—

având în vedere comunicarea Comisiei din 14 septembrie 2016 intitulată „Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă – către o societate europeană a gigabiților” (COM(2016)0587) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2016)0300),

—

având în vedere comunicarea Comisiei din 14 septembrie 2016 intitulată „Un plan de acțiune privind 5G în Europa” (COM(2016)0588) și documentul de lucru aferent al serviciilor Comisiei (SWD(2016)0306),

(1)

Tehnologiile, datele și serviciile spațiale au devenit indispensabile în viața de zi cu zi a europenilor și joacă un rol esențial în apărarea multor interese strategice. Industria spațială a Uniunii este deja una dintre cele mai competitive din lume. Cu toate acestea, apariția unor noi actori și dezvoltarea de noi tehnologii revoluționează modelele industriale tradiționale. Prin urmare, este esențial ca Uniunea să rămână un jucător major pe plan internațional, cu o vastă libertate de acțiune în domeniul spațial, să încurajeze progresele tehnice și științifice și să sprijine competitivitatea și capacitatea de inovare a industriilor din sectorul spațial al Uniunii, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, a întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor inovatoare.

(1)

Tehnologiile, datele și serviciile spațiale au devenit indispensabile în viața de zi cu zi a europenilor și joacă un rol esențial în apărarea multor interese strategice. Industria spațială a Uniunii este deja una dintre cele mai competitive din lume. Cu toate acestea, apariția unor noi actori și dezvoltarea de noi tehnologii revoluționează modelele industriale tradiționale. Prin urmare, este esențial ca Uniunea să rămână un jucător major pe plan internațional, cu o vastă libertate de acțiune în domeniul spațial, să încurajeze progresele tehnice și științifice și să sprijine competitivitatea și capacitatea de inovare a industriilor din sectorul spațial al Uniunii, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, a întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor inovatoare. În același timp, este important să se creeze condiții adecvate pentru a asigura un mediu concurențial echitabil global pentru întreprinderile active în sectorul spațial.

(2)

Dezvoltarea sectorului spațial a fost legată în trecut de securitate. În multe cazuri, echipamentele, componentele și instrumentele utilizate în sectorul spațial sunt produse cu dublă utilizare. Prin urmare, ar trebui exploatate posibilitățile pe care le oferă spațiul pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre.

(2)

Dezvoltarea sectorului spațial a fost legată în trecut de securitate. În multe cazuri, echipamentele, componentele și instrumentele utilizate în sectorul spațial sunt produse cu dublă utilizare. Prin urmare, ar trebui exploatate posibilitățile pe care le oferă spațiul și accesul autonom la acesta pentru securitatea și independența Uniunii și a statelor sale membre.

(3)

Încă de la sfârșitul anilor 1990, Uniunea a început să își dezvolte propriile inițiative și programe spațiale, și anume Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS), apoi Galileo și Copernicus, care răspund nevoilor cetățenilor Uniunii și cerințelor politicilor publice. Ar trebui să asigurăm nu doar continuitatea acestor inițiative, ci și îmbunătățirea lor în continuare, astfel încât să rămână în avangardă în ceea ce privește dezvoltarea de noi tehnologii și transformările din domeniul digital și al tehnologiei informației și comunicațiilor, să răspundă noilor nevoi ale utilizatorilor și să poată contribui la prioritățile politice, precum schimbările climatice, inclusiv prin monitorizarea schimbărilor din regiunea arctică, securitatea și apărarea .

(3)

Încă de la sfârșitul anilor 1990, Uniunea a început să își dezvolte propriile inițiative și programe spațiale, și anume Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS), apoi Galileo și Copernicus, care răspund nevoilor cetățenilor Uniunii și cerințelor politicilor publice. Ar trebui să se asigure atât continuitatea acestor inițiative, cât și asimilarea și utilizarea lor și îmbunătățirea lor în continuare, astfel încât să rămână în avangardă în ceea ce privește dezvoltarea de noi tehnologii și transformările din domeniul digital și al tehnologiei informației și comunicațiilor, să răspundă noilor nevoi ale utilizatorilor și să poată contribui la prioritățile politice . Programul ar trebui să promoveze și serviciile spațiale , astfel încât toate statele membre și cetățenii lor să se poată bucura de toate beneficiile programului .

(4)

Uniunea are nevoie să își asigure libertatea de acțiune și autonomia pentru a avea acces la spațiu și posibilitatea de a utiliza acest acces în condiții de siguranță. Prin urmare, este esențial să își păstreze accesul autonom, fiabil și eficient din punctul de vedere al costurilor la spațiu, în special în ceea ce privește infrastructura și tehnologiile critice, securitatea publică și securitatea Uniunii și a statelor sale membre. Prin urmare, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a agrega serviciile de lansare la nivel european, atât pentru nevoile proprii, cât și, la cererea acestora, pentru nevoile altor entități, inclusiv ale statelor membre, în conformitate cu dispozițiile articolului 189 alineatul (2) din tratat. Este, de asemenea, esențial ca Uniunea să dispună în continuare de infrastructuri de lansare moderne, eficiente și flexibile. Pe lângă măsurile luate de statele membre și de Agenția Spațială Europeană, Comisia ar trebui să aibă în vedere modalități de a sprijini astfel de instalații. În special, atunci când infrastructura spațială de la sol necesară pentru lansări conform cerințelor programului necesită întreținere sau îmbunătățiri, ar trebui să fie posibilă finanțarea parțială a unor astfel de operațiuni prin intermediul programului, în concordanță cu Regulamentul financiar și în cazurile în care se poate stabili o valoare adăugată a UE clară, în vederea eficientizării costurilor pentru program.

(4)

Uniunea are nevoie să își asigure libertatea de acțiune și autonomia pentru a avea acces la spațiu și posibilitatea de a utiliza acest acces în condiții de siguranță. Prin urmare, este esențial să își păstreze accesul autonom, fiabil și eficient din punctul de vedere al costurilor la spațiu, inclusiv tehnologii de lansare alternative și sisteme sau servicii inovatoare, în special în ceea ce privește infrastructura și tehnologiile critice, securitatea publică și securitatea Uniunii și a statelor sale membre. Prin urmare, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a agrega serviciile de lansare la nivel european, atât pentru nevoile proprii, cât și, la cererea acestora, pentru nevoile altor entități, inclusiv ale statelor membre, în conformitate cu dispozițiile articolului 189 alineatul (2) din tratat. Este, de asemenea, esențial ca Uniunea să dispună în continuare de infrastructuri de lansare moderne, eficiente și flexibile. Pe lângă măsurile luate de statele membre și de Agenția Spațială Europeană, Comisia ar trebui să aibă în vedere modalități de a sprijini astfel de instalații. În special, atunci când infrastructura spațială de la sol necesară pentru lansări conform cerințelor programului necesită întreținere sau îmbunătățiri, ar trebui să fie posibilă finanțarea parțială a unor astfel de operațiuni prin intermediul programului, în concordanță cu Regulamentul financiar și în cazurile în care se poate stabili o valoare adăugată a UE clară, în vederea eficientizării costurilor pentru program.

(5)

Pentru consolidarea competitivității industriei spațiale a Uniunii și pentru dobândirea de capacități pentru a putea proiecta, construi și exploata sisteme spațiale proprii, Uniunea ar trebui să sprijine crearea, creșterea și dezvoltarea întregii industrii spațiale. Apariția unui model favorabil afacerilor și inovării ar trebui sprijinită, de asemenea, la nivel național, regional și european, prin instituirea de platforme spațiale care să reunească sectorul spațial, sectorul digital și sectorul utilizatorilor. Uniunea ar trebui să încurajeze extinderea companiilor spațiale cu sediul în Uniune pentru a le ajuta să reușească, inclusiv sprijinindu-le pentru a accesa finanțare de risc, având în vedere lipsa în Uniune a unui acces adecvat la capital privat pentru întreprinderile nou-înființate din sectorul spațial, și creând parteneriate pentru inovare (abordarea bazată pe primul contract).

(5)

Pentru consolidarea competitivității industriei spațiale a Uniunii și pentru dobândirea de capacități pentru a putea proiecta, construi și exploata sisteme spațiale proprii, Uniunea ar trebui să sprijine crearea, creșterea și dezvoltarea întregii industrii spațiale. Apariția unui model favorabil afacerilor și inovării ar trebui sprijinită, de asemenea, la nivel național, regional și european, prin instituirea de inițiative, cum ar fi platformele spațiale care să reunească sectorul spațial, sectorul digital și sectorul utilizatorilor. Platformele spațiale ar trebui să lucreze în cooperare cu centrele de inovare digitală în vederea stimulării competențelor și a spiritului antreprenorial. Uniunea ar trebui să încurajeze înființarea și extinderea companiilor spațiale cu sediul în Uniune pentru a le ajuta să reușească, inclusiv sprijinindu-le pentru a accesa finanțare de risc, având în vedere lipsa în Uniune a unui acces adecvat la capital privat pentru întreprinderile nou-înființate din sectorul spațial, și creând parteneriate pentru inovare (abordarea bazată pe primul contract).

(6)

Date fiind aria sa de acoperire și potențialul său de a răspunde unor provocări globale, programul spațial al Uniunii („programul”) are o puternică dimensiune internațională. Prin urmare, Comisiei ar trebui să i se acorde competența de a gestiona și de a coordona activități pe scena internațională, în numele Uniunii, în special pentru a apăra interesele Uniunii și ale statelor sale membre în forurile internaționale, inclusiv în domeniul frecvențelor, pentru a promova tehnologia și industria Uniunii și pentru a încuraja cooperarea în domeniul formării, ținând seama de necesitatea de a asigura reciprocitatea drepturilor și a obligațiilor părților. Este deosebit de important ca Uniunea să fie reprezentată de Comisie în organismele Programului internațional Cospas-Sarsat sau în organismele relevante ale ONU, inclusiv în cadrul Organizației pentru Alimentație și Agricultură, precum și în cadrul Organizației Meteorologice Mondiale.

(6)

Date fiind aria sa de acoperire și potențialul său de a răspunde unor provocări globale, programul spațial al Uniunii („programul”) are o puternică dimensiune internațională. Prin urmare, Comisiei ar trebui să i se acorde competența de a gestiona și de a coordona activități pe scena internațională, în numele Uniunii, în special pentru a apăra interesele Uniunii și ale statelor sale membre în forurile internaționale, inclusiv în domeniul frecvențelor . Comisia ar trebui să consolideze diplomația economică pentru a promova tehnologia și industria Uniunii și pentru a încuraja cooperarea în domeniul formării, ținând seama de necesitatea de a asigura reciprocitatea drepturilor și a obligațiilor părților și concurența loială la nivel internațional . Este deosebit de important ca Uniunea să fie reprezentată de Comisie în organismele Programului internațional Cospas-Sarsat sau în organismele relevante ale ONU, inclusiv în cadrul Organizației pentru Alimentație și Agricultură, precum și în cadrul Organizației Meteorologice Mondiale.

(7)

Alături de statele membre și de Înaltul Reprezentant, Comisia ar trebui să promoveze comportamentul responsabil în spațiu și în spațiul cosmic și să exploreze posibilitatea aderării la convențiile relevante ale Organizației Națiunilor Unite .

(7)

Alături de statele membre și de Înaltul Reprezentant, Comisia ar trebui să promoveze comportamentul responsabil în spațiu și în spațiul cosmic , în special pentru a găsi soluții la problema proliferării deșeurilor spațiale, și să exploreze posibilitatea aderării la convențiile relevante ale ONU, inclusiv la Tratatul privind principiile care guvernează activitățile statelor în explorarea și utilizarea spațiului extraterestru, inclusiv a Lunii și a altor corpuri cerești (Tratatul privind spațiul cosmic) .

