări o reprezintă un dialog consistent și orientat spre viitor (3). Acesta va sprijini, de asemenea, o guvernanță corporativă mai deschisă și mai axată pe participare. Deși eficiența procesului decizional este una dintre condițiile esențiale pentru succesul întreprinderilor și deși consiliile lor de administrație trebuie să păstreze flexibilitatea necesară pentru a asigura un echilibru între interesele individuale ale părților interesate, dialogul social poate juca un rol constructiv pentru a îmbunătăți calitatea procesului decizional al întreprinderilor, după cum au confirmat multe studii empirice. Inițiativa Workers’ voice (4) (Vocea lucrătorilor) urmărește să provoace schimbări pozitive pe termen lung în cadrul întreprinderilor, bazându-se pe cunoștințele interne despre procedurile lor, îmbunătățind astfel gestionarea riscurilor și controlul conformității. Astfel, crește nivelul de informare și calitatea deciziilor care vor fi luate în cadrul consiliilor.

1.6.

CESE recunoaște înțelegerea Comisiei Europene cu privire la această problemă, exprimată în Planul de acțiune al Pilonului european al drepturilor sociale (din martie 2021): pe măsură ce Europa trece de la gestionarea crizei la faza de redresare, „dialogul social, informarea, consultarea și participarea lucrătorilor și a reprezentanților acestora la diferite niveluri (inclusiv la nivel de întreprindere și la nivel sectorial) joacă un rol important în modelarea tranzițiilor economice și în încurajarea inovării la locul de muncă, în special în vederea dublei tranziții în curs de desfășurare și a schimbărilor de pe piața forței de muncă” (5). Comisia recomandă autorităților naționale și partenerilor sociali să se asigure că lucrătorii sunt informați și consultați și promovează participarea lucrătorilor la nivel de întreprindere în vederea încurajării inovării la locul de muncă.

1.7.

Această înțelegere sistematică a vocii lucrătorilor în cadrul procesului decizional al întreprinderilor privind restructurarea și inovarea în lumea muncii ar trebui să fie luată în considerare și în reforma semestrului european și în planurile naționale de reziliență. Politica comercială a UE ar putea să îl utilizeze tot mai mult la elaborarea politicii sale comerciale comune.

1.8.

Deși cadrul de guvernanță corporativă existent al UE oferă îndrumări întreprinderilor cu privire la luarea în considerare a diverselor interese ale părților interesate, guvernanța corporativă durabilă necesită o înțelegere mai largă și pluralistă a ceea ce se presupune că este o întreprindere. Recunoscând importanța esențială a acționarilor în supravegherea întreprinderilor, CESE ar dori să existe un stimulent pentru se a avea în vedere o legislație a societăților comerciale mai adecvată și pe părțile interesate, în cadrul guvernanței corporative a UE, care să ia în considerare în mod sistematic vocea lucrătorilor. O difuzare mai largă a acestor puncte de vedere și o abordare prospectivă de acest tip ar trebui să contribuie la un răspuns mai bun la provocările enorme pe care le generează schimbările climatice și digitale și redresarea după pandemia de COVID-19. O bună guvernanță corporativă ar trebui înțeleasă din perspectiva societății, combinând „costurile” pe care durabilitatea le presupune pentru o întreprindere cu beneficiile pe care societatea le obține dintr-o guvernanță corporativă mai durabilă. La beneficiile pentru mediu, s-ar adăuga și progresele către o societate mai favorabilă incluziunii, și anume prin angajarea unei forțe de muncă mai diversificate.

1.9.

Vocea tuturor părților interesate, în special a lucrătorilor ca elemente constitutive ale întreprinderii, trebuie să se înscrie în eforturile depuse pentru ca întreprinderile de mâine să fie durabile și competitive într-un mediu sănătos. IMM-urile, cooperativele și activitățile din economia socială joacă un rol important în acest demers.

1.10.

CESE ar dori să existe o gândire mai deschisă și mai incluzivă în legătură cu cadrul UE în domeniul economiei, care să capaciteze cetățenii proactivi ca antreprenori, lucrători și consumatori/prosumatori și care să permită organizațiilor sale democratice și reprezentative să anticipeze și să modeleze schimbările (6). În plus, întreprinderile ar trebui să fie ghidate în a-și aduce contribuția la o societate mai favorabilă incluziunii. Acesta este cel mai eficient mod de a îndeplini obiectivul UE de „a nu lăsa pe nimeni deoparte”.

