Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025”

(2020/C 440/16)

Raportoare: Concepción ANDREU RODRÍGUEZ (ES-PSE), președinta Comunității autonome La Rioja Document de referință: Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025 COM(2020) 152 final

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

1.

subliniază că dreptul la egalitatea de tratament și de șanse între genuri, astfel cum este prevăzut la articolul 8 din TFUE și în Pilonul european al drepturilor sociale, trebuie garantat și promovat în toate domeniile;

2.

salută Comunicarea „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025”, precum și viziunea, obiectivele politice și acțiunile pe care le prevede, considerând că aceasta constituie o bază foarte valoroasă pentru realizarea unor progrese concrete în materie de egalitate în Uniunea Europeană;

3.

apreciază momentul oportun al publicării acesteia, care coincide cu aniversarea a 25 de ani de la adoptarea Declarației de la Beijing și a Platformei de acțiune, primul plan de acțiune universal pentru realizarea de progrese în materie de egalitate între femei și bărbați, ale cărui recomandări sunt valabile și în prezent, precum și contribuția sa la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă, egalitatea de gen fiind un element esențial al tuturor dimensiunilor unei dezvoltări durabile și favorabile incluziunii;

4.

subliniază importanța guvernanței comune la care participă, ca actori de bază, Uniunea Europeană și statele membre, dar insistă că este important să fie incluse autoritățile locale și regionale și sectorul terțiar și să se asigure totodată vizibilitatea acestora, având în vedere că sunt protagoniști în gestionarea politicilor care îi afectează în mod direct pe cetățeni. În același timp, strategia remarcă importanța valorii eforturilor comune depuse de actorii publici și privați din Uniunea Europeană în acest cadru de guvernanță;

5.

solicită ca, datorită competențelor lor și eforturilor pe care le depun pentru a-și dezvolta aceste competențe, autoritățile locale și regionale să fie recunoscute drept parteneri strategici în procesul de concepere, punere în aplicare și monitorizare a strategiei. Trebuie asigurate resursele necesare punerii în aplicare a strategiei;

6.

subliniază importanța colaborării cu organizațiile societății civile, cu organizațiile de femei și cu tinerele generații, având în vedere rolul lor relevant în gestionarea politicilor în materie de egalitate;

7.

prin urmare, pentru a asigura o abordare a politicilor, a programelor și a proiectelor care să includă perspectiva de gen, invită Comisia să creeze un grup de lucru interinstituțional care să garanteze această guvernanță pe mai multe niveluri, cu scopul de a desfășura în mod eficace activitățile necesare pentru obținerea unei egalități de gen reale;

8.

sprijină organizarea unor reuniuni oficiale ale miniștrilor pentru egalitate în cadrul Consiliului UE și includerea termenului „egalitate” în denumirea Consiliului EPSCO, astfel cum se reflectă în cea de a șaptea propunere a Declarației trioului de președinții privind egalitatea de gen, semnată de Germania, Portugalia și Slovenia;

9.

insistă asupra importanței aplicării unei perspective intersecționale, necesară pentru a implica în punerea în aplicare a strategiei persoanele aflate în situații de vulnerabilitate și care se pot confrunta cu discriminări multiple din motive legate de handicap, vârstă, origine etnică, orientare sexuală, religie, credință sau identitate de gen, menționând în special grupurile vulnerabile, precum cel al femeilor migrante sau al persoanelor LGBTI, printre altele. În consecință, solicită Comisiei Europene să dezvolte, în cea mai mare măsură posibilă, această abordare intersecțională și să elaboreze orientări pentru a facilita punerea în aplicare a acestora în cadrul planificării, al gestionării și al evaluării politicilor publice;

10.

remarcă necesitatea combinării acțiunilor intersecționale cu acțiuni pozitive în domenii sectoriale, întrucât numai astfel se pot înregistra progrese în ceea ce privește abordarea integrală și eficace a perspectivei de gen în cadrul gestionării politicilor publice. Prin urmare, insistă asupra importanței fundamentale de a dispune de personal calificat și specializat în materie de gen și de a promova o formare specifică și permanentă în ceea ce privește genul în toate domeniile în care se iau decizii sau se gestionează politici publice;

11.