(8)

Programul are obiective similare cu alte programe ale Uniunii, în special cu Orizont Europa, cu fondul InvestEU, cu Fondul european de apărare și cu fondurile reglementate de Regulamentul (UE) [Regulamentul privind dispozițiile comune]. Prin urmare, ar trebui prevăzută posibilitatea finanțării cumulative prin programele respective, cu condiția ca ele să nu acopere aceleași elemente de cost , în special prin mecanisme de finanțare complementară din partea programelor Uniunii, acolo unde modalitățile de gestionare permit acest lucru, fie secvențial, fie alternativ, fie prin combinarea fondurilor incluse în finanțarea comună a acțiunilor, permițând, acolo unde se poate, parteneriate pentru inovare și operațiuni de finanțare mixtă. Așadar, pe durata implementării programului, Comisia ar trebui să promoveze sinergiile cu alte programe înrudite ale Uniunii, ceea ce ar permite, acolo unde este posibil, utilizarea accesului la finanțarea de risc, la parteneriate pentru inovare și la finanțare cumulativă sau mixtă.

(8)

Programul are obiective similare cu alte programe ale Uniunii, în special cu Orizont Europa, cu fondul InvestEU, cu Fondul european de apărare și cu fondurile reglementate de Regulamentul (UE) [Regulamentul privind dispozițiile comune]. Prin urmare, ar trebui prevăzută posibilitatea finanțării cumulative prin programele respective, cu condiția ca ele să nu acopere aceleași costuri , în special prin mecanisme de finanțare complementară din partea programelor Uniunii, acolo unde modalitățile de gestionare permit acest lucru, fie secvențial, fie alternativ, fie prin combinarea fondurilor incluse în finanțarea comună a acțiunilor, permițând, acolo unde se poate, parteneriate pentru inovare și operațiuni de finanțare mixtă. Așadar, pe durata implementării programului, Comisia ar trebui să promoveze sinergiile cu alte programe înrudite ale Uniunii, ceea ce ar permite, acolo unde este posibil, utilizarea accesului la finanțarea de risc, la parteneriate pentru inovare și la finanțare cumulativă sau mixtă. Este important să se asigure o continuitate între soluțiile dezvoltate prin intermediul Orizont Europa și al altor programe ale Uniunii și componentele programului.

(10a)

Aproximativ 200 000 de specialiști sunt angajați în sectorul spațial al Uniunii. Prin urmare, este esențial să se dezvolte în continuare infrastructura de ultimă generație a acestui sector și, astfel, să se stimuleze activitățile economice din amonte și din aval. În plus, pentru a asigura competitivitatea industriei spațiale europene în viitor, programul ar trebui să susțină dezvoltarea competențelor avansate în domeniile legate de spațiu și a activităților de educație și de formare, acordându-se o atenție deosebită fetelor și femeilor, pentru a concretiza întregul potențial al cetățenilor Uniunii în acest domeniu.

(13a)

Programul ar trebui să valorifice sinergiile dintre sectorul spațial și cel al transporturilor, având în vedere că tehnologiile spațiale joacă un rol strategic prin faptul că, datorită lor, transporturile terestre, maritime, aeriene și spațiale devin mai inteligente, mai eficiente, mai sigure, mai securizate, sustenabile și integrate și, în același timp, un sector al transporturilor inovator și în creștere va conduce la o mai mare cerere de tehnologii spațiale inovatoare și actualizate.

(14)

Toate veniturile generate de program ar trebui să fie colectate de Uniune pentru a compensa parțial investițiile pe care le-a realizat deja, iar veniturile respective ar trebui utilizate pentru sprijinirea obiectivelor programului. Din același motiv, în contractele încheiate cu entități din sectorul privat ar trebui să se poată prevedea un mecanism de repartizare a veniturilor.

(14)

Toate veniturile generate de componentele programului ar trebui să fie colectate de Uniune pentru a compensa parțial investițiile pe care le-a realizat deja, iar veniturile respective ar trebui utilizate pentru sprijinirea atingerii obiectivelor programului. Din același motiv, în contractele încheiate cu entități din sectorul privat ar trebui să se poată prevedea un mecanism de repartizare a veniturilor.

(16)

Programul se bazează pe tehnologii complexe și în continuă schimbare. Dependența de astfel de tehnologii determină incertitudini și riscuri pentru contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programului, mai ales că acestea pot viza angajamente pe termen lung privind echipamentele sau serviciile. Prin urmare, sunt necesare măsuri specifice privind contractele de achiziții publice, pe lângă normele prevăzute în Regulamentul financiar. Astfel, ar trebui să existe posibilitatea de a atribui un contract sub formă de contract în tranșe condiționate, de a introduce, în anumite condiții, o modificare a unui contract în cadrul executării acestuia sau de a impune un nivel minim de subcontractare. În sfârșit, având în vedere incertitudinile tehnologice care caracterizează componentele programului, prețurile din contractele de achiziții publice nu pot fi întotdeauna preconizate cu acuratețe și, ca urmare, ar trebui să existe posibilitatea de a încheia contracte care nu prevăd un preț fix ferm și de a include clauze de salvgardare a intereselor financiare ale Uniunii.

(16)

Programul se bazează pe tehnologii complexe și în continuă schimbare. Dependența de astfel de tehnologii determină incertitudini și riscuri pentru contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programului, mai ales că acestea pot viza angajamente pe termen lung privind echipamentele sau serviciile. Prin urmare, sunt necesare măsuri specifice privind contractele de achiziții publice, pe lângă normele prevăzute în Regulamentul financiar. Astfel, ar trebui să existe posibilitatea de a atribui un contract sub formă de contract în tranșe condiționate, de a introduce, în anumite condiții, o modificare a unui contract în cadrul executării acestuia sau de a impune un nivel minim de subcontractare , în special către întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile nou-înființate . În sfârșit, având în vedere incertitudinile tehnologice care caracterizează componentele programului, prețurile din contractele de achiziții publice nu pot fi întotdeauna preconizate cu acuratețe și, ca urmare, ar trebui să existe posibilitatea de a încheia contracte care nu prevăd un preț fix ferm și de a include clauze de salvgardare a intereselor financiare ale Uniunii.

(25)

O structură solidă de guvernanță publică a programului necesită repartizarea strictă a responsabilităților și a sarcinilor între diferitele entități implicate, pentru a se evita dublarea eforturilor și a se reduce la minimum depășirile de costuri și întârzierile.

(25)

O structură solidă de guvernanță publică a programului necesită repartizarea strictă a responsabilităților și a sarcinilor între diferitele entități implicate, pentru a se evita dublarea eforturilor și a se reduce la minimum depășirile de costuri și întârzierile și ar trebui să aibă ca prioritate utilizarea infrastructurii europene existente și dezvoltarea sectoarelor industriale și profesionale europene .

(25a)

Programele spațiale sunt axate pe nevoile utilizatorilor și necesită, prin urmare, implicarea continuă și efectivă a reprezentanților utilizatorilor pentru implementarea și dezvoltarea acestora.

(26)

Statele membre sunt de multă vreme active în domeniul spațiului. Ele dispun de sisteme, de infrastructuri, de agenții și de organisme naționale legate de spațiu. Prin urmare, pot avea contribuții importante la program, în special la punerea în aplicare a acestuia, și ar trebui să li se solicite să coopereze pe deplin cu Uniunea pentru a promova serviciile și aplicațiile din cadrul programului. Comisia ar trebui să fie în măsură să mobilizeze mijloacele aflate la dispoziția statelor membre, ar putea să le încredințeze statelor membre sarcini fără caracter de reglementare în executarea programului și ar putea să beneficieze de asistența lor. Mai mult, statele membre în cauză ar trebui să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura protecția stațiilor terestre instalate pe teritoriile lor. În plus, statele membre și Comisia ar trebui să colaboreze, între ele precum și cu organismele și autoritățile de reglementare internaționale corespunzătoare, pentru a asigura disponibilitatea și protecția frecvențelor necesare programului, pentru a permite dezvoltarea și implementarea integrală a aplicațiilor bazate pe serviciile oferite, cu respectarea Deciziei nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (15).

(26)

Statele membre sunt de multă vreme active în domeniul spațiului. Ele dispun de sisteme, de infrastructuri, de agenții și de organisme naționale legate de spațiu. Prin urmare, pot avea contribuții importante la program, în special la punerea în aplicare a acestuia, și ar trebui să li se solicite să coopereze pe deplin cu Uniunea pentru a promova serviciile și aplicațiile din cadrul programului. Comisia ar trebui să fie în măsură să mobilizeze mijloacele aflate la dispoziția statelor membre, ar putea să le încredințeze statelor membre sarcini fără caracter de reglementare în executarea programului și ar putea să beneficieze de asistența lor. Mai mult, statele membre în cauză ar trebui să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura protecția stațiilor terestre instalate pe teritoriile lor. În plus, statele membre și Comisia ar trebui să colaboreze, între ele precum și cu organismele și autoritățile de reglementare internaționale corespunzătoare, pentru a asigura disponibilitatea și protecția adecvată a frecvențelor necesare programului, pentru a permite dezvoltarea și implementarea integrală a aplicațiilor bazate pe serviciile oferite, cu respectarea Deciziei nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2012 de instituire a unui program multianual pentru politica în domeniul spectrului de frecvențe radio (15).

(27)

Ca promotor al intereselor generale ale Uniunii, Comisiei îi revine sarcina de a  pune în aplicare programul , de a își asuma responsabilitatea generală și de a promova utilizarea aplicațiilor sale. Pentru a optimiza utilizarea resurselor și a competențelor diferitelor părți interesate, Comisia ar trebui să poată delega anumite sarcini. În plus, Comisia este cea mai în măsură să determine principalele specificații tehnice și operaționale necesare pentru implementarea sistemelor și evoluția serviciilor.

(27)

Ca promotor al intereselor generale ale Uniunii, Comisiei îi revine sarcina de a  supraveghea punerea în aplicare a programului , de a își asuma responsabilitatea generală și de a promova utilizarea aplicațiilor sale. Pentru a optimiza utilizarea resurselor și a competențelor diferitelor părți interesate, Comisia ar trebui să poată delega anumite sarcini. În plus, Comisia este cea mai în măsură să determine principalele cerințe necesare pentru implementarea sistemelor și evoluția serviciilor.

(28)

Misiunea Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial („agenția”), care înlocuiește Agenția GNSS European instituită prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 și îi succede acesteia, este de a contribui la program, în special în ceea ce privește securitatea. Prin urmare, anumite sarcini legate de securitate și de promovarea programului ar trebui să îi fie încredințate agenției. În special în ceea ce privește securitatea, dată fiind experiența sa în domeniu, agenția ar trebui să fie responsabilă cu sarcinile legate de acreditarea de securitate pentru toate acțiunile Uniunii în sectorul spațial. În plus, agenția ar trebui să se achite de sarcinile pe care Comisia i le atribuie prin intermediul unuia sau mai multor acorduri de contribuție ce acoperă diferite alte sarcini specifice legate de program.

(28)

Misiunea Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial („agenția”), care înlocuiește Agenția GNSS European instituită prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 și îi succede acesteia, este de a contribui la program, în special în ceea ce privește securitatea , securitatea cibernetică și promovarea serviciilor și a sectorului din aval . Prin urmare, sarcinile legate de aceste domenii ar trebui să îi fie încredințate agenției. În special în ceea ce privește securitatea, dată fiind experiența sa în domeniu, agenția ar trebui să fie responsabilă cu sarcinile legate de acreditarea de securitate pentru toate acțiunile Uniunii în sectorul spațial . Pe baza reușitelor înregistrate în ceea ce privește promovarea adoptării de către utilizatori și de către piață a programelor Galileo și EGNOS și în vederea promovării programelor ca pachet, agenției ar trebui să i se încredințeze, de asemenea, întreprinderea unor activități de promovare și comercializare a Copernicus. În plus, agenția ar trebui să se achite de sarcinile pe care Comisia i le atribuie prin intermediul unuia sau mai multor acorduri de contribuție ce acoperă diferite alte sarcini specifice legate de program.

