(1)

La 17 decembrie 2019, Comisia a adoptat strategia anuală privind creșterea durabilă, care marchează începutul semestrului european 2020 pentru coordonarea politicilor economice. Comisia a ținut cont în mod corespunzător de Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat de Parlamentul European, Consiliu și Comisie la 17 noiembrie 2017. De asemenea, la 17 decembrie 2019, Comisia a adoptat, pe baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă, în care a identificat Franța ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat. La aceeași dată, Comisia a adoptat, de asemenea, o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro.

(2)

Raportul de țară pentru Franța din 2020 a fost publicat la 26 februarie 2020. Acesta a evaluat progresele realizate de Franța în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate de Consiliu la 9 iulie 2019 (3) (denumite în continuare „recomandările specifice fiecărei țări din 2019”), măsurile luate pentru a da curs recomandărilor specifice fiecărei țări adoptate în anii anteriori, precum și progresele realizate de Franța în direcția îndeplinirii obiectivelor sale naționale din cadrul strategiei Europa 2020. De asemenea, raportul a inclus un bilanț aprofundat efectuat în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, ale cărui rezultate au fost publicate tot la 26 februarie 2020. În urma analizei sale, Comisia a concluzionat că Franța se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. Mai precis, aceste dezechilibre sunt legate de nivelul ridicat al datoriei publice și de dinamica slabă a competitivității, în contextul unei creșteri scăzute a productivității, toate aceste elemente având o relevanță transfrontalieră.

(3)

La 11 martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății a declarat în mod oficial epidemia de COVID-19 pandemie mondială. Este vorba despre o urgență majoră în materie de sănătate publică pentru cetățeni, societăți și economii. Pandemia exercită o presiune uriașă asupra sistemelor naționale de sănătate, perturbă lanțurile de aprovizionare mondiale, duce la volatilitatea piețelor financiare, generează șocuri asupra cererii consumatorilor și produce efecte negative în diferite sectoare. Pandemia pune în pericol locurile de muncă și veniturile cetățenilor, precum și activitatea întreprinderilor. Aceasta a produs un șoc economic major care are deja repercusiuni grave în Uniune. La 13 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare prin care solicită un răspuns economic coordonat la criză, care să implice toți actorii de la nivel național și de la nivelul Uniunii.

(4)

Mai multe state membre au declarat starea de urgență sau au introdus măsuri de urgență. Orice măsuri de urgență ar trebui să fie strict proporționale, necesare, limitate în timp și în concordanță cu standardele europene și internaționale. Acestea ar trebui să fie supuse controlului democratic și unui control judiciar independent.

(5)

La 20 martie 2020, Comisia a adoptat o comunicare privind activarea clauzei derogatorii generale din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere. Clauza derogatorie generală, prevăzută la articolul 5 alineatul (1), la articolul 6 alineatul (3), la articolul 9 alineatul (1) și la articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97, precum și la articolul 3 alineatul (5) și la articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului (4), facilitează coordonarea politicilor bugetare în perioade de încetinire marcată a creșterii economice. În comunicarea sa din 20 martie 2020, Comisia a considerat că, având în vedere că se așteaptă ca pandemia de COVID-19 să antreneze o încetinire marcată a creșterii economice, sunt întrunite condițiile pentru activarea clauzei derogatorii generale și a cerut Consiliului să aprobe această concluzie. La 23 martie 2020, miniștrii de finanțe ai statelor membre au fost de acord cu evaluarea Comisiei. Aceștia au fost de acord că încetinirea marcată a creșterii economice necesită un răspuns ferm, ambițios și coordonat. Activarea clauzei derogatorii generale permite o abatere temporară de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu, cu condiția ca această abatere să nu pună în pericol sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu. În ceea ce privește componenta corectivă, Consiliul poate decide, de asemenea, pe baza unei recomandări a Comisiei, să adopte o traiectorie fiscal-bugetară revizuită. Clauza derogatorie generală nu suspendă procedurile Pactului de stabilitate și de creștere. Aceasta autorizează statele membre să se abată de la cerințele bugetare care s-ar aplica în mod normal, permițând în același timp Comisiei și Consiliului să ia măsurile necesare de coordonare a politicilor în cadrul Pactului.

