Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52020XC0407(04)

    Publicarea unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare 2020/C 115/06

    C/2020/2143

    JO C 115, 7.4.2020, p. 21–28 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    7.4.2020   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 115/21


    Publicarea unei cereri de aprobare a unei modificări care nu este minoră a caietului de sarcini al unui produs, în temeiul articolului 50 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind sistemele din domeniul calității produselor agricole și alimentare

    (2020/C 115/06)

    Prezenta publicare conferă dreptul de opoziție la cererea de modificare în temeiul articolului 51 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (1) în termen de trei luni de la data prezentei publicări.

    CERERE DE APROBARE A UNEI MODIFICĂRI CARE NU ESTE MINORĂ A CAIETULUI DE SARCINI AL UNEI DENUMIRI DE ORIGINE PROTEJATE/INDICAȚII GEOGRAFICE PROTEJATE

    Cerere de aprobare a unei modificări în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012

    „Piave”

    Nr. UE: PDO-IT-0686-AM02 – 5.4.2019

    DOP (X) IGP ()

    1.   Grupul solicitant și interesul legitim

    Consorzio di tutela del formaggio ‘Piave’ DOP, cu sediul în Via Nazionale 57/A, 32030 Busche di Cesiomaggiore (BL).

    Consorțiul este format din producători de brânză „Piave” și este îndreptățit să depună o cerere de modificare în temeiul articolului 13 alineatul (1) din Decretul nr. 12511 al Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere din 14 octombrie 2013.

    2.   Statul membru sau țara terță

    Italia

    3.   Rubrica din caietul de sarcini care face obiectul modificării (modificărilor)

    ☐ Denumirea produsului

    ☒ Descrierea produsului

    ☐ Aria geografică

    ☐ Dovada originii

    ☒ Metoda de producție

    ☐ Legătura

    ☐ Etichetarea

    ☐ Altele [de precizat]

    4.   Tipul modificării (modificărilor)

    ☒ Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate, care nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

    ☐ Modificare a caietului de sarcini al unei DOP sau al unei IGP înregistrate pentru care nu a fost publicat un document unic (sau un echivalent al acestuia), modificare ce nu trebuie considerată minoră în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012.

    5.   Modificare (modificări)

    Descrierea produsului

    Caracteristicile brânzei au fost prezentate mai detaliat. Modificarea vizează articolul 2 ultimul paragraf (caracteristicile produsului) și punctul 3.2 ultimul paragraf din documentul unic.

    Textul actual:

    „Pasta: este caracterizată prin lipsa găurelelor. Este albă și omogenă în cazul tipului «Fresco», devenind galben-pai și dobândind o consistență mai uscată, mai granulată și mai friabilă în cazul stadiilor mai avansate de maturare și cu o ușoară tendință de exfoliere caracteristică în cazul tipurilor «Vecchio», «Vecchio Selezione Oro» și «Vecchio Riserva».”

    Textul modificat:

    „Pasta: densă, compactă, omogenă și de culoare galben deschis în cazul tipului «Fresco», devenind mai închisă la culoare și dobândind o consistență mai uscată, mai granulată și mai friabilă în cazul stadiilor mai avansate de maturare. În cazul tuturor tipurilor, se poate admite ca brânza să prezinte găurele mici sporadice și ușoare neregularități (exfoliere), însă pasta nu poate prezenta găurele numeroase și/sau cauzate de activitatea bacteriilor acidului propionic.”

    Scopul modificării propuse este definirea profilului senzorial al brânzei „Piave” DOP într-un mod mai adecvat, prin includerea unei terminologii mai potrivite și relevante pentru sectorul produselor lactate. Descrierea culorii tipurilor de brânză mai maturate nu mai face referire doar la culoarea galben-pai, ci reflectă mai bine nuanțele mai închise și mai variabile ale acestor tipuri de brânză. Culoarea este influențată de perioada din an în care este produsă brânza, precum și de inflorescențele din alimentația vacilor.