(29)

Agenția Spațială Europeană este o organizație internațională cu o vastă expertiză în domeniul spațial care, în 2004, a încheiat un acord-cadru cu Comunitatea Europeană. Prin urmare, ea este un partener important pentru punerea în aplicare a programului și ar trebui stabilite relații adecvate cu ea. În această privință și în conformitate cu Regulamentul financiar, este important să se încheie un acord-cadru de parteneriat financiar cu Agenția Spațială Europeană, care să reglementeze toate relațiile financiare dintre Comisie, agenție și ESA și să asigure coerența acestora și conformitatea lor cu Acordul-cadru încheiat cu Agenția Spațială Europeană, în special cu articolul 5. Cu toate acestea, întrucât Agenția Spațială Europeană nu este un organism al Uniunii și nu face obiectul dreptului Uniunii, pentru protejarea intereselor Uniunii și ale statelor sale membre este esențial ca un astfel de acord să fie condiționat de introducerea unor norme de funcționare adecvate la Agenția Spațială Europeană . Acordul ar trebui să cuprindă, de asemenea, toate clauzele necesare pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii.

(29)

Agenția Spațială Europeană este o organizație internațională cu o vastă expertiză în domeniul spațial care, în 2004, a încheiat un acord-cadru cu Comunitatea Europeană. Prin urmare, ea este un partener important pentru punerea în aplicare a programului și ar trebui stabilite relații adecvate cu ea. În această privință și în conformitate cu Regulamentul financiar, este important să se încheie un acord-cadru de parteneriat financiar cu Agenția Spațială Europeană, care să reglementeze toate relațiile financiare dintre Comisie, agenție și ESA și să asigure coerența acestora și conformitatea lor cu Acordul-cadru încheiat cu Agenția Spațială Europeană, în special cu articolul 5. Întrucât Agenția Spațială Europeană nu este un organism al Uniunii și nu face obiectul dreptului Uniunii, pentru protejarea intereselor Uniunii și ale statelor sale membre este esențial ca un astfel de acord să conțină cerințe adecvate privind normele de funcționare ale Agenției Spațiale Europene . Acordul ar trebui să cuprindă, de asemenea, toate clauzele necesare pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii.

(31)

Pentru a integra structural reprezentarea utilizatorilor în guvernanța GOVSATCOM și pentru a agrega nevoile și cerințele utilizatorilor fără a ține seama de granițele naționale sau de cele dintre domeniul civil și cel militar , entitățile relevante ale Uniunii care au legături mai strânse cu utilizatorii, precum Agenția Europeană de Apărare, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii, Capacitatea militară de planificare și conducere/ Capacitatea civilă de planificare și conducere și Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență, ar trebui să aibă roluri de coordonare a grupurilor de utilizatori specifice. La nivel agregat, Agenția UE pentru Programul spațial și Agenția Europeană de Apărare ar trebui să reprezinte comunitățile de utilizatori civili și, respectiv, militari și ar putea să monitorizeze utilizarea operațională, cererea, conformitatea cu cerințele, precum și nevoile și cerințele în continuă evoluție.

(31)

Pentru a integra structural reprezentarea utilizatorilor în guvernanța GOVSATCOM și pentru a agrega nevoile și cerințele utilizatorilor fără a ține seama de granițele naționale, entitățile relevante ale Uniunii care au legături mai strânse cu utilizatorii, precum Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii, Capacitatea civilă de planificare și conducere și Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență, ar trebui să aibă roluri de coordonare a grupurilor de utilizatori specifice. La nivel agregat, Agenția ar trebui să reprezinte comunitatea de utilizatori și ar putea să monitorizeze utilizarea operațională, cererea, conformitatea cu cerințele, precum și nevoile și cerințele în continuă evoluție.

(36)

Pentru circulația în condiții de securitate a informațiilor, ar trebui instituite norme corespunzătoare care să asigure echivalența normelor de securitate pentru diferitele entități publice și private, precum și pentru persoanele fizice implicate în punerea în aplicare a programului.

(36)

Pentru circulația în condiții de securitate a informațiilor, ar trebui instituite norme corespunzătoare care să asigure echivalența normelor de securitate pentru diferitele entități publice și private, precum și pentru persoanele fizice implicate în punerea în aplicare a programului , prin instituirea mai multor niveluri de acces la informații și, implicit, prin securitatea accesului la informații .

(36a)

Securitatea cibernetică a infrastructurilor spațiale europene, atât la sol cât și în spațiu, este esențială pentru a asigura continuitatea operațiunilor sistemelor, capacitatea lor efectivă de a-și duce la îndeplinire sarcinile în mod continuu și de a furniza serviciile necesare.

(38)

Un număr tot mai mare de sectoare economice esențiale, în special transporturile, telecomunicațiile, agricultura și energia, utilizează din ce în ce mai mult sistemele de navigație prin satelit , pe lângă sinergiile cu activitățile legate de securitate și de apărare ale Uniunii și ale statelor sale membre. Prin urmare, controlul deplin asupra navigației prin satelit ar trebui să garanteze independența tehnologică a Uniunii, inclusiv, pe termen mai lung, pentru componentele echipamentelor de infrastructură, și să îi asigure autonomia strategică.

(38)

Un număr tot mai mare de sectoare economice esențiale, în special transporturile, telecomunicațiile, agricultura și energia, utilizează din ce în ce mai mult sistemele de navigație prin satelit . Navigația prin satelit joacă, de asemenea, un rol în contextul securității Uniunii și a statelor sale membre. Prin urmare, controlul deplin asupra navigației prin satelit ar trebui să garanteze independența tehnologică a Uniunii, inclusiv, pe termen mai lung, pentru componentele echipamentelor de infrastructură, și să îi asigure autonomia strategică.

(40)

EGNOS urmărește îmbunătățirea calității semnalelor deschise recepționate de la sistemele globale de navigație prin satelit existente, în special a celor emise de sistemul Galileo. Serviciile oferite de EGNOS ar trebui să acopere, cu prioritate, teritoriile statelor membre situate geografic în Europa, incluzând, în acest sens, insulele Azore, Canare și Madeira, cu obiectivul acoperirii acestor teritorii până la sfârșitul anului 2025. În limita fezabilității tehnice și, în ceea ce privește siguranța vieții, în conformitate cu acordurile internaționale, acoperirea geografică a serviciilor oferite de EGNOS ar putea fi extinsă și la alte regiuni ale lumii. Fără a aduce atingere Regulamentului [2018/ XXXX] (Regulamentul privind AESA) și monitorizării calității serviciului Galileo care este necesară pentru aviație, ar trebui remarcat faptul că , deși semnalele emise de Galileo pot fi utilizate efectiv pentru facilitarea poziționării aeronavelor, numai sistemele locale sau regionale de augmentare, cum este EGNOS în Europa, pot constitui servicii de management al traficului aerian (ATM) și servicii de navigație aeriană.

(40)

EGNOS urmărește îmbunătățirea calității semnalelor deschise recepționate de la sistemele globale de navigație prin satelit existente, în special a celor emise de sistemul Galileo. Serviciile oferite de EGNOS ar trebui să acopere, cu prioritate, teritoriile statelor membre situate geografic în Europa, incluzând, în acest sens, insulele Azore, Canare și Madeira, cu obiectivul acoperirii acestor teritorii până la sfârșitul anului 2025. În limita fezabilității tehnice și, în ceea ce privește siguranța vieții, în conformitate cu acordurile internaționale, acoperirea geografică a serviciilor oferite de EGNOS ar putea fi extinsă și la alte regiuni ale lumii. Fără a aduce atingere Regulamentului (UE) 2018/ 1139 al Parlamentului European și al Consiliului  (1a) și monitorizării calității serviciului Galileo și a performanțelor în materie de siguranță care este necesară pentru aviație, ar trebui remarcat faptul că semnalele emise de Galileo pot fi utilizate efectiv pentru facilitarea poziționării aeronavelor și că numai sistemele locale sau regionale de augmentare, cum este EGNOS în Europa, pot constitui servicii de management al traficului aerian (ATM) și servicii de navigație aeriană.

(40a)

EGNOS poate oferi asistență agriculturii de precizie și poate ajuta fermierii europeni să elimine deșeurile, să reducă aplicarea în exces a îngrășămintelor și a erbicidelor și să optimizeze randamentele culturilor. EGNOS are deja o importantă „comunitate de utilizatori”, însă numărul de utilaje agricole compatibile cu tehnologia navigației este mai limitat. Acest aspect ar trebui abordat.

(41)

Este imperativă asigurarea continuității, sustenabilității și disponibilității viitoare a serviciilor furnizate de sistemele Galileo și EGNOS. Într-un mediu în schimbare și pe o piață în evoluție rapidă, dezvoltarea acestora ar trebui de asemenea să continue și ar trebui pregătite deja noile generații ale acestor sisteme.

(41)

Este imperativă asigurarea continuității, sustenabilității , securității, fiabilității, preciziei și a disponibilității viitoare a serviciilor furnizate de sistemele Galileo și EGNOS. Într-un mediu în schimbare și pe o piață în evoluție rapidă, dezvoltarea acestora ar trebui de asemenea să continue și ar trebui pregătite deja noile generații ale acestor sisteme.

(44a)

Pentru a sprijini valorificarea serviciilor oferite de Galileo și EGNOS și pentru a susține serviciile în aval, în special în sectorul transporturilor, autoritățile competente ar trebui să dezvolte standarde și certificări comune la nivel internațional.

(45)

Având în vedere importanța pentru Galileo și EGNOS a infrastructurii terestre și impactul acesteia asupra securității lor, stabilirea amplasamentului infrastructurii respective ar trebui să îi revină Comisiei. Implementarea infrastructurii terestre a sistemelor ar trebui să urmeze în continuare un proces deschis și transparent.

(46)

Pentru maximizarea beneficiilor socioeconomice ale programelor Galileo și EGNOS, în special în domeniul securității, ar trebui promovată utilizarea serviciilor furnizate de cele două prin alte politici ale Uniunii, atunci când acest lucru este justificat și benefic .

(46)

Pentru maximizarea beneficiilor socioeconomice ale programelor Galileo și EGNOS, în special în domeniul securității, ar trebui integrată utilizarea serviciilor furnizate de cele două în alte politici ale Uniunii, atunci când este posibil. Măsurile de încurajare a utilizării acestor servicii în toate statele membre constituie, de asemenea, o etapă importantă .

(47)

Copernicus ar trebui să asigure un acces autonom la cunoștințe despre mediu, la tehnologii esențiale pentru observarea Pământului și la servicii de geoinformare, permițând astfel Uniunii să obțină independență în luarea deciziilor și în acțiunile din domenii precum, printre altele, mediul, schimbările climatice, protecția civilă, securitatea și economia digitală.

(47)

Copernicus ar trebui să asigure un acces autonom la cunoștințe despre mediu, la tehnologii esențiale pentru observarea Pământului și la servicii de geoinformare, permițând astfel Uniunii să obțină independență în luarea deciziilor și în acțiunile din domenii precum, printre altele, mediul, inclusiv agricultura, biodiversitatea, utilizarea terenurilor, silvicultura, dezvoltarea rurală și pescuitul, schimbările climatice , siturile patrimoniului cultural , protecția civilă, securitatea , inclusiv securitatea infrastructurilor, precum și economia digitală.

(48)

Copernicus ar trebui, de asemenea, să valorifice și să asigure continuitatea cu activitățile și realizările în temeiul Regulamentului (UE) nr. 377/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (17) de instituire a programului Uniunii de observare și monitorizare a Pământului (Copernicus), precum și al Regulamentul (UE) nr. 911/2010 al Parlamentului European și al Consiliului privind Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și exploatarea sa inițială (18), care a instituit programul ce a precedat Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și a stabilit normele de punere în aplicare a operațiunilor sale inițiale, ținând seama de tendințele recente în cercetare, de progresele tehnologice și de inovațiile cu impact asupra domeniului observării Pământului, precum și de evoluțiile în ceea ce privește analiza volumelor mari de date și inteligența artificială și de strategiile și inițiativele legate de acestea de la nivelul Uniunii (19). Programul ar trebui să utilizeze, în cea mai mare măsură posibilă, capacitățile spațiale de observare ale statelor membre, ale Agenției Spațiale Europene, ale EUMETSAT (20), precum și ale altor entități, inclusiv pe cele ale inițiativele comerciale din Europa, contribuind astfel și la dezvoltarea unui sector spațial comercial viabil în Europa. Acolo unde fezabil și adecvat, ar trebui, de asemenea, să utilizeze și datele disponibile in situ și auxiliare furnizate în principal de statele membre în conformitate cu Directiva 2007/2/CE (21). Comisia ar trebui să colaboreze cu statele membre și cu Agenția Europeană de Mediu pentru a asigura accesul la seturile de date in situ pentru Copernicus și utilizarea eficientă a acestora.

