This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 52020IR0830
Opinion of the European Committee of the Regions — Strengthening local governance and representative democracy via new digital technology instruments
Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Consolidarea guvernanței locale și a democrației reprezentative prin intermediul noilor instrumente ale tehnologiei digitale”
Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Consolidarea guvernanței locale și a democrației reprezentative prin intermediul noilor instrumente ale tehnologiei digitale”
COR 2020/00830
JO C 37, 2.2.2021, p. 47–50
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
|
2.2.2021 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 37/47 |
Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Consolidarea guvernanței locale și a democrației reprezentative prin intermediul noilor instrumente ale tehnologiei digitale”
(2021/C 37/08)
|
RECOMANDĂRI POLITICE
COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR
|
1. |
recunoaște că guvernele și autoritățile publice de la toate nivelurile se confruntă cu provocări tot mai complexe și fără precedent, de la globalizare, dezvoltarea economică și impactul tehnologiei, până la schimbările climatice și demografice, securitate, dezinformare, probleme legate de sănătate și radicalizare; |
|
2. |
salută prioritatea de politică a Comisiei Europene de a se asigura că Europa este „pregătită pentru era digitală” și apelul lansat de președinta von der Leyen privind o tranziție către o nouă lume digitală bazată pe punctele forte și pe valorile europene; sprijină prioritatea de politică „Un nou elan pentru democrația europeană” și angajamentul președintei Comisiei de a spori participarea democratică și transparența la nivelul procesului decizional al UE; |
|
3. |
salută angajamentul Comisiei Europene de a sprijini tranziția ecologică și cea digitală, astfel cum se reflectă în noua propunere privind cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027, cu o alocare bugetară de 8,2 miliarde EUR, destinată programului Europa digitală (1); |
|
4. |
sprijină propunerea Parlamentului European exprimată în poziția acestuia referitoare la Conferința privind viitorul Europei, adoptată la 15 ianuarie 2020, de a include „transformarea digitală” printre prioritățile de politică ale conferinței; este de acord cu poziția acestuia potrivit căreia participarea cetățenilor la procesul și la consultările conferinței ar trebui organizată cu ajutorul celor mai eficiente, inovatoare și adecvate platforme, inclusiv al instrumentelor online […] pentru a garanta că orice cetățean își poate exprima opinia la lucrările conferinței”; subliniază că această conferință ar trebui să aibă rolul unui mediu de testare pentru elaborarea unei forme de dialog structurat și permanent cu cetățenii privind chestiuni legate de UE, în cursul căruia va trebui să ne bazăm într-o măsură semnificativă pe mijloace digitale și procese inovatoare, având în vedere, nu în ultimul rând, restricțiile impuse din cauza pandemiei de COVID-19; |
|
5. |
reiterează pozițiile relevante și contextuale din avizele anterioare ale CoR:
|
|
6. |
subliniază că motorul transformării digitale nu trebuie să fie tehnologia ca atare, ci că schimbările trebuie să se bazeze pe nevoile și așteptările cetățenilor, pentru care trebuie să se elaboreze răspunsuri caracterizate de un maximum de transparență, de incluziune, de accesibilitate pentru utilizatori, de siguranță și de eficiență din punctul de vedere al costurilor. Aceasta înseamnă că noile provocări necesită, de asemenea, schimbări la nivel local și regional, a căror punere în aplicare depinde, nu în ultimul rând, de capacitatea personalului de conducere de a recunoaște aceste nevoi și de disponibilitatea de a face cele mai pertinente schimbări. Într-o democrație modernă nu este suficient să se exercite în mod regulat democrația reprezentativă, ci trebuie implicați permanent membrii comunității, grupurile de interese și organizațiile. Incluziunea și participarea conduc la adoptarea unor decizii mai bune, la consolidarea democrației, a sentimentului de apartenență la comunitate și a voinței de a-și aduce propria contribuție la dezvoltarea regiunii; |
|
7. |
constată că, pe măsură ce relațiile tradiționale dintre cetățeni și politicieni se schimbă radical, se prefigurează o nouă scenă politică digitală, în cadrul căreia noile instrumente ale tehnologiei digitale pot contribui la găsirea de noi soluții și răspunsuri la provocări, pot stimula inovarea și creșterea economică, pot îmbunătăți furnizarea serviciilor publice, pot spori participarea cetățenilor în modalități noi și diferite, pot îmbunătăți guvernanța locală și pot completa și consolida democrația; |
