52018IP0528

EUR-Lex

Přístup k právu Evropské unie

Tento dokument je výňatkem z internetových stránek EUR-Lex

EUROPA
EUR-Lex úvodní stránka
EUR-Lex - 52018IP0528 - CS

Nápověda

Tipy pro vyhledávání

Nejste spokojení s tím, co se vám podařilo vyhledat? Zkuste Pokročilé vyhledávání

Dokument 52018IP0528

Rezoluţia Parlamentului European din 13 decembrie 2018 referitoare la tehnologia blockchain: o politică comercială orientată spre viitor (2018/2085(INI))

JO C 388, 13.11.2020, s. 141—149 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

HTML

PDF

Úřední věstník

13.11.2020

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 388/141

P8_TA(2018)0528

Tehnologia blockchain: o politică comercială orientată spre viitor

Rezoluţia Parlamentului European din 13 decembrie 2018 referitoare la tehnologia blockchain: o politică comercială orientată spre viitor (2018/2085(INI))

(2020/C 388/15)

Parlamentul European,

—	având în vedere articolul 207 alineatul (3) și articolul 218 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—	având în vedere Acordul General privind Comerțul cu Servicii,

—	având în vedere Acordul privind tehnologia informației al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC),

—	având în vedere programul de lucru al OMC privind comerțul electronic,

—	având în vedere acordul privind facilitarea comerțului al OMC,

—	având în vedere Convenția internațională pentru simplificarea și armonizarea regimurilor vamale, revizuită de Organizația Mondială a Vămilor (Convenția de la Kyoto revizuită),

—	având în vedere Rezoluția sa din 26 mai 2016 referitoare la monedele virtuale (1),

—	având în vedere Rezoluția sa din 5 iulie 2016 referitoare la o nouă strategie inovatoare și de perspectivă privind comerțul și investițiile (2),

—	având în vedere Rezoluția sa din 12 decembrie 2017 referitoare la „Către o strategie în domeniul comerțului digital” (3),

—	având în vedere Rezoluția sa din 16 mai 2017 referitoare la evaluarea aspectelor externe ale rezultatelor și administrării serviciilor vamale ca instrument pentru facilitarea comerțului și combaterea comerțului ilicit (4),

—	având în vedere Rezoluția sa din 12 septembrie 2017 referitoare la impactul comerțului internațional și al politicilor comerciale ale UE asupra lanțurilor valorice globale (5),

—	având în vedere Declarația comună privind comerțul și capacitarea economică a femeilor cu ocazia Conferinței ministeriale a OMC de la Buenos Aires, din decembrie 2017 (6),

—

având în vedere Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor – RGPD) (7),

—	având în vedere propunerea Comisiei cu privire la dispozițiile orizontale referitoare la fluxurile transfrontaliere de date și la protecția datelor cu caracter personal (în acordurile comerciale și de investiții ale UE),

—

având în vedere Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor cu privire la implementarea Strategiei de politică comercială „Comerț pentru toți – O politică comercială progresistă pentru valorificarea oportunităților oferite de globalizare” (COM(2017)0491),

—	având în vedere raportul din 2016 al consilierului științific principal al Biroului pentru știință din cadrul Guvernului britanic, intitulat „Distributed Ledger Technology: beyond block chain” (Tehnologia registrelor distribuite: dincolo de tehnologia „blockchain”) (8),

—	având în vedere Cartea albă din 2018 a Centrului pentru facilitarea comerțului și tranzacții electronice (ONU/CEFACT) cu privire la aplicațiile tehnice ale tehnologiei blockchain,

—

având în vedere declarația din 10 aprilie 2018 a 21 de state membre ale UE și a Norvegiei privind instituirea unui parteneriat european privind tehnologia blockchain (9), în urma căreia alte cinci state membre s-au alăturat parteneriatului, astfel încât numărul total al țărilor semnatare a ajuns acum la 27,

—	având în vedere lansarea de către Comisie a Observatorului și forumului UE privind tehnologia blockchain la 1 februarie 2018 (10),

—	având în vedere concluziile Consiliului din 19 octombrie 2017 (11),

—	având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru comerț internațional și avizele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie și ale Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-0407/2018),

întrucât în prezentul raport „blockchain” va fi considerată, cu excepția cazului când se prevede altfel, o tehnologie a registrelor private distribuite cu permisiune (DLT), care cuprinde o bază de date constituită din blocuri secvențiale de date care sunt adăugate prin consensul operatorilor de rețea;

