Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Impactul schimbărilor climatice asupra regiunilor: evaluarea Pactului verde european”

(2021/C 37/07)

Raportor: Andries GRYFFROY (BE-AE), membru al unei adunări regionale: Parlamentul flamand Document de referință: Sesizarea Președinției, articolul 41 litera (b) punctul (i) din RP

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Conceperea punerii în aplicare a Pactului verde în mod transversal, la toate nivelurile, astfel încât acesta să devină un instrument-cheie pentru redresarea ecologică și să se avanseze către o Europă neutră din punct de vedere climatic

1.

subliniază că, potrivit estimărilor PNUD, peste 70 % din atenuarea schimbărilor climatice și până la 90 % din măsurile de adaptare la schimbările climatice sunt întreprinse de autoritățile locale și regionale (ALR) și scoate în evidență faptul că acestea pun în aplicare 70 % din întreaga legislație a UE, ceea ce reprezintă o treime din cheltuielile publice și două treimi din investițiile publice. Prin urmare, obiectivul de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 și cel de a spori reziliența teritoriilor trebuie urmărite în colaborare cu autoritățile locale și regionale și cu sprijinul acestora;

2.

subliniază că Pactul verde constituie un instrument esențial pentru a permite Uniunii Europene să realizeze obiectivele Acordului de la Paris, să pună în aplicare pe deplin Agenda 2030 și obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU și să aducă o contribuție ambițioasă la Cadrul global post-2020 pentru biodiversitate (1); evidențiază importanța adoptării de noi obiective pentru 2030 pentru a menține creșterea temperaturii globale cu mult sub 2 oC peste nivelurile preindustriale și a continuării eforturilor pentru a limita chiar mai mult creșterea temperaturii, la 1,5 oC, după cum prevede Acordul de la Paris; subliniază că obiectivele care trebuie atinse ar trebui să țină seama de prerogativa fiecărui stat membru de a-și stabili mixul energetic, cu respectarea particularităților și contextului său și în conformitate cu principiul neutralității tehnologice; reamintește că schimbările climatice afectează toate regiunile europene, iar consecințele ample asupra sănătății, a mediului și a economiilor, care pot varia de la o regiune la alta, necesită acțiuni urgente și un efort prin care provocările să se transforme în oportunități;

3.

subliniază că Pactul verde oferă oportunități care nu trebuie pierdute de promovare a unor soluții inovatoare durabile, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor pentru dezvoltarea locală și regională durabilă. El poate contribui la asigurarea unei economii mai durabile, mai competitive și mai reziliente în Europa și poate oferi o sursă de inspirație, un rol de lider și un model global pentru realizarea neutralității climatice și a redresării ecologice;

4.

consideră că, pentru a asigura punerea în aplicare cu succes a Pactului verde, eforturile trebuie să fie definite conform unei abordări ascendente și să fie împărțite în mod echitabil între teritoriile UE, în conformitate cu principiile subsidiarității și proporționalității, permițând totodată flexibilitatea necesară pentru a asigura eficiența lor din punctul de vedere al costurilor;

5.

subliniază că criza provocată de pandemia de COVID-19 a scos în evidență vulnerabilitatea societăților noastre și nevoia de le spori reziliența la șocurile economice, sociale și de mediu; reafirmă rolul central al noului Instrument de redresare al UE în ceea ce privește sprijinirea redresării UE, deschizând, în același timp, calea pentru o tranziție mai ecologică și justă și pentru un viitor mai durabil;

6.

solicită recunoașterea guvernanței pe mai multe niveluri pentru a corela în mod eficient obiectivele Pactului verde cu o redresare ecologică pentru Europa; subliniază că gama largă de teme abordate în Pactul verde oferă un teren propice pentru integrarea planurilor noi și a celor existente în toate sectoarele, astfel încât să se elaboreze și promoveze măsuri de natură să favorizeze necesitățile și valoarea adăugată a teritoriilor și să completeze eforturile naționale, în conformitate cu principiul subsidiarității;

7.

subliniază că planurile naționale pentru redresare și reziliență reprezintă o oportunitate care nu trebuie pierdută de a mobiliza guvernanța pe mai multe niveluri. Aceste acțiuni trebuie să fie sprijinite de cadre de reglementare și de resurse adecvate, implicând pe deplin autoritățile locale și regionale în definirea și punerea în aplicare a planurilor și acordându-le acces direct la fondurile UE;

