Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Tablou de bord privind inovarea la nivel regional și impactul acesteia asupra politicilor regionale bazate pe realitățile din teritoriu”

(2020/C 440/15)

Raportor: Mikel IRUJO AMEZAGA (ES-AE), director general pentru acțiunea externă în Guvernul Regiunii Navarra

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

Importanța disponibilității unor indicatori fiabili în cadrul politicii în domeniul inovării

1.

consideră că regiunile ar trebui să își adapteze politicile specifice la fiecare zonă în parte, având în vedere faptul că nu există un cadru „universal” pentru politicile regionale în materie de inovare. Fiecare regiune se caracterizează prin capacități instituționale diferite în contexte politice, economice și sociale diverse, ceea ce permite sau limitează, conceperea și punerea în aplicare a acestor politici;

2.

subliniază că, în conformitate cu articolul 181 din TFUE, Comisia poate „[promova coordonarea unor] inițiative menite să stabilească orientările și indicatorii, să organizeze schimbul celor mai bune practici și să pregătească elementele necesare pentru supravegherea și evaluarea periodice”;

3.

reamintește că tabloul de bord privind inovarea regională (denumit în continuare RIS – Regional Innovation Scoreboard) oferă o defalcare mai detaliată a grupurilor de performanță cu date contextuale care pot fi utilizate pentru a analiza și a compara diferențele structurale de ordin economic, comercial, dar și sociodemografic care există între regiuni;

4.

subliniază că RIS oferă o evaluare a domeniilor care funcționează bine în regiuni, precum și a celor care trebuie să își intensifice eforturile pentru creșterea performanțelor în materie de inovare. Datele ar trebui să ajute regiunile să evalueze punctele tari și punctele slabe ale sistemelor regionale de cercetare și inovare;

5.

subliniază faptul că RIS pentru 2019 evidențiază o convergență puternică a rezultatelor la nivel regional, dat fiind că diferențele dintre regiuni se reduc treptat, și reamintește importanța acesteia în elaborarea strategiilor, având în vedere faptul că dezvoltarea unor măsuri specifice pentru fiecare zonă se bazează, printre alte decizii, pe seturile de date;

6.

subliniază că următorul cadru financiar multianual 2021-2027 și, în principal, propunerea de regulament-cadru privind FEDR al Comisiei Europene, stabilește că unul dintre obiectivele sale politice este promovarea unei transformări economice inovatoare și inteligente prin dezvoltarea competențelor pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat (1);

7.

subliniază că abordarea strategică a UE s-a orientat spre elaborarea unor politici specifice care să fie puse în aplicare la nivelul fiecărei zone și a unor strategii de specializare inteligentă (S3) pentru a sprijini inovarea la nivel regional;

8.

reamintește că strategiile de specializare inteligentă (S3) au favorizat dezvoltarea unor autentice ecosisteme regionale de inovare. Ecosistemele regionale de inovare au efecte considerabile asupra economiei și competitivității regionale și generează excelente soluții inovatoare pentru cetățeni, adaptate nevoilor locale (2);

9.

reamintește că politica regională stabilește obligația de a efectua evaluări ale eficacității, ale eficienței și ale impactului asistenței din fondurile cadrului strategic comun, pentru a îmbunătăți calitatea punerii în aplicare și a elaborării programelor și pentru a determina impactul programelor în ceea ce privește țintele strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii;

10.

reamintește că Grupul de lucru al CSEC a subliniat că trebuie să se instituie mecanisme de monitorizare încă de la început pentru a evalua progresele și pentru a identifica lacunele, impactul și succesele, pentru a oferi orientări Spațiului European de Cercetare (SEC) și pentru a-i permite să se adapteze la cerințele și nevoile în schimbare, care ar trebui să includă mecanisme adecvate de monitorizare și indicatori-cheie de performanță cuantificabili (KPI) (3); Se propune ca mecanismul de monitorizare să fie extins și la nivel local și regional, pentru a colecta informații realiste cu privire la nivelul de inovare al anumitor regiuni și la posibilitățile și provocările din acest domeniu;

11.