B.	întrucât diverse studii de caz și industrii vor valorifica în mod diferit o combinație de lanțuri de blocuri private/publice, cu permisiune/fără permisiune;

întrucât fiecare bloc dintr-un lanț de blocuri conține o valoare „hash”, care verifică datele privind blocurile precedente, permițând astfel diferitelor părți să inițieze tranzacții cu încredere și răspundere sporite, având în vedere că datele stocate într-un registru nu pot fi falsificate cu ușurință;

D.	întrucât tehnologia blockchain cu sursă deschisă reprezintă baza evoluției ascendente a lanțurilor de blocuri cu permisiune la nivel mondial, contribuind la creșterea nivelului de încredere a participanților într-o anumită rețea de afaceri;

E.	întrucât tehnologia blockchain ar putea permite anumitor administratori să definească în mod clar rolurile, responsabilitățile, nivelurile de acces și drepturile de validare ale participanților;

F.	întrucât comerțul mondial se bazează pe un sector al lanțului de aprovizionare estimat la 16 mii de miliarde EUR, în cadrul căruia costurile ridicate de tranzacționare și formalitățile administrative împovărătoare conduc la procese și sisteme complexe, susceptibile de a fi afectate de erori;

G.	întrucât au fost lansate inițiative-pilot care au un potențial promițător de a reduce costurile de transport, de a face sectorul mai ecologic și de a stimula performanța economică;

H.	întrucât există cel puțin 202 inițiative guvernamentale în domeniul blockchain în 45 de țări din întreaga lume, iar economiile din regiunile Asia-Pacific, America și Orientul Mijlociu, în special, investesc în tehnologii blockchain pentru comerț;

întrucât tehnologia blockchain poate consolida și îmbunătăți politicile comerciale ale UE, cum ar fi acordurile de liber schimb (ALS), acordurile de recunoaștere reciprocă (MRA), în special în ceea ce-i privește pe operatorii economici autorizați (AEO), deciziile privind caracterul adecvat al datelor, precum și măsurile de apărare comercială;

întrucât tehnologia blockchain are un potențial semnificativ de îmbunătățire a transparenței și a trasabilității pe parcursul lanțului de aprovizionare, de a crește nivelul de încredere a participanților într-o anumită rețea, de a raționaliza controalele vamale și conformitatea cu reglementările, de a reduce costurile de tranzacționare, de a consolida caracterul imuabil și securitatea datelor și de a funcționa ca un instrument de combatere a corupției; întrucât beneficiile potențiale sunt însoțite de mai multe provocări, cum ar fi securitatea cibernetică;

întrucât tehnologia blockchain poate oferi un cadru de transparență într-un lanț de aprovizionare, poate reduce corupția, poate depista evaziunea fiscală, poate permite urmărirea plăților ilegale și poate combate spălarea banilor bazată pe activități comerciale; întrucât există riscuri asociate cu utilizarea unor aplicații blockchain nepermise pentru activități infracționale, inclusiv evaziunea fiscală, evitarea obligațiilor fiscale și spălarea banilor bazată pe activități comerciale; întrucât Comisia și statele membre trebuie să monitorizeze și să abordeze aceste probleme în regim de urgență;

întrucât tehnologia blockchain continuă să evolueze în domeniul comerțului internațional și, prin urmare, necesită o abordare favorabilă inovării, favorizantă și încurajatoare, care asigură securitate juridică și, în același timp, promovează protecția consumatorilor, a investitorilor și a mediului, sporind valoarea socială a tehnologiei, reducând decalajul digital și îmbunătățind competențele digitale ale cetățenilor;

întrucât tehnologia blockchain poate furniza tuturor părților implicate în comerț, fie ele publice sau private, acces permanent în timp real la o bază de date imuabile, cu marcă temporală, care conține documente referitoare la tranzacții, contribuind astfel la sporirea încrederii, la evitarea problemelor de conformitate și la combaterea utilizării bunurilor contrafăcute sau a documentelor false;

N.	întrucât unele regiuni și zone metropolitane din UE au început deja să dezvolte această tehnologie prin proiecte și programe specifice, pe baza propriilor caracteristici și prin crearea de rețele pentru răspândirea bunelor practici,