8.

reamintește analiza efectuată de Agenția Europeană de Mediu (AEM), care arată faptul că o punere în aplicare sub nivelul optim a legislației UE în domeniul mediului este, cel mai adesea, rezultatul unei coordonări ineficiente între autoritățile locale, regionale și naționale, exacerbată de lipsa capacității administrative și de finanțarea insuficientă, de lipsa de cunoștințe și de date, de insuficiența mecanismelor de asigurare a conformității și de lipsa integrării politicilor; prin urmare, solicită o consolidare sistematică a integrării verticale pentru a reduce decalajele în ceea ce privește nivelul de ambiție, a alinia calendarele pentru punerea în aplicare și prioritățile în materie de investiții, a limita suprapunerea măsurilor și procesele contradictorii sau decuplate, precum și pentru eliminarea lacunelor din cadrul politicilor și al legislației existente (2);

9.

subliniază că Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice încurajează călduros un dialog continuu între statele membre și autoritățile locale și regionale, experiențe cum ar fi planurile naționale integrate privind energia și clima (PNEC) au arătat că un proces structurat de mobilizare și consultare a tuturor nivelurilor de guvernare poate fi dificil de realizat (3); consideră că acest dialog pe mai multe niveluri pe tema energiei și a climei ar trebui promovat mai mult, și extins la toate domeniile cuprinse în Pactul verde, în scopul de a garanta nivelul de coerență necesar pentru o mobilizare adecvată a resurselor, angajamentelor și planurilor. După modelul dialogurilor pe mai multe niveluri pe tema energiei și a climei, își reafirmă disponibilitatea de a crea o platformă permanentă pentru un dialog pe mai multe niveluri privind Pactul verde; subliniază că ar trebui să se garanteze o abordare ascendentă și consultări obligatorii ale autorităților locale și regionale în momentul elaborării planurilor naționale de redresare și reziliență, pentru a asigura o integrare coordonată și eficace a politicilor din cadrul Pactului verde (4). Invită Comisia Europeană să valorifice experiența de punere în aplicare, acumulată inclusiv prin intermediul Rețelei de centre regionale a CoR;

10.

subliniază că contribuția strategică a autorităților locale și regionale este esențială pentru a asigura integrarea principiului „de a nu prejudicia” și pentru a transforma Pactul verde într-un motor sustenabil și just pentru crearea de locuri de muncă, ca răspuns la nevoile de la nivel regional și local; salută proiectul noii Carte de la Leipzig, care subliniază puterea transformatoare a autorităților locale și regionale – acestea solicită realizarea unor procese integrate de amenajare a teritoriului, coordonate prin intermediul unor abordări integrate, teritoriale, adoptate la mai multe niveluri și participative, cum ar fi „investițiile teritoriale integrate”; solicită Comisiei Europene să dea dovadă de un angajament mai ferm în favoarea Agendei urbane a UE și să o integreze în Pactul verde și în inițiativele digitale (5);

11.

subliniază că autoritățile locale și regionale sunt cel mai bine plasate pentru a mobiliza comunitățile lor, a atrage investitori privați și a pune în aplicare măsuri ambițioase și oportune, acționând nu numai ca administratori, ci și ca furnizori de servicii. Ele pot adopta pacte verzi locale dintr-o perspectivă globală, ținând seama de diferitele situații economice, sociale, geografice și de mediu de la nivel local;

12.

invită Comisia Europeană și statele membre să le acorde autorităților locale și regionale mijloacele de a acționa în calitate de parteneri-cheie ai UE pe calea sa către neutralitatea climatică, sprijinind angajamentul manifestat la nivel local și regional, anunțat în mesajul de la Mannheim, de a dezvolta pacte verzi locale și de a pune în aplicare, la nivel local și conform unei logici teritoriale, contracte privind clima și pacte privind clima (6) concepute în cooperare cu cetățenii și cu principalele părți interesate, inclusiv cu întreprinderile, industria și sectoarele cercetării și inovării;

13.