|
8. |
consideră că procesele democratice ar trebui să evolueze și să se adapteze la schimbări, dar și să valorifice oportunitățile asociate cu noile tehnologii digitale și instrumente TIC care pot îmbunătăți calitatea procesului decizional, pot promova participarea, comunicarea și dialogul, pot stimula cetățenia activă și implicarea în viața politică, pot îmbunătăți transparența și responsabilitatea și pot spori legitimitatea sistemului nostru democratic; |
|
9. |
consideră că punerea în aplicare a soluțiilor electronice de către autoritățile locale și regionale reprezintă o ocazie excelentă de a oferi cetățenilor servicii publice de înaltă calitate într-un mod eficient. Simpla utilizare a formularelor electronice va economisi timp pentru cetățeni și administrațiile locale, permițând personalului să dedice mai mult timp și atenție altor sarcini administrative. În plus, diverse aplicații digitale le permit membrilor comunității să participe la procesul decizional și să monitorizeze în timp real procesul de guvernare din cadrul autorității lor locale; |
|
10. |
consideră că administrația publică de la nivel local și regional reprezintă spațiul propice pentru realizarea „transformării digitale”; reiterează faptul că utilizarea noilor instrumente ale tehnologiei digitale oferă oportunități pentru crearea unui mediu nou pentru consultare și participare, pentru furnizarea de informații de calitate superioară, pentru analiza răspunsului public, pentru extinderea eforturilor către zonele îndepărtate, pentru a ajunge la cetățenii cei mai defavorizați, pentru a integra competențele, cunoștințele și expertiza cetățenilor și pentru crearea în comun de politici în funcție de nevoile și de așteptările acestora; |
|
11. |
încurajează autoritățile locale și regionale să pună în aplicare transformarea digitală și să valorifice la maximum potențialul tehnologiilor digitale, pentru a facilita și mai mult participarea cetățenilor la procesele de elaborare a politicilor și de luare a deciziilor. În acest scop, ar trebui utilizate noi tehnologii digitale pentru a spori transparența, incluziunea și capacitatea de reacție a proceselor decizionale, precum și pentru a consolida dialogul și încrederea, aspecte esențiale pentru o bună guvernanță. Este esențial ca acest lucru să fie însoțit de activități de formare în domeniul competențelor digitale; |
|
12. |
reiterează importanța integrării contribuțiilor cetățenilor în procesul decizional și a asigurării monitorizării; subliniază că lipsa de reacție din partea factorilor de decizie generează dezamăgire și neîncredere și arată că, pentru o democrație locală funcțională, încrederea cetățenilor în autoritățile publice este fundamentală; |
|
13. |
evidențiază faptul că participarea cetățenilor ar trebui să se bazeze pe accesul eficace și nediscriminatoriu la informații și la cunoștințe; subliniază că trebuie redus decalajul digital prin capacitarea persoanelor cu ajutorul educației și al formării, inclusiv în ceea ce privește competențele digitale și alfabetizarea mediatică, acordând prioritate programelor de formare digitală pentru toate categoriile demografice, în special pentru persoanele vârstnice și pentru alte categorii vulnerabile sau marginalizate și extinzând formarea și educația în zonele rurale și îndepărtate; |
|
14. |
subliniază că tinerii trebuie implicați în viața publică; constată că noua generație de „nativi ai erei digitale” deține competențele necesare din punctul de vedere al tehnologiei și al alfabetizării mediatice; consideră că utilizarea noilor abordări specifice tehnologiilor digitale pentru procesele de elaborare a politicilor și de luare a deciziilor poate constitui un instrument eficient pentru sporirea implicării și a participării acestora; |
|
15. |
ia act de faptul că punerea în aplicare a soluțiilor electronice este un proces care consumă resurse; solicită tuturor nivelurilor de guvernare să aloce acestor obiective resurse financiare, umane și de formare adecvate și să asigure o infrastructură digitală accesibilă ca preț și de mare viteză, mai ales în regiunile periferice și în zonele rurale și mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic, precum și să garanteze că aceasta este accesibilă pentru toți, inclusiv pentru persoanele cu handicap și pentru cele în vârstă. Reiterează, în acest sens, că „termenul «coeziune digitală» reprezintă o importantă dimensiune suplimentară a conceptului tradițional de coeziune economică, socială și teritorială definit în Tratatul UE” (5); |