(48)

Capacitățile existente ar trebui dezvoltate și completate cu noi active, care pot fi dezvoltate în comun de către entitățile responsabile. În acest scop, Comisia ar trebui să conlucreze îndeaproape cu Agenția Spațială Europeană, statele membre și, după caz, cu alte entități care dețin active spațiale și in situ relevante. Copernicus ar trebui, de asemenea, să valorifice și să asigure continuitatea cu activitățile și realizările în temeiul Regulamentului (UE) nr. 377/2014 al Parlamentului European și al Consiliului (17) de instituire a programului Uniunii de observare și monitorizare a Pământului (Copernicus), precum și al Regulamentului (UE) nr. 911/2010 al Parlamentului European și al Consiliului privind Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și exploatarea sa inițială (18), care a instituit programul ce a precedat Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și a stabilit normele de punere în aplicare a operațiunilor sale inițiale, ținând seama de tendințele recente în cercetare, de progresele tehnologice și de inovațiile cu impact asupra domeniului observării Pământului, precum și de evoluțiile în ceea ce privește analiza volumelor mari de date și inteligența artificială și de strategiile și inițiativele legate de acestea de la nivelul Uniunii (19). Programul ar trebui să utilizeze, în cea mai mare măsură posibilă, capacitățile spațiale de observare ale statelor membre, ale Agenției Spațiale Europene, ale EUMETSAT (20), precum și ale altor entități, inclusiv pe cele ale inițiativele comerciale din Europa, contribuind astfel și la dezvoltarea unui sector spațial comercial viabil în Europa. Acolo unde fezabil și adecvat, ar trebui, de asemenea, să utilizeze și datele disponibile in situ și auxiliare furnizate în principal de statele membre în conformitate cu Directiva 2007/2/CE (21). Comisia ar trebui să colaboreze cu statele membre și cu Agenția Europeană de Mediu pentru a asigura accesul la seturile de date in situ pentru Copernicus și utilizarea eficientă a acestora.

(49a)

Ar trebui valorificat întregul potențial al Copernicus pentru societatea și economia Uniunii, dincolo de beneficiarii direcți, prin intensificarea măsurilor de adoptare de către utilizatori, ceea ce necesită acțiuni suplimentare care să facă datele utilizabile de către nespecialiști și, astfel, să stimuleze creșterea, crearea de locuri de muncă și transferurile de cunoștințe.

(52)

În ceea ce privește obținerea datelor, activitățile din cadrul Copernicus ar trebui să vizeze completarea și întreținerea infrastructurii spațiale existente, pregătirea înlocuirii pe termen lung a sateliților ajunși la sfârșitul duratei lor de viață, precum și inițierea de noi misiuni legate de sisteme noi de observare, care să sprijine acțiunile de răspuns la problema globală a schimbărilor climatice (de exemplu, monitorizarea emisiilor antropice de CO2 și de alte gaze cu efect de seră). Activitățile din cadrul programului Copernicus ar trebui să își extindă acoperirea globală a monitorizării la regiunile polare și să sprijine asigurarea conformității de mediu, monitorizarea și raportarea obligatorie în domeniul mediului și aplicațiile inovatoare legate de mediu (de exemplu, pentru monitorizarea culturilor, gospodărirea apelor și monitorizarea ameliorată a incendiilor). În acest context, Copernicus ar trebui să mobilizeze și să profite la maximum de investițiile realizate în perioada de finanțare anterioară (2014-2020), explorând, în același timp, noi modele operaționale și comerciale pentru a completa în continuare capacitățile Copernicus. Copernicus ar trebui, de asemenea, să valorifice parteneriatele sale de succes cu statele membre pentru a își dezvolta în continuare dimensiunea de securitate prin mecanisme de guvernanță adecvate, pentru a răspunde la evoluția nevoilor utilizatorilor în domeniul securității.

(52)

În ceea ce privește obținerea datelor, activitățile din cadrul Copernicus ar trebui să vizeze completarea și întreținerea infrastructurii spațiale existente, pregătirea înlocuirii pe termen lung a sateliților ajunși la sfârșitul duratei lor de viață, precum și inițierea de noi misiuni , a căror fezabilitate este studiată în prezent de Agenția Spațială Europeană, legate de sisteme noi de observare, care să sprijine acțiunile de răspuns la problema globală a schimbărilor climatice (de exemplu, monitorizarea emisiilor antropice de CO2 și de alte gaze cu efect de seră). Activitățile din cadrul programului Copernicus ar trebui să își extindă acoperirea globală a monitorizării la regiunile polare și să sprijine asigurarea conformității de mediu, monitorizarea și raportarea obligatorie în domeniul mediului și aplicațiile inovatoare legate de mediu (de exemplu, pentru monitorizarea culturilor, gospodărirea apelor și monitorizarea ameliorată a incendiilor). În acest context, Copernicus ar trebui să mobilizeze și să profite la maximum de investițiile realizate în perioada de finanțare anterioară (2014-2020), explorând, în același timp, noi modele operaționale și comerciale pentru a completa în continuare capacitățile Copernicus. Copernicus ar trebui, de asemenea, să valorifice parteneriatele sale de succes cu statele membre pentru a își dezvolta în continuare dimensiunea de securitate prin mecanisme de guvernanță adecvate, pentru a răspunde la evoluția nevoilor utilizatorilor în domeniul securității.

(53)

În cadrul funcției de prelucrare a datelor și a informațiilor, Copernicus ar trebui să asigure sustenabilitatea pe termen lung și dezvoltarea în continuare a serviciilor de bază oferite, furnizarea de informații pentru satisfacerea nevoilor sectorului public și a celor care decurg din angajamentele internaționale ale Uniunii și să maximizeze posibilitățile de exploatare comercială. În special, Copernicus ar trebui să furnizeze, la scară locală, națională, europeană și mondială, informații privind starea atmosferei, informații cu privire la starea oceanelor, informații în sprijinul monitorizării suprafeței terestre care să sprijine punerea în aplicare a politicilor locale, naționale și ale Uniunii; informații în sprijinul adaptării la schimbările climatice și atenuării efectelor acestora; informații geospațiale pentru a sprijini gestionarea situațiilor de urgență, inclusiv prin activități de prevenire, asigurarea conformității de mediu, precum și securitatea civilă, inclusiv sprijin pentru activitatea externă a Uniunii. Comisia ar trebui să identifice mecanisme contractuale corespunzătoare care să încurajeze sustenabilitatea furnizării de servicii.

(53)

În cadrul funcției de prelucrare a datelor și a informațiilor, Copernicus ar trebui să asigure sustenabilitatea pe termen lung și dezvoltarea în continuare a serviciilor de bază oferite, furnizarea de informații pentru satisfacerea nevoilor sectorului public și a celor care decurg din angajamentele internaționale ale Uniunii și să maximizeze posibilitățile de exploatare comercială. În special, Copernicus ar trebui să furnizeze, la scară locală, națională, europeană și mondială, informații privind starea atmosferei, inclusiv calitatea aerului; informații cu privire la starea oceanelor; informații în sprijinul monitorizării suprafeței terestre care să sprijine punerea în aplicare a politicilor locale, naționale și ale Uniunii; informații în sprijinul adaptării la schimbările climatice și atenuării efectelor acestora; informații geospațiale pentru a sprijini gestionarea situațiilor de urgență, inclusiv prin activități de prevenire, asigurarea conformității de mediu, precum și securitatea civilă, inclusiv sprijin pentru activitatea externă a Uniunii. Comisia ar trebui să identifice mecanisme contractuale corespunzătoare care să încurajeze sustenabilitatea furnizării de servicii.

(54a)

În scopul îndeplinirii obiectivelor Copernicus în mod sustenabil, ar putea fi înființat un comitet (subcomitetul Copernicus) pentru a asista Comisia în asigurarea coordonării contribuțiilor la Copernicus din partea Uniunii, a Forumurilor utilizatorilor, a statelor membre și a organizațiilor interguvernamentale, precum și a coordonării cu sectorul privat, folosind în mod optim capacitățile existente și identificând lacunele care trebuie soluționate la nivelul Uniunii.

(55)

Implementarea serviciilor Copernicus ar trebui să faciliteze adoptarea de către public a serviciilor, întrucât utilizatorii ar putea anticipa disponibilitatea și evoluția serviciilor, precum și cooperarea cu statele membre și cu alte părți. În acest scop, Comisia și entitățile cărora le-a încredințat execuția și care furnizează servicii ar trebui să colaboreze îndeaproape cu diferitele comunități de utilizatori din întreaga Europă în vederea dezvoltării în continuare a serviciilor Copernicus și a portofoliului de informații, pentru a se asigura satisfacerea nevoilor în continuă evoluție ale sectorului public și ale politicilor și, astfel, pentru a asigura maximizarea utilizării datelor de observare a Pământului. Comisia și statele membre ar trebui să colaboreze la dezvoltarea componentei in situ a programului Copernicus și să faciliteze integrarea seturilor de date in situ cu seturile de date spațiale pentru servicii Copernicus actualizate.

(55)

Implementarea serviciilor Copernicus ar trebui să faciliteze adoptarea de către public a serviciilor, întrucât utilizatorii ar putea anticipa disponibilitatea și evoluția serviciilor, precum și cooperarea cu statele membre și cu alte părți. În acest scop, agenția și entitățile cărora Copernicus le-a încredințat execuția ar trebui să colaboreze îndeaproape cu diferitele comunități de utilizatori din întreaga Europă în vederea dezvoltării în continuare a serviciilor Copernicus și a portofoliului de informații, pentru a se asigura satisfacerea nevoilor în continuă evoluție ale sectorului public și ale politicilor și, astfel, pentru a asigura maximizarea utilizării datelor de observare a Pământului în interesul cetățenilor europeni . Comisia și statele membre ar trebui să colaboreze la dezvoltarea componentei in situ a programului Copernicus și să faciliteze integrarea seturilor de date in situ cu seturile de date spațiale pentru servicii Copernicus actualizate.

(56a)

Statele membre, Comisia și entitățile responsabile ar trebuie să deruleze periodic campanii de informare privind beneficiile programului Copernicus pentru ca toți potențialii utilizatori să aibă acces la informațiile și datele relevante.

(57a)

Serviciile pentru schimbările climatice ale Copernicus, deși aflate încă în fază preoperațională, evoluează deja în direcția bună, având în vedere că numărul de utilizatori s-a dublat între 2015 și 2016. Toate serviciile pentru schimbările climatice ar trebui să devină complet operaționale cât mai repede posibil și, astfel, să furnizeze fluxul continuu de date necesare pentru acțiuni eficace de adaptare la schimbările climatice și de atenuare a efectelor acestora.

(59)

Pentru a promova și a facilita utilizarea datelor și a tehnologiilor de observare a Pământului atât de către autoritățile locale, cât și de către întreprinderile mici și mijlocii, oameni de știință și cercetători, ar trebui promovate rețele dedicate de distribuție a datelor Copernicus, inclusiv organisme naționale și regionale, prin activități de stimulare a adoptării de către utilizatori. În acest scop, Comisia și statele membre ar trebui să urmărească să creeze legături mai strânse între Copernicus și politicile naționale și ale Uniunii, pentru a încuraja cererea de servicii și de aplicații comerciale și pentru a permite întreprinderilor, în special întreprinderilor mici și mijlocii și celor nou-înființate, să dezvolte aplicații bazate pe date și informații Copernicus, în vederea dezvoltării unui ecosistem competitiv de date de observare a Pământului în Europa.