propune să colaboreze cu Comisia Europeană pentru a lansa un tablou de bord regional european care să includă indicatori clari, orientați, ușor de utilizat, pentru a măsura și monitoriza impactul cauzat de Pactul verde la nivelul regiunilor (NUTS 2), în coordonare cu sistemul de monitorizare prevăzut în cadrul celui de-al 8-lea program de acțiune pentru mediu. Având în vedere că punctele de plecare și traiectoriile de dezvoltare ale regiunilor Uniunii sunt foarte diferite, tabloul de bord ar face posibile furnizarea de date concrete cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a Pactului verde, identificarea posibilelor obstacole și propunerea de soluții pentru teritoriile rămase în urmă, precum și împărtășirea celor mai bune practici înregistrate de fruntași. Centrul Comun de Cercetare ar putea oferi Comisiei Europene și Comitetului European al Regiunilor sprijinul metodologic necesar pentru elaborarea unui astfel de tablou de bord, care să se alinieze la agențiile și instituțiile relevante, cum ar fi Agenția Europeană de Mediu;

14.

salută propunerea Comisiei de a elabora Pactul climatic european, care să vizeze implicarea cetățenilor și a comunităților acestora în conceperea de acțiuni concrete, pe teren, în domeniul climei și al mediului; reafirmă că autoritățile locale și regionale sunt pregătite să lucreze în parteneriat cu instituțiile UE, cu statele membre și cu toate părțile interesate relevante în cadrul Pactului climatic, pentru a urmări în comun obiectivele privind neutralitatea climatică și punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU (7); consideră că activitățile de consolidare a capacităților ar trebui să fie legate de instrumentele de finanțare, pentru a se garanta că planurile și acțiunile concepute de orașe și regiuni pot fi puse în aplicare;

Furnizarea de soluții globale prin punerea în aplicare a Pactului verde la nivel local și regional

15.

subliniază că Pactul verde va reuși să creeze o Europă mai puternică, mai durabilă și mai favorabilă incluziunii doar dacă asigură atât integrarea orizontală, cât și cea verticală a tuturor nivelurilor de guvernare, și dacă cetățenii își asumă responsabilitatea tranziției energetice; solicită Comisiei și statelor membre să recunoască rolul de cei mai buni aliați în acest proces al autorităților locale și regionale, nu doar în calitate de parteneri în ceea ce privește punerea în aplicare, ci și în procesul de definire a cadrelor noastre de reglementare, fiscale și financiare la toate nivelurile, în conformitate cu un (veritabil) sistem de guvernanță pe mai multe niveluri;

16.

evidențiază că autoritățile locale și regionale se bucură de privilegiul de a lucra direct cu cetățenii și de a stimula schimbarea comportamentală a cetățenilor către modele de consum mai durabile, ceea ce le permite să propună soluții viabile și să servească drept „laboratoare vii” pentru idei și cunoștințe noi (8) și să încurajeze adoptarea de obiective ambițioase, dar realiste, prin integrarea lor în măsurile, serviciile și prioritățile actorilor locali pe care îi reprezintă; subliniază responsabilitatea autorităților locale și regionale în implementarea acțiunilor climatice și necesitatea de a consolida comunicarea și educația în domeniul climei, ca instrumente necesare pentru ca cetățenii să devină actori cu capacitate de acțiune și informați în aceste eforturi; subliniază că creșterea obiectivului pentru 2030 nu ar trebui să constituie un factor de descurajare, ci, mai curând, să faciliteze și să permită acțiuni climatice eficace;

17.

în vederea pregătirii COP26, invită Comisia să sublinieze rolul și aportul explicite ale contribuțiilor stabilite la nivel regional și local în cadrul contribuțiilor stabilite la nivel național (CSN) revizuite ale UE în temeiul Acordului de la Paris și, în general, să promoveze în mod activ recunoașterea continuă și participarea directă a administrațiilor subnaționale la punerea în aplicare a Acordului de la Paris și a proceselor CCONUSC;

18.

subliniază că autoritățile locale și regionale joacă un rol esențial pentru îmbunătățirea respectării ODD, în special a obiectivelor 11 și 17; reamintește că Raportul pe 2019 privind dezvoltarea durabilă în Europa (9) a identificat schimbările climatice, biodiversitatea, economia circulară și convergența standardelor de viață între țări și regiuni ca fiind cele mai mari provocări cu care se confruntă UE în ceea ce privește realizarea ODD; recomandă cu fermitate asigurarea unui cadru armonizat și îndeamnă UE să facă pașii necesari pentru a-și afirma rolul de lider în punerea în aplicare a ODD-urilor atât la nivel european, cât și la nivel global;

19.

subliniază importanța unei implicări continue a autorităților locale și regionale în fiecare etapă a procesului de planificare a redresării și rezilienței: în definirea priorităților, conceperea planurilor, alocarea resurselor și definirea investițiilor; solicită instituțiilor europene să conteze mereu pe sprijinul și consilierea CoR și ale Grupului de lucru privind Pactul verde la nivel local din cadrul CoR, pentru a promova punerea în aplicare a Pactului verde și a unei redresări eficace;

Conectarea și căutarea sinergiilor pentru a accelera punerea în aplicare prin intermediul unor abordări sistematice

20.