Politica comercială a Uniunii Europene

recunoaște că, în pofida succeselor comerciale anterioare, ALS ale UE au un mare potențial neexploatat și nu au fost încă utilizate pe deplin, în medie, numai 67 % dintre exportatori și 90 % dintre importatorii din UE utilizând tarifele preferențiale atât în Uniune, cât și în țările sau regiunile partenere ale acesteia și recomandă să se analizeze soluțiile tehnice care ar putea crește utilizarea ALS și exporturile; ia notă de faptul că exportatorii și-ar putea încărca toate documentele într-o aplicație aparținând unei autorități publice și având la bază tehnologia blockchain și ar putea să dovedească astfel conformitatea cu tratamentul preferențial acordat în baza ALS, cum ar fi calificarea pentru regulile de origine preferențiale, măsurile sanitare și fitosanitare (SPS) și dispozițiile privind comerțul și dezvoltarea durabilă; consideră că tehnologia blockchain ar putea îmbunătăți dispozițiile privind cumulul din cadrul acordurilor de liber schimb;

consideră că procedurile de obținere a certificării atât pentru regulile de origine preferențiale, cât și pentru cele nepreferențiale, sunt costisitoare și greoaie pentru întreprinderi; consideră că, în cazul tratamentului preferențial, tehnologia blockchain poate contribui la stabilirea naționalității economice a unui produs; consideră, în plus, că, în cazul tratamentului nepreferențial, tehnologia blockchain ar putea veni în sprijinul utilizării proporționale de către Uniune a instrumentelor de apărare comercială, prin asigurarea transparenței în ceea ce privește proveniența bunurilor care intră pe piața europeană și a unei imagini de ansamblu asupra afluxului de importuri, astfel încât să se asigure condiții de concurență mai echitabile pentru întreprinderi;

subliniază faptul că tehnologia blockchain are potențialul de a sprijini agenda privind comerțul și dezvoltarea durabilă prin asigurarea încrederii în proveniența materiilor prime și a bunurilor, procese de producție și lanțuri de aprovizionare transparente și conformitatea acestora cu normele internaționale în materie de drepturi în domeniul social, al muncii și al mediului, având în vedere relevanța deosebită pentru minereurile din zone de conflict, traficul ilicit de bunuri culturale, controlul exporturilor și corupția; subliniază faptul că tehnologia blockchain ar putea contribui la efortul de sustenabilitate al societăților și ar putea promova un comportament responsabil în afaceri;

consideră că acordurile de recunoaștere reciprocă (ARR) ale operatorilor economici autorizați (AEO) oferă întreprinderilor posibilitatea de a-și diversifica lanțurile de aprovizionare prin reducerea duratei și a costurilor asociate procedurilor vamale transfrontaliere; observă că există probleme de implementare care trebuie abordate; are convingerea că tehnologia blockchain oferă potențialul de a reduce incertitudinea asociată cu punerea în aplicare a acordurilor de recunoaștere reciprocă ale operatorilor economici autorizați (AEO) printr-un schimb neîntrerupt de date;

Aspecte externe ale facilitării activităților comerciale și vamale

salută ferm acordul privind facilitarea comerțului (TFA), considerându-l o bază pentru explorarea de către membrii OMC a noi modalități de facilitare a comerțului, inclusiv prin intermediul tehnologiei blockchain; salută eforturile UE de menținere și consolidare a OMC și angajamentul său față de un sistem comercial bazat pe norme, în vederea asigurării unor condiții de concurență echitabile și a aplicării normelor privind comerțul mondial;

consideră că tehnologia blockchain ar putea să permită autorităților vamale să obțină automat informațiile necesare pentru o declarație vamală, să reducă necesitatea verificării manuale și a dovezilor scrise și să furnizeze simultan tuturor părților relevante o actualizare exactă a situației și a caracteristicilor mărfurilor care intră în UE, îmbunătățind astfel capacitățile de trasabilitate și transparența;

consideră că digitalizarea va permite un schimb de informații mai eficient și mai transparent; consideră că tehnologia blockchain poate permite producătorilor, laboratoarelor, operatorilor de logistică, autorităților de reglementare și consumatorilor să aibă acces la toate informațiile necesare privind, de exemplu, proveniența, testarea, certificarea și acordarea licenței și să partajeze astfel de informații; constată că tehnologia blockchain ar putea, de asemenea, să contribuie la emiterea corespunzătoare a certificatelor electronice; consideră că digitalizarea și utilizarea aplicațiilor pe parcursul lanțului de aprovizionare constituie atât condiții prealabile, cât și completări necesare pentru ca tehnologia blockchain să funcționeze pe deplin; observă că între statele membre există diferențe substanțiale în ceea ce privește digitalizarea;