    În ceea ce privește prezența găurelelor, se reiterează faptul că „Piave” DOP este o brânză densă, care poate prezenta totuși, din când în când, mici găurele rezultate în urma utilizării mijloacelor mecanice sau în alt mod, cauzate, pe de o parte, de diferitele sisteme de presare și, pe de altă parte, de prezența unui număr redus de colonii de microorganisme producătoare de gaze în laptele fermentat. Trebuie evitată, desigur, formarea unui număr mare de găurele, rezultate în special ca urmare a activității bacteriilor acidului propionic, deoarece găurelele respective ar indica o fermentație anormală și necontrolată. De asemenea, a fost clarificat înțelesul termenului „exfoliere”.

    Modificările menționate sunt necesare deoarece textul anterior nu oferă nicio flexibilitate în ceea ce privește verificarea acestor caracteristici și ar putea determina excluderea de la certificare a unei părți a producției care prezintă caracteristicile brânzei „Piave”.

    Metoda de producție

    Paragraful privind producția materiei prime, de la articolul 5 din caietul de sarcini al produsului, și punctul 3.3 din documentul unic au fost reformulate în ceea ce privește rasele bovine și alimentația bovinelor.

    Textul actual:

    „Întreaga cantitate de lapte folosită pentru producerea brânzei «Piave» provine din aria menționată la articolul 3 din prezentul document și este produsă, în proporție de cel puțin 80 %, de vacile din rasele tipice ariei de producție, care sunt deosebit de rezistente și potrivite pentru zonele montane, și anume Bruna Italiana (Bruna italiană), Pezzata Rossa Italiana (Roșia bălțată italiană) și Frisona Italiana (Friza italiană).”

    Textul modificat:

    „Întreaga cantitate de lapte folosită pentru producerea brânzei «Piave» provine din aria prevăzută la articolul 3 din prezentul document. Cel puțin 80 % din această cantitate este produsă de vacile din rasele tipice ariei de producție, care sunt deosebit de rezistente și potrivite pentru zonele montane, și anume Bruna Italiana, Pezzata Rossa Italiana, Frisona Italiana, Grigio Alpina, precum și de vacile obținute din încrucișarea acestor rase.”

    Scopul modificării solicitate este de a se reintroduce rasa locală Grigio Alpina, la care s-a renunțat în trecut din cauza productivității sale mai scăzute, dar care a fost redescoperită în ultimii ani datorită naturii sale rustice distincte și adaptabilității sale la relieful montan. Vacile din rasa Grigio Alpina, caracterizate de o talie mijlocie, de rusticitate, de frugalitate și de instinctul puternic de a căuta hrană chiar și pe pășuni inaccesibile, s-au dovedit potrivite pentru exploatarea resurselor naturale ale zonei. Dubla utilitate a rasei Grigio Alpina (această rasă este folosită și pentru producția de carne) și adaptarea perfectă a acestei rase la relieful montan sunt caracteristici care încurajează din ce în ce mai mult reintroducerea acestei rase în fermele din zona montană a provinciei Belluno. Brânza fabricată din laptele provenit de la vacile din rasa Grigio Alpina corespunde în totalitate caracteristicilor brânzei „Piave”. De asemenea, a fost precizată o altă caracteristică a creșterii vitelor, tipică pentru zonele de munte și, prin urmare, pentru întregul teritoriu pe care se produce brânza „Piave”, și anume încrucișarea frecventă a raselor de bovine sus-menționate. În mod tradițional, fermele din zona montană, care nu sunt special adaptate pentru selecția genetică orientată, au utilizat descendenții obișnuiți ai efectivului de bovine.

    Textul actual:

    „Din alimentație sunt excluse următoarele produse interzise:

    furaje industriale cu medicamente;

    legume, fructe și rapiță;

    uree, uree-fosfat, biuret.”