reamintește că atât recomandările grupului independent la nivel înalt al inovatorilor [raportul FAST 2018 (4)], cât și raportul „LAB – FAB – APP – Investing in the European future we want” (5) (Investiții în viitorul pe care ni-l dorim) atrag atenția asupra faptului că, în etapa de proiectare a programului UE pentru cercetare și dezvoltare de după 2020, va fi nevoie de un sistem de monitorizare și de evaluare a programului, cuprinzător și centralizat, precum și de stimularea colaborării strânse și a schimbului de informații cu agențiile naționale și regionale pentru inovare;

12.

reamintește că raportul „Mission-oriented research & innovation in the European Union” (Cercetare și inovare bazate pe misiuni în Uniunea Europeană) (6) precizează că, pentru procesul de măsurare și pentru determinarea impactului în funcție de obiective și repere, va fi necesar să se stabilească indicatori și cadre de monitorizare adecvate pentru a măsura progresele, care trebuie să aibă un caracter dinamic, recunoscând că efectuarea unei analize cost-beneficiu statice și calcularea valorii curente nete ar stopa încă de la început orice misiune îndrăzneață;

13.

sugerează că sunt necesare lucrări pregătitoare ale experților pentru o nouă inițiativă politică privind un concept mai amplu de specializare inteligentă, care să vizeze un acord la nivelul UE privind principiile directoare, de exemplu, sub forma unei Carte pentru specializarea inteligentă 2.0, care să fie complementară instrumentelor existente utilizate pentru planificarea și implementarea dezvoltării economice locale și regionale;

14.

reamintește Avizul Comitetului European al Regiunilor – Orizont Europa: Al nouălea program-cadru pentru cercetare și inovare (7), în care se „solicită insistent participarea deplină și completă a autorităților locale și regionale la activitățile de planificare strategică, prin care se va orienta punerea în aplicare a programului Orizont Europa, precum și includerea strategiilor de specializare inteligentă în acest cadru”;

Aspecte metodologice referitoare la tabloul de bord privind inovarea regională (RIS)

15.

subliniază că Raportul SRIP din 2018 scoate în evidență importanța combinării diferitelor tipuri de active favorabile inovării pentru a stimula crearea și adoptarea de inovații, de la cercetare și dezvoltare și până la investiții în TIC, dezvoltarea de competențe sau modificările competențelor de gestionare și organizaționale. De asemenea, ar trebui să se țină seama în mai mare măsură de condițiile, investițiile și activitățile de inovare și de impactul inovării care nu se bazează pe cercetare și dezvoltare. O abordare compartimentată, axată exclusiv pe desfășurarea de activități în domeniul cercetării și dezvoltării sau, în mod izolat, al TIC, de exemplu, ar putea să nu ofere o bază solidă pentru înțelegerea complexității procesului de inovare (8);

16.

propune să se efectueze o evaluare exhaustivă pentru a analiza dacă indicatorii actuali ai RIS sunt adecvați pentru a măsura inovarea sau, după caz, dacă este necesar să fie incluși noi indicatori, iar alții să fie eliminați. Integrarea unor noi indicatori adaptați specializării inteligente care să permită analizarea progreselor înregistrate de RIS3, este nu numai o acțiune necesară, ci ar putea fi și o resursă foarte utilă pentru stimularea cooperării interregionale. Alegerea indicatorilor ar trebui să fie, dacă este posibil, bine fundamentată din punct de vedere teoretic;

17.

subliniază că este nevoie să se introducă indicatori eficienți pentru măsurarea și evaluarea impactului de gen asupra inovării regionale, în conformitate cu solicitarea Comitetului Regiunilor de a utiliza indicatori defalcați în funcție de sex în toate politicile publice ale Uniunii. În acest scop, indicatorii propuși trebuie să facă parte din operațiile statistice periodice obișnuite cu caracter general, atât la nivel național, cât și la nivel european, și într-un mod coordonat, astfel încât să poată fi aplicate politici adecvate, ținând seama de valorile regionale care să facă posibilă comparația, pentru a promova convergența în cadrul Uniunii;

18.

subliniază importanța crucială a digitalizării în inovare și, în special, în accelerarea redresării economice după pandemia de COVID-19, în perspectiva unei creșteri durabile. Acest aspect trebuie să joace un rol important în dezvoltarea în continuare a indicatorilor RIS;

19.