|
16. |
subliniază că utilizarea tehnologiei digitale se bazează pe utilizarea unui volum mare de date, care a devenit posibilă prin colectarea și generarea de date; solicită, în acest sens, respectarea dreptului la viață privată și la protecția datelor, precum și colectarea și utilizarea volumului minim de date cu caracter personal care ar trebui să fie relevante și necesare în vederea atingerii scopurilor specifice vizate, promovarea unui mediu online și a unor servicii digitale sigure și securizate și furnizarea de informații adecvate cetățenilor în ceea ce privește utilizarea datelor acestora și măsurile de securitate aferente, precum și căi de atac eficace în cazul încălcării acestor drepturi, inclusiv un cadru juridic robust la nivel european, astfel încât să se evite apariția unor sentimente de neîncredere și de nemulțumire în rândul cetățenilor. Subliniază, în acest context, necesitatea de a valorifica inteligența artificială, astfel încât ea să continue să aibă ca centru de greutate factorul uman și să fie utilizată într-un mod care să favorizeze cetățenia inteligentă și guvernarea deschisă, consolidând astfel democrația; |
|
17. |
avertizează asupra faptului că platformele de comunicare socială facilitează răspândirea dezinformării, a informațiilor false și a discursului de incitare la ură, care pot submina democrația și încrederea în instituțiile publice; solicită un angajament mai ferm în ce privește formarea competențelor în domeniul mass-mediei digitale și îndeamnă factorii de decizie politică de la nivel local să utilizeze mijloacele de comunicare în masă, instrumentele digitale și platformele online existente pentru a comunica și a interacționa constructiv cu cetățenii și cu alte părți interesate; |
|
18. |
consideră că este important ca autoritățile locale și regionale să folosească canale digitale proprii adecvate pentru a comunica interactiv și mai rapid cu cetățenii și pentru a garanta că informațiile furnizate sunt fiabile și adaptate la nevoile locale și regionale; |
|
19. |
este de părere că, pe lângă impactul profund al digitalizării asupra vieții sociale și profesionale a cetățenilor, asupra învățământului sau culturii, ca să menționăm doar câteva exemple, criza provocată de pandemia de COVID-19 a evidențiat cât de importante sunt informațiile actualizate bazate pe fapte, precum și importanța canalelor de comunicare prin care sunt difuzate. De asemenea, a arătat în mod clar că autoritățile locale și regionale și cetățenii trebuie să aibă posibilitatea de a interacționa unii cu alții și că trebuie să existe instrumente digitale adecvate pentru a combate dezinformarea și informațiile false. Aceste instrumente trebuie să respecte întotdeauna capacitatea persoanelor de a-și exercita pe deplin libertatea de exprimare; |
|
20. |
solicită să se acorde atenție accesului echitabil și nerestricționat la serviciile digitale; |
|
21. |
ia act de faptul că tânăra generație de „nativi ai erei digitale” este unul dintre grupurile cele mai vizate de dezinformare și de discursul de incitare la ură; consideră că, din cauza faptului că ei utilizează intens platformele de comunicare socială, din cauza lipsei unor competențe esențiale în domeniul mass-media, în special în rândul acelora cu un nivel de educație mai modest, și din cauză că platformele de comunicare socială generează opinii omogene (în cadrul așa-numitelor „camere de ecou”), aceștia devin și mai vulnerabili în fața manipulării politice; evidențiază faptul că trebuie folosite instrumente ale tehnologiei digitale care nu sunt numai ușor de utilizat, ci și ușor de înțeles și atractive, atât din punctul de vedere al conținutului, cât și al proiectării, și, totodată, adaptate competențelor sociale și digitale ale tinerilor, cu scopul de a-i face mai conștienți de riscurile și oportunitățile legate de mediile și tehnologiile digitale noi; |
|
22. |
este de părere că criza provocată de pandemia de COVID-19 a arătat clar care este valoarea potențială a telemuncii; încurajează autoritățile locale și regionale să reflecteze asupra posibilității de a extinde regimul de telemuncă în rândul personalului propriu; |
|
23. |