îndeamnă Comisia să acorde o atenție deosebită sistemului de stabilire a prețurilor la CO2. Transformarea climatică necesită investiții noi, în special în sectorul privat, în scopul adaptării și atenuării. Pentru a atrage investițiile necesare, prețul CO2 ar trebui stabilit la un nivel previzibil și adecvat. Un astfel de sistem ar trebui să încurajeze întreprinderile din sectorul energetic și alte întreprinderi să joace un rol important în atingerea obiectivelor climatice și în crearea de noi soluții neutre din punctul de vedere al emisiilor de carbon; subliniază că un sistem de stabilire a prețurilor pentru CO2, inclusiv un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, pentru ca CO2 să devină o parte transparentă a sistemului economic și pentru a promova tranziția către neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon; un astfel de sistem ar trebui să fie conceput pentru a încuraja întreprinderile din sectorul energetic și alte întreprinderi să creeze noi soluții neutre din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Acest lucru ar crea noi condiții de concurență echitabile pentru acțiuni durabile și constituie un instrument esențial pentru a face din chestiunile legate de CO2 o componentă transparentă a tranziției la toate nivelurile și în toate sectoarele; invită UE să își asume un rol ferm de lider la nivel mondial pentru a dezvolta sistemul necesar până în 2030 și pentru a negocia elemente similare cu partenerii săi comerciali mondiali;

21.

sprijină solicitarea PE de a se stabili un buget net al gazelor cu efect de seră pentru UE-27, pe baza celor mai recente calcule științifice utilizate de IPCC, care să reprezinte partea echitabilă a Uniunii din restul emisiilor globale, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, și să ghideze stabilirea traiectoriei Uniunii către un nivel net al emisiilor de gaze cu efect de seră egal cu zero până în 2050;

22.

consideră că autoritățile locale și regionale se situează în avangarda redresării verzi; subliniază că ALR integrează deja ODD în planurile lor locale și strategiile lor regionale (10), care pot servi drept punct de plecare esențial în punerea în aplicare a Pactelor verzi locale și regionale într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, construind legătura între multiple planuri și strategii sectoriale și elaborând indicatori adecvați pentru monitorizarea și evaluarea impactului;

23.

subliniază necesitatea de a raționaliza și de a conecta numeroasele inițiative existente finanțate de UE dedicate nivelului local și care contribuie la punerea în aplicare a ODD și a Acordului de la Paris, prin plasarea accentului pe unul sau mai multe sectoare (de exemplu, Convenția primarilor, Acordul privind orașele verzi, Rețeaua capitalelor europene verzi, inițiativa europeană „Orașe inteligente”, 100 de orașe neutre din punctul de vedere al climei și inițiativa „Orașe inteligente – o provocare”), precum și alte inițiative care nu sunt finanțate direct de UE, cum ar fi Coaliția Under2); solicită, de asemenea, Comisiei Europene să contribuie la furnizarea unei imagini de ansamblu clare asupra domeniilor de aplicare și caracteristicilor inițiativelor existente cu finanțare UE legate de Pactul verde și consacrate autorităților locale și regionale, pentru ca acestea să fie mai bine îndrumate în alegerile lor;

24.