1.11.

CESE consideră că ar trebui încurajată crearea de valoare pe termen lung ca o atribuție a directorilor executivi prin urmărirea intereselor pe termen lung și, prin urmare, prin îmbunătățirea responsabilității directorilor față de durabilitatea întreprinderii. Contribuția lucrătorilor prin canale adecvate poate avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra strategiilor și investițiilor corporative pe termen lung. Metode precum reprezentarea lucrătorilor în consiliile de administrație și-au dovedit în dese ocazii contribuția pozitivă pentru ca întreprinderile să adopte strategii și investiții pe termen lung (7).

1.12.

Dimensiunea socială trebuie să fie recunoscută în viitoarea strategie industrială actualizată și trebuie luate în considerare aspectele sociale, precum și cele economice și ecologice, atunci când se elaborează indicatori-cheie de performanță (ICP) pentru a măsura mai bine transformarea industriei europene și reziliența acesteia în perioada post-pandemică, care vor fi incluși în actualizarea strategiei industriale a UE, care a fost publicată de Comisie la 5 mai 2021. Aspectele sociale (inclusiv de muncă), precum și aspectele economice și ecologice trebuie să fie luate în considerare pe picior de egalitate. Dimensiunea socială și de mediu, care ar trebui integrată în indicatori-cheie de performanță ar trebui luată în considerare nu numai în politica industrială și piețele financiare, ci și în sistemele de contabilitate ale gestiunii corporative și în procesul decizional și ar trebui să măsoare capitalul natural (8), social și uman pe lângă capitalul financiar. Legislația europeană ar trebui să sprijine standardele contabile din Europa care să reflecte în mod adecvat costurile sociale și economice reale.

1.13.

Ținând seama de aceste considerații, CESE dorește să deschidă discuția politică la toate nivelurile cu privire la modul de creare a unui nou cadru al UE privind părțile interesate. Parlamentul European și viitoarele președinții ale Consiliului UE trebuie să conducă această dezbatere cu privire la modul în care interacțiunea tuturor grupurilor de interese poate fi trasată politic și poate, de asemenea, în cele din urmă, să se concretizeze într-un cadru juridic îmbunătățit al UE privind părțile interesate, ca una dintre condițiile esențiale pentru a crea întreprinderi favorabile climei și reziliente, prospere economic, durabile pe termen lung și, în același timp, responsabile din punct de vedere social. Acest demers ar trebui să ia în considerare comportamentul investitorilor și a piețelor de capital.

1.14.

Pentru a permite participarea la nivel european și pentru a asigura o informare directă, CESE solicită Comisiei UE și Parlamentului UE să continue discuția cu privire la o directivă-cadru a UE pentru standarde minime de informare, consultare și participare a lucrătorilor la nivelul consiliilor de administrație în cazurile în care întreprinderile adoptă dreptul societăților comerciale europene.

1.15.

Calitatea înaltă a procesului decizional al întreprinderilor prezintă o importanță deosebită pentru toate părțile interesate, inclusiv pentru acționari. În acest spirit și animat de obiectivele UE cuprinse în Pactul verde și în programul de redresare Next Generation EU, CESE solicită factorilor de decizie din UE să regândească cadrul UE privind guvernanța corporativă, inclusiv directiva privind drepturile acționarilor, în vederea aducerii unor îmbunătățiri ulterioare. Cu toate acestea, CESE subliniază importanța evaluării impactului și a respectării principiilor unei mai bune reglementări în orice acțiune de reglementare posibilă în acest sens.

1.16.

Cu toate că responsabilitățile tuturor actorilor (întreprinderi, autorități și societatea civilă) trebuie să fie clare, într-o astfel de dezbatere pe tema unui cadru mai bun al UE pentru o bună guvernanță corporativă, CESE pledează pentru punerea unui accent deosebit pe legătura cu politicile active ale pieței forței de muncă și cu impactul lor regional, pe servicii publice eficiente de ocupare a forței de muncă, pe sisteme de securitate socială adaptate la modelele în schimbare ale piețelor de muncă și pe instituirea unor plase de siguranță adecvate în ceea ce privește venitul minim și serviciile sociale pentru grupurile cele mai vulnerabile.

1.17.