consideră că adoptarea tehnologiei blockchain pe parcursul lanțului de aprovizionare poate crește eficiența, viteza și volumul comerțului mondial prin limitarea costurilor asociate cu tranzacțiile internaționale și prin sprijinirea întreprinderilor să identifice noi parteneri comerciali și poate duce la creșterea protecției și încrederii consumatorilor în comerțul electronic;

subliniază aplicarea tehnologiei blockchain în special în următoarele moduri:

(a)	consolidarea certitudinii atât în ceea ce privește proveniența, cât și drepturile de proprietate intelectuală asupra mărfurilor, reducându-se astfel riscul intrării mărfurilor ilicite, inclusiv a mărfurilor false și contrafăcute, în lanțul de aprovizionare,

(b)	punerea la dispoziția autorităților a unor informații precise cu privire la momentele în care un bun putea să fie avariat/manipulat incorect într-un lanț de aprovizionare,

(c)	îmbunătățirea transparenței și a trasabilității, prin acordarea posibilității tuturor participanților să își înregistreze tranzacțiile și să partajeze aceste informații în rețea,

(d)	asigurarea protecției și a încrederii consumatorilor prin punerea la dispoziția lor a unor informații detaliate cu privire la produse și prin contribuția la efortul de sustenabilitate al întreprinderilor,

(e)	reducerea costurilor de gestionare a lanțului de aprovizionare, prin eliminarea necesității intermediarilor și a costurilor asociate, precum și a cerinței fizice de a produce, de a transporta și de a prelucra documentația pe suport de hârtie,

(f)	îmbunătățirea aplicării unui proces corect de plată a taxelor și a TVA-ului și a colectării veniturilor în cadrul politicii comerciale, precum și

(g)

reducerea duratei totale de tranzit al mărfurilor, prin automatizarea sarcinilor care sunt realizate în mod obișnuit prin mijloace manuale; ia act de beneficiile asociate, în special lanțurilor de aprovizionare exact la timp, în ceea ce privește reducerea costurilor și a amprentei de carbon a sectorului logistic;

10.

ia act de faptul că infractorii pot manipula comerțul legitim pentru a-și masca activitățile ilicite, cum ar fi spălarea banilor bazată pe activități comerciale, prin modificarea ilicită a documentelor necesare prin intermediul raportărilor false, de exemplu prin supraevaluarea sau subevaluarea bunului în cauză; consideră că tehnologia blockchain poate permite autorităților vamale și altor autorități să ia măsurile necesare în timp util, cu promptitudine și în mod coordonat, pentru a expune fluxurile financiare ilicite;

Fluxurile transfrontaliere de date și protecția datelor

11.

recunoaște că fluxurile transfrontaliere de date sunt o parte integrantă a comerțului internațional cu bunuri și servicii și a arhitecturii tehnologiei blockchain;

12.

subliniază potențialul tehnologiei blockchain de validare a tranzacțiilor dintr-un lanț de aprovizionare internațional prin definirea unor niveluri de acces și proceduri de validare pentru participanți;

13.

constată conexiunea dintre tehnologia blockchain și fluxurile de date transfrontaliere aferente activităților comerciale; observă că o rețea privată de registre cu permisiune poate genera încredere între platforme prin integrarea datelor din mai multe surse; recunoaște importanța fluxurilor transfrontaliere de date pentru creșterea economică și pentru crearea de locuri de muncă; subliniază diferența dintre datele cu caracter personal și datele fără caracter personal din lanțurile de blocuri;

14.

recunoaște problemele ridicate de relația dintre tehnologiile blockchain și punerea în aplicare a RGPD; subliniază că implementarea tehnologiei blockchain ar trebui să respecte toate dispozițiile legislative existente și viitoare ale UE în materie de protecție a datelor și viață privată; subliniază că tehnologia blockchain poate oferi soluții pentru dispozițiile referitoare la „protecția datelor începând cu momentul conceperii” la punerea în aplicare a RGPD pe baza principiilor lor comune de asigurare a unor date securizate și autoreglementate; subliniază efectul limitat al RGPD asupra tranzacțiilor comerciale, deoarece lanțurile de blocuri private cu permisiune nu conțin date cu caracter personal; recunoaște, totuși, necesitatea unor garanții necesare și a unei supravegheri reglementare; subliniază că RGPD se aplică doar în cazul datelor cu caracter personal; invită Comisia să examineze mai în profunzime acest aspect;