recunoaște importanța unor strategii favorabile incluziunii și variate atât în sectorul public, cât și în cel privat, pentru a aborda mai bine provocările complexe și situațiile de viață cu care se confruntă femeile, în toată diversitatea lor. Pe de altă parte, ar trebui asigurate asumarea de către femei a unui rol mai pregnant de lideri și o mai mare participare a acestora la toate procesele decizionale;

12.

amintește că strategia a fost elaborată și publicată înainte de izbucnirea crizei din domeniul sănătății publice provocate de pandemia de COVID-19, iar redresarea în urma acesteia va marca viitorul politicilor Uniunii. De aceea se impune menținerea egalității ca prioritate și integrarea perspectivei de gen atât în procesul decizional și în măsurile de răspuns la pandemie, cât și în inițiativele care vor marca redresarea economică și socială. Subliniază reevaluarea motivată de criză în domeniul social și sanitar ca sectoare strategice și relevante din punct de vedere sistemic ale societăților noastre, precum și necesitatea de a evidenția distorsiunile însemnate legate de gen și de vârstă care există în acest sector. Precizează, totodată, că criza provocată de pandemia de COVID-19 a adâncit inegalitățile deja existente între genuri și solicită ca redresarea să se bazeze pe principiile egalității și incluziunii;

Fără violență, fără stereotipuri

13.

salută recunoașterea de către Comisia Europeană a faptului că eliminarea violenței pe criterii de gen constituie una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă societățile noastre și îndeamnă toate statele membre ale UE să ratifice Convenția de la Istanbul, ca un angajament fundamental pentru combaterea, prevenirea și urmărirea în justiție a violenței împotriva femeilor;

14.

îndeamnă, alături de Comisie, statele membre să ratifice Convenția nr. 190 privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii a Organizației Internaționale a Muncii;

15.

îndeamnă Comisia Europeană să includă toate formele de violență împotriva femeilor și a fetelor pe lista euroinfracțiunilor prevăzută la articolul 83 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și să abordeze mai detaliat problema violenței pe criterii de gen în Strategia privind drepturile victimelor, pe care o va prezenta în 2020, luând în considerare femeile în situații vulnerabile. Prin urmare, se propune în acest scop aprobarea protocoalelor de cooperare polițienească și judiciară în cadrul Uniunii;

16.

invită Comisia să adopte măsuri legislative menite să prevină și să combată violența împotriva femeilor, a tinerelor și a fetelor, care să fie coerente cu legislația UE și internațională, pe care să le completeze și care să abordeze toate formele de violență, inclusiv violența online – care tinde să devină normală în rândul celor mai tineri – și violența legată de chestiuni de onoare;

17.

este de acord cu Comisia Europeană în privința necesității emiterii unei recomandări privind prevenirea practicilor nocive, printre care, de exemplu, mutilarea genitală a femeilor sau căsătoriile forțate, în care să se evidențieze necesitatea unor măsuri preventive și educative eficace pentru toate categoriile de vârstă și sectoarele societății și care să prevadă consolidarea serviciilor publice și a dezvoltării capacităților profesioniștilor, precum și a accesului la justiție, având în centru victimele;

18.

solicită implicarea într-un mod structurat a autorităților regionale și locale în cadrul rețelei Uniunii Europene privind prevenirea violenței pe criterii de gen și a violenței domestice, care va fi instituită în contextul strategiei pentru schimbul de bune practici, și finanțarea măsurilor de formare și dezvoltare a capacităților și a serviciilor de sprijin. În acest context, prevenirea violenței îndreptate mai ales împotriva bărbaților, băieților și masculinității, va fi esențială;

19.

precizează că situațiile de izolare determinate de criza provocată de pandemia de COVID-19 au sporit cazurile cunoscute de violență de gen. Insistă, în acest sens, asupra necesității urgente de a consolida măsurile relevante de asistență și răspuns eficace la cazurile de violență pe criterii de gen, asigurând resurse autorităților locale și regionale, care se află în prima linie a luptei împotriva pandemiei;

20.

salută recunoașterea stereotipurilor de gen drept una dintre cauzele profunde ale inegalității de gen. Subliniază, totodată, că trebuie incluse mai multe informații referitoare la măsurile și cele mai bune practici menite să elimine aceste stereotipuri în domenii precum cel al educației – formale și informale –, al muncii sau al comunicării și publicității. De asemenea, insistă că este nevoie să se aprofundeze, în cea mai mare măsură posibilă, incidența diferențiată pe care o au diferitele motive de discriminare în cadrul acestor stereotipuri de gen. În special, subliniază rolul sistemului educațional și, prin urmare, al formării în domeniul genului a personalului didactic, ca principal vector al schimbării, pentru a transforma valorile care susțin patriarhatul în valori care să garanteze o societate cu o egalitate efectivă între femei și bărbați;