(6)

Sunt necesare acțiuni susținute pentru a limita și a controla răspândirea pandemiei de COVID-19, pentru a consolida reziliența sistemelor naționale de sănătate, pentru a atenua consecințele socioeconomice ale pandemiei prin măsuri de sprijin pentru întreprinderi și gospodării, precum și pentru a asigura condițiile sanitare și în materie de siguranță la locul de muncă adecvate pentru a permite reluarea activității economice. Uniunea ar trebui să utilizeze pe deplin diversele instrumente de care dispune pentru a sprijini eforturile statelor membre în aceste domenii. În paralel, statele membre și Uniunea ar trebui să colaboreze pentru a pregăti măsurile necesare pentru a conduce la revenirea la o funcționare normală a societăților și a economiilor noastre și la o creștere durabilă, integrând, printre altele, tranziția verde și transformarea digitală și valorificând lecțiile învățate în urma crizei.

(7)

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a evidențiat flexibilitatea pe care o oferă piața internă din perspectiva adaptării la situații extraordinare. Cu toate acestea, pentru a se asigura o tranziție rapidă și fără dificultăți către faza de redresare și reluarea liberei circulații a bunurilor, a serviciilor și a lucrătorilor, măsurile excepționale care împiedică funcționarea normală a pieței interne ar trebui eliminate de îndată ce nu mai sunt indispensabile. Criza actuală a demonstrat necesitatea elaborării de planuri de pregătire pentru situații de criză în sectorul sănătății. Strategiile îmbunătățite de achiziții, lanțurile de aprovizionare diversificate și rezervele strategice de bunuri esențiale sunt printre elementele-cheie în elaborarea unor planuri mai ample de pregătire pentru situații de criză.

(8)

Legiuitorul Uniunii a modificat deja cadrele legislative relevante prin intermediul Regulamentelor (UE) 2020/460 (5) și (UE) 2020/558 (6) ale Parlamentului European și ale Consiliului pentru a permite statelor membre să mobilizeze toate resursele neutilizate din fondurile structurale și de investiții europene, astfel încât să poată contracara efectele excepționale ale pandemiei de COVID-19. Aceste modificări vor oferi o flexibilitate suplimentară, precum și proceduri simplificate și optimizate. Pentru a atenua presiunile asupra fluxurilor de numerar, statele membre pot beneficia, de asemenea, de o rată de cofinanțare de 100 % din bugetul Uniunii pentru exercițiul contabil 2020-2021. Franța este încurajată să valorifice pe deplin aceste posibilități pentru a veni în ajutorul persoanelor și sectoarelor celor mai afectate.

(9)

Consecințele socioeconomice ale pandemiei de COVID-19 se vor resimți probabil în mod inegal în diferitele regiuni ale țării din cauza profilurilor de specializare diferite, în special în regiunile care se bazează în mod semnificativ pe turism – cum ar fi regiunile ultraperiferice – și, în general, pe relațiile comerciale directe cu consumatorii. Acest lucru implică un risc considerabil de adâncire a disparităților regionale și teritoriale în Franța, agravând tendința deja observată de accentuare treptată a disparităților dintre regiunea-capitală, orașele mari și restul țării, dintre zonele urbane și cele rurale și dintre metropolă și regiunile ultraperiferice. Combinată cu riscul perturbării temporare a procesului de convergență între statele membre, situația actuală impune adoptarea unor răspunsuri specifice în materie de politică.

(10)

Franța și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2020 la 7 mai 2020, iar Programul de stabilitate pentru 2020 la 30 aprilie 2020. Pentru a se ține seama de interconexiunile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

(11)

În prezent, Franța se încadrează în componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere și face obiectul regulii tranzitorii privind datoria. La 13 iulie 2018, Consiliul a recomandat Franței să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete (7) nu depășește 1,4 % în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,6 % din produsul intern brut (PIB). Evaluarea generală a Comisiei confirmă o abatere semnificativă de la traiectoria de ajustare recomandată în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu în 2019, precum și în exercițiile 2018 și 2019 luate împreună. Acesta este un factor relevant în raportul Comisiei elaborat în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din tratat, care evaluează respectarea de către Franța a criteriului datoriei în 2019.