subliniază că, în cazul în care nu există date disponibile în unele regiuni, ar trebui conceput, în cazul în care acest lucru este posibil, un instrument pentru colectarea informațiilor, fie prin anchete, fie prin evidențe administrative, sau prin colectarea de informații direct de la agențiile statistice sau administrative regionale acolo unde ele există. Această necesitate poate fi o oportunitate pentru integrarea noilor indicatori referitori la specializarea inteligentă și la prioritățile europene (Pactul verde, digitalizarea, tranziția industrială etc.), care au nevoie de o definiție și o evidență specifice;

20.

recomandă să se evite alegerea unor indicatori strâns corelați care, implicit, măsoară același lucru. De asemenea, se recomandă asigurarea celui mai înalt grad de convergență între indicatori atât de către statul membru, cât și de către regiune;

21.

recomandă să se furnizeze măsuri legate de variabilitatea indicatorilor și a indicelui final, atunci când acest lucru este posibil. De exemplu, coeficientul de variație pentru toți indicatorii ar constitui o măsură adecvată pentru a evalua nivelul de precizie al indicatorilor din diferite regiuni. O măsură precum intervalul de încredere pentru indicele final ar permite, de asemenea, să se evalueze dacă modificările produse sunt sau nu sunt reale;

22.

recomandă să se analizeze dacă ponderea diverșilor indicatori în elaborarea indicelui final trebuie să fie aceeași sau nu. Există diferite proceduri de selecție a acestei ponderi (proceduri statistice sau nu), care ar putea fi luate în considerare. Întrucât alegerea ponderilor are un impact foarte puternic asupra indicelui și asupra clasamentului final, este important ca aceasta să fie bine întemeiată și să se realizeze într-un mod foarte transparent. Ar trebui să se efectueze o analiză privind sensibilitatea și incertitudinea pentru a evalua diversele propuneri legate de ponderare;

23.

recomandă să se analizeze cauzele lipsei de date la nivel regional, pentru a se evita erorile sistematice. În afară de situația în care pierderea de date este complet aleatorie, înseamnă că estimările sunt distorsionate. Se recomandă să se elaboreze proceduri de colectare a datelor care să evite aceste situații și, prin urmare, să echilibreze pe cât posibil procentul de date disponibile în regiunile analizate;

24.

ținând seama de caracterul eterogen al realităților regionale din diferitele state membre, recomandă să se efectueze o analiză cuprinzătoare pentru RIS 2021 a „tehnicii de regionalizare a anchetei comunitare privind inovarea” (CIS), conform căreia se presupune că intensitățile corespunzătoare industriei la nivelul fiecărei țări sunt menținute și la nivel regional. În mod concret, recomandă evitarea utilizării unui factor de corecție pentru calcularea indicatorului sintetic final RIS, care presupune o rentabilitate omogenă între diferitele regiuni ale aceleiași țări și, prin urmare, penalizează regiunile cele mai inovatoare din țările cu un nivel de inovare scăzut;

25.

recomandă să se asigure un grad mai ridicat de accesibilitate la sursele utilizate și transparența acestora. Ar trebui să se asigure disponibilitatea fișierelor de date utilizate pentru calcularea tuturor indicatorilor (și, prin urmare, a indicelui final), precum și a codului sau a instrumentului utilizat pentru calcularea acestora, astfel încât cercetătorii să poată reproduce rezultatele obținute și să contribuie la rândul lor la îmbunătățirea RIS prin aportul lor. Ar fi important să se știe care sunt anchetele specifice care generează „datele din cadrul anchetelor statistice comunitare privind inovarea (CIS)” sau dacă sunt anchete special concepute pentru elaborarea RIS, pentru a obține o mai mare transparență. De asemenea, atunci când se utilizează „statistici regionale”, ar trebui să fie indicate sursele;

26.

recomandă ca, pe lângă sursele de date consacrate ale RIS, să fie explorate și surse noi de date, netradiționale, pentru măsurarea inovațiilor la nivel regional și analizată utilizarea lor. De exemplu, OCDE a utilizat deja pentru unele dintre studiile sale seturi de date generate de inteligența artificială pe baza informațiilor de pe site-urile internet ale întreprinderilor;

27.

se recomandă ca RIS să publice toate datele brute neprelucrate, adică fără nicio normalizare la UE = 100, fără transformări ale unităților și fără eliminarea erorilor, împreună cu indicii compuși;