15.

recunoaște necesitatea conceperii tehnologiei blockchain în conformitate cu dreptul de a fi uitat și constată că utilizatorii verificați ai tehnologiei și ai aplicațiilor blockchain ar trebui să aibă în orice moment acces la toate datele referitoare la tranzacțiile în care sunt implicați, în conformitate cu drepturile lor de acces;

16.

își reiterează apelul la instituirea unor dispoziții care să permită funcționarea completă a ecosistemului digital și la promovarea fluxurilor transfrontaliere de date în cadrul acordurilor de liber schimb; observă, în această privință, că deciziile privind caracterul adecvat nu facilitează fluxul liber de date fără caracter personal; solicită, prin urmare, Comisiei să negocieze angajamente obligatorii și executorii cu privire la transferurile de date în cadrul acordurilor de liber schimb, inclusiv în ceea ce privește datele fără caracter personal;

17.

subliniază că tehnologia blockchain este o nouă paradigmă a stocării și gestionării datelor capabilă să descentralizeze modalitățile de interacțiune umană, piețele, sectorul bancar și comerțul internațional; subliniază faptul că dezvoltarea tehnologiei blockchain deschide noi perspective, dar ridică și probleme în ceea ce privește protecția datelor, transparența și infracționalitatea financiară, deoarece odată ce datele au fost introduse, ele sunt imuabile și sunt partajate cu toți participanții, ceea ce asigură securitatea și integritatea acestora; cere să se facă tot ceea ce este posibil, inclusiv la nivel național, pentru a se garanta că tehnologia are un caracter nefalsificabil și imuabil și că dreptul fundamental la protecția datelor nu este pus în pericol;

18.

recunoaște provocarea pe care o reprezintă relația dintre tehnologiile blockchain și punerea în aplicare a cadrului UE privind protecția datelor, și anume Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD), și reamintește că, prin urmare, această relație ar putea evidenția un conflict între protecția drepturilor fundamentale, pe de o parte, și promovarea inovării, pe de altă parte; sugerează că este necesar să se garanteze că tehnologiile blockchain sunt pe deplin conforme cu cadrul UE privind protecția datelor și că respectă în întregime principiile prevăzute în legislația UE, în special în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal ca drept fundamental în temeiul articolului 8 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și al articolului 16 alineatul (1) din TFUE;

19.

subliniază, în plus, că tehnologiile blockchain nu sprijină în mod automat suveranitatea datelor, în parte ca urmare a conflictului descris mai sus, și, prin urmare, trebuie special concepute pentru a face acest lucru, având în vedere că pot să genereze riscuri în privința protecției datelor;

20.

subliniază că, dacă este concepută în mod adecvat, tehnologia blockchain ar trebui să respecte principiul protecției datelor din faza de proiectare, care are rolul de a oferi persoanelor vizate un control mai strict asupra datelor lor, în conformitate cu Regulamentul general privind protecția datelor; subliniază, de asemenea, că datele cu caracter personal dintr-un lanț de blocuri nu sunt, în mod normal, anonime, ceea ce le aduce sub incidența RGPD; insistă asupra faptului că tehnologiile blockchain ar trebui să fie pe deplin compatibile cu legislația UE, inclusiv atunci când sunt utilizate pentru prelucrarea datelor cu caracter personal; recomandă, în acest sens, ca tehnologiile blockchain și aplicațiile să integreze mecanisme care să garanteze că datele pot fi complet anonime, garantând astfel că acestea nu stochează decât date care nu se referă la o persoană fizică identificată sau identificabilă;

21.

subliniază faptul că viitoarele aplicații blockchain ar trebui să introducă mecanisme care să protejeze datele cu caracter personal și viața privată a utilizatorilor și să garanteze că datele pot fi complet anonime; invită Comisia și statele membre să finanțeze cercetarea, în special cercetarea universitară și inovarea, în legătură cu noi tehnologii blockchain care să fie compatibile cu RGPD și care să se bazeze pe principiul protecției datelor din faza de proiectare, cum ar fi zk-SNARK (zero-knowledge succinct non-interactive arguments of knowledge);