(59)

Pentru a promova și a facilita utilizarea datelor și a tehnologiilor de observare a Pământului atât de către autoritățile locale și regionale , cât și de către întreprinderile mici și mijlocii, oameni de știință și cercetători, ar trebui promovate rețele dedicate de distribuție a datelor Copernicus, inclusiv organisme naționale și regionale, prin activități de stimulare a adoptării de către utilizatori. În acest scop, Comisia și statele membre ar trebui să urmărească să creeze legături mai strânse între Copernicus și politicile naționale și ale Uniunii, pentru a încuraja cererea de servicii și de aplicații comerciale și pentru a permite întreprinderilor, în special întreprinderilor mici și mijlocii și celor nou-înființate, să dezvolte aplicații bazate pe date și informații Copernicus, în vederea dezvoltării unui ecosistem competitiv de date de observare a Pământului în Europa.

(59a)

Având în vedere potențialul ridicat al imaginilor prin satelit pentru o gestionare sustenabilă și eficientă a resurselor, de exemplu furnizarea de informații fiabile și în timp util cu privire la condițiile de cultură și sol, aceste servicii ar trebui să fie dezvoltate în continuare pentru a răspunde nevoilor utilizatorilor finali și pentru a asigura conectarea datelor.

(62)

În urma cererilor formulate de Parlamentul European și de Consiliu, Uniunea a instituit un cadru de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială (SST), prin Decizia 541/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 de stabilire a unui cadru de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială  (24). Deșeurile spațiale au devenit o amenințare gravă pentru securitatea, siguranța și sustenabilitatea activităților spațiale. Prin urmare, SST este de o importanță primordială pentru menținerea continuității componentelor programului și a contribuției acestora la politicile Uniunii. Urmărind să împiedice proliferarea deșeurilor spațiale, SST contribuie la asigurarea accesului sustenabil și garantat la spațiu și a utilizării sigure și garantate a spațiului, care constituie un bun comun.

(62)

În urma cererilor formulate de Parlamentul European și de Consiliu, Uniunea a instituit un cadru de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială (SST), prin Decizia 541/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului (24). Deșeurile spațiale au devenit o amenințare gravă pentru securitatea, siguranța și sustenabilitatea activităților spațiale. Prin urmare, SST este de o importanță primordială pentru menținerea continuității componentelor programului și a contribuției acestora la politicile Uniunii. Urmărind să împiedice proliferarea deșeurilor spațiale, SST contribuie la asigurarea accesului sustenabil și garantat la spațiu și a utilizării sigure și garantate a spațiului, care constituie un bun comun. SST vizează, de asemenea, facilitarea pregătirii proiectelor europene de „curățare” a orbitei terestre.

(63)

SST ar trebui să dezvolte în continuare performanța și autonomia capacităților sale. În acest scop, el ar trebui să ducă la crearea unui catalog european autonom al obiectelor spațiale, pe baza datelor de la rețeaua de senzori SST. SST ar trebui, de asemenea, să sprijine în continuare exploatarea și furnizarea serviciilor SST. Întrucât SST este un sistem orientat către utilizatori, ar trebui create mecanismele adecvate pentru colectarea cerințelor utilizatorilor, inclusiv a celor legate de securitate.

(63)

SST ar trebui să dezvolte în continuare performanța și autonomia capacităților sale. În acest scop, el ar trebui să ducă la crearea unui catalog european autonom al obiectelor spațiale, pe baza datelor de la rețeaua de senzori SST. Catalogul ar putea să urmeze exemplul altor state cu capacități spațiale și să pună la dispoziție o parte din datele sale în scopuri necomerciale sau de cercetare. SST ar trebui, de asemenea, să sprijine în continuare exploatarea și furnizarea serviciilor SST. Întrucât SST este un sistem orientat către utilizatori, ar trebui create mecanismele adecvate pentru colectarea cerințelor utilizatorilor, inclusiv a celor legate de securitate și de transmitere de informații relevante de la și către instituțiile publice pentru îmbunătățirea eficacității sistemului .

(67)

În plus, SST ar trebui să fie complementar măsurilor existente de atenuare a riscurilor, precum Orientările privind diminuarea deșeurilor cosmice ale Comitetului ONU pentru utilizarea pașnică a spațiului cosmic (COPUOS) și Orientările privind sustenabilitatea pe termen lung a activităților din spațiul cosmic, sau altor inițiative, pentru a garanta siguranța, securitatea și sustenabilitatea activităților din spațiul cosmic. În vederea reducerii riscurilor de coliziune, SST va urmări, de asemenea, să realizeze sinergii cu inițiativele de eliminare activă și de pasivizare a deșeurilor spațiale. SST ar trebui să contribuie la asigurarea utilizării și explorării pașnice a spațiului cosmic. Dezvoltarea activităților spațiale ar putea avea implicații asupra inițiativelor internaționale din domeniul managementului traficului spațial. Uniunea ar trebui să monitorizeze aceste evoluții și ar putea să le ia în considerare în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM actual.

(67)

În plus, SST ar trebui să fie complementar măsurilor existente de atenuare a riscurilor, precum Orientările privind diminuarea deșeurilor cosmice ale Comitetului ONU pentru utilizarea pașnică a spațiului cosmic (COPUOS) și Orientările privind sustenabilitatea pe termen lung a activităților din spațiul cosmic, sau altor inițiative, pentru a garanta siguranța, securitatea și sustenabilitatea activităților din spațiul cosmic. În vederea reducerii riscurilor de coliziune, SST va urmări, de asemenea, să realizeze sinergii cu inițiativele care vizează promovarea dezvoltării și a implementării unor sisteme tehnologice concepute pentru eliminarea activă a deșeurilor spațiale. SST ar trebui să contribuie la asigurarea utilizării și explorării pașnice a spațiului cosmic. Dezvoltarea activităților spațiale ar putea avea implicații asupra inițiativelor internaționale din domeniul managementului traficului spațial. Uniunea ar trebui să monitorizeze aceste evoluții și ar putea să le ia în considerare în contextul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM actual.

(70)

Fenomenele meteorologice spațiale majore și extreme pot pune în pericol siguranța cetățenilor și pot întrerupe funcționarea infrastructurilor spațiale sau terestre. Prin urmare, în cadrul programului ar trebui introdusă o funcție de meteorologie spațială, cu scopul de a evalua riscurile meteorologice spațiale și nevoile corespunzătoare ale utilizatorilor, de a spori gradul de informare cu privire la riscurile meteorologice spațiale, de a asigura furnizarea de servicii de meteorologie spațială orientate către utilizatori și de a îmbunătăți capacitățile statelor membre de a produce servicii meteorologice spațiale. Comisia ar trebui să acorde prioritate sectoarelor cărora urmează să le fie furnizate serviciile operaționale de meteorologie spațială, ținând seama de nevoile utilizatorilor, de riscuri și de gradul de pregătire tehnologică. Pe termen lung, pot fi abordate și nevoile altor sectoare. Furnizarea de servicii la nivelul Uniunii conform necesităților utilizatorilor va necesita activități de cercetare și de dezvoltare specifice, coordonate și continue pentru a sprijini evoluția serviciilor meteorologice spațiale. Furnizarea de servicii meteorologice spațiale ar trebui să se bazeze pe capacitățile existente la nivel național și la nivelul Uniunii și să permită o participare largă a statelor membre și implicarea sectorului privat.

(70)

Fenomenele meteorologice spațiale majore și extreme pot pune în pericol siguranța cetățenilor și pot întrerupe funcționarea infrastructurilor spațiale sau terestre. Prin urmare, în cadrul programului ar trebui introdusă o funcție de meteorologie spațială, cu scopul de a evalua riscurile meteorologice spațiale și nevoile corespunzătoare ale utilizatorilor, de a spori gradul de informare cu privire la riscurile meteorologice spațiale, de a asigura furnizarea de servicii de meteorologie spațială orientate către utilizatori și de a îmbunătăți capacitățile statelor membre de a produce servicii meteorologice spațiale. Comisia ar trebui să acorde prioritate sectoarelor cărora urmează să le fie furnizate serviciile operaționale de meteorologie spațială, ținând seama de nevoile utilizatorilor, de riscuri și de gradul de pregătire tehnologică. Pe termen lung, pot fi abordate și nevoile altor sectoare. Furnizarea de servicii la nivelul Uniunii conform necesităților utilizatorilor va necesita activități de cercetare și de dezvoltare specifice, coordonate și continue pentru a sprijini evoluția serviciilor meteorologice spațiale. Furnizarea de servicii meteorologice spațiale ar trebui să se bazeze pe capacitățile existente la nivel național și la nivelul Uniunii și să permită o participare largă a statelor membre și a organizațiilor internaționale și implicarea sectorului privat.

(73)

GOVSATCOM este un program orientat către utilizatori cu o puternică dimensiune de securitate. Cazurile de utilizare pot fi grupate pentru analiză în trei categorii principale: gestionarea crizelor, care poate include misiuni și operațiuni civile și militare de securitate și apărare comună, intervenții în caz de dezastre naturale sau provocate de om, crize umanitare și crize maritime; supravegherea, care poate include supravegherea frontierelor, supravegherea pre-frontieră a liniilor de frontieră maritime, supravegherea maritimă, supravegherea traficului ilegal; precum și infrastructurile esențiale, care pot include rețeaua diplomatică, comunicațiile polițienești, infrastructurile critice (de exemplu, energie, transporturi, diguri și baraje ) și infrastructurile spațiale.

(73)

GOVSATCOM este un program orientat către utilizatori cu o puternică dimensiune de securitate. Cazurile de utilizare pot fi grupate pentru analiză în trei categorii principale: gestionarea crizelor, dezastrele naturale și cele provocate de om, crizele umanitare și urgențele maritime; supravegherea, care poate include supravegherea frontierelor, supravegherea pre-frontieră a liniilor de frontieră maritime, supravegherea maritimă, supravegherea traficului ilegal; precum și infrastructurile esențiale, care pot include rețeaua diplomatică, comunicațiile polițienești, infrastructura digitală (de exemplu, centre de date și servere), infrastructurile critice (de exemplu, energie, transporturi, diguri , cum ar fi barajele ) și infrastructurile spațiale.

(78)

Pentru utilizatorii de comunicații prin satelit, echipamentele de utilizare constituie cea mai importantă interfață operațională. Abordarea GOVSATCOM a UE face posibil ca majoritatea utilizatorilor să continue să își folosească echipamentele existente pentru utilizarea serviciilor GOVSATCOM , în măsura în care utilizează tehnologii din Uniune .

(78)

Pentru utilizatorii de comunicații prin satelit, echipamentele de utilizare constituie cea mai importantă interfață operațională. Abordarea GOVSATCOM a UE ar trebui să facă posibil ca utilizatorii să continue să își folosească echipamentele existente pentru utilizarea serviciilor GOVSATCOM.

(86)

Infrastructura dedicată programului ar putea necesita activități suplimentare de cercetare și de inovare, care ar putea fi sprijinite prin programul Orizont Europa, în vederea coerenței cu activitățile din domeniu ale Agenției Spațiale Europene. Sinergia cu Orizont Europa ar trebui să garanteze faptul că necesitățile de cercetare și de inovare ale sectorului spațial sunt identificate și stabilite în cadrul procesului de planificare strategică a cercetării și inovării. Datele și serviciile spațiale puse la dispoziție gratuit de către program vor fi folosite pentru dezvoltarea de soluții radical inovatoare prin activități de cercetare și de inovare, inclusiv în contextul Orizont Europa, în special în ceea ce privește resursele naturale și alimentele sustenabile, monitorizarea climei, orașele inteligente, vehiculele automatizate, securitatea și gestionarea dezastrelor . Procesul de planificare strategică în cadrul programului Orizont Europa va identifica activitățile de cercetare și de inovare care ar trebui să utilizeze infrastructurile deținute de Uniune, precum cele care țin de Galileo, de EGNOS și de Copernicus. Infrastructurile de cercetare, în special rețelele de observare in situ, vor constitui elemente esențiale ale infrastructurii de observare in situ care face posibile serviciile Copernicus.