(12)

În cadrul Programului său de stabilitate pentru 2020, guvernul preconizează că soldul global se va deteriora de la un deficit de 3,0 % din PIB în 2019 la un deficit de 9,0 % din PIB în 2020. După ce s-a stabilizat la 98,1 % din PIB în 2019, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va crește la 115,2 % în 2020, în conformitate cu Programul de stabilitate pentru 2020. Perspectivele macroeconomice și fiscal-bugetare sunt afectate de un grad ridicat de incertitudine din cauza pandemiei de COVID-19.

(13)

Ca răspuns la pandemia de COVID-19 și în cadrul unei abordări coordonate la nivelul Uniunii, Franța a adoptat la timp măsuri bugetare menite să consolideze capacitatea sistemului său de sănătate, să țină sub control pandemia și să ofere ajutor persoanelor și sectoarelor care au fost afectate în mod special. Conform Programului de stabilitate pentru 2020, aceste măsuri bugetare reprezintă 1,9 % din PIB. Măsurile respective includ finanțarea unui sistem de șomaj parțial reprezentând 1,1 % din PIB; cheltuieli suplimentare vizând consolidarea serviciilor de sănătate, indemnizații de asigurări sociale de sănătate și compensații pentru personalul medical, reprezentând 0,4 % din PIB; crearea unui fond de solidaritate reprezentând 0,3 % din PIB, pentru a oferi sprijin direct atât întreprinderilor mici și foarte mici, cât și lucrătorilor independenți. În plus, Franța a anunțat măsuri care, deși nu au un impact bugetar direct, vor contribui la furnizarea de sprijin sub formă de lichidități întreprinderilor și care, potrivit estimării din Programul de stabilitate pentru 2020, reprezintă 17 % din PIB. Măsurile respective includ amânarea plății impozitelor și a contribuțiilor la asigurările sociale pentru întreprinderi, rambursarea accelerată a creditelor fiscale și a creditelor TVA, crearea unei rezerve speciale pentru a acorda sprijin direct întreprinderilor strategice prin intermediul investițiilor de capital (3,1 % din PIB) și al garanțiilor pentru împrumuturi (13,9 % din PIB). În general, măsurile adoptate de Franța sunt în concordanță cu orientările stabilite în comunicarea Comisiei din 13 martie 2020. Punerea în aplicare deplină a măsurilor de urgență și a unor măsuri fiscal-bugetare de sprijin, urmată de o reorientare a politicilor bugetare către realizarea unor poziții bugetare prudente pe termen mediu, atunci când condițiile economice permit acest lucru, va contribui la menținerea sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu.

(14)

Pe baza previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, în condițiile menținerii politicilor actuale, se preconizează că soldul bugetului general al Franței va fi de -9,9 % din PIB în 2020 și de -4,0 % din PIB în 2021. Se estimează că ponderea datoriei publice în PIB va ajunge la 116,5 % în 2020 și la 111,9 % în 2021.

(15)

La 20 mai 2020, Comisia a emis un raport elaborat în conformitate cu articolul 126 alineatul (3) din tratat, ca urmare a nerespectării de către Franța a regulii privind datoria în 2019 și a nerespectării preconizate a pragului de deficit de 3 % din PIB în 2020. În ansamblu, analiza Comisiei sugerează că nu au fost îndeplinite criteriile privind deficitul și datoria, astfel cum sunt definite în tratat și în Regulamentul (CE) nr. 1467/97.