    TEXTUL MODIFICAT:

    „Din alimentație sunt excluse următoarele produse:

    furaje industriale medicamentate;

    legume, fructe și rapiță proaspete, utilizate ca atare;

    uree, uree-fosfat, biuret.”

    Scopul modificării introduse este de a clarifica faptul că legumele, fructele și rapița sunt interzise ca furaje doar dacă sunt utilizate proaspete și ca atare, deoarece conținutul lor de umiditate poate duce la o fermentație nedorită, care determină modificări la nivelul profilului senzorial al laptelui. Totuși, această problemă nu apare dacă aceleași alimente sunt utilizate în rația vacilor ca hrană uscată sau concentrată. Prin urmare, nu este necesară interzicerea utilizării acestor alimente în hrana vacilor.

    Adjectivul „interzise” reiterează conceptul „sunt excluse” și a fost, prin urmare, eliminat.

    Articolul 5 Conservarea, colectarea și transportul

    Metoda de colectare a laptelui a fost actualizată.

    Textul actual:

    „Se colectează lapte din două sau patru mulsuri, cu o durată maximă de 72 de ore între primul muls și prelucrare.”

    Textul modificat:

    „Laptele se colectează pe parcursul a cel mult trei zile consecutive.”

    Modificarea vizează renunțarea la ideea celor două sau patru mulsuri în sensul mulsurilor tradiționale, și anume două pe zi. Introducerea mulsului automatizat a permis creșterea numărului de mulsuri consecutive pe parcursul unei zile. Din punct de vedere științific, utilizarea unor sisteme automate de mulgere nu influențează proprietățile laptelui. Mai exact, compoziția acestuia este comparabilă din punct de vedere statistic, în ceea ce privește grăsimile și fracțiunile proteice, cu cea a laptelui obținut prin mulgere tradițională. De fapt, utilizarea acestor sisteme îmbunătățește sănătatea vacilor, deoarece elimină stresul provocat de efectuarea a doar două mulgeri pe zi în perioadele de vârf ale lactației. De asemenea, posibilitatea mulgerii inclusiv a unor cantități mari de lapte de mai mult de două ori pe zi determină un stres mai redus pentru aparatul mamar și sfârcuri, ameliorarea calității microbiologice a laptelui și reducerea riscului apariției mastitei. În plus, sunt îmbunătățite proprietățile reologice ale laptelui, care sunt o măsură a puterii coagulului, aceasta fiind rapiditatea cu care coagulul reacționează la efectul enzimatic al cheagului și rezistența sa la acțiunea mecanică a „lirei”.

    În ceea ce privește orarul colectării/prelucrării laptelui, modificarea este motivată de faptul că sistemele actuale de mulgere și refrigerare, precum și condițiile în care este păstrat laptele la fermă asigură un nivel optim de igienă a produsului și menținerea caracteristicilor laptelui pentru mai multe zile decât în trecut, ceea ce înseamnă că nu mai este necesară stabilirea unei limite de timp între colectare și prelucrare. Toate acestea sunt susținute prin teste de prelucrare și constatări microbiologice, care arată că laptele este adecvat pentru prelucrare timp de mai mult de trei zile după mulgere.

    Această modificare ar trebui să răspundă nevoilor crescătorilor de efective mici, care, de cele mai multe ori, în special pe timpul iernii, trebuie să facă față unor drumuri afectate de condițiile meteorologice tipice zonei de munte.

    Tratament termic

    Metoda tratamentului termic a fost aliniată la posibilitățile actuale de producție.

    Textul actual:

    „Pasteurizarea laptelui la 72 °C +/– 2 °C pentru 16 secunde, cu obținerea unei reacții negative la testul de activitate a fosfatazei.”

    Textul modificat:

    „Tratamentul termic

    Laptele utilizat pentru producerea brânzei cu DOP «Piave» poate fi pasteurizat.”