21.

subliniază rolul fundamental pe care îl joacă toate persoanele, indiferent de vârstă, și în special tineretul, ca agenți ai schimbării responsabile și active în ceea ce privește egalitatea de gen în domeniile profesional, familial și personal. În acest sens, autoritățile locale și regionale dobândesc un rol fundamental în ceea ce privește sensibilizarea, formarea și educația;

22.

solicită implicarea autorităților locale și regionale în conceperea și punerea în aplicare a campaniei de sensibilizare și comunicare la scară europeană, necesară în vederea combaterii stereotipurilor de gen, și subliniază necesitatea de a acorda o atenție deosebită tineretului, acesta fiind unul dintre sectoarele esențiale ale schimbării;

23.

atrage atenția că, în domeniul sănătății sexuale și reproductive și al drepturilor aferente, nu este nevoie doar de realizarea unor studii care să includă perspectiva de gen, ci sunt importante, de asemenea, schimbul de bune practici, accesul universal la servicii de planificare familială, servicii în domeniul sănătății sexuale și reproductive sau elaborarea unor măsuri de informare și educație în domeniu, fără judecăți de valoare și cu o abordare pozitivă și favorabilă incluziunii;

Prosperitate într-o economie care integrează egalitatea de gen

24.

subliniază necesitatea combaterii segregării verticale și orizontale existente între femei și bărbați, având în vedere faptul că locurile de muncă mai precare și mai prost plătite sunt într-o mare măsură feminizate, influențând în special existența clară a diferenței de remunerare și a disparității de gen în ceea ce privește pensiile. În plus, trebuie luate măsuri pentru a asigura evoluția favorabilă a vieții profesionale a minorităților de gen;

25.

așteaptă cu interes următoarea propunere a Comisiei privind transparența salarială, care ar trebui să contribuie la detectarea și eliminarea ulterioară a diferenței de remunerare între femei și bărbați și, în ultimă instanță, a disparității de gen în ceea ce privește pensiile. Deși stabilirea salariilor reprezintă o competență națională, principiul egalității de remunerare pentru o muncă de valoare egală trebuie aplicat pe deplin, prin măsuri care să abordeze clauzele privind secretul salarial, auditurile salariale anuale, precum și dreptul lucrătorilor și al lucrătoarelor de a le solicita angajatorilor lor informații salariale legate de gen;

26.

susține solicitarea adresată de Comisie statelor membre de a transpune cât mai curând Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, astfel încât bărbații și femeile să poată prospera în egală măsură, atât la nivel personal, cât și la nivel profesional, și și pentru a se garanta o coresponsabilizare echitativă și paritară;

27.

recunoaște necesitatea, exprimată în strategie, de a promova o repartizare echitabilă a îngrijirilor – atât remunerate, cât și neremunerate – cu scopul de a garanta independența economică a femeilor. Solicită ca Uniunea Europeană să revizuiască și să dezvolte obiectivele de la Barcelona, conferindu-le un caracter obligatoriu, și să introducă obiective în materie de asistență care să le depășească pe cele stabilite la Barcelona (Barcelona+), pentru a ține seama de nevoile de îngrijire în societățile care îmbătrânesc și pentru a recunoaște faptul că în sectorul îngrijirii predomină munca femeilor, ea nefiind însă remunerată corespunzător valorii pe care o generează pentru societate;

28.

invită Comisia Europeană să analizeze posibilitatea instituirii unui acord privind îngrijirea în Europa, similar cu Garanția pentru tineret, pentru a răspunde nevoilor în materie de asistență, în cadrul unei abordări bazate pe drepturi, care să plaseze îngrijirea în centrul activității economice, sporind investițiile în domeniul sănătății și al îngrijirii, în conformitate cu Strategia privind economia bunăstării. Invită Comisia și îndeamnă statele membre să includă în Convenția OIM nr. 189 solicitările lucrătorilor casnici în ceea ce privește condițiile de muncă;

29.