(86)

Infrastructura dedicată programului ar putea necesita activități suplimentare de cercetare și de inovare, care ar putea fi sprijinite prin programul Orizont Europa, în vederea coerenței cu activitățile din domeniu ale Agenției Spațiale Europene. Sinergia cu Orizont Europa ar trebui să garanteze faptul că necesitățile de cercetare și de inovare ale sectorului spațial sunt identificate și stabilite în cadrul procesului de planificare strategică a cercetării și inovării. Este important să se asigure continuitatea între soluțiile dezvoltate prin programul Orizont Europa și operațiunile componentelor programului. Datele și serviciile spațiale puse la dispoziție gratuit de către program vor fi folosite pentru dezvoltarea de soluții radical inovatoare prin activități de cercetare și de inovare, inclusiv în contextul Orizont Europa, în principalele domenii de politică ale Uniunii . Procesul de planificare strategică în cadrul programului Orizont Europa va identifica activitățile de cercetare și de inovare care ar trebui să utilizeze infrastructurile deținute de Uniune, precum cele care țin de Galileo, de EGNOS și de Copernicus. Infrastructurile de cercetare, în special rețelele de observare in situ, vor constitui elemente esențiale ale infrastructurii de observare in situ care face posibile serviciile Copernicus.

(87)

Regulamentul (UE) nr. 912/2010 a instituit o agenție a Uniunii denumită Agenția GNSS European, care să gestioneze anumite aspecte ale programelor de navigație prin satelit Galileo și EGNOS. Prezentul regulament prevede în special ca Agenției GNSS European să i se încredințeze noi sarcini, nu doar cu privire la Galileo și EGNOS, ci și cu privire la celelalte componente ale programului, în special în legătură cu acreditarea de securitate. Prin urmare, trebuie adaptate în mod corespunzător denumirea, sarcinile și aspectele organizatorice ale Agenției GNSS European.

(87)

Regulamentul (UE) nr. 912/2010 a instituit o agenție a Uniunii denumită Agenția GNSS European, care să gestioneze anumite aspecte ale programelor de navigație prin satelit Galileo și EGNOS. Prezentul regulament prevede în special ca Agenției GNSS European să i se încredințeze noi sarcini, nu doar cu privire la Galileo și EGNOS, ci și cu privire la celelalte componente ale programului, în special în legătură cu acreditarea de securitate și securitate cibernetică . Prin urmare, trebuie adaptate în mod corespunzător denumirea, sarcinile și aspectele organizatorice ale Agenției GNSS European.

(88)

Având în vedere domeniul său de acțiune, care nu se va mai limita la Galileo și EGNOS, Agenția GNSS European ar trebui, așadar, modificată. Cu toate acestea, noua agenție ar trebui să asigure continuitatea activităților Agenției GNSS European cu privire la drepturi și obligații, la personal și la valabilitatea deciziilor adoptate.

(88)

Având în vedere domeniul său de acțiune, care nu se va mai limita la Galileo și EGNOS, Agenția GNSS European ar trebui, așadar, modificată. Atunci când îi încredințează sarcini agenției, Comisia ar trebui să asigure finanțarea adecvată pentru administrarea și executarea acestor sarcini, inclusiv resurse umane și financiare adecvate. Cu toate acestea, noua agenție ar trebui să asigure continuitatea activităților Agenției GNSS European cu privire la drepturi și obligații, la personal și la valabilitatea deciziilor adoptate.

(2)

„fenomene meteorologice spațiale” înseamnă variațiile naturale ale mediului spațial dintre Soare și Pământ, inclusiv exploziile solare, particulele energetice solare, vânturile solare și ejecțiile de masă coronală, care pot duce la furtuni solare (furtuni geomagnetice, furtuni de radiații solare și perturbații ionosferice) ce au potențialul de a afecta Pământul;

(2)

„fenomene meteorologice spațiale” înseamnă variațiile naturale ale mediului spațial dintre Soare și Pământ, inclusiv exploziile solare, particulele energetice solare, vânturile solare și ejecțiile de masă coronală, care pot duce la furtuni solare (furtuni geomagnetice, furtuni de radiații solare și perturbații ionosferice) ce au potențialul de a afecta Pământul sau infrastructurile spațiale ;

(5)

„cunoașterea situației spațiale” („SSA”) înseamnă o abordare holistică a principalelor pericole spațiale, cuprinzând coliziunile dintre sateliți și deșeuri spațiale, fenomenele meteorologice spațiale și obiectele din apropierea Pământului;

(5)

„cunoașterea situației spațiale” („SSA”) înseamnă cunoașterea și înțelegerea cuprinzătoare a principalelor pericole spațiale, cuprinzând coliziunile dintre sateliți și deșeuri spațiale, fenomenele meteorologice spațiale și obiectele din apropierea Pământului;

(6)

„operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul UE, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare de la bugetul UE cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții de finanțe publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;

(6)

„operațiune de finanțare mixtă” înseamnă acțiuni sprijinite de la bugetul UE, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 alineatul (6) din Regulamentul financiar, care combină forme nerambursabile de sprijin și/sau instrumente financiare și/sau garanții bugetare de la bugetul UE cu forme rambursabile de sprijin din partea unor instituții de dezvoltare sau alte instituții de finanțe publice, precum și din partea unor instituții financiare și investitori comerciali;

(10)

„date SST” înseamnă parametrii fizici ai obiectelor spațiale detectați de senzori SST sau parametrii orbitali ai obiectelor spațiale derivați din observațiile înregistrate de senzorii SST în cadrul componentei de supraveghere și urmărire spațială („SST”);

(10)

„date SST” înseamnă parametrii fizici ai obiectelor spațiale , inclusiv deșeurile spațiale, detectați de senzori SST sau parametrii orbitali ai obiectelor spațiale derivați din observațiile înregistrate de senzorii SST în cadrul componentei de supraveghere și urmărire spațială („SST”);

(14a)

(23a)

„sectorul din amonte”, ce include activități care duc la un sistem spațial operațional, și explorarea spațiului;

„sectorul din aval”, ce include activitățile legate de exploatarea datelor satelitare pentru a dezvolta produse și servicii legate de spațiu destinate utilizatorilor finali.

(a)

un sistem global de navigație prin satelit (GNSS) civil autonom, aflat sub control civil, care cuprinde o constelație de sateliți, centre și o rețea globală de stații terestre și care oferă servicii de poziționare, de navigare și de măsurare a timpului și integrează pe deplin nevoile și cerințele de securitate (denumit în continuare „Galileo”);

(a)

un sistem global de navigație prin satelit (GNSS) civil autonom, aflat sub control civil, care cuprinde o constelație de sateliți, centre și o rețea globală de stații terestre și care oferă servicii de poziționare, de navigare și de măsurare a timpului și integrează , după caz, nevoile și cerințele de securitate (denumit în continuare „Galileo”);

(c)

un sistem de observare a Pământului autonom și orientat către utilizatori, aflat sub control civil, care oferă date și servicii de geoinformare, cuprinde sateliți, infrastructuri terestre, instalații de prelucrare a datelor și a informațiilor și o infrastructură de distribuție și care integrează pe deplin nevoile și cerințele de securitate (denumit în continuare „Copernicus”);

(c)

un sistem de observare a Pământului autonom și orientat către utilizatori, aflat sub control civil, care oferă date și servicii de geoinformare bazate pe o politică a datelor gratuite și deschise , cuprinde sateliți, infrastructuri terestre, instalații de prelucrare a datelor și a informațiilor și o infrastructură de distribuție și care integrează pe deplin nevoile și cerințele de securitate (denumit în continuare „Copernicus”);

(d)

un sistem de supraveghere și urmărire spațială menit să îmbunătățească, să exploateze și să furnizeze date, informații și servicii legate de supravegherea și de urmărirea vehiculelor spațiale active și inactive, a  treptelor de lansare abandonate , a deșeurilor și a fragmentelor de deșeuri care orbitează în jurul Pământului, sistem completat de parametri de observație privind fenomenele meteorologice spațiale și de monitorizarea riscului reprezentat de obiectele din apropierea Pământului (denumite în continuare „NEO”) care se apropie de Pământ (sistem denumit în continuare „SST”);

(d)

un sistem de supraveghere și urmărire spațială menit să îmbunătățească, să exploateze și să furnizeze date, informații și servicii legate de supravegherea și de urmărirea vehiculelor spațiale active și inactive și a  spațiului , a deșeurilor care orbitează în jurul Pământului, sistem completat de parametri de observație privind fenomenele meteorologice spațiale și de monitorizarea riscului reprezentat de obiectele din apropierea Pământului (denumite în continuare „NEO”) care se apropie de Pământ (sistem denumit în continuare „SST”);

(a)

să furnizeze sau să contribuie la furnizarea de date, de informații și de servicii legate de spațiu care să fie de înaltă calitate și de actualitate și, dacă este cazul, securizate, fără întreruperi și, ori de câte ori este posibil, la nivel mondial, și care să răspundă nevoilor prezente și viitoare și să poată contribui la prioritățile politice ale Uniunii, printre care schimbările climatice , securitatea și apărarea ;

(a)

să furnizeze sau să contribuie la furnizarea de date, de informații și de servicii legate de spațiu care să fie de înaltă calitate și de actualitate și, dacă este cazul, securizate, fără întreruperi și, ori de câte ori este posibil, la nivel mondial, și care să răspundă nevoilor prezente și viitoare și să poată contribui la prioritățile politice ale Uniunii, inclusiv în ceea ce privește schimbările climatice ; și să sprijine capacitatea decizională independentă și bazată de date concrete a Uniunii și a statelor sale membre ;

(b)

să maximizeze beneficiile socioeconomice, inclusiv prin promovarea pe scară cât mai largă a utilizării datelor, informațiilor și serviciilor furnizate de componentele programului;

(b)

să maximizeze beneficiile socioeconomice, în special prin consolidarea sectorului european din aval, facilitând astfel creșterea și crearea de locuri de muncă în Uniune și promovând pe scară cât mai largă adoptarea serviciilor de către public și utilizarea datelor, informațiilor și serviciilor furnizate de componentele programului , în Uniune, dar și în afara ei ;

(c)

să sporească securitatea Uniunii și a statelor sale membre , precum și libertatea de acțiune și autonomia sa strategică, în special în ceea ce privește tehnologiile și procesele decizionale bazate pe dovezi ;

(c)

să întărească securitatea , inclusiv securitatea cibernetică, a Uniunii și a statelor sale membre și să-i consolideze autonomia strategică, în special din punct de vedere industrial și tehnologic ;

(ca)

să consolideze ecosistemul industrial și științific european în domeniul spațial, prin stabilirea unui cadru coerent care să îmbine excelența pregătirii și a know-how-ului european, dezvoltarea capacităților de nivel înalt de concepție, de producție și viziunea strategică necesară într-un sector din ce în ce mai competitiv.

(d)

să promoveze rolul Uniunii pe scena internațională ca unul dintre liderii din sectorul spațial și să îi consolideze rolul în ceea ce privește abordarea provocărilor globale și sprijinirea inițiativelor globale, inclusiv în legătură cu schimbările climatice și cu dezvoltarea durabilă.

(d)

să promoveze rolul Uniunii pe scena internațională ca unul dintre liderii din sectorul spațial și să îi consolideze rolul în ceea ce privește abordarea provocărilor globale și sprijinirea inițiativelor globale, inclusiv în legătură cu dezvoltarea durabilă.

(da)

să consolideze diplomația spațială a Uniunii și să încurajeze cooperarea internațională pentru a sensibiliza opinia publică că spațiul reprezintă un patrimoniu comun al umanității;

(db)

să promoveze tehnologia și industriile Uniunii, precum și principiul reciprocității și concurenței loiale la nivel internațional;

(dc)

să consolideze siguranța Uniunii și a statelor sale membre în diferite domenii, în special cel al transporturilor (aviație, inclusiv vehicule aeriene fără pilot, transporturi feroviare, navigație, transporturi rutiere, condusul autonom), al creării și monitorizării infrastructurilor, al monitorizării suprafeței terestre și al mediului înconjurător.