Urmând conceptul de bună guvernanță corporativă pentru un pact verde de succes asociat cu un pact social favorabil incluziunii, CESE încurajează Comisia Europeană să integreze în programul său de lucru un model mai larg privind părțile interesate, ca reper pentru o guvernanță corporativă sustenabilă. Dezbaterea pe această temă s-ar putea baza pe rezoluții, avize și rapoarte deja adoptate atât de CESE, cât și de PE.

2.   Pactul verde și redresarea în urma pandemiei de COVID-19 ca subiect al tranziției juste a Europei

2.1.

Cadrul de reglementare european nu pune încă, pe deplin, pe picior de egalitate obiectivele sociale, ecologice și economice. În timp ce „Planul de acțiune pentru finanțarea creșterii durabile” (9), care urmărește reorientarea fluxurilor de capital către o economie mai durabilă, integrând durabilitatea în gestionarea riscurilor și promovând transparența și viziunea pe termen lung, se referă la dimensiunile de mediu, economice și sociale ale durabilității, sistemul de clasificare unificat (sau taxonomia) pentru activitățile durabile definește până în prezent doar criteriile pentru activitățile economice durabile din punct de vedere ecologic, amânând o definiție a criteriilor sociale (10). În acest context, Comisia Europeană vede investitorii (și lucrătorii investesc și ei în întreprinderea lor) ca fiind una dintre forțele motrice pentru dezvoltarea durabilă și explorează, de asemenea, modalități de a capacita consumatorii și alte părți interesate în tranziția către dezvoltarea durabilă.

2.2.

Efectele pandemiei de COVID-19 asupra locurilor de muncă și a întreprinderilor sunt fără precedent, afectând sănătatea și siguranța, organizarea muncii și condițiile economice și financiare ale întreprinderilor și accelerând tendințele de restructurare și digitalizare, precum și polarizarea piețelor forței de muncă.

2.3.

În fața acestor incertitudini, politicile europene trebuie să aducă îmbunătățiri reale în viața oamenilor (11). Modelul social al unor societăți favorabile incluziunii, pluraliste și democratice are nevoie de o societate civilă rezilientă și de un mediu social solid și durabil bazat pe politici naționale și pe integrare legată de muncă. În caz contrar, naționalismul și populismul amenință din ce în ce mai mult să răstoarne valorile democratice și să submineze stabilitatea socială și politică.

2.4.

Există o nevoie reală de a dezvolta un concept larg al dimensiunii sociale pentru a sprijini Pactul verde, prin includerea tuturor părților interesate relevante. Această abordare ar trebui să includă politicile relevante ale UE, precum și ale statelor membre, de exemplu, cele privind ocuparea forței de muncă, protecția socială și bunăstarea, sănătatea și educația și formarea profesională, cu accent pe grupurile cele mai vulnerabile din societate.

2.5.

Statele membre ar trebui să promoveze reforme structurale în special în politicile de protecție socială, de ocupare a forței de muncă și de educație și formare profesională, astfel încât să fie mai bine dotate pentru a face față provocărilor unei tranziții echitabile. Acest lucru înseamnă politici active ale pieței forței de muncă, servicii publice eficiente de ocupare a forței de muncă, sisteme de securitate socială adaptate la evoluția pieței forței de muncă și instituirea unor plase de siguranță adecvate în ceea ce privește venitul minim și serviciile sociale pentru grupurile cele mai vulnerabile.

2.6.

Întreprinderile durabile trebuie să creeze competitivitate, perspective de muncă și venituri decente în amenajări reziliente și în medii sănătoase. Aceasta este una dintre premisele cheie pentru obiectivele și valorile europene pentru ca schimbarea către o tranziție justă să fie benefică pentru societatea civilă în ansamblu. În perioadele de tranziție și de criză, implicarea angajaților și a părților interesate este importantă și poate oferi o bază solidă pentru sprijinirea angajaților în cadrul întreprinderilor și al societăților și poate, astfel, să stimuleze securitatea și stabilitatea. Acest lucru este esențial pentru avantajul competitiv al unei întreprinderi într-o societate globală.

3.   Către o guvernanță corporativă durabilă din punct de vedere ecologic, social și economic

3.1.