    Modificarea acestui paragraf este justificată de faptul că parametrii tratamentului pot varia în funcție de tipul de sistem folosit, deci este necesar să fie prevăzute și sisteme care oferă același rezultat prin aplicarea unor durate și a unor temperaturi diferite (de exemplu, pasteurizatoare tubulare, comparativ cu pasteurizatoare cu plăci). Prin urmare, etapa pasteurizării rămâne neschimbată, dar, din motivele menționate mai sus, nu sunt indicate valori de referință fixe, acestea fiind inerente definiției pasteurizării și reglementate prin legislație specifică.

    De asemenea, modificarea răspunde cerințelor mai multor întreprinderi din zona Belluno, cum ar fi exploatațiile montane sau micile unități producătoare de produse lactate din zonele montane, care nu au posibilitatea de a pasteuriza laptele. Această modificare va permite utilizarea laptelui crud, în conformitate cu tradiția.

    Fabricarea brânzei

    Anumiți parametri tehnologici ai producției de brânză au fost mai bine definiți.

    Textul actual:

    „Încălzire la 44-47 °c și amestecare-repaus timp de 1,5-2 ore în total”

    Textul modificat:

    „Încălzire la 44-47 °C”

    Această modificare va permite adaptarea duratelor de prelucrare la tipul de sistem utilizat. Diferitele etape pot varia în funcție de tipul și capacitatea cuvelor. Prin urmare, pe parcursul anilor s-a constatat că stabilirea unei durate minime și maxime limitează gama de sisteme de producție care pot fi folosite.

    Eliminarea cuvintelor „amestecare-repaus” este justificată de faptul că această etapă este o parte intrinsecă a tehnologiei de producție a brânzeturilor din pastă fiartă și menționarea ei nu este necesară, singurul rezultat fiind acela de a îngreuna și mai mult textul cu o informație inutilă.

    Sărarea

    Textul actual:

    „Sărarea se efectuează prin scufundarea în saramură timp de cel puțin 48 de ore.”

    Textul modificat:

    „Sărarea se efectuează prin scufundarea în saramură.”

    De-a lungul anilor, s-a constatat că stabilirea unei durate minime pentru scufundarea în saramură este o constrângere foarte restrictivă, care nu permite adaptarea acestei etape la diferitele situații de producție. De fapt, metodele și durata sărării variază în funcție de diferitele tipuri de saramură, care diferă în ceea ce privește volumul, metoda de circulare a apei, temperatura, metoda de scufundare, procedurile de curățare a saramurii etc. Aceste diferențe se traduc prin grade variate de eficacitate în ceea ce privește penetrarea sării în brânză, deci a fost considerată adecvată eliminarea duratei minime a scufundării în saramură.

    Eliminarea acestei constrângeri răspunde nevoilor de producție ale întreprinderilor mici, care, întrucât nu dispun de sisteme automatizate sau de personalul necesar pentru gestionarea acestei etape cu condiții stricte, au evidențiat limitele pe care le impune. Totuși, gradul corect de sărare este garantat prin profilul senzorial al brânzei „Piave” DOP.

    DOCUMENT UNIC

    „Piave”

    Nr. UE: PDO-IT-0686-AM02 – 5.4.2019

    DOP (X) IGP ()

    1.   Denumirea (denumirile) a (ale) DOP sau IGP

    „Piave”

    2.   Statul membru sau țara terță

    Italia

    3.   Descrierea produsului agricol sau alimentar

    3.1.   Tipul de produs

    Clasa 1.3. Brânzeturi

    3.2.   Descrierea produsului căruia i se aplică denumirea de la punctul 1

    „Piave” este o brânză tare și maturată, de formă cilindrică și cu pasta fiartă, obținută din lapte de vacă.