consideră relevant ca strategia să conțină o referire specială la dimensiunea teritorială, în special la zonele rurale și depopulate, având în vedere caracterul specific al teritoriilor acestora. Subliniază rolul esențial al femeilor în mediul rural, ca element determinant pentru structurarea teritorială, economică și socială a acestuia. Consideră indispensabilă consolidarea participării și a pozițiilor de conducere deținute de femei în cadrul grupurilor de acțiune locală și al rețelelor de dezvoltare rurală. Precizează, în plus, că în mediul rural trebuie, cu precădere, dezvoltate ofertele de servicii de îngrijire a copiilor și a membrilor dependenți ai familiei;

30.

salută faptul că strategia evidențiază necesitatea eliminării disparităților de gen în contextul tranziției digitale și al inovării, promovând o participare sporită a femeilor la învățământul și la ocuparea forței de muncă din domeniul STIAM (știință, tehnologie, inginerie, artă și matematică) și TIC, și îndeamnă, de asemenea, la abordarea noilor forme de sexism pe internet și la locul de muncă, precum cele prezente în unele sisteme de inteligență artificială selective în funcție de sex. În acest scop, subliniază importanța unei programări informatice care să țină seama de dimensiunea de gen și solicită participarea egală a tuturor genurilor la elaborarea, punerea în aplicare, evaluarea și dezbaterea privind etica și normele din domeniul tehnologiilor legate de IA. Recunoaște importanța creșterii numărului de femei prezente în mediul digital și al inovării, având în vedere faptul că acestea sunt sectoare fundamentale pentru producerea schimbării în societățile noastre. În acest sens, insistă că este necesar să se garanteze egalitatea în ceea ce privește formarea și învățarea permanentă referitoare la utilizarea adecvată și în condiții de siguranță a noilor tehnologii și a rețelelor sociale;

31.

solicită ca, în contextul aplicării Directivei privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, să se analizeze dintr-o perspectivă de gen dificultățile cu care se confruntă numeroase familii din întreaga UE în ceea ce privește concilierea telemuncii cu sarcinile de îngrijire în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19. Este esențială menținerea vigilenței cu privire la posibilele reglementări ale telemuncii sau ale muncii la distanță, pentru ca aceasta să nu devină un mecanism care să plaseze din nou femeile în mediul familial și privat. Remarcă nevoia specială de a acorda atenție situațiilor familiale în care sunt întâmpinate cele mai mari dificultăți de conciliere, precum familiile monoparentale, formate în principal din femei;

32.

atrage atenția asupra faptului că, în întreaga Uniune Europeană, femeile sunt cele care au desfășurat activități în prima linie în timpul pandemiei de COVID-19 (personal sanitar, în domeniul asistenței și al îngrijirii copiilor și bătrânilor, activități casnice și comerț etc.), acest lucru făcându-le mai vulnerabile la contaminare. În plus, unele dintre aceste profesii se numără printre cele mai puțin apreciate și cele mai slab plătite din UE. Prin urmare, se solicită ca, în cadrul măsurilor de combatere a șomajului și a precarității, să se țină seama de dezechilibrul dintre reprezentarea femeilor și a bărbaților în posturile care s-au dovedit esențiale în timpul situației de urgență generate de pandemie, în special în ceea ce privește îngrijirea. Nu trebuie uitat nici faptul că multe dintre profesiile legate de îngrijire și de activitățile domestice sunt realizate de femei migrante, afectate de o dublă prejudecată; este necesar să se doteze planurile de redresare cu o dimensiune de gen și să se sprijine femeile întreprinzătoare și proiectele lor de afaceri, precum și femeile în posturile de conducere, subliniind efortul suplimentar provocat de munca la distanță;

33.

solicită Comisiei Europene să efectueze o analiză a consecințelor pe termen scurt și lung ale pandemiei de COVID-19 asupra egalității de gen, și să ia măsuri în consecință. Dat fiind că femeile și bărbații au trăit experiențe diferite legate de pandemie, sunt foarte importante datele defalcate în funcție de gen pentru a înțelege pe deplin modul în care virusul afectează femeile și bărbații. Acest lucru ar trebui să țină seama nu numai de impactul asupra persoanelor direct afectate de boală sau a celor active în prima linie a crizei în domeniul sănătății, ci și de impactul asupra economiei, educației, distribuirii sarcinilor de îngrijire și a dimensiunii violenței domestice;

Egalitate în procesul de decizie

34.