Respectând diferențele naționale și cele care există între întreprinderi, informarea, consultarea și participarea la nivelul consiliului de administrație reprezintă o problemă de politică cheie pentru întreprinderile durabile, care sprijină pe termen mai lung și îmbunătățește calitatea luării deciziilor într-o agendă de reformă economică (12). În acest context, „buna reputație” a unei întreprinderi devine un avantaj competitiv. Guvernanța corporativă sustenabilă trebuie să încurajeze un accent pe termen lung și pluralist în deciziile întreprinderilor, menținând în același timp acuratețea, calitatea și eficacitatea procesului decizional. Interesul legal al întreprinderilor de care sunt legate atribuțiile directorilor ar trebui să se distingă de interesul acționarilor, care uneori tinde să se concentreze pe profitul pe termen scurt. O abordare, pluralistă, durabilă și pe termen lung ar trebui să includă și interesele angajaților și alte interese ale părților interesate.

3.2.

În acest scop, Comisia Europeană a întreprins câțiva pași preliminari către o eventuală inițiativă legislativă privind obligația de diligență. CESE susține cu fermitate aceste inițiative (13).

3.3.

În plus, ar trebui discutată și dezvoltată, pe lângă indicatorii de costuri și de productivitate, o nouă paradigmă de anticipare și de gestionare a schimbării ca element al „bunei” guvernanțe corporative, care să țină seama și de costurile sociale ale restructurării și schimbării, precum și de contribuția unei întreprinderi la o societate mai favorabilă incluziunii. Trebuie, de asemenea, să se țină seama de efectele asupra repartizării veniturilor, egalității de vârstă și de gen, locurilor de muncă, calității mediului și a ocupării forței de muncă și durabilității și incluziunii sociale (14).

3.4.

Aspectele sociale nu apar încă în același mod în indicatorii-cheie de performanță pentru analiza financiară și evaluarea întreprinderii. În timp ce Comisia Europeană a încredințat Grupului Consultativ European pentru Raportare Financiară (EFRAG) misiunea de a elabora un standard european de raportare, nu există încă un standard global de măsurare și de evaluare, pentru o estimare financiară și a dezvălui impactul activităților întreprinderilor. Măsurarea, estimarea financiară și raportarea impactului întreprinderilor ar ușura tranziția acestora către neutralitatea climatică.

3.5.

În acest sens, CESE așteaptă să se înregistreze progrese clare în viitoarea revizuire a directivei privind raportarea de informații nefinanciare în domeniul standardelor de raportare privind aspectele sociale și profesionale ale guvernanței, inclusiv condițiile de muncă, egalitatea în cadrul consiliilor de administrație și angajarea de lucrători defavorizați sau cu handicap. Sustenabilitatea generală a întreprinderilor ar trebui măsurată și evaluată cu exactitate.

3.6.

În conformitate cu obiectivele Pactului verde și ale redresării, scopul atribuit până în prezent gestiunii corporative, de a genera randamente pentru acționari trebuie acum să fie completat în mod egal cu o perspectivă legată de responsabilitatea socială și ecologică (15). Prin urmare, este esențial să se asigure canale pentru ca vocea lucrătorilor să conteze în mod sistematic în procesul decizional al întreprinderilor.

3.7.

După cum s-a menționat deja în avizul CESE privind tranziția industrială către o economie europeană verde și digitală (16), CESE îndeamnă Comisia să consolideze și să dezvolte dimensiunea socială într-o strategie industrială ajustată și actualizată. Acest lucru ar trebui, de asemenea, să aibă un impact asupra indicatorilor-cheie de performanță care urmează să fie elaborați, abordând, de exemplu, chestiunea includerii unor indicatori sociali. Reprezentanții angajaților și ai societății civile trebuie să aibă un cuvânt de spus în consultările privind indicatorii-cheie de performanță corespunzători pentru a măsura succesul Pactului verde, atât la nivelul sectoarelor de activitate, cât și la nivelul întreprinderii.

3.8.

Merită să reflectăm dacă cadrul juridic al UE ar trebui să contribuie la definirea unui standard minim de informare, consultare obligatorie și participare a lucrătorilor prin canale adecvate, de exemplu, în structurile de conducere ale întreprinderilor pentru a permite să se facă auzită vocea lucrătorilor (17), garantând informarea și consultarea lucrătorilor dintr-o etapă timpurie, precum și anticiparea schimbărilor. Deși există o experiență pozitivă în acest sens, este necesar să se îmbunătățească implementarea și punerea în aplicare.

3.9.