consideră că punerea în aplicare a Pactului verde va necesita soluții flexibile și inovatoare și noi modele de afaceri pentru transformarea infrastructurii locale și regionale și a ecosistemelor de servicii pentru societatea erei post-carbon, inclusiv tehnologii digitale inteligente și infrastructuri verzi și albastre, pentru a îmbunătăți calitatea spațiilor noastre publice, pentru a sprijini adaptarea la schimbările climatice, a consolida biodiversitatea și a sprijini sănătatea publică și calitatea vieții; salută prioritățile identificate, dar subliniază necesitatea de a consolida interconexiunile dintre acestea, de a consolida diversificarea producției, eficiența din punctul de vedere al costurilor și de a acorda prioritate celor cu un potențial mai mare de creare de locuri de muncă, astfel încât Pactul verde să stimuleze redresarea, inclusiv: — valul de renovări ale clădirilor, atât publice, cât și private, precum și decarbonizarea sistemelor de încălzire și răcire; — mobilitate și transporturi nepoluante; — economia circulară și sistemele agroalimentare durabile; — biodiversitatea și gestionarea ecosistemelor; — soluțiile bazate pe natură și ecologizarea urbană; — ambiția UE de a reduce poluarea la zero; — digitalizarea; — politicile în materie de sănătate și de mediu; — politica în materie de reziliență, care integrează politicile de coeziune, de dezvoltare rurală, de sănătate și de mediu; — încurajarea transpunerilor rapide și coerente ale pachetului „Energie curată pentru toți europenii” și adoptarea rapidă a Legii europene a climei pentru a adapta legislația UE privind clima și energia la obiectivul climatic mai ambițios pentru 2030, ca etapă intermediară pentru atingerea obiectivului de neutralitate climatică în 2050; — tranziția către o economie albastră durabilă; — tranziție energetică durabilă și echitabilă, care să încurajeze asumarea directă a acesteia de către cetățeni și accesul la energie sigură și la prețuri accesibile pentru toți;

25.

subliniază că Pactul verde oferă oportunitatea unei abordări mai sistematice a accelerării integrării sistemelor energetice și a integrării sectoarelor și a punerii în aplicare a integrării și specializării sectoriale inteligente, consolidând, în același timp, securitatea energetică, protejând sănătatea și mediul și promovând creșterea, inovarea și asumarea rolului de lider în sectorul industrial la nivel mondial; în acest sens, evidențiază că tranziția energetică va trebui pusă în aplicare printr-o abordare globală, abordând aspectele legate de energie și totodată cele sociale, industriale, teritoriale, ecologice și culturale, și ținând seama de specificul fiecărei regiuni și, în special, de cele mai vulnerabile regiuni, cum ar fi regiunile carbonifere și cu emisii ridicate de dioxid de carbon, insulele și regiunile ultraperiferice;

26.

reamintește că ar trebui să se acorde o atenție deosebită regiunilor cu sisteme energetice izolate, cu potențial ridicat în materie de resurse regenerabile și pentru care nu sunt încă disponibile soluții tehnologice inovatoare care să permită interconectarea;

27.

reiterează faptul că, deși inovarea are un rol esențial în dezvoltarea unei UE mai sustenabile și mai reziliente, o gamă largă de soluții tehnice pentru o Europă eficientă din punctul de vedere al costurilor și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei, care este deja disponibilă pe piață – de exemplu, studiile arată că, prin tehnologiile actuale, într-un sistem energetic interconectat, se pot reduce până la 86 % din emisiile de CO2 (11) și îndeamnă la intensificarea eforturilor de cercetare și dezvoltare în acest domeniu; subliniază că aceste soluții și cele mai bune practici ar trebui să fie ușor accesibile pentru autoritățile locale și regionale prin intermediul Pactului climatic, pentru a promova învățarea inter pares și cooperarea la nivelul întregii UE;

28.

subliniază că autoritățile locale și regionale se confruntă cu mai multe obstacole legate de lipsa de resurse financiare și umane, precum și de politicile, reglementările și structurile organizaționale existente. Cadrele de reglementare coerente, stabile și predictibile, simplificarea mecanismelor legate de pregătirea proiectelor, dezvoltarea capacităților și asistența tehnică personalizată ar ajuta autoritățile locale și regionale să investească în proiecte ambițioase și să dezvolte proiecte eligibile pentru finanțare;

Accelerarea redresării verzi a Europei prin acordarea unor mandate și finanțări adecvate pentru punerea în aplicare pe teren a Pactului verde

29.

consideră că redresarea post-COVID-19 reprezintă o provocare căreia trebuie să i se răspundă printr-o strategie sistematică de investiții, de sprijinire și de promovare a unei căi mai durabile pentru Europa și, în special, prin acțiuni îndrăznețe ale autorităților locale și regionale menite să atenueze efectele socioeconomice negative ale crizei; este convins că instrumentul de redresare „Next Generation EU” (12) și, în special, alocarea a 37 % din bugetul său de 750 de miliarde EUR pentru îndeplinirea obiectivelor Pactului verde și a obiectivului mai general din CFM privind acțiunile legate de climă vor plasa UE pe calea cea bună pentru a-și atinge obiectivele în materie de climă;

