(1)

La 17 decembrie 2019, Comisia a adoptat strategia anuală privind creșterea durabilă, care marchează începutul semestrului european 2020 pentru coordonarea politicilor economice. Comisia a ținut cont în mod corespunzător de Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017. De asemenea, la 17 decembrie 2019, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului (2), Raportul privind mecanismul de alertă, în care nu a identificat Malta ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat. În aceeași zi, Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro.

(2)

Raportul de țară pentru Malta din 2020 a fost publicat la 26 februarie 2020. Acesta a evaluat progresele realizate de Malta în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu la 9 iulie 2019 (3) (denumite în continuare „recomandările specifice fiecărei țări din 2019”), măsurile luate pentru a da curs recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate în anii anteriori, precum și progresele realizate de Malta în direcția îndeplinirii obiectivelor sale naționale din cadrul strategiei Europa 2020.

(3)

La 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat în mod oficial epidemia de COVID-19 pandemie mondială. Este vorba despre o urgență majoră în materie de sănătate publică pentru cetățeni, societăți și economii. Pandemia exercită o presiune uriașă asupra sistemelor naționale de sănătate, perturbă lanțurile de aprovizionare mondiale, duce la volatilitatea piețelor financiare, generează șocuri asupra cererii consumatorilor și produce efecte negative în diferite sectoare. Pandemia pune în pericol locurile de muncă și veniturile cetățenilor, precum și activitatea întreprinderilor. Aceasta a produs un șoc economic major care are deja repercusiuni grave în Uniune. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare prin care solicită un răspuns economic coordonat la criză, care să implice toți actorii de la nivel național și de la nivelul Uniunii.

(4)

Mai multe state membre au declarat starea de urgență sau au introdus măsuri de urgență. Orice măsuri de urgență ar trebui să fie strict proporționale, necesare, limitate în timp și în concordanță cu standardele europene și internaționale. Acestea ar trebui să fie supuse controlului democratic și unui control judiciar independent.

(5)

La 20 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare privind activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere. Clauza derogatorie generală, prevăzută la articolul 5 alineatul (1), la articolul 6 alineatul (3), la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, precum și la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (4), facilitează coordonarea politicilor bugetare în perioade de încetinire marcată a creșterii economice. În comunicarea sa din 20 martie 2020, Comisia a considerat că, având în vedere că se așteaptă ca pandemia de COVID-19 să antreneze o încetinire marcată a creșterii economice, sunt întrunite condițiile pentru activarea clauzei derogatorii generale și a cerut Consiliului să aprobe această concluzie. La 23 martie 2020, miniștrii de finanțe ai statelor membre au fost de acord cu evaluarea Comisiei. Aceștia au fost de acord că încetinirea marcată a creșterii economice necesită un răspuns ferm, ambițios și coordonat. Activarea clauzei derogatorii generale permite o abatere temporară de la traiectoria de ajustare, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, cu condiția ca această abatere să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu. În ceea ce privește componenta corectivă, Consiliul poate decide, de asemenea, pe baza unei recomandări a Comisiei, să adopte o traiectorie fiscal-bugetară revizuită. Clauza derogatorie generală nu suspendă procedurile Pactului de stabilitate și de creștere. Aceasta autorizează statele membre să se abată de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal, permițând în același timp Comisiei și Consiliului să ia măsurile necesare de coordonare a politicilor în cadrul Pactului.

(6)

Sunt necesare acțiuni susținute pentru a limita și a controla răspândirea pandemiei de COVID-19, pentru a consolida reziliența sistemelor naționale de sănătate, pentru a atenua consecințele socioeconomice ale pandemiei prin măsuri de sprijin pentru întreprinderi și gospodării, precum și pentru a asigura condițiile sanitare și în materie de siguranță la locul de muncă adecvate pentru a permite reluarea activității economice. Uniunea ar trebui să utilizeze pe deplin diversele instrumente de care dispune pentru a sprijini eforturile statelor membre în aceste domenii. În paralel, statele membre și Uniunea ar trebui să colaboreze pentru a pregăti măsurile necesare pentru a conduce la revenirea la o funcționare normală a societăților și a economiilor noastre și la o creștere durabilă, integrând, printre altele, tranziția verde și transformarea digitală și valorificând lecțiile învățate în urma crizei.