    Sunt introduse pe piață următoarele tipuri de brânză „Piave”:

    „Fresco”: maturată între 20 și 60 de zile; diametru de 320 mm ± 20 mm; înălțimea marginii exterioare de 80 mm ± 20 mm și greutate de 6,8 kg ± 1 kg

    „Mezzano”: maturată între 60 și 180 de zile; diametru de 310 mm ± 20 mm; înălțimea marginii exterioare de 80 mm ± 20 mm și greutate de 6,6 kg ± 1 kg

    „Vecchio”: maturată mai mult de șase luni; diametru de 290 mm ± 20 mm; înălțimea marginii exterioare de 80 mm ± 20 mm și greutate de 6 kg ± 1 kg

    „Vecchio Selezione Oro”: maturată mai mult de 12 luni; diametru de 280 mm ± 20 mm; înălțimea marginii exterioare de 75 mm ± 20 mm și greutate de 5,8 kg ± 1 kg

    „Vecchio Riserva”: maturată mai mult de 18 luni; diametru de 275 mm ± 20 mm; înălțimea marginii exterioare de 70 mm ± 20 mm și greutate de 5,5 kg ± 1 kg

    Brânza „Piave” prezintă următoarele caracteristici:

    Conținut de grăsime: „Fresco” 33 % ± 4 %, „Mezzano” 34 % ± 4 %, „Vecchio” > 35 %.

    Conținut de proteine: „Fresco” 24 % ± 4 %, „Mezzano” 25 % ± 4 %, „Vecchio” > 26 %.

    — Gust: inițial dulce și lăptos, mai ales în cazul tipului „Fresco”, dar care se simte încă și în cazul tipului „Mezzano”. Pe măsură ce continuă procesul de maturare, predomină un gust mai puternic, care devine din ce în ce mai intens și consistent, până la a fi ușor picant în cazul brânzeturilor îndelung maturate.

    — Crustă: prezentă, moale și deschisă la culoare în cazul tipului „Fresco”, dar din ce în ce mai groasă și consistentă pe măsură ce continuă procesul de maturare, devenind tare și de o culoare tot mai închisă, tinzând spre ocru, în cazul tipurilor „Vecchio”, „Vecchio Selezione Oro” și „Vecchio Riserva”.

    — Pastă: densă, compactă, omogenă și de culoare galben deschis în cazul tipului „Fresco”, devenind mai închisă la culoare și dobândind o consistență mai uscată, mai granulată și mai friabilă în cazul stadiilor mai avansate de maturare. În cazul tuturor tipurilor, se poate admite ca brânza să prezinte găurele mici sporadice și ușoare neregularități (exfoliere), însă pasta nu poate prezenta găurele numeroase și/sau cauzate de activitatea bacteriilor acidului propionic.

    3.3.   Hrană pentru animale (doar în cazul produselor de origine animală) și materii prime (doar în cazul produselor prelucrate)

    Hrana vacilor de lapte trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:

    nutrețurile și rația de substanță uscată trebuie produse în proporție de 70 %, respectiv 50 %, în aria de producție delimitată la punctul 4, situată în întregime în zonă montană.

    Din alimentație sunt excluse următoarele produse:

    furaje industriale medicamentate;

    legume, fructe și rapiță proaspete, utilizate ca atare;

    uree, uree-fosfat, biuret.

    Laptele utilizat pentru producerea brânzei „Piave” provine doar din provincia Belluno și este produs, în proporție de cel puțin 80 %, de vaci din rasele tipice zonei de producție, și anume Bruna Italiana, Pezzata Rossa Italiana, Frisona Italiana, Grigio Alpina și de vacile obținute din încrucișarea acestor rase.

    Și celelalte materii prime utilizate corespund criteriilor legate de respectarea tradiției locale. Sunt utilizate un lapte fermentat și un zer fermentat specifice, produse, de asemenea, la nivel local din lapte din provincia Belluno și, respectiv, din zer rezultat în urma prelucrării și care conține fermenți aparținând unor tulpini autohtone.

    Laptele fermentat are o aciditate de 10 °SH/50 ± 3.