30.

salută posibilitatea ca Fondul pentru o tranziție justă să sprijine recalificarea lucrătorilor prin creșterea ofertei din domeniul educației și formării profesionale, ajutând la crearea de noi oportunități economice, consolidând totodată echitatea socială și reziliența, în special în regiunile vulnerabile, inclusiv în cele cu o structură de producție insuficient diversificată; subliniază importanța promovării competențelor profesionale relevante pentru Pactul verde, ca parte a Agendei europene pentru competențe pentru o competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență, făcând uz de Pactul UE pentru competențe și de parteneriatele europene pentru competențe și consolidând educația publică și sensibilizarea pentru a stimula schimbarea comportamentală către obiceiuri mai durabile, care reduc impactul asupra mediului.

31.

solicită o mai bună finanțare a politicii de coeziune pentru perioada 2021-2027, în vederea consolidării programelor operaționale și a ecologizării acestor economii; subliniază importanța FEDR și a noului instrument de redresare pentru promovarea punerii în aplicare a Pactului verde;

32.

îndeamnă instituțiile UE să aplice principiile parteneriatului și guvernanței pe mai multe niveluri, integrând o dimensiune locală și regională puternic conturată, prevăzând participarea obligatorie a autorităților locale și regionale la dezvoltarea planurilor de redresare și reziliență (13) și facilitând totodată un proces incluziv, accesibil și transparent la toate nivelurile;

33.

invită instituțiile și statele membre să instituie cadre fiscale mai bune și să pună treptat capăt de urgență subvențiilor pentru combustibilii fosili, cu scopul de a crea condiții de concurență echitabile pentru energiile regenerabile, de a încuraja schimbările comportamentale și de a genera resurse pentru a sprijini o tranziție justă; subliniază importanța garantării unei tranziții durabile și capabile să încurajeze coeziunea socială și economică;

34.

consideră că, deși autoritățile locale și regionale au o capacitate limitată de a genera venituri la bugetul lor prin taxe și impozite locale, ele sunt responsabile pentru 65 % din investițiile publice legate de climă și mediu; în același timp, vor fi afectate în continuare de efectele crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra propriilor finanțe și operațiuni în anii următori. Prin urmare, solicită accesul direct la finanțare de la nivel european, precum și programe coordonate la toate nivelurile de guvernanță și, în special, la cel al planurilor de investiții care sprijină Pactul verde și cel al planurilor de reziliență și redresare;

35.

își reiterează apelul de a reduce birocrația și de a simplifica mecanismele legate de pregătirea proiectelor și de participarea la inițiative de consolidare a capacităților autorităților locale și regionale și salută angajamentul Comisiei de a îmbunătăți orientările privind reglementarea în vederea abordării aspectelor legate de durabilitate și inovare;

36.

recunoaște că integrarea preocupării pentru mediu în procesul de stabilire a bugetelor (14) este un instrument eficace de elaborare a politicilor bugetare pentru a contribui la evaluarea și îmbunătățirea alinierii cheltuielilor naționale și subnaționale (15), a proceselor legate de venituri și a alocării resurselor cu obiectivele de mediu și de dezvoltare durabilă;

37.

subliniază importanța implicării autorităților locale și regionale în definirea taxonomiei UE pentru a identifica mai bine investițiile în domeniul climei și durabilității; criteriile și gestionarea acestui sistem de clasificare ar trebui să îmbunătățească sustenabilitatea investițiilor, fără a spori sarcinile și a descuraja investițiile. Autoritățile locale și regionale se confruntă în continuare cu obstacole considerabile în ceea ce privește dobândirea expertizei necesare pentru dezvoltarea de proiecte eligibile pentru finanțare și accesul la investiții pe scară largă și medie (16);

38.