Impactul asupra dezvoltării politicilor regionale în materie de inovare

28.

propune acțiuni în colaborare cu DG JRC, DG RTD și DG EAC, pentru a spori gradul de utilizare a RIS în politicile regionale de inovare în materie de învățare și evaluare comparativă, cu evidențierea, în special, a aspectelor umane și creative ale inovării, alături de dimensiunea sa socială;

29.

subliniază faptul că RIS este un instrument esențial pentru a compara modificările în performanța politicilor regionale în materie de inovare, chiar dacă nu indică cauzele acestor modificări;

30.

subliniază rolul Centrului Comun de Cercetare în utilizarea taberelor de inovare și a altor metode avansate în utilizarea integrată a RIS și a strategiilor de specializare inteligentă, pentru a extinde parteneriatele europene în vederea obținerii unui impact mai mare la nivel local și regional în punerea în aplicare a activităților legate de Pactul verde și de obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU;

31.

se pune un accent deosebit pe impactul politic al RIS, precum și pe influența sa asupra procesului de luare a deciziilor la nivel regional și pe potențialul său de optimizare a ecosistemelor de inovare regionale și a specializării inteligente;

32.

recomandă crearea de sinergii clare și inteligibile între RIS și alte instrumente utilizate de UE, cum ar fi radarul de inovare, Platforma regională de monitorizare a inovării, Indicele european al competitivității regionale, Observatorul european pentru cercetare și inovare – mecanismul de sprijin al politicilor din cadrul programului „Orizont 2020”, Inobarometrul (Barometrul inovației), Tabloul de bord privind investițiile industriale în cercetare și dezvoltare în UE, Tabloul de bord privind transformarea digitală, Tabloul de bord european al inovării din sectorul public, Business Innovation Observatory, Indicele economiei și societății digitale (DESI), precum și complementaritatea cu Sondajul privind inovarea comunitară (CIS) sau cu indicatorul de inovare (IOI);

33.

recomandă să se asigure o sinergie mai puternică între RIS și evaluările impactului efectuate de Centrul Comun de Cercetare;

34.

este conștient de faptul că RIS nu vizează punerea în aplicare a strategiilor de specializare inteligentă, ci oferă o evaluare generală a progreselor în timp și un indicator al punctelor forte și al punctelor slabe ale sistemelor de inovare regionale. În pofida aspectelor menționate anterior, consideră că Comisia Europeană, cu sprijinul Comitetului European al Regiunilor, ar trebui să vină în sprijinul RIS cu recomandări privind instrumentele UE care pot contribui la îmbunătățirea indicatorilor. RIS poate oferi sprijin pentru stabilirea priorităților în materie de politici sau pentru direcționarea fondurilor structurale pentru cercetare și inovare alocate acestor regiuni datorită acoperirii sale geografice și sectoriale mai extinse, în cazul în care regiunile decid în mod voluntar să facă acest lucru;

35.

recomandă să se stabilească legături între indicatorii RIS, pe de o parte, și politicile și strategiile UE aferente și realizările legate de punerea lor în aplicare, pe de altă parte, astfel încât RIS să devină un instrument care să sprijine îmbunătățirea ecosistemului de inovare, în locul unui instrument dedicat exclusiv monitorizării, în sinergie cu alte inițiative, precum Horizon Policy Support Facility (mecanismul de sprijin al politicilor din cadrul programului Orizont). Ar fi recomandabil ca indicatorii utilizați în cadrul diferitelor fonduri structurale, în special în cadrul FEDR, să fie similari și/sau să îi completeze pe cei din RIS. Separarea actuală a indicatorilor face uneori dificilă evaluarea impactului eforturilor publice în materie de inovare;

36.

recomandă ca ediția din 2021 a RIS să fie mai bine aliniată la noile priorități ale perioadei de programare de după 2020. În mod concret, se recomandă ca, în cooperare cu Comitetul European al Regiunilor, să se elaboreze un tabel al sinergiilor dintre RIS și prioritățile Spațiului comun de cercetare (9), prioritățile Comisiei Europene, precum Pactul verde european și digitalizarea, strategia pentru cercetare și științe deschise a Comisiei, viitorul plan strategic pentru programul Orizont Europa, precum și cu dezvoltarea obiectivelor politice ale politicii regionale și conectarea acestora cu strategiile de specializare inteligentă;