    Zerul fermentat are o aciditate de 27 °SH/50 ± 3.

    3.4.   Etape specifice ale producției care trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată

    Întregul proces de producție (producerea laptelui, titrarea, tratamentul termic, producerea fermenților, coagularea, scurgerea/punerea în formă, presarea, marcarea, repausul pre-maturare, sărarea și maturarea) trebuie să se desfășoare în aria geografică delimitată la punctul 4.

    3.5.   Norme specifice privind felierea, răzuirea, ambalarea etc. ale produsului la care se referă denumirea înregistrată

    3.6.   Norme specifice privind etichetarea produsului la care se referă denumirea înregistrată

    Numele produsului „Piave” este marcat pe toată marginea exterioară în sens vertical și cu alternarea sensului scrisului (înălțime de 70 mm ± 5 mm).

    Fiecare roată de brânză trebuie marcată cu lotul de producție, ceea ce trebuie să permită identificarea zilei, lunii și anului de producție. Codul lotului trebuie marcat pe marginea exterioară sau pe una dintre fețele plate.

    Pe cealaltă față a roții este aplicată o etichetă pe care apar următoarele mențiuni:

    „Piave” Denominazione d’Origine Protetta;

    „Fresco”, „Mezzano” sau „Vecchio” („Vecchio Selezione Oro” – „Vecchio Riserva”);

    marca sau denumirea comercială a producătorului.

    4.   Delimitare concisă a ariei geografice

    Aria de producție a brânzei „Piave” este formată din teritoriul provinciei Belluno.

    5.   Legătura cu aria geografică

    Teritoriul provinciei Belluno este situat în totalitate într-o zonă de munte, iar limitele sale geografice sunt formate din lanțurile muntoase care separă teritoriul provinciei Belluno de regiunea Friuli Venezia Giulia la est, din câmpia venețiană a provinciilor Treviso și Vicenza la sud, Trentino Alto Adige la vest și Austria la nord. Teritoriul este traversat de la nord la sud și sud-est de râul Piave, al cărui izvor se află pe muntele Peralba în Val Visdende, în zona Comelico, partea cea mai nordică a provinciei Belluno.

    Prezența și situarea lanțurilor muntoase și, mai ales, a munților Dolomiți la nord-vest și a Prealpilor la sud-est, precum și prezența râului Piave, care parcurge această zonă în toată lungimea sa, creează un mediu deosebit și diferit de cel al zonelor învecinate, cu precipitații medii anuale foarte abundente și temperaturi medii minime anuale destul de scăzute în comparație cu cele din zonele limitrofe. Aceste condiții climatice deosebite legate de temperatură și precipitații permit dezvoltarea unor asocieri tipice de plante montane. Teritoriul provinciei Belluno este situat în Alpii italieni, în zona munților Dolomiți și cuprinde două parcuri importante: Parco Nazionale delle Dolomiti Bellunesi (Parcul național al munților Dolomiți Bellunesi) și Parco Naturale Regionale delle Dolomiti d’Ampezzo (Parcul natural regional al munților Dolomiți d’Ampezzo).

    Teritoriul provinciei Belluno este caracterizat prin suprafața în întregime montană. Absența unor terenuri de câmpie și de deal, altitudinile și înclinația pantelor în această arie fac ca întregul teritoriu al provinciei Belluno să fie clasificat ca zonă dezavantajată din punctul de vedere al exploatării agricole, dar justifică preferința tipică a zonei pentru producția de lapte și brânzeturi: provincia Belluno este caracterizată de suprafețe ample de pășuni, care totalizează aproximativ 13 000 ha, cu o disponibilitate de 4,38 ha per animal, mult mai mult decât media teritoriilor limitrofe (0,67 ha/animal).