își reiterează apelul la o cooperare strânsă și la împărtășirea bunelor practici între toate nivelurile de guvernare, pentru o mai bună utilizare a transformării digitale a orașelor și a comunităților și pentru ca aceasta să continue să se extindă; recunoaște că numeroase cazuri naționale, regionale și locale pot fi considerate exemple de urmat privind modul în care pot fi folosite instrumentele tehnologiei digitale în beneficiul democrației participative; |
|
24. |
constată că introducerea unor noi soluții tehnologice este îngreunată și mai mult de lipsa cunoștințelor și a competențelor necesare la nivelul autorităților publice, care ar putea beneficia de pe urma utilizării mijloacelor digitale. Este util, prin urmare, să se facă mai întâi un bilanț al competențelor digitale existente în cadrul autorităților locale și regionale și apoi să se identifice lacunele tehnologice din fiecare autoritate locală și regională, precum și în comparație cu alte autorități similare, iar ulterior să se definească nevoile specifice, făcându-se distincția între proces și soluția tehnică aferentă. De asemenea, este necesar să se asigure compatibilitatea (interoperabilitatea) diferitelor seturi și baze de date; |
|
25. |
evidențiază importanța instrumentelor online pentru facilitarea parteneriatelor între autoritățile locale și regionale din UE și între acestea și țările partenere; consideră că un portal european online reînnoit al cooperării descentralizate ar genera o valoare adăugată substanțială prin sprijinirea cooperării și a schimbului de bune practici; își afirmă disponibilitatea de a colabora cu Comisia Europeană pentru dezvoltarea unui astfel de instrument digital; |
|
26. |
se așteaptă ca introducerea diferitelor soluții digitale de către autoritățile locale și regionale, care ar putea duce la nevoia de investiții semnificative, excepționale, să facă parte dintre considerentele generale pe care se bazează noul buget al UE în contextul transformării digitale; |
|
27. |
susține ideea prezentată în documentul de poziție al Asociației Civic Tech Europe (ACTE) din martie 2020 potrivit căreia „diversitatea modelelor de afaceri din domeniul tehnologiei civice este esențială pentru a furniza soluții rapide, care să pună accentul pe cetățeni la nivelul adecvat” și împărtășește preocuparea legată de faptul că autoritățile locale și regionale din Uniunea Europeană nu au întotdeauna acces cu ușurință la aceste instrumente, dat fiind că ele sunt deseori dezvoltate prin platforme de tipul „software ca serviciu” (SaaS) (6), care funcționează pe bază de abonament; |
|
28. |
propune ca Comitetul European al Regiunilor să elaboreze măsuri pentru a motiva și recompensa autoritățile locale și regionale, în vederea consolidării angajamentului lor față de principiile guvernanței deschise și incluzive. Acest lucru ar putea crea în viitor un nou criteriu de calitate, pentru a măsura gradul de democrație din comunitățile locale și pentru a face schimb de bune practici; |
|
29. |
solicită să fie puse la dispoziție fonduri în întreaga Europă pentru a îmbunătăți educația cetățenilor în domeniul digital și alfabetizarea mediatică prin programe educaționale și de formare pentru diferitele niveluri de școlarizare, precum și pentru personalul și funcționarii autorităților locale și regionale, pentru a le îmbunătăți abilitățile și cunoștințele cu privire la posibilitățile disponibile de utilizare și de aplicare a soluțiilor digitale moderne; |
|
30. |
recomandă ca autoritățile locale și regionale să acorde prioritate introducerii instrumentelor digitale în toate fondurile și programele; |
|
31. |
solicită finanțare pentru instrumente și echipamente educaționale digitale, pentru a garanta accesul egal, la nivel european, la învățarea și predarea digitală de calitate; |
|
32. |
recomandă, dacă este necesar, să se revizuiască criteriile de eligibilitate, astfel încât autoritățile locale și regionale să poată introduce noi soluții și platforme digitale într-un mod mai simplu și mai economic, inclusiv accesul la finanțare din partea UE pentru platformele SaaS. |
Bruxelles, 10 decembrie 2020.
Președintele Comitetului European al Regiunilor
Apostolos TZITZIKOSTAS
(1) Un buget al UE care capacitează puterea de acțiune a planului de redresare pentru Europa [COM(2020) 442 final]
(2) COR-2017-03529-00-00-AC-TRA (JO C 164, 8.5.2018, p. 34).
(3) COR-2016-02882-00-01-AC-TRA (JO C 88, 21.3.2017, p. 54).
(4) COR-2016-04094-00-01-AC-TRA (JO C 185, 9.6.2017, p. 29).
(5) Avizul CoR „Europa digitală pentru toți: furnizarea pe teren a unor soluții digitale inteligente și favorabile incluziunii” (COR-2019-03332) (JO C 39, 5.2.2020, p. 83).
(6) Document de poziție, Asociația Civic Tech Europe (ACTE), martie 2020.