(16)

Sistemul francez de sănătate este eficace în ceea ce privește obținerea unor rezultate bune. Cu toate acestea, criza provocată de pandemia de COVID-19 a evidențiat unele deficiențe în ceea ce privește gradul de pregătire a sistemului în caz de pandemii. Printre acestea se numără a) dificultăți în a asigura disponibilitatea în timp util a lucrătorilor din domeniul sănătății, a bunurilor esențiale și a echipamentelor individuale de protecție, precum și b) probleme structurale latente. În ceea ce privește prima deficiență, Franța și-a mobilizat rezerva de personal și echipament medical și paramedical, făcând inclusiv apel la studenți la medicină și la medici și asistenți medicali pensionari. Coordonarea reacției la nivelul tuturor segmentelor sistemului de sănătate rămâne o provocare. În ceea ce privește a doua deficiență, aceasta este rezultatul lipsei de investiții în infrastructuri fizice și în resurse umane, al unei adaptări limitate în ceea ce privește organizarea serviciilor și al necesității unei mai bune coordonări între actorii din sectorul public și privat. Aceste provocări sunt agravate de disparitățile regionale persistente. De exemplu, deși procentul de medici în activitate se situează în jurul mediei UE, aproximativ 18 % din populația Franței locuiește în zone în care accesul la un medic generalist este limitat. Sunt necesare și alte eforturi decisive pentru digitalizarea serviciilor de sănătate, demers care reprezintă o piatră de temelie a strategiei guvernului de transformare a sistemului de sănătate. Criza provocată de pandemia de COVID-19 arată că o mai bună utilizare a e-sănătății, în special a telemedicinii, este importantă în perioade de pandemie.

(17)

Criza provocată de pandemia de COVID-19 are un impact negativ asupra pieței forței de muncă și asupra condițiilor sociale din Franța. În ciuda faptului că s-au luat măsuri de atenuare, rata șomajului urmează să crească la 10,1 % în 2020, conform previziunilor Comisiei din primăvara anului 2020, și să scadă apoi la un nivel de 9,7 % în 2021. Printre aceste măsuri se numără modificarea și prelungirea sistemului de șomaj tehnic, extinderea temporară a drepturilor persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, precum și măsurile adoptate pentru a sprijini întreprinderile și lucrătorii și a asigura funcționarea serviciilor publice și a sistemului de sănătate. Segmentarea persistentă a pieței muncii rămâne o sursă de îngrijorare. În 2019, aproximativ două treimi din noile recrutări erau contracte pe termen scurt de mai puțin de o lună. Rata de tranziție de la contactele pe termen scurt la cele pe durată nedeterminată este una dintre cele mai scăzute din Uniune. Recenta reformă a sistemului de indemnizații de șomaj (Unédic) viza consolidarea sustenabilității financiare a sistemului și abordarea segmentării. Cu toate acestea, anumite părți ale reformei legate de normele privind indemnizațiile au fost suspendate din cauza crizei provocate de pandemia de COVID-19. Având în vedere contextul deteriorat, este important să se asigure că toate persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, indiferent de statutul lor profesional anterior, pot beneficia de indemnizații de șomaj, precum și de un sprijin activ pentru găsirea unui loc de muncă. Pentru a aborda decalajele între competențe și cererea pieței și a îmbunătăți reziliența pieței forței de muncă, eforturile ar trebui să vizeze în continuare promovarea realocării forței de muncă între sectoare. Înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19, angajatorii au raportat din ce în ce mai des dificultăți în a găsi candidați potriviți pentru recrutare, invocând necesitatea de a promova actualizarea competențelor și recalificarea. De exemplu, deși sectorul tehnologiei informației este afectat în mod deosebit de lipsa de personal calificat, absolvenții din acest domeniu reprezintă doar 3,5 % din numărul total de absolvenți de învățământ terțiar.

(18)

În contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19, este deosebit de important să se asigure funcționarea infrastructurii critice și libera circulație a mărfurilor pe piața unică, precum și să se monitorizeze și să se asigure funcționarea corectă a lanțurilor de aprovizionare în cooperare cu țările învecinate. În acest scop, ridicarea restricțiilor la export pentru anumite produse medicale, adoptate în timpul crizei provocate de pandemia de COVID-19, va contribui la satisfacerea nevoilor cetățenilor din întreaga Uniune în mod coerent și într-un spirit de solidaritate, va evita riscul de deficite și întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare și, în cele din urmă, va deschide calea către o strategie de succes, coordonată la nivelul Uniunii, pentru a ieși din criză.