22.

consideră că, pentru a se evita încălcarea dreptului fundamental la protecția datelor cu caracter personal, tehnologia blockchain nu ar trebui să fie utilizată pentru prelucrarea datelor cu caracter personal până când organizația utilizatorilor în cauză va fi în măsură să garanteze conformitatea cu RGPD și să asigure respectarea drepturilor de rectificare și de ștergere a datelor;

23.

scoate în evidență faptul că utilizatorii lanțurilor de blocuri pot fi, în același timp, operatori de date pentru datele cu caracter personal pe care le încarcă în registru, precum și persoane împuternicite de operatori, datorită faptului că stochează în întregime un exemplar al registrului pe calculatorul propriu;

24.

observă că, în cazurile în care lanțul de blocuri conține date cu caracter personal, natura imuabilă a unor tehnologii blockchain poate fi incompatibilă cu „dreptul la ștergerea datelor” prevăzut la articolul 17 din RGPD;

25.

constată cu îngrijorare că, în cazurile în care lanțul de blocuri conține date cu caracter personal, este posibil ca proliferarea copiilor datelor într-un lanț de blocuri să fie incompatibilă cu principiul reducerii la minimum a datelor menționat la articolul 5 din RGPD;

26.

invită Comitetul european pentru protecția datelor să emită orientări și recomandări pentru a se garanta că tehnologia blockchain este conformă cu legislația UE;

27.

constată cu îngrijorare lipsa oricărei referiri la implicațiile grave ale aplicării tehnologiei blockchain, în special în domenii precum combaterea spălării banilor, a evaziunii fiscale și a finanțării terorismului; consideră că orice utilizare a tehnologiilor blockchain ar trebui precedată de stabilirea a ceea ce va fi stocat în lanț și în afara lui, datele cu caracter personal fiind stocate în afara acestuia;

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile)

28.

consideră că inovarea și promovarea în privința tehnologiei blockchain pot crea IMM-urilor posibilități economice care le permit să se extindă la nivel internațional și să facă față costurilor asociate cu exportul, prin facilitarea interacțiunii cu consumatorii, autoritățile vamale, organismele de reglementare naționale și internaționale și alte întreprinderi implicate în lanțul de aprovizionare; adaugă faptul că infrastructura blockchain poate contribui la introducerea pe piață rapidă și la prețuri avantajoase a produselor și serviciilor;

29.

subliniază avantajele pe care tehnologia blockchain le-ar putea asigura IMM-urilor prin facilitarea comunicării inter pares, a utilizării instrumentelor de colaborare și a garantării plăților, facilitând desfășurarea afacerilor și reducând riscul de neplată și cheltuielile de judecată ale executării contractelor prin utilizarea contractelor inteligente; recunoaște necesitatea de a asigura faptul că dezvoltarea tehnologiei blockchain în comerțul internațional include IMM-urile; subliniază faptul că, în prezent, contractele inteligente pot să nu fie suficient de mature pentru a fi considerate aplicabile din punct de vedere juridic în cadrul oricărui regulament sectorial și este necesară o evaluare suplimentară a riscurilor;

30.

recunoaște perspectivele pe care introducerea tehnologiei blockchain le deschide, inclusiv pentru IMM-uri, ca parte a politicii comerciale a UE, tehnologie care ar putea aduce, printre alte beneficii, scăderea costurilor de tranzacționare și creșterea eficienței; recunoaște, de asemenea, faptul că tehnologia blockchain oferă posibilitatea creșterii încrederii în actualul sistem comercial prin punerea la dispoziție a unui registru de tranzacții imuabil; recunoaște, totuși, că, în cazurile care nu intră sub incidența politicii comerciale a UE, aplicarea acestei tehnologii poate prezenta riscuri de spălare a banilor și poate facilita finanțarea criminalității organizate;

Interoperabilitate, modularitate și interacțiuni cu tehnologiile conexe

31.

ia în serios problemele de modularitate asociate cu implementarea sistemelor blockchain, în contextul extinderii rețelelor internaționale de comerț;

32.