37.

consideră că este important să se intensifice eforturile pentru a analiza relația dintre finanțarea din fondurile structurale și potențialul de inovare în regiunile europene, pentru a soluționa astfel decalajele din domeniul inovării;

38.

face o serie de recomandări mai specifice: — consideră că trebuie avute în vedere aspectele legate de eficiență și eficacitate. De exemplu, o regiune care investește volume mari de resurse pentru a-și îmbunătăți sistemul de inovare poate să se dovedească a fi ineficientă (în ceea ce privește utilizarea resurselor). Subliniază că ar putea exista situații în care regiunile cu mai puține resurse dedicate inovării să poată atinge niveluri excepționale de eficiență; — subliniază că RIS evidențiază faptul că zonele dens populate pot fi mai inovatoare, dar nu indică ce măsuri sau instrumente oferă UE pentru ca zonele mai puțin populate să devină mai inovatoare; — precizează că RIS nu măsoară și alte elemente care pot fi importante pentru regiuni, cum ar fi exodul creierelor și inovarea responsabilă; — recomandă introducerea unui capitol în ediția din 2021 a RIS privind impactul Brexitului asupra indicatorilor UE în materie de inovare; — propune abordarea chestiunii construirii rezilienței regionale prin inovare în cadrul RIS 2021, având în vedere pandemia de COVID-19. De asemenea, ar fi util să se evalueze vulnerabilitatea strategiilor regionale de specializare inteligentă în perioade de criză; — recomandă ca RIS să țină seama de caracterul eterogen al regiunilor europene, de marja de manevră a datelor și să îndemne agențiile regionale (și naționale) de statistică să adopte un ansamblu uniform de criterii (și de indicatori) la nivel european;

39.

recomandă ca sistemele de monitorizare și evaluare a strategiilor de specializare inteligentă să fie utilizate pentru a analiza în mod obiectiv utilitatea și impactul acțiunilor politicilor de inovare regională și pentru a orienta procesul decizional pe termen scurt;

40.

reamintește că Comisia Europeană aplică deja „principiul inovării” atunci când pregătește inițiative legislative majore și că recomandă statelor membre să instituie sisteme similare care să permită testarea, învățarea și adaptarea, fiind necesar ca politicile publice să utilizeze mai bine toate datele și analizele existente (10);

41.

recomandă o mai mare implicare a Comitetului European al Regiunilor în lucrările pregătitoare pentru ediția din 2021 a RIS, precum și diseminarea acesteia în rândul autorităților locale și regionale, prin inițiative aflate în curs de desfășurare, cum ar fi Knowledge Exchange Platform – KEP (Platforma comună pentru schimbul de cunoștințe) și Science meets Regions (Știința întâlnește regiunile), printre altele.

---

(1)  https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52018PC0372&from=RO (articolul 2).

(2)  Avizul Comitetului European al Regiunilor pe tema „Consolidarea capacităților de inovare în regiunile Europei: strategii pentru o creștere stabilă, durabilă și favorabilă incluziunii” (JO C 361, 5.10.2018, p. 15).

(3)  A se vedea avizul CSEC „Opinion on the future of the ERA” (Aviz privind viitorul Spațiului european de cercetare – SEC), Bruxelles, 23 ianuarie 2020, ERAC 1201/20.

(4)  https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/0deba00f-15f0-11e8-9253-01aa75ed71a1/language-en/format-PDF/source-91324356

(5)  https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/ffbe0115-6cfc-11e7-b2f2-01aa75ed71a1/language-en/format-PDF/source-search

(6)  https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/5b2811d1-16be-11e8-9253-01aa75ed71a1/language-en

(7)  JO C 461, 21.12.2018, p. 79.

(8)  Science, research and innovation performance of the EU (Performanța UE în domeniul științei, al cercetării și al inovării), 2018, https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/16907d0f-1d05-11e8-ac73-01aa75ed71a1/language-en

(9)  https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC114345/jrc114345_adjusted_research_excellence_2018.pdf

(10)  O agendă europeană reînnoită pentru cercetare și inovare – șansa Europei de a-și modela viitorul, COM(2018) 306 final