(7)

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a evidențiat flexibilitatea pe care o oferă piața internă din perspectiva adaptării la situații extraordinare. Cu toate acestea, pentru a se asigura o tranziție rapidă și fără dificultăți către faza de redresare și reluarea liberei circulații a bunurilor, a serviciilor și a lucrătorilor, măsurile excepționale care împiedică funcționarea normală a pieței interne ar trebui eliminate de îndată ce nu mai sunt indispensabile. Criza actuală a demonstrat necesitatea elaborării de planuri de pregătire pentru situații de criză în sectorul sănătății. Strategiile îmbunătățite de achiziții, lanțurile de aprovizionare diversificate și rezervele strategice de bunuri esențiale sunt printre elementele-cheie în elaborarea unor planuri mai ample de pregătire pentru situații de criză.

(8)

Legiuitorul Uniunii a modificat deja cadrele legislative relevante prin intermediul Regulamentelor (UE) 2020/460 (5) și (UE) 2020/558 (6) ale Parlamentului European și ale Consiliului pentru a permite statelor membre să mobilizeze toate resursele neutilizate din fondurile structurale și de investiții europene, astfel încât să poată contracara efectele excepționale ale pandemiei de COVID-19. Aceste modificări vor oferi o flexibilitate suplimentară, precum și proceduri simplificate și optimizate. Pentru a atenua presiunile asupra fluxurilor de numerar, statele membre pot beneficia, de asemenea, de o rată de cofinanțare de 100 % din bugetul Uniunii pentru exercițiul contabil 2020-2021. Malta este încurajată să valorifice pe deplin aceste posibilități pentru a veni în ajutorul persoanelor și sectoarelor celor mai afectate.

(9)

Malta și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2020 la 30 aprilie 2020 și Programul de stabilitate pentru 2020 la 2 mai 2020. Pentru a se ține seama de interconexiunile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(10)

În prezent, Malta se încadrează în componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere.

(11)

În cadrul Programului său de stabilitate pentru 2020, guvernul preconizează o deteriorare a soldului global, de la un excedent de 0,5 % din produsul intern brut (PIB) în 2019 la un deficit de 7,5 % din PIB în 2020. Se estimează că deficitul va scădea la 3,6 % din PIB în 2021. După ce a scăzut la 43,1 % din PIB în 2019, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 54,5 % în 2020, în conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2020. Perspectivele macroeconomice și fiscal-bugetare sunt afectate de un grad ridicat de incertitudine din cauza pandemiei de COVID-19.

(12)

Ca răspuns la pandemia de COVID-19 și în cadrul unei abordări coordonate la nivelul Uniunii, Malta a adoptat la timp măsuri bugetare menite să consolideze capacitatea sistemului său de sănătate, să țină sub control pandemia și să ofere ajutor persoanelor și sectoarelor care au fost afectate în mod special. Conform Programului de stabilitate pentru 2020, aceste măsuri bugetare au reprezentat 4,1 % din PIB. Măsurile includ suplimente salariale pentru sectoarele aflate în dificultate, creșterea capacității sistemelor de sănătate și măsuri sociale legate de pandemia de COVID-19. În plus, Malta a anunțat măsuri care, deși nu au un impact bugetar direct, vor contribui la furnizarea de sprijin sub formă de lichidități întreprinderilor. În Programul de stabilitate pentru 2020 se estimează că garanțiile guvernamentale vor permite băncilor să consolideze portofoliul de noi împrumuturi acordate întreprinderilor cu sume reprezentând până la 6,1 % din PIB. Aceste măsuri includ garanții pentru împrumuturi. Programul de stabilitate pentru 2020 confirmă, de asemenea, anunțurile anterioare privind amânarea plății impozitului pe venitul persoanelor fizice și a impozitului pe profit, a plății taxei pe valoarea adăugată și a plății contribuțiilor sociale. În general, măsurile adoptate de Malta sunt în concordanță cu orientările stabilite în comunicarea Comisiei din 13 martie 2020. Punerea în aplicare deplină a măsurilor de urgență și a unor măsuri fiscal-bugetare de sprijin, urmată de o reorientare a politicilor bugetare către realizarea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu, atunci când condițiile economice permit acest lucru, va contribui la menținerea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu.

(13)

Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, în condițiile menținerii politicilor actuale, se preconizează că soldul bugetului general al Maltei va fi de –6,7 % din PIB în 2020 și de –2,5 % din PIB în 2021. Se preconizează că ponderea datoriei publice va rămâne sub 60 % din PIB în 2020 și în 2021.

(14)

La 20 mai 2020, Comisia a emis un raport elaborat în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din tratat, ca urmare a nerespectării preconizate a pragului de deficit de 3 % din PIB în 2020 de către Malta. În ansamblu, analiza Comisiei sugerează că nu a fost îndeplinit criteriul privind deficitul, astfel cum este definit în tratat și în Regulamentul (CE) nr. 1467/97.