salută creșterea treptată a finanțării dedicate combaterii schimbărilor climatice și durabilității mediului de către Banca Europeană de Investiții (BEI), în calitate de bancă a UE activă în domeniul climei; își reiterează apelul privind continuarea punerii în aplicare a asistenței tehnice personalizate pentru a ajuta autoritățile locale și regionale; invită BEI și Comisia Europeană să consolideze accesul autorităților locale și regionale la programe și sprijin pentru dezvoltarea de proiecte bancabile, inclusiv proiecte la scară mai mică, recurgând la agregarea proiectelor la scară mică în vederea creării economiilor de scară necesare;

39.

subliniază necesitatea de a consolida capacitatea autorităților locale și regionale de a atrage și mobiliza finanțare privată prin intermediul unor instrumente precum obligațiunile ecologice, fondurile de investiții și mecanismele de atragere a finanțării din surse multiple pentru a stimula redresarea ecologică; salută misiunea Facilității pentru orașe a UE de a construi o rezervă substanțială de proiecte de investiții în domeniul energiei durabile și de a consolida capacitatea autorităților locale și regionale de a accesa facilități precum fondurile structurale și de investiții europene și asistența pentru dezvoltarea proiectelor din cadrul Orizont 2020; încurajează extinderea și multiplicarea inițiativelor de tip „ghișeu unic” care pot oferi evaluări tehnice, sprijin pentru procedurile de licitație și informații cu privire la opțiunile de finanțare pentru autoritățile locale și regionale; încurajează parteneriatele public-privat și finanțarea mixtă între fondurile ESI și alte programe, cum ar fi Orizont Europa;

40.

evidențiază necesitatea de a direcționa sprijinul financiar către cercetare și inovare care să răspundă nevoilor identificate pe plan local și salută lansarea apelului recent legat de Pactul verde din cadrul Orizont 2020, care solicita acordarea de sprijin orașelor și regiunilor; subliniază faptul că este nevoie de inovații și tehnologie care să furnizeze informațiile necesare și relevante pentru o mai bună planificare, luare a deciziilor și gestionare; subliniază importanța practicilor privind achizițiile publice verzi în integrarea inovației, tehnologiilor și serviciilor durabile;

Evaluarea impactului și monitorizarea rezultatelor în vederea consolidării acțiunilor viitoare la toate nivelurile

41.

subliniază necesitatea de a stabili un set de indicatori pentru evaluarea și monitorizarea progreselor înregistrate de Pactul verde din punctul de vedere al legislației, al politicilor și al finanțării la nivel regional, metropolitan și local; propune elaborarea unui tablou de bord regional european care să includă indicatori clari, orientați, ușor de utilizat, pentru a măsura și monitoriza impactul cauzat de Pactul verde, ca instrument de redresare și reziliență, definirea clară a indicatorilor socioeconomici și de mediu pentru măsurarea impactului multiplelor pacte verzi la nivel local, furnizarea unei priviri de ansamblu a politicilor și măsurilor complementare, monitorizarea accesului la fluxurile de finanțare și fluxurile financiare la nivel regional și subnațional și sprijin pentru reevaluare, luarea de decizii în cunoștință de cauză și evaluarea impactului măsurilor întreprinse pentru realizarea obiectivelor de redresare verde, neutralitate din punct de vedere climatic și de dezvoltare socioeconomică;

42.

subliniază că monitorizarea eficientă și semnificativă a progreselor prin intermediul unui tablou de bord regional european depinde de mandate adecvate și de o contribuție continuă și coerentă din partea autorităților locale și regionale la elaborarea, introducerea și punerea în aplicare a acestor planuri, permițând o abordare cu adevărat eficientă din punctul de vedere al costurilor a acțiunilor complementare la toate nivelurile; subliniază că autoritățile locale și regionale se confruntă în continuare cu provocări semnificative în ceea ce privește colectarea de date, inclusiv cadrele de reglementare lipsite de consecvență și lipsa mandatelor, capacităților și resurselor și, prin urmare, consideră esențiale alinierea, conectarea și eficientizarea cadrelor de monitorizare și a indicatorilor inițiativelor relevante existente, pentru a se evita dublarea eforturilor și pentru a beneficia de metodologiile și abordările existente;

43.

solicită o bază de referință coerentă pentru monitorizarea impactului acțiunilor și al măsurilor, întemeiată pe date științifice fiabile, și care să fie orientată către urmărirea proceselor în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) și a Acordului de la Paris; subliniază că standardele internaționale, cum ar fi TC 268 în orașele și comunitățile durabile și datele colectate prin intermediul tehnologiilor spațiale, pot contribui la monitorizarea performanței și pot fi sursă de inspirație pentru un astfel de tablou de bord regional;