(19)

Franța a adoptat numeroase sisteme de sprijinire a lichidităților întreprinderilor, inclusiv în temeiul Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei în contextul actualei pandemii de COVID-19 (8). O punere în aplicare eficace și eficientă a unor astfel de sisteme este esențială pentru a se garanta că întreprinderile, în special întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), beneficiază de acestea. În procesul de elaborare și de punere în aplicare a acestor măsuri, este necesar să se țină seama de reziliența sectorului bancar.

(20)

Mediul de afaceri general din Franța s-a îmbunătățit, însă trebuie continuate eforturile de simplificare a sistemului fiscal și de reducere a sarcinii administrative pentru întreprinderi, în special pentru a sprijini o redresare economică eficace pe termen mediu. De exemplu, potrivit evaluării Comisiei care a fost confirmată de către indicatorii OCDE din 2018 privind reglementarea piețelor de produse, în pofida progreselor și a adoptării mai multor măsuri în sectorul serviciilor, restricțiile de reglementare rămân mai ridicate în Franța decât în alte state membre, în special în ceea ce privește serviciile pentru întreprinderi, multe dintre acestea fiind profesii reglementate, precum și în ceea ce privește comerțul cu amănuntul. Fiind unul dintre cele mai afectate sectoare, sectorul serviciilor va juca un rol major în ceea ce privește ieșirea din criza provocată de pandemia de COVID-19 și redresarea. Redefinirea cerințelor privind accesul la activitățile de servicii și exercitarea acestora ar stimula inovarea, concurența și mobilitatea profesională, având un impact economic global pozitiv. Flexibilitatea în materie de reglementare ar putea, de asemenea, stimula redresarea activităților de vânzare cu amănuntul în urma pandemiei de COVID-19.

(21)

Pentru a încuraja redresarea economică, va fi important să se asigure faptul că proiectele de investiții publice mature sunt concentrate la începutul perioadei aferente și să se promoveze investițiile private, inclusiv prin reforme relevante. Acestea ar putea fi identificate în prioritățile Pactului verde european, în special în cadrul inițiativelor privind transporturile cu emisii scăzute de dioxid de carbon, energia din surse regenerabile și renovările clădirilor. Alături de transformarea digitală a economiei, acest demers ar putea contribui la stimularea pe termen scurt a redresării și la remedierea pe termen mediu a consecințelor crizei provocate de pandemia de COVID-19 și ar putea plasa Franța pe o traiectorie neutră din punct de vedere climatic care să fie sustenabilă pe termen lung, promovând în același timp poziția de lider a acesteia în domeniul tehnologic. Activitatea de pregătire a măsurilor de redresare s-ar putea baza pe planul național al Franței privind energia și clima, pe proiectele de interes comun și pe planurile de dezvoltare a infrastructurii. Efectuarea de investiții suplimentare în infrastructurile energetice, inclusiv în interconectările rețelelor electrice, ar contribui la îmbunătățirea integrării pieței interne UE a energiei și, în același timp, ar spori concurența și ar facilita introducerea energiei din surse regenerabile. Programarea Fondului pentru o tranziție justă, care face obiectul unei propuneri a Comisiei, pentru perioada 2021-2027 ar putea ajuta Franța să abordeze unele dintre provocările legate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, în special în teritoriile menționate în anexa D la raportul de țară din 2020. Acest lucru i-ar permite Franței să utilizeze acest fond în mod optim.

(22)

În timpul restricțiilor de deplasare a persoanelor, tehnologia digitală s-a dovedit vitală pentru menținerea accesului la serviciile guvernamentale, educaționale și medicale și pentru menținerea activității economice, prin munca la distanță și comerțul electronic. Pe termen mediu, digitalizarea oferă întreprinderilor, în special IMM-urilor, mai multe oportunități de a se redresa și a crește, punându-le în contact cu un număr mai mare de clienți potențiali, îmbunătățind eficiența proceselor de producție și oferind stimulente pentru inovare. Investițiile în digitalizare includ furnizarea unei infrastructuri adecvate și îmbunătățirea competențelor digitale ale populației în general, în special ale populației active. Implementarea planului Franței privind conectivitatea de foarte mare viteză în bandă largă (Plan France Très Haut Débit) pare să fie pe calea cea bună în ceea ce privește zonele urbane. În alte zone, însă, se mențin disparități importante în ceea ce privește acoperirea rețelelor de foarte mare viteză.