(15)

Ca răspuns la pandemia de COVID-19, Malta a luat măsuri de limitare a răspândirii virusului printr-o campanie eficientă de comunicare în domeniul sănătății, instituind măsuri de izolare fizică și de carantină, măsuri de monitorizare și un nivel ridicat de testare și depistare a contacților. De asemenea, autoritățile malteze au depus eforturi pentru a mări capacitatea spitalelor, inclusiv a celor dedicate unităților de terapie intensivă. Achiziția directă de echipamente individuale de protecție se efectuează la nivel național. De asemenea, Malta a aderat la procesul Uniunii de achiziționare comună a echipamentelor individuale de protecție, a reactivilor de laborator, a testelor și a ventilatoarelor. În ceea ce privește medicamentele și ingredientele active, Malta monitorizează activ situația pentru a identifica și a anticipa eventualele penurii și pentru a lua măsuri corective imediate, în special în cazul închiderii frontierelor de către țările care furnizează în mod obișnuit medicamente sau ingrediente active. La 12 mai 2020, Comisia a aprobat o schemă în valoare de 11,5 milioane EUR pentru a sprijini investițiile în producția de produse pentru combaterea COVID-19, dintre care produse medicale precum vaccinuri, echipamente spitalicești și medicale, inclusiv ventilatoare, precum și îmbrăcăminte și echipamente de protecție. De asemenea, s-au realizat redistribuirea și reconversia profesională eficace a personalului medical. Specialiștii în domeniul sănătății publice, care ocupau anterior diferite posturi în cadrul organismelor de reglementare și al ministerelor, au fost complet reorientați și redistribuiți pentru a acorda asistență ca răspuns la pandemie.

(16)

Guvernul maltez a susținut întreprinderile oferind sprijin financiar pentru telemuncă și subvenții pentru lucrătorii aflați în carantină obligatorie. Guvernul a oferit, de asemenea, garanții și amânarea plății impozitului pentru întreprinderi, inclusiv pentru lucrătorii independenți. Angajații cu normă întreagă ai întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectoare precum comerțul cu amănuntul, comerțul cu ridicata, turismul și serviciile hoteliere, care au suferit dramatic din cauza pandemiei de COVID-19, sau în sectoare care au fost obligate să își suspende temporar operațiunile la ordinul directorului serviciului de sănătate publică vor avea dreptul la un salariu pentru maximum cinci zile pe săptămână, pe baza unui salariu lunar de 800 EUR. Angajații din sectoarele mai puțin grav afectate au dreptul la un salariu pentru maximum două zile pe săptămână, pe baza unui salariu lunar de 800 EUR. Guvernul a anunțat, de asemenea, că va acorda sprijin persoanelor cu handicap, familiilor cu copii în care ambii părinți sunt angajați și nu au posibilitatea de a munci la distanță, lucrătorilor care și-au pierdut locul de muncă din cauza crizei actuale și șomerilor care trăiesc în locuințe închiriate. Ca ultim punct, guvernul va finanța până la 2,5 puncte procentuale din ratele dobânzilor în cazul împrumuturilor bancare contractate de întreprinderile afectate de pandemia de COVID-19.

(17)

Sistemul de sănătate din Malta are rezultate bune în materie de sănătate. Cu toate acestea, pandemia de COVID-19 a exercitat niveluri de presiune fără precedent asupra sistemului public de sănătate din Malta. Reziliența sistemului de sănătate ar fi mai mare dacă s-ar depune eforturi care să se axeze pe consolidarea capacității acestuia de a răspunde în mod eficace la crize provocate de pandemii precum COVID-19. Următoarele domenii necesită o monitorizare specială: (a) dependența din ce în ce mai mare de asistenți medicali migranți în serviciile de terapie acută și de îngrijire de lungă durată, precum și de forța de muncă reprezentată de medici generaliști particulari cu o vârstă tot mai înaintată; (b) dificultățile în ceea ce privește punerea la dispoziție a unor medicamente noi și inovatoare; (c) nivelul ridicat al cheltuielilor suportate de pacient pentru îngrijirea primară și ambulatorie și pentru unele medicamente; și (d) listele de așteptare pentru anumite tipuri de îngrijire medicală ambulatorie, care sunt lungi în mod constant și în creștere în ultima vreme. Reorientarea furnizării de servicii dinspre spitale către asistența medicală primară rămâne, de asemenea, o prioritate-cheie.