constată proliferarea unor lanțuri de blocuri de date diferite care înregistrează date privitoare la tranzacții în registre private și publice separate; recunoaște că există o nevoie crescândă de a dezvolta standarde globale de interoperabilitate pentru a integra tranzacțiile implicând mai multe structuri blockchain în jurul deplasării unui element pe parcursul unui lanț de aprovizionare, pentru a stimula interoperabilitatea sistemelor, inclusiv a sistemelor de operare pre-existente; invită Comisia să intensifice colaborarea cu ISO și cu alte organisme de standardizare relevante;

33.

ia în considerare posibilele interacțiuni dintre tehnologiile blockchain și alte inovații în domeniul comerțului internațional; subliniază necesitatea de a analiza oportunitățile și provocările legate de evoluțiile din domeniul tehnologiilor blockchain; solicită continuarea cercetării cu privire la aplicabilitatea acestora în cazul transformării digitale și automatizării comerțului internațional, precum și în sectorul public, în special în cadrul programului Europa digitală;

Concluzii

34.

invită Comisia să urmărească evoluțiile din domeniul tehnologiei blockchain, în special proiectele/inițiativele pilot în curs legate de lanțul de aprovizionare internațional și de aspectele externe privind domeniul vamal și procesele de reglementare; invită Comisia să elaboreze un document strategic orizontal, implicând direcțiile generale relevante, cu privire la adoptarea tehnologiilor blockchain în domeniul comerțului și al gestionării lanțului de aprovizionare, precum și în domeniul proprietății intelectuale și, în special, în combaterea contrafacerii; invită Comisia să evalueze aspectele juridice și de guvernanță ale tehnologiei blockchain și dacă această tehnologie oferă soluții mai bune pentru tehnologiile existente și emergente care pot aborda provocările actuale din cadrul politicii comerciale a UE; invită Comisia să urmărească evoluțiile din domeniul tehnologiei blockchain, în special proiectele/inițiativele pilot în curs legate de lanțul de aprovizionare internațional; invită Comisia să elaboreze un document strategic cu privire la adoptarea tehnologiilor blockchain în domeniul comerțului și al gestionării lanțului de aprovizionare; consideră că scopul trebuie să fie atragerea sprijinului operatorilor în domeniul tehnologiei blockchain pentru proiecte și inițiative care vizează lanțurile de aprovizionare internaționale și determinarea acestora să dezvolte proiecte comune, în cadrul cărora să fie integrate identitatea, proveniența și stocarea datelor a numeroși parteneri;

35.

solicită Comisiei să elaboreze un set de principii directoare pentru aplicarea tehnologiei blockchain în comerțul internațional, pentru a oferi industriei și autorităților vamale și de reglementare un nivel suficient de securitate juridică care să încurajeze utilizarea tehnologiei blockchain și inovarea în acest domeniu; subliniază că legiferarea tehnologiei care stă la baza aplicațiilor ar limita inovarea și crearea noilor aplicații; subliniază că este important ca UE, în special industria Uniunii, să își asume rolul de lider și responsabilitatea în domeniul tehnologiilor blockchain și să asigure condiții de concurență echitabile în ceea ce privește concurența mondială și în domeniul dezvoltării și al mediului de reglementare; subliniază importanța dialogului și a schimbului de practici, precum și consolidarea competențelor și a competențelor digitale; invită Comisia să colaboreze cu statele membre în vederea lansării și a monitorizării unor proiecte-pilot, utilizând tehnologia blockchain în comerțul internațional, pentru a testa beneficiile acesteia;

36.

încurajează Comisia să conlucreze cu statele membre în vederea simplificării și creșterii fluxului de informații legate de facilitarea schimburilor comerciale, prin adoptarea, printre altele, a unor tehnologii ale informației și comunicării adecvate;

37.

invită Comisia să înființeze în cadrul DG Comerț un grup consultativ privind tehnologia blockchain și să elaboreze o notă explicativă privitoare la proiectele pilot de utilizare a lanțurilor de blocuri private cu permisiune pe tot parcursul lanțului de aprovizionare, implicând autoritățile vamale și alte autorități transfrontaliere și luând în considerare drepturile de proprietate intelectuală și lupta împotriva contrafacerii; recunoaște faptul că, deși tehnologia blockchain se află încă în stadiile incipiente ale dezvoltării, acest sector are nevoie de o strategie pentru implementarea eficace a acestei tehnologii;

38.