(a)

pentru Galileo și EGNOS: să furnizeze servicii de poziționare, de navigație și de datare de ultimă generație și, acolo unde este cazul, securizate.

(a)

pentru Galileo și EGNOS: să furnizeze pe termen lung și în mod continuu servicii de poziționare, de navigație și de datare de ultimă generație și, acolo unde este cazul, securizate;

(b)

pentru Copernicus: să furnizeze, pe termen lung, date și informații precise și fiabile de observare a Pământului pentru a sprijini punerea în aplicare și monitorizarea politicilor Uniunii și ale statelor sale membre în domeniul mediului, al schimbărilor climatice, al agriculturii și al dezvoltării rurale, al protecției civile, al siguranței și securității, precum și al economiei digitale ;

(b)

pentru Copernicus: să furnizeze, pe termen lung, date și informații precise și fiabile de observare a Pământului pentru a sprijini aplicarea și monitorizarea politicilor și acțiunilor orientate către utilizatori ale Uniunii și ale statelor sale membre ;

(c)

pentru cunoașterea situației spațiale (SSA): să sporească capacitățile SST de monitorizare, urmărire și identificare a obiectelor spațiale, să monitorizeze condițiile meteorologice spațiale și să cartografieze și să lege în rețea capacitățile privind NEO ale statelor membre;

(c)

pentru cunoașterea situației spațiale (SSA): să mărească capacitățile SST de monitorizare, urmărire și identificare a obiectelor și deșeurilor spațiale, să monitorizeze condițiile meteorologice spațiale și să cartografieze și să lege în rețea capacitățile privind NEO ale statelor membre;

(e)

să contribuie, acolo unde este necesar pentru nevoile programului, la un acces la spațiu autonom, securizat și eficient din punctul de vedere al costurilor;

(e)

să asigure un acces autonom, securizat și eficient din punctul de vedere al costurilor la spațiu ;

(f)

să sprijine și să consolideze competitivitatea, spiritul antreprenorial, competențele și capacitatea de a inova ale persoanelor juridice și fizice din Uniune care activează sau doresc să activeze în acest sector, ținând seama în special de poziția și de necesitățile întreprinderilor mici și mijlocii și ale întreprinderilor nou-înființate .

(f)

să promoveze dezvoltarea unei economii spațiale puternice și competitive la nivelul Uniunii și să maximizeze oportunitățile pentru întreprinderile din Uniune de toate dimensiunile și pentru toate regiunile Uniunii .

(a)

furnizarea de servicii de lansare pentru necesitățile programului;

(a)

furnizarea de servicii de lansare pentru program, inclusiv servicii agregate de lansare pentru Uniune și pentru alte entități, la cererea lor, ținând cont de interesele esențiale de securitate ale Uniunii în conformitate cu articolul 25, în vederea creșterii competitivității lansatoarelor și industriilor europene pe piața mondială;

(b)

activitățile de dezvoltare legate de un acces la spațiu autonom, fiabil și eficient din punctul de vedere al costurilor;

(b)

activitățile de dezvoltare legate de un acces la spațiu autonom, fiabil și eficient din punctul de vedere al costurilor , inclusiv tehnologii de lansare alternative și sisteme sau servicii inovatoare, ținând cont de interesele esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre, în conformitate cu articolul 25 ;

(c)

acolo unde este necesar pentru nevoile programului, adaptările necesare ale infrastructurii spațiale de la sol.

(c)

acolo unde este necesar pentru obiectivele programului, sprijinul necesar pentru întreținerea, adaptările și dezvoltarea infrastructurii spațiale de la sol , în special a infrastructurilor existente, a lanțurilor de rachete și a centrelor de cercetare .

(a)

activitățile de inovare care valorifică cel mai bine tehnologiile, infrastructurile sau serviciile spațiale;

(a)

activitățile de inovare care dezvoltă și valorifică cel mai bine tehnologiile, infrastructurile sau serviciile spațiale;

(aa)

măsuri adecvate pentru a înlesni adoptarea soluțiilor inovatoare care rezultă din activitățile de cercetare și inovare, în special prin sinergii cu alte fonduri ale Uniunii, cum ar fi Orizont Europa și InvestEU, pentru a sprijini dezvoltarea sectoarelor din aval ale tuturor componentelor programului;

(ab)

consolidarea sectorului spațial european pe piața de export;

(b)

crearea de parteneriate pentru inovare în domeniul spațiului pentru a dezvolta și, ulterior, a achiziționa produsele sau serviciile rezultate;

(b)

crearea de parteneriate pentru inovare în domeniul spațial pentru a dezvolta produse sau servicii inovatoare și, ulterior, pentru a achiziționa produsele și serviciile rezultate pentru nevoile programului ;

(ba)

conceperea, testarea, implementarea și desfășurarea unor soluții spațiale interoperabile, bazate pe date pentru serviciile publice, care încurajează inovarea și stabilesc cadre comune pentru ca serviciile de administrație publică să își poată realiza întregul potențial în slujba cetățenilor și a companiilor europene;

(c)

antreprenoriatul, de la primele etape până la faza de expansiune, în conformitate cu articolul 21 și cu celelalte dispoziții privind accesul la finanțare menționate la articolul 18 și în capitolul I din titlul III;

(c)

antreprenoriatul, inclusiv de la primele etape până la faza de expansiune, în conformitate cu articolul 21 și pe baza altor dispoziții privind accesul la finanțare menționate la articolul 18 și în capitolul I din titlul III;

(d)

colaborarea dintre întreprinderi sub forma unor platforme spațiale care reunesc, la nivel regional și național, actori din sectorul spațial și din sectorul digital, precum și utilizatori, și care furnizează sprijin pentru cetățeni și întreprinderi în vederea stimulării competențelor și a spiritului antreprenorial;

(d)

colaborarea sub forma unei rețele de platforme spațiale care reunesc, în special la nivel regional și național, actori din sectorul spațial și din sectorul digital, precum și utilizatori, și care oferă sprijin , facilități și servicii pentru cetățeni și întreprinderi pentru a stimula aptitudinile și spiritul antreprenorial; încurajarea cooperării dintre platformele spațiale și centrele de inovare digitală înființate în cadrul programului Europa Digitală;

(da)

posibila elaborare a unei strategii de tip „abordare pentru primul contract” cu toți actorii relevanți din sectorul public și din cel privat pentru a sprijini dezvoltarea întreprinderilor nou-înfiinţate;

(db)

sinergii cu sectorul transporturilor, sectorul spațial și cel digital pentru a promova utilizarea pe scară mai largă a noilor tehnologii (cum ar fi apelurile de urgență eCall, tahograful digital, supravegherea și gestionarea traficului, conducerea autonomă, vehiculele fără pilot și dronele) și pentru a răspunde nevoilor de conectivitate sigură și continuă, de poziționare solidă, de intermodalitate și de interoperabilitate, mărind astfel competitivitatea serviciilor de transport și a industriei;

(e)

furnizarea de activități de educație și de formare;

(e)

furnizarea de activități de educație și de formare pentru dezvoltarea competențelor spațiale avansate ;

(f)

accesul la instalații de prelucrare și de testare;

(f)

accesul la instalații de prelucrare și de testare pentru profesioniștii din sectorul public și privat, pentru studenți și antreprenori ;

(c)

să nu confere țării terțe sau organizației internaționale o competență decizională cu privire la program;

(c)

să nu confere țării terțe sau organizației internaționale o competență decizională cu privire la program sau, după caz, acces la informații sensibile sau clasificate ;

(da)

să protejeze, dacă este necesar, interesele strategice și suverane ale Uniunii în toate domeniile implicate, inclusiv autonomia strategică a Europei pe plan tehnologic sau industrial;

(b)

pentru Copernicus: [ 5,8 ] miliarde EUR;

(b)

pentru Copernicus: [ 6 ] miliarde EUR;

(c)

pentru SST/GOVSATCOM: [0,5 ] miliarde EUR.

(c)

pentru SST/GOVSATCOM: [1,2 ] miliarde EUR.

(a)

promovarea, în toate statele membre și de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, a unei participări cât mai ample și cât mai deschise posibil a întreprinderilor nou-înființate, a celor intrate recent pe piață, a întreprinderilor mici și mijlocii și a altor operatori economici, inclusiv printr-o cerință de subcontractare de către ofertanți;

(a)

promovarea în întreaga Uniune și de-a lungul întregului lanț de aprovizionare a unei participări cât mai ample și cât mai deschise a tuturor operatorilor economice, și mai ales a întreprinderilor nou-înfiinţate, a celor intrate recent pe piață, a întreprinderilor mici și mijlocii și a altor operatori economici, inclusiv printr-o cerință de subcontractare de către ofertanți;

(d)

favorizarea autonomiei Uniunii, în special din punct de vedere tehnologic;

(d)

stimularea autonomiei strategice a Uniunii, în special din punct de vedere industrial și tehnologic , de-a lungul întregului lanț valoric ;

(da)

respectarea principiilor accesului liber și concurenței echitabile în întreg lanțul de aprovizionare industrială, lansarea de cereri de ofertă pe baza unor informații transparente și actualizate, comunicarea de informații clare privind normele aplicabile în materie de achiziții publice, criteriile de selecție și de atribuire, precum și orice alte informații relevante care creează un mediu concurențial echitabil pentru toți potențialii ofertanți;

(a)

distribuția strictă a sarcinilor și a responsabilităților între entitățile implicate în punerea în aplicare a programului, în special între statele membre, Comisie, agenție și Agenția Spațială Europeană;

(a)

distribuția strictă a sarcinilor și a responsabilităților între entitățile implicate în punerea în aplicare a programului, în special între statele membre, Comisie, agenție și Agenția Spațială Europeană , pe baza atribuțiilor fiecărei organizații, îmbunătățind transparența, eficacitatea și eficiența costurilor și evitând suprapunerea activităților ;

(b)

controlul ferm al programului, inclusiv respectarea strictă a costurilor și a  calendarului de către toate entitățile, în domeniile lor de competență respective în conformitate cu prezentul regulament;

(b)

controlul ferm al programului, inclusiv respectarea strictă a costurilor și a  performanței tehnice de către toate entitățile, în domeniile lor de responsabilitate în conformitate cu prezentul regulament;

(d)

luarea sistematică în considerare a necesităților utilizatorilor serviciilor furnizate de componentele programului, precum și a evoluțiilor științifice și tehnologice legate de serviciile respective;

(d)

luarea sistematică în considerare a necesităților utilizatorilor serviciilor furnizate de componentele programului, precum și a evoluțiilor științifice și tehnologice legate de serviciile respective , inclusiv prin consultarea Forumurilor consultative ale utilizatorilor la nivel național și la nivelul Uniunii ;

—

activitățile legate de adoptarea și utilizarea serviciilor furnizate de componentele programului în sectorul public și în cel privat;

—

dezvoltarea de sinergii între aplicații;

—

dezvoltarea corespunzătoare a acestor servicii;

—

promovarea unui mediu stabil pe termen lung.

(ba)

să promoveze și să asigure adoptarea și utilizarea datelor și serviciilor furnizate de componentele programului, inclusiv dezvoltarea de aplicații și servicii în aval, bazate pe componentele programului;

(bb)

să pună în aplicare acțiuni în sprijinul unui sector spațial inovator al Uniunii în conformitate cu articolul 6;

(bc)

să sprijine accesul la finanțare prin instrumentele financiare din cadrul titlului III și al InvestEU, precum și, în cooperare cu BEI, prin instrumentele financiare create de BEI, care se adresează în special IMM-urilor;

(c)

să desfășoare activități de comunicare și de promovare și activități legate de comercializarea serviciilor oferite de Galileo și de EGNOS ;

(c)

să desfășoare activități de comunicare și de promovare și activități legate de comercializarea serviciilor oferite mai ales de Galileo , EGNOS și Copernicus ;

(ca)

în ceea ce privește Galileo și EGNOS: gestionarea Galileo și EGNOS, cum este menționat la articolul 43;

(d)

să îi furnizeze expertiză tehnică Comisiei.