(18)

Conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, se preconizează că rata șomajului va crește la 5,9 % în 2020 și va coborî apoi la 4,4 % în 2021. Pentru a atenua efectele grave ale crizei asupra ocupării forței de muncă, Malta a luat măsuri de urgență, în consultare cu partenerii sociali, favorizând șomajul temporar pentru a preveni concedierile. Adoptarea măsurilor de șomaj temporar pe o bază mai permanentă ar proteja, de asemenea, locurile de muncă în tranziția către redresarea economică. Este esențial să se asigure că toți lucrătorii, inclusiv lucrătorii independenți, primesc un sprijin adecvat și au acces la protecție socială, precum și să se aibă în vedere o eventuală prelungire a perioadei de șomaj. Sistemul maltez de protecție socială trebuie, de asemenea, să asigure un sprijin adecvat lucrătorilor străini pentru ca aceștia să își poată găsi locuri de muncă alternative, să își păstreze permisele de muncă atunci când acest lucru este posibil și să aibă acces la alte servicii sociale. Proporția adulților cu un nivel scăzut de calificare este relativ ridicată, situație agravată de ponderea ridicată a persoanelor care abandonează timpuriu școala. Criza actuală poate exacerba lipsa de personal calificat în anumite sectoare și poate redefini nevoile de competențe în alte sectoare. Ca urmare, cartografierea competențelor și recalificarea lucrătorilor sunt și mai importante, în special în ceea ce privește competențele digitale și verzi. Malta a înregistrat progrese recente în domeniul educației și al formării, însă există în continuare provocări semnificative, inclusiv o proporție ridicată de elevi cu niveluri insuficiente de competențe de bază.

(19)

Ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19, acordarea rapidă de sprijin sub formă de lichidități pentru întreprinderi a devenit o prioritate urgentă pentru Malta. Asigurarea unui flux continuu de credite și a accesului la finanțare este deosebit de importantă, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii din sectoarele cele mai afectate. Sistemul bancar joacă un rol important în implementarea efectivă a măsurilor de asigurare a lichidității prin acordarea de împrumuturi și prin faptul că servește ca intermediar pentru garanțiile publice, depășind astfel abordarea conservatoare aplicată practicilor de creditare înainte de criză. În procesul de elaborare și punere în aplicare a acestor măsuri, trebuie să se țină seama de reziliența sectorului bancar.

(20)

Pentru a încuraja redresarea economică, va fi important ca proiectele de investiții publice mature să fie concentrate la începutul perioadei și să se promoveze investițiile private, inclusiv prin reforme relevante. Investițiile pentru sprijinirea redresării reprezintă o oportunitate de a plasa economia malteză pe o traiectorie mai sustenabilă. Transformarea Maltei într-o economie neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei va necesita investiții publice și private importante, pe o perioadă îndelungată de timp. Investițiile pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, descrise în Planul național privind energia și clima, precum și pentru abordarea altor externalități negative asupra mediului, în special în sectoare precum construcțiile și transporturile, pot contribui la realizarea obiectivului dublu al redresării economice și al sustenabilității. Sprijinirea renovării parcului imobiliar existent și a programelor de formare specifice va contribui la îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor. Realizarea de investiții suplimentare în transporturi durabile poate asigura alternative viabile la utilizarea autoturismelor personale. Programarea Fondului pentru o tranziție justă, care face obiectul unei propuneri a Comisiei, pentru perioada 2021-2027 ar putea ajuta Malta să abordeze unele dintre provocările legate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, astfel cum se menționează în anexa D la raportul de țară din 2020. Acest lucru i-ar permite Maltei să utilizeze acest fond în mod optim.

(21)

Acordarea unei importanțe sporite cercetării și inovării și o mai bună integrare a acestora în mediul de afaceri vor sprijini sustenabilitatea modelului economic maltez, bazat pe cunoaștere. Malta a instituit servicii de e-guvernare pentru cetățeni și întreprinderi, inclusiv o serie de aplicații mobile. Cu toate acestea, utilizarea acestora de către public rămâne limitată. Pentru a facilita tranziția digitală a economiei, este esențial să se încurajeze utilizarea serviciilor publice digitale de către cetățeni și întreprinderi.