44.

subliniază că tabloul de bord regional european va servi drept instrument de cunoaștere și va contribui la reprezentarea diverselor nevoi și contexte pentru autoritățile locale și regionale din întreaga Europă, sprijinind identificarea și replicarea celor mai bune practici în conformitate cu un set de criterii comune și transparente, inclusiv acțiunile-pilot gata pentru finanțare la nivel local și subnațional;

45.

subliniază că tabloul de bord regional european ar trebui să sprijine, de asemenea, monitorizarea planurilor de redresare în zonele vulnerabile, cum ar fi regiunile muntoase, insulare și ultraperiferice, precum și în regiunile mai puțin dezvoltate sau cu o producție mai puțin diversificată; își reiterează apelul de se a înființa un Observator european al neutralității climatice, care să contribuie la îndeplinirea obligațiilor de raportare la nivel național în cadrul guvernanței uniunii energetice și să contribuie la cartografierea și monitorizarea acestor vulnerabilități, și de a se realiza un nou audit al competențelor UE în cadrul Panoramei competențelor în UE. Scopul este de a alinia introducerea politicilor durabile la dezvoltarea competențelor pentru locuri de muncă de bună calitate adaptate exigențelor viitorului în regiunile cele mai vulnerabile și mai puțin dezvoltate sau cu o producție mai puțin diversificată, și de a facilita schimbul eficient de bune practici, bazându-se, de asemenea, pe indicatorii sintetici existenți și pe orice alt tip de indicatori care ar putea fi identificați (17).

---

(1)  Biodiversitatea în orașe și regiuni după 2020, în cadrul celei de a 15-a Conferințe a părților la Convenția privind diversitatea biologică a ONU și în cadrul Strategiei UE în domeniul biodiversității pentru 2030 (COR-2020-00539) (JO C 440, 18.12.2020, p. 20).

(2)  „Către un al 8-lea program de acțiune pentru mediu (PAM)” (COR 2018-01672) (JO C 168, 16.5.2019, p. 27).

(3)  Evaluarea la nivelul UE a Planurilor naționale în domeniul energiei și al climei

(4)  Punerea în aplicare a pachetului de măsuri privind energia curată: planurile energetice și climatice naționale (PECN) ca instrument de abordare a guvernanței locale și teritoriale în materie de schimbări climatice și energie activă și pasivă (COR-2019-00618) (JO C 39, 5.2.2020, p. 33).

(5)  „Reînnoirea Cartei de la Leipzig pentru orașe europene durabile” (COR-2019-04829) (JO C 440, 18.12.2020, p. 119).

(6)  „Pactul climatic european” (COR-2020-01360) (JO C 440, 18.12.2020, p. 99).

(7)  „Pactul climatic european” (COR-2020-01360) (JO C 440, 18.12.2020, p. 99).

(8)  „Către un al 8-lea program de acțiune pentru mediu (PAM)” (COR 2018-01672) (JO C 168, 16.5.2019, p. 27).

(9)  https://www.sustainabledevelopment.report/

(10)  Printre exemplele de strategii se numără: Malmö, Mannheim, Regiunea Valonă.

(11)  Heat Roadmap Europe 2050 scenario compared to 1990 (Heat Roadmap Europe – Scenariul pentru 2050 în comparație cu 1990), Quantifying the Impact of Low-carbon Heating and Cooling Roadmaps (EN) (Cuantificarea impactului foilor de parcurs pentru încălzirea și răcirea cu emisii scăzute de dioxid de carbon).

(12)  https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_20_940

(13)  „Planul de redresare pentru Europa în contextul pandemiei de COVID-19: Mecanismul de redresare și reziliență și Instrumentul de sprijin tehnic” (COR-2020-03381) (JO C 440, 18.12.2020, p. 160).

(14)  http://www.oecd.org/environment/green-budgeting/OECD-Green-Budgeting-Framework-Highlights.pdf

(15)  EcoBudget

(16)  „Punerea în aplicare a Acordului de la Paris printr-o tranziție energetică inovatoare și durabilă la nivel local și regional” (COR-2019-00617) (JO C 39, 5.2.2020, p. 72).

(17)  „O planetă curată pentru toți – O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei” (COR-2018-05736) (JO C 404, 29.11.2019, p. 58).