(d)

să îi furnizeze expertiză tehnică Comisiei , evitând suprapunerea cu sarcinile ESA în temeiul articolul 27 și 31 .

(a)

gestionarea exploatării componentelor EGNOS și Galileo, astfel cum este menționată la articolul 43;

(ba)

să ofere recomandări Comisiei cu privire la prioritățile domeniului spațial din cadrul Orizont Europa și să participe la implementarea sa;

(c)

punerea în aplicare a activităților legate de dezvoltarea aplicațiilor și a serviciilor din aval bazate pe componentele programului.

(a)

în ceea ce privește Copernicus: dezvoltarea, proiectarea și construirea infrastructurii spațiale a Copernicus, inclusiv exploatarea infrastructurii respective;

(a)

în ceea ce privește Copernicus: dezvoltarea, proiectarea și construirea infrastructurii spațiale și terestre pentru Copernicus, inclusiv exploatarea infrastructurii respective;

(b)

în ceea ce privește Galileo și EGNOS: evoluția sistemelor, dezvoltarea segmentului terestru și proiectarea și dezvoltarea de sateliți ;

(b)

în ceea ce privește Galileo și EGNOS: sprijinirea agenției în executarea sarcinilor sale principale; când sunt prevăzute în acorduri specifice încheiate între agenție și Agenția Spațială Europeană, achiziții publice în numele și în contul agenției, pentru evoluția sistemelor, proiectarea și dezvoltarea segmentului terestru și proiectarea și dezvoltarea segmentului spațial ;

(c)

în ceea ce privește toate componentele programului: activități de cercetare și de dezvoltare în domeniile sale de expertiză .

(c)

în ceea ce privește toate componentele programului: activități de cercetare și de dezvoltare legate de infrastructura componentelor programului .

(ca)

încurajarea cooperării dintre statele membre și promovarea convergenței capacităților și a evoluțiilor lor tehnologice în segmentul spațial.

—

definește clar responsabilitățile și obligațiile Agenției Spațiale Europene în ceea ce privește programul;

—

impune respectarea de către Agenția Spațială Europeană a normelor de securitate ale programului Uniunii, în special în ceea ce privește prelucrarea informațiilor clasificate;

—

precizează condițiile de gestionare a fondurilor încredințate Agenției Spațiale Europene, în special în ceea ce privește achizițiile publice, procedurile de gestionare, rezultatele preconizate măsurate prin indicatori de performanță, măsurile aplicabile în caz de executare necorespunzătoare sau frauduloasă a contractelor în ceea ce privește costurile, calendarul și rezultatele, precum și strategia de comunicare și regimul proprietății asupra tuturor activelor corporale și necorporale; aceste condiții trebuie să fie în conformitate cu titlurile III și V din prezentul regulament și cu Regulamentul financiar;

—

impune participarea Comisiei și, dacă este relevant, a agenției la ședințele consiliului de evaluare a ofertelor al Agenției Spațiale Europene care privesc programul;

—

stabilește măsuri de monitorizare și de control, care includ în special un sistem de anticipare a costurilor, informarea sistematică a Comisiei sau, dacă este cazul, a agenției cu privire la costuri și la calendar și, în eventualitatea unei discrepanțe între bugetele, rezultatele și calendarele planificate, acțiuni corective care să asigure îndeplinirea sarcinilor atribuite în limitele bugetelor alocate și penalități la adresa Agenției Spațiale Europene, în cazul în care discrepanțele respective îi sunt imputabile în mod direct;

—

stabilește principiile pentru remunerarea Agenției Spațiale Europene, care trebuie să fie proporțională cu dificultatea sarcinilor ce trebuie îndeplinite și coerentă cu prețurile de pe piață și cu onorariile celorlalte entități implicate, inclusiv Uniunea, și care, dacă este cazul, poate să se bazeze pe indicatori de performanță; onorariile respective nu acoperă cheltuielile generale care nu sunt asociate cu activitățile încredințate de Uniune Agenției Spațiale Europene.

(a)

definește clar rolurile, responsabilitățile și obligațiile Comisiei, ale agenției și ale Agenției Spațiale Europene legate de program;

(b)

definește clar instrumentele de coordonare și control pentru implementarea componentelor programului, ținând cont de rolurile și responsabilitățile Comisiei în coordonarea globală a componentelor programului;

(c)

impune respectarea de către Agenția Spațială Europeană a normelor de securitate ale programului Uniunii, în special pentru prelucrarea informațiilor clasificate;

(d)

precizează condițiile de gestionare a fondurilor încredințate Agenției Spațiale Europene, inclusiv aplicarea normelor Uniunii privind achizițiile publice, în contextul procedurii de achiziții în numele Uniunii și pentru Uniune, procedurile de gestionare, rezultatele preconizate măsurate prin indicatori de performanță, măsurile aplicabile în caz de executare necorespunzătoare sau frauduloasă a contractelor în ceea ce privește costurile, calendarul și rezultatele, precum și strategia de comunicare și regimul proprietății asupra tuturor activelor corporale și necorporale; aceste condiții sunt în conformitate cu titlurile III și V din prezentul regulament și cu Regulamentul financiar;

(e)

impune participarea Comisiei și a agenției la ședințele consiliului de evaluare a ofertelor al Agenției Spațiale Europene care privesc programul, dacă aceasta din urmă efectuează achiziții în numele și pentru Uniune, în temeiul alineatului (1a);

(f)

stabilește măsuri de monitorizare și de control, care includ în special un sistem de anticipare a costurilor, informarea sistematică a Comisiei sau, dacă este cazul, a agenției cu privire la costuri și la calendar și, în eventualitatea unei discrepanțe între bugetele, rezultatele și calendarele planificate, acțiuni corective care să asigure îndeplinirea sarcinilor atribuite în limitele bugetelor alocate și sancţiuni la adresa Agenției Spațiale Europene, în cazul în care discrepanțele respective îi sunt imputabile în mod direct;

(g)

stabilește principiile pentru remunerarea Agenției Spațiale Europene, luând în considerare modelul său de cost ca entitate publică, care trebuie să fie proporțională cu dificultatea sarcinilor ce trebuie îndeplinite și coerentă cu prețurile de pe piață și cu onorariile celorlalte entități implicate, inclusiv Uniunea, și care, dacă este cazul, poate să se bazeze pe indicatori de performanță; onorariile respective nu acoperă cheltuielile generale care nu sunt asociate cu activitățile încredințate de Uniune Agenției Spațiale Europene;

(h)

cere Agenției Spațiale Europene să asigure o protecție deplină a intereselor Uniunii și a deciziilor sale, fapt care poate, de asemenea, să determine Agenția Spațială Europeană să își adapteze dispozițiile privind procesul decizional, metodele de management și răspunderea.

(a)

exploatarea infrastructurii spațiale a componentei Copernicus sau a unor părți ale acesteia, care poate fi încredințată EUMETSAT;

(a)

îmbunătățirea și exploatarea infrastructurii spațiale a componentei Copernicus sau a unor părți ale acesteia, care poate fi încredințată EUMETSAT;

(b)

implementarea serviciilor Copernicus sau a unor părți ale acestora, către agenții, organisme sau organizații relevante.

(b)

aplicarea serviciilor Copernicus sau a unor părți ale acestora, care pot fi încredințate unor agenții, organisme sau organizații relevante , gestionând și achiziția de informații relevante de la terți .

(a)

să țină seama de experiența statelor membre în domeniul securității și să se inspire din cele mai bune practici ale acestora;

(a)

să țină seama de experiența statelor membre în domeniul securității și să se inspire din cele mai bune practici și legislații naționale ale acestora;

(aa)

să țină seama experiența dobândită în urma funcționării programelor Galileo, EGNOS și Copernicus;

(da)

asigură securitatea cibernetică a programului;

(a)

iau măsuri care sunt cel puțin echivalente cu cele necesare pentru protecția infrastructurilor critice europene în sensul Directivei 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora (29) și cu cele necesare pentru protecția propriilor infrastructuri critice naționale, în vederea asigurării protecției infrastructurilor terestre de la sol care fac parte integrantă din program și care se află pe teritoriul lor;

(a)

iau măsuri care sunt cel puțin echivalente cu cele necesare pentru protecția infrastructurilor critice europene în sensul Directivei 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora (29) și cu cele necesare pentru protecția propriilor infrastructuri critice naționale, în vederea asigurării protecției infrastructurilor terestre care fac parte integrantă din program și care se află pe teritoriul lor;

(b)

gestionarea, întreținerea, îmbunătățirea continuă, evoluția și protejarea infrastructurii terestre, în special rețele, amplasamente și instalații de sprijin, inclusiv gestionarea modernizărilor și a uzurii morale;

(b)

gestionarea, întreținerea, îmbunătățirea continuă, evoluția și protejarea infrastructurii terestre, inclusiv finalizarea infrastructurii terestre care se află în afara teritoriului Uniunii, dar care este necesară pentru a-i oferi serviciului EGNOS acoperirea integrală a teritoriilor statelor membre situate din punct de vedere geografic în Europa, în special rețele, amplasamente și instalații de sprijin, inclusiv gestionarea modernizărilor și a uzurii morale;

(c)

dezvoltarea generațiilor viitoare ale sistemelor și evoluția serviciilor furnizate de Galileo și de EGNOS, fără a aduce atingere viitoarelor decizii privind perspectivele financiare ale Uniunii;

(c)

dezvoltarea generațiilor viitoare ale sistemelor și evoluția serviciilor furnizate de Galileo și de EGNOS, fără a aduce atingere viitoarelor decizii privind perspectivele financiare ale Uniunii , ținând seama de nevoile părților interesate și ale părților relevante ;

(ca)

sprijinirea dezvoltării și evoluției elementelor tehnologice fundamentale, cum ar fi chipseturile și receptoarele compatibile cu Galileo;

(cb)

sprijinirea dezvoltării unor aplicații din aval ale Galileo și EGNOS și a unor aplicații integrate în aval care să utilizeze atât EGNOS/Galileo, cât și Copernicus;

(e)

dezvoltarea pieței și punerea la dispoziție a serviciilor furnizate de Galileo și de EGNOS;

(e)

dezvoltarea pieței și punerea la dispoziție a serviciilor furnizate de Galileo și de EGNOS , în special pentru a maximiza beneficiile socioeconomice menționate la articolul 4 alineatul (1) ;

(c)

un serviciu pentru siguranța vieții (safety of life – SoL), care este gratuit pentru utilizatorii direcți și furnizează informații de poziționare și de sincronizare cu un nivel ridicat de continuitate, de disponibilitate și de precizie, inclusiv un mesaj de integritate care avertizează utilizatorii în caz de defecțiune a Galileo sau a altor GNSS sau în caz de semnale „în afara toleranței” emise de Galileo și de alte GNSS, pe care le amplifică în zona de acoperire, destinat în principal utilizatorilor pentru care siguranța este esențială, în special în sectorul aviației civile, pentru serviciile de navigație aeriană.

(c)

un serviciu pentru siguranța vieții (safety of life – SoL), care este gratuit pentru utilizatorii direcți și furnizează informații de poziționare și de sincronizare temporală cu un nivel ridicat de continuitate, de disponibilitate , de precizie și de integritate. Serviciul este oferit în conformitate cu Regulamentul privind AESA pentru a asigura respectarea cerințelor în materie de siguranță a aviației și include un mesaj de integritate care avertizează utilizatorii în caz de defecțiune a Galileo sau a altor GNSS sau în caz de semnale „în afara toleranței” emise de Galileo și de alte GNSS, pe care le amplifică în zona de acoperire, destinat în principal utilizatorilor pentru care siguranța este esențială, în special în sectorul aviației civile, pentru serviciile de navigație aeriană.