(23)

Franța dispune de o bază de cercetare solidă și de potențialul de a se implica în măsuri specifice legate de cercetare și inovare pentru a răspunde la criza provocată de pandemia de COVID-19, inclusiv prin dezvoltarea de vaccinuri și medicamente. Criza provocată de pandemia de COVID-19 și consecințele acesteia necesită o cooperare consolidată în domeniul cercetării și inovării între sectorul public și cel privat. Pe termen mediu, investițiile în cercetare și inovare ar putea debloca câștiguri în materie de productivitate, astfel cum a subliniat Consiliul național pentru productivitate din Franța. Investiții sunt necesare și în domeniile care favorizează creșterea economică, pentru a permite întreprinderilor să valorifice oportunitățile oferite de transformarea economiei europene.

(24)

În timp ce recomandările specifice fiecărei țări prevăzute în prezenta recomandare („recomandările specifice fiecărei țări din 2020”) se concentrează pe abordarea impactului socioeconomic al pandemiei de COVID-19 și pe facilitarea redresării economice, recomandările specifice fiecărei țări din 2019 au vizat și reformele care sunt esențiale pentru abordarea provocărilor structurale pe termen mediu și lung. Recomandările specifice fiecărei țări din 2019 rămân pertinente și vor continua să fie monitorizate pe parcursul semestrului european al anului viitor. Aceasta include și recomandările specifice fiecărei țări din 2019 privind politicile economice legate de investiții. Toate recomandările specifice fiecărei țări din 2019 ar trebui luate în considerare pentru programarea strategică pentru perioada de după 2020 a fondurilor aferente politicii de coeziune, inclusiv pentru măsurile de atenuare și strategiile de ieșire legate de criza actuală.

(25)

Semestrul european oferă cadrul pentru coordonarea continuă a politicilor economice și de ocupare a forței de muncă în Uniune, care poate contribui la o economie durabilă. În programele lor naționale de reformă pentru 2020, statele membre au evaluat progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale Organizației Națiunilor Unite. Prin asigurarea punerii în aplicare depline a recomandărilor specifice fiecărei țări din 2020, Franța va contribui la realizarea de progrese în vederea îndeplinii ODD și la eforturile comune de asigurare a durabilității competitive în Uniune.

(26)

Coordonarea strânsă între economii în cadrul uniunii economice și monetare este esențială pentru realizarea unei redresări rapide în urma impactului economic al pandemiei de COVID-19. În calitate de stat membru a cărui monedă este euro, Franța ar trebui să se asigure că politicile sale rămân coerente cu recomandările din 2020 pentru zona euro și sunt coordonate cu cele ale celorlalte state membre a căror monedă este euro, ținând seama totodată de orientările politice din partea Eurogrupului.

(27)

În contextul semestrului european 2020, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Franței, pe care a publicat-o în raportul de țară din 2020. De asemenea, Comisia a evaluat Programul de stabilitate pentru 2020, Programul național de reformă pentru 2020, precum și măsurile luate ca urmare a recomandărilor specifice fiecărei țări adresate Franței în anii precedenți. Având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii prin oferirea unei contribuții la nivelul Uniunii la deciziile naționale viitoare, Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestor programe pentru o politică fiscal-bugetară și socioeconomică sustenabilă în Franța, ci și de conformitatea lor cu normele și orientările Uniunii.

(28)

Consiliul a examinat Programul de stabilitate pentru 2020 prin prisma acestei evaluări, iar avizul său (9) se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

(29)

În lumina bilanțului aprofundat realizat de Comisie și a acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul național de reformă pentru 2020 și Programul de stabilitate pentru 2020. Recomandările specifice fiecărei țări din 2020 iau în considerare necesitatea de a combate pandemia de COVID-19 și de a facilita redresarea economică, ca prim pas necesar pentru a permite o ajustare a dezechilibrelor. Recomandările specifice fiecărei țări din 2020 care vizează în mod direct remedierea dezechilibrelor macroeconomice identificate de Comisie în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 se reflectă în recomandările 1, 3 și 4,

1.

2.

3.

4.