În același timp, trebuie să se consolideze egalitatea de gen în consiliile de administrație și în funcțiile de conducere executivă. Trebuie să se împiedice eludarea sau reducerea participării lucrătorilor la nivelul consiliilor de administrație, practicile de inginerie juridică corporativă și construcții artificiale, cum ar fi societățile de tip „cutie poștală”, create cu scopul de a evita participarea lucrătorilor. Pentru participarea lucrătorilor la nivelul consiliilor de administrație, astfel cum se prevede în legislația națională a cel puțin douăsprezece state membre și înțeleasă, de obicei, ca implicare a acestora în procesul decizional, aceasta înseamnă o abordare care dezvoltă și promovează în mod activ un nivel minim obligatoriu de drepturi de participare bazat pe standarde minime europene comune de reprezentare. Un exemplu este Directiva privind comitetul european de întreprindere, care trebuie să corespundă mai bine realităților actuale și nevoilor viitoare ale restructurării transnaționale, asigurând dotarea comitetelor europene de întreprindere cu resursele și competențele necesare și aplicând sancțiuni pentru întreprinderile care nu respectă regulile. De asemenea, consultarea sectorială ar trebui să joace un rol mai activ.

3.10.

O Europă socială trebuie să fie ghidată de norme comune, care să asigure adeziunea întreprinderilor și a proprietarilor lor la „buna guvernanță corporativă”. Acest lucru servește ca element esențial într-un dialog social eficient (18). În acest sens, un cadru juridic obligatoriu al UE privind diligența necesară și conduita profesională responsabilă, cu o componentă de implicare a lucrătorilor, va juca un rol important.

3.11.

„Integrarea participării” ar trebui să devină un element structural transversal în toate legislațiile și inițiativele europene care au un impact asupra condițiilor de muncă și de viață, pentru a promova securitatea socială și creșterea.

---

(1)  Propunerile de redresare și restructurare ale CESE în urma pandemiei de COVID-19: către un nou model societal.

(2)  JO C 47, 11.2.2020, p. 30.

(3)  JO C 10, 11.1.2021, p. 14.

(4)  Reprezentarea intereselor angajaților la nivel de unitate de lucru și de întreprindere de către comitetele de întreprindere și reprezentanții sindicali în cadrul consiliilor de administrație acționează întotdeauna în mod diferit ca echivalent funcțional al dialogului social și al sistemelor de negociere colectivă în contexte naționale particulare. Există, la nivelul UE, o definiție a noțiunilor de informare și consultare în temeiul Directivei privind comitetul european de întreprindere. În ceea ce privește participarea în consiliile de administrație, legislația UE privind societatea europeană (SE) se referă numai la dispozițiile naționale preexistente. Din acest motiv, folosim expresia „workers’ voice” ca termen generic pentru a facilita o înțelegere comună a scopului acestui aviz.

(5)  https://ec.europa.eu/info/files/european-pillar-social-rights-action-plan_ro

(6)  Comisia Europeană pregătește o inițiativă privind capacitarea ecologică a consumatorilor, inițiativă care va aborda și anumite elemente sociale. În plus, va exista o inițiativă privind produsele durabile care va necesita furnizarea de informații despre criteriile de durabilitate ale anumitor categorii de produse și va aborda, de asemenea, aspecte sociale.

(7)  Aceste aspecte vor fi abordate în viitoarea propunere legislativă a Comisiei privind guvernanța corporativă sustenabilă și, în special, în partea care prezintă atribuțiile directorilor. Potrivit Comisiei, sindicatele și părțile interesate trebuie să fie implicate în discuția conceptuală dintr-o etapă timpurie.

(8)  Comisia Europeană lucrează deja cu mediul de afaceri în ceea ce privește contabilizarea capitalului natural. Deoarece există diferite metode, lucrările în curs încearcă să le eficientizeze și să elaboreze standarde comune în acest scop. Sindicatele și părțile interesate ar trebui să fie implicate în elaborarea unor astfel de standarde.

(9)  COM(2018) 97 final.

(10)  Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(11)  JO C 228, 5.7.2019, p. 24.

(12)  JO C 161, 6.6.2013, p. 35.

(13)  JO C 429, 11.12.2020, p. 136.

(14)  De exemplu, considerațiile alianței „Value Balancing Alliance” ar putea contribui la creșterea ponderii investițiilor în personal calificat în bilanțuri. Consiliile de administrație ale mai multor întreprinderi mari – germane – lucrează în prezent împreună în cadrul acestei alianțe. https://www.value-balancing.com/

(15)  JO C 106, 31.3.2020, p. 1.

(16)  JO C 56, 16.2.2021, p. 10.

(17)  JO C 10, 11.1.2021, p. 14.

(18)  JO C 10, 11.1.2021, p. 14.