subliniază că femeile dețin funcții de conducere în numai 15 % dintre primării, 21 % dintre autoritățile regionale, 35 % dintre parlamentele regionale și sunt reprezentate în proporție de 23 % (1) în rândul membrilor Comitetului Regiunilor. Regretă că aceste date nu sunt menționate în cadrul strategiei, fiindcă ele permit evidențierea discrepanțelor în acest context regional și local;

35.

invită Comisia Europeană să solicite statelor membre să pregătească și să sprijine inițiative pentru emanciparea femeilor în vederea organizării alegerilor locale și regionale, pentru a elimina discriminarea și obstacolele cu care se confruntă femeile în aceste procese, inclusiv stereotipurile și normele sociale care implică subestimarea femeilor în roluri de conducere în raport cu bărbații. Este, de asemenea, esențial ca femeile să fie sprijinite să candideze la alegerile locale și regionale;

36.

amintește necesitatea de a aborda într-o manieră specifică problema violenței exercitate împotriva femeilor alese în funcții politice și a celor care sunt persoane publice, inclusiv a intimidărilor prin intermediul rețelelor sociale, un factor care afectează și influențează capacitatea femeilor de a participa în condiții de egalitate la politică și la viața publică;

37.

solicită ca instituțiile europene, inclusiv Comitetul Regiunilor, să adopte coduri de conduită care să favorizeze participarea în condiții de egalitate a femeilor și a bărbaților la componența și la posturile de conducere din cadrul acestora, obiectivul final fiind obținerea parității de gen în rândul membrilor CoR;

38.

recunoaște necesitatea de a include adoptarea și punerea în aplicare a Codului de conduită în prioritățile sale în următorii ani și insistă asupra necesității de a efectua revizuiri anuale ale aplicării principiului parității de gen prin intermediul rapoartelor anuale care analizează măsurile luate (asigurând o pondere egală în diverse acte și rapoarte). Rezultatele ar trebui să fie prezentate în cadrul sesiunii plenare a cărei dată este cea mai apropiată de Ziua Internațională a Femeii;

39.

solicită participarea autorităților locale și regionale la programul de învățare reciprocă privind egalitatea de gen pentru promovarea schimbului de bune practici și invită la promovarea formării specifice în materie de gen la toate nivelurile și la instituirea profilului profesional de agent în domeniul egalității;

40.

subliniază că Platforma UE a cartelor diversității pune un accent puternic pe sectorul privat și, prin urmare, ar putea fi deschisă participării autorităților locale și regionale, pentru ca acestea să dispună de exemple și bune practici reprezentative existente la diferite niveluri și în diferite regiuni ale Uniunii. Propune includerea, între cartele diversității, a Cartei europene a egalității dintre femei și bărbați în viața locală;

Perspectiva de gen în politici și în buget

41.

recunoaște că marile provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană în prezent au o dimensiune de gen. Consideră, totuși, că perspectiva de gen nu este reflectată în mod clar și suficient nici în politicile Uniunii Europene, nici în bugetul acesteia;

42.

solicită crearea unei legături mai clare a strategiei cu principalele priorități politice și strategii ale Uniunii, în special în cadrul tranziției către o economie neutră din punct de vedere climatic, al transformării digitale și al provocării demografice. Amintește că aceste priorități strategice ale UE includ importante prejudecăți de gen, a căror eliminare este esențială pentru a asigura succesul societăților noastre pe calea către decarbonizare, digitalizare sau înglobarea dimensiunii teritoriale;

43.

sprijină aplicarea metodologiilor de elaborare a bugetelor ținând cont de perspectiva de gen pentru următorul cadru financiar multianual 2021-2027. Pentru a realiza țintele și obiectivele strategiei, ar trebui revizuite dispozițiile privind finanțarea la nivelul Uniunii și ar trebui inclus, în toate programele financiare, un obiectiv concret privind egalitatea de gen, precum și un mecanism de condiționalitate care să garanteze egalitatea, prin stabilirea de obiective și strategii de gen în vederea asigurării accesului la finanțare. În acest sens, subliniază că semestrul european și Raportul privind statul de drept au potențialul de a monitoriza provocările în materie de egalitate de gen, prin intermediul recomandărilor specifice pentru fiecare țară și al integrării unor măsuri specifice în programele naționale de reformă și în programele naționale pentru reconstrucție și reziliență;

44.