solicită Comisiei să examineze modalitățile prin care tehnologia blockchain ar putea sprijini comerțul și dezvoltarea durabilă; reamintește poziția Parlamentului, potrivit căreia măsurile care sprijină o strategie a UE privind comerțul digital ar trebui să fie pe deplin conforme cu obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) și să contribuie la realizarea acestora, inclusiv a ODD 5 privind egalitatea de gen și capacitarea femeilor; reamintește poziția Parlamentului cu privire la importanța promovării participării femeilor la STIM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) și a eliminării diferențelor dintre bărbați și femei în ceea ce privește accesul la noile tehnologii și utilizarea acestora;

39.

invită Comisia să efectueze investigații în materie de politică privind modul în care tehnologia blockchain poate moderniza politicile Uniunii de apărare comercială, pentru a le consolida legitimitatea și pentru a asigura respectarea acestora;

40.

solicită Comisiei să evalueze caracterul optim al arhitecturii blockchain care menține datele private în afara lanțului;

41.

invită Comisia să evalueze modalitățile de intensificare a facilitării comerțului și a securității prin intermediul tehnologiei blockchain, incluzând conceptul AEO;

42.

încurajează Comisia să colaboreze cu organizațiile internaționale și să contribuie la activitatea acestora și la proiectele actuale privind elaborarea unui set de standarde și principii care să stea la baza reglementărilor menite să faciliteze utilizarea tehnologiei blockchain;

43.

solicită Uniunii Europene și statelor sale membre să joace un rol de lider în procesul de standardizare și securitate a tehnologiei blockchain și să colaboreze cu partenerii internaționali și cu toate părțile interesate relevante și cu industriile pentru a elabora standarde în tehnologia blockchain, inclusiv în ceea ce privește terminologia, dezvoltarea și implementarea tehnologiei în domeniul comerțului și al gestionării lanțului de aprovizionare; subliniază că securitatea cibernetică este esențială pentru aplicațiile blockchain, inclusiv pentru comerțul internațional; invită Comisia să analizeze provocările în materie de securitate, să evalueze riscurile tehnologice, cum ar fi informatica cuantică și să întreprindă acțiuni pentru a le aborda;

44.

invită Comisia să colaboreze cu părțile interesate relevante pentru a examina și a elabora un cadru de soluționare a problemelor legate de interoperabilitatea și compatibilitatea între sistemele blockchain;

45.

salută lansarea „Observatorului și forumului UE privind tehnologia blockchain” și îl încurajează să studieze aplicațiile destinate facilitării comerțului internațional; solicită Comisiei să analizeze posibilitatea extinderii mandatului Observatorului și forumului UE privind tehnologia blockchain și să implice părțile interesate relevante de la nivel local și mondial în vederea abordării provocărilor viitoare și a promovării sprijinului pentru factorii de decizie;

46.

invită Comisia să preia inițiativa în ceea ce privește evaluarea și dezvoltarea în continuare a tehnologiilor blockchain, inclusiv în sectoare specifice, cum ar fi cele care intră sub incidența politicii comerciale a UE, și să înființeze un grup consultativ privind tehnologia blockchain, care ar trebui să includă experți în combaterea spălării banilor și a evaziunii fiscale, în protecția datelor și în criminalitatea organizată;

47.

reamintește Comisiei că UE are ocazia de a deveni un actor principal în domeniul tehnologiei blockchain și al comerțului internațional și că ar trebui să fie un actor influent în modelarea propriei dezvoltări la nivel mondial, împreună cu partenerii săi internaționali;

o o

48.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și SEAE.

(1) JO C 76, 28.2.2018, p. 76.

(2) JO C 101, 16.3.2018, p. 30.

(3) JO C 369, 11.10.2018, p. 22.

(4) JO C 307, 30.8.2018, p. 44.

(5) JO C 337, 20.9.2018, p. 33.

(6) https://www.wto.org/english/thewto_e/minist_e/mc11_e/genderdeclarationmc11_e.pdf

(7) JO L 119, 4.5.2016, p. 1.

(8) https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/492972/gs-16-1-distributed-ledger-technology.pdf

(9) https://ec.europa.eu/digital-single-market/en/news/european-countries-join-blockchain-partnership

(10) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-521_ro.htm

(11) http://www.consilium.europa.eu/media/21611/19-euco-final-conclusions-ro.pdf

Nahoru

Vyberte pokusně zaváděné prvky, které byste chtěli vyzkoušet