(22)

Evoluția Maltei către un sector al serviciilor axat pe componenta internațională și specializarea sa în jocurile de noroc la distanță, activele virtuale și sistemele de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere contribuie la creșterea economică, însă în același timp generează riscuri de spălare a banilor, care nu au fost încă atenuate. Pentru a preveni și a combate aceste riscuri, au fost luate măsuri menite să consolideze rolul autorității de supraveghere a combaterii spălării banilor. Cooperarea cu alte autorități competente a fost, de asemenea, îmbunătățită. Cu toate acestea, practica Autorității pentru Servicii Financiare din Malta de a internaliza o firmă de consultanță privată pentru efectuarea sarcinilor de supraveghere constituie un motiv de îngrijorare. Deficiențele în cercetarea și urmărirea penală a spălării banilor rămân o problemă. Consolidarea supravegherii la nivel național a întreprinderilor financiare cu orientare internațională, autorizate în Malta, ar întări cadrul general de guvernanță. În sectorul asigurărilor, cooperarea dintre autoritățile de supraveghere interne și externe este esențială. De asemenea, există posibilitatea de a îmbunătăți supravegherea sucursalelor băncilor din țări terțe, precum și de a consolida abordarea orientată spre risc și evaluarea caracterului adecvat al gestionării riscurilor pentru instituțiile bancare.

(23)

Combaterea planificării fiscale agresive rămâne esențială pentru îmbunătățirea eficienței și a echității sistemelor fiscale. Efectele de propagare între statele membre ale strategiilor de planificare fiscală agresivă ale contribuabililor impun o acțiune coordonată a politicilor naționale care să completeze legislația Uniunii. Malta a luat măsuri pentru a combate practicile de planificare fiscală agresivă prin punerea în aplicare a inițiativelor convenite anterior la nivel internațional și european, însă tratamentul acordat societăților rezidente care nu își au domiciliul în Malta, precum și sistemele de acordare a cetățeniei și a dreptului de ședere pentru investitori, care nici măcar nu impun ca o persoană să își aibă domiciliul fiscal în Malta, prezintă un risc de dublă neimpozitare, atât în cazul întreprinderilor, cât și al persoanelor fizice.

(24)

Malta se confruntă, de asemenea, cu provocări în ceea ce privește consolidarea capacității sale instituționale de a combate corupția. Malta a anunțat reforme menite să consolideze cercetarea și urmărirea penală a cazurilor de corupție și se consultă cu părțile interesate relevante, în special cu Comisia de la Veneția, cu privire la reforma sistemului judiciar. Trebuie adoptate măsuri concrete pentru a finaliza toate aceste reforme și pentru a le face operaționale.

(25)

În timp ce recomandările specifice fiecărei țări prevăzute în prezenta recomandare (denumite în continuare „recomandările specifice fiecărei țări din 2020”) se concentrează pe abordarea impactului socioeconomic al pandemiei și pe facilitarea redresării economice, recomandările specifice fiecărei țări din 2019 au vizat și reformele care sunt esențiale pentru abordarea provocărilor structurale pe termen mediu și lung. Recomandările specifice fiecărei țări din 2019 rămân pertinente și vor continua să fie monitorizate pe parcursul semestrului european al anului viitor. Aceasta include și recomandările specifice fiecărei țări din 2019 privind politicile economice legate de investiții. Toate recomandările specifice fiecărei țări din 2019 ar trebui luate în considerare pentru programarea strategică pentru perioada de după 2020 a fondurilor aferente politicii de coeziune, inclusiv pentru măsurile de atenuare și strategiile de ieșire legate de criza actuală.

(26)

Semestrul european oferă cadrul pentru coordonarea continuă a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă în Uniune, care poate contribui la o economie durabilă. În programele lor naționale de reformă pentru 2020, statele membre au evaluat progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite. Prin asigurarea punerii în aplicare depline a recomandărilor specifice fiecărei țări din 2020, Malta va contribui la realizarea de progrese în vederea îndeplinii ODD și la eforturile comune de asigurare a durabilității competitive în Uniune.

(27)

Coordonarea strânsă între economii în cadrul uniunii economice și monetare este esențială pentru realizarea unei redresări rapide în urma impactului economic al pandemiei de COVID-19. În calitate de stat membru a cărui monedă este euro, Malta ar trebui să se asigure că politicile sale rămân coerente cu recomandările din 2020 pentru zona euro și sunt coordonate cu cele ale celorlalte state membre a căror monedă este euro, ținând seama de orientările politice din partea Eurogrupului.

(28)

În contextul semestrului european 2020, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Maltei, pe care a publicat-o în raportul de țară din 2020. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de stabilitate pentru 2020, Programul național de reformă pentru 2020, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Maltei în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică fiscal-bugetară și socioeconomică sustenabilă în Malta, ci și de conformitatea lor cu normele și orientările Uniunii.

(29)

Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2020 prin prisma acestei evaluări, iar avizul său (7) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos,

1.

2.

3.

4.