susține necesitatea consolidării cadrului de monitorizare a punerii în aplicare a strategiei, cu indicatori eficienți în ceea ce privește măsurarea și evaluarea impactului asupra genului, pe lângă stabilirea unor calendare și măsuri de asumare a responsabilității; Amintește importanța elaborării unor rapoarte anuale care să includă progresele statelor membre în materie de egalitate, precum și bunele practici ale autorităților locale și regionale. Subliniază necesitatea introducerii unor indicatori separați pentru fiecare sex și a unor indicatori de gen în cadrul tuturor politicilor publice comunitare și a includerii dimensiunii internaționale pentru tratarea aspectelor precum vârsta, identitatea sexuală, tipul de handicap, statutul de migrant și dimensiunea urbană-rurală;

45.

solicită implicarea Comitetului European al Regiunilor în Grupul operativ pentru egalitate, recent creat de Comisia Europeană, pentru a asigura integrarea efectivă a perspectivei de gen în toate politicile și programele;

46.

solicită să se acorde Comitetului Regiunilor un rol oficial de sprijin în consolidarea capacității Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), pentru a îmbunătăți și a standardiza compilarea și analizarea datelor defalcate în funcție de sex și a datelor privind indicatorii de gen, în special în ceea ce privește elemente precum reprezentarea femeilor și bărbaților în procesul decizional la nivel local și regional;

47.

solicită statelor membre și autorităților regionale și locale ale acestora să consolideze perspectiva de gen în sistemele statistice naționale și regionale, astfel încât să poată dispune de date fiabile și periodice, în acord nu doar cu EIGE, dar și cu Eurostat;

48.

amintește faptul că criza provocată de pandemia de COVID-19 are o dimensiune de gen evidentă. prin urmare, este esențială includerea unei perspective de gen în cadrul fondului de redresare, prin intermediul unor evaluări ale impactului și al aplicării unor principii bugetare în funcție de gen pentru toate fondurile;

Abordarea egalității de gen și acțiunile de emancipare a femeilor la nivel mondial

49.

amintește că, pentru eradicarea sărăciei, trebuie eliminată inegalitatea de gen. Cele două tipuri de inegalități, economică și de gen, sunt corelate și nu putem lăsa pe nimeni în urmă. Egalitatea de gen nu este prevăzută în cadrul obiectivelor de dezvoltare durabilă doar ca simplu obiectiv, ci ca element transversal în întreaga Agendă pentru dezvoltare;

50.

subliniază că acțiunea externă a UE trebuie să-și respecte angajamentele legale privind promovarea egalității de gen și a emancipării femeilor în cadrul asociațiilor sale internaționale și al politicilor sale comerciale, de vecinătate și de extindere, în special în contextul negocierilor de aderare, al procesului de asociere și al politicilor în domeniul migrației și al azilului. Aceste dispoziții se regăsesc în articolul 208 din TFUE, care consacră principiul coerenței politicilor pentru dezvoltare și care prevede luarea în considerare a ODD, precum și în Planul de acțiune al UE privind egalitatea de gen și emanciparea femeilor în contextul dezvoltării;

51.

solicită Comisiei Europene să evalueze modul în care poate fi utilizată politica comercială a UE dincolo de frontierele sale pentru a promova drepturile femeilor și participarea femeilor în economie;

52.

invită instituțiile UE să intensifice cooperarea cu țările terțe pentru a le încuraja să adopte legi naționale care să interzică mutilarea genitală a femeilor (2);

53.

evidențiază potențialul cooperării descentralizate în vederea dezvoltării democratice și echitabile în întreaga lume, precum și necesitatea eliminării disparităților legate de egalitatea de gen în ceea ce privește finanțarea, în contextul asistenței oficiale pentru dezvoltare;

54.

atrage atenția asupra faptului că pandemia de COVID-19 a accentuat toate inegalitățile existente, având efecte directe asupra fetelor, tinerelor și femeilor din țările în curs de dezvoltare, care sunt afectate în mod imediat și direct de pierderea locurilor de muncă, de reducerea nivelului lor de implicare în spațiile publice și politice și de asumarea responsabilităților de îngrijire în familie și care sunt blocate în contexte caracterizate de violența pe criterii de gen. Strategia se dovedește a fi un instrument necesar pentru inversarea acestor procese.

---

(1)  La 5 iunie 2020.

(2)  Rezoluția Parlamentului European din 12 februarie 2020 referitoare la o strategie a UE pentru a eradica mutilarea genitală a femeilor în întreaga lume (2019/2988(RSP)].