    Brânza „Piave” prezintă următoarele caracteristici:

    un profil senzorial caracteristic de-a lungul diverselor etape ale maturării, determinat de procesele de proteoliză și lipoliză datorate combinației celor două tipuri de fermenți și a respectivelor microorganisme autohtone prezente;

    pastă compactă datorată absenței fermentărilor gazogene;

    aromă lactică, mai puternică în cazul produsului puțin maturat;

    un gust care devine tot mai intens și consistent, până la ușor picant în cazul maturării mai îndelungate, dar care nu devine niciodată excesiv, acest element caracterizând gustul echilibrat, unic și distinctiv al brânzei „Piave”.

    Caracteristicile calitative sus-menționate sunt legate de doi factori principali:

    (a)

    laptele utilizat pentru producție, mai gras și mai bogat în proteine decât laptele din alte zone (chiar și din regiunea Veneto).

    Laptele utilizat pentru producerea brânzei „Piave” provine exclusiv din provincia Belluno și are procente medii de grăsime (3,93 %) și de proteine (3,35 %) mai ridicate decât cele ale laptelui obținut în celelalte provincii ale regiunii Veneto (3,69 % grăsime și 3,27 % proteine) și decât media națională (3,7 % grăsime și 3,28 % proteine);

    (b)

    microflora lactică tipică utilizată, care este autohtonă.

    Laptele fermentat și zerul fermentat utilizate pentru producerea brânzei „Piave” sunt produse la nivel local din lapte, respectiv zer rezultat în urma prelucrării, care conțin fermenți din tulpini autohtone. Fiind reprodusă direct în zonă, flora microbiană care derivă din aceste culturi naturale reprezintă un fel de amprentă microbiologică a ariei geografice de producție, iar complexele interacțiuni dintre diversele organisme prezente în aceste culturi pot fi considerate unul dintre factorii determinanți în dobândirea caracteristicilor organoleptice deosebite ale brânzei „Piave”.

    Caracteristicile organoleptice și nutriționale ale brânzei „Piave” se datorează particularităților geografice, de mediu și productive ale zonei montane de producție.

    Caracteristicile superioare ale laptelui utilizat pentru producerea brânzei „Piave”, care conține procente mai ridicate de grăsime și proteine, se datorează, de fapt, creșterii animalelor în zonele de munte.

    Zona de munte în general, dar mai ales provincia Belluno, este caracterizată prin indici scăzuți de producție de lapte. Într-adevăr, producția de lapte per hectar de suprafață furajeră permanentă/pășune disponibilă în provincia Belluno (mai puțin de 10 litri, față de 272 de litri – media de lapte per hectar de pășune în celelalte provincii) și productivitatea per animal (44 de hectolitri pe an per animal față de media regională de 57 de hectolitri) sunt net inferioare mediei celorlalte zone. Și densitatea animalelor pe pășuni este mult mai redusă în provincia Belluno decât în celelalte zone și provincii limitrofe. După cum s-a menționat mai sus, suprafața furajeră permanentă/de pășune disponibilă per animal în aria de producție a brânzei „Piave” este de 4,38 ha și este cu mult mai mare decât în zonele învecinate și decât media regională (0,67 ha/animal).

    La acestea se adaugă condițiile de mediu, precum temperatura și cantitatea medie de precipitații, care diferă mult de cele din zonele limitrofe și care permit dezvoltarea unor asocieri tipice de plante montane care contribuie cu componente aromatice deosebite la laptele produs în provincia Belluno și, prin urmare, la brânza „Piave”.

    Toți factorii sus-menționați, respectiv indicii scăzuți de producție de lapte în aria delimitată, suprafața extinsă de pășune disponibilă, cu o disponibilitate amplă a nutrețului și asocieri tipice de plante montane pentru alimentația bovinelor, creează o nișă ecologică aparte și determină caracteristicile calitative deosebite ale laptelui din provincia Belluno.

    Aceste calități deosebite ale laptelui, împreună cu utilizarea concomitentă a două culturi starter naturale reproduse direct în unitatea de producție a brânzei (laptele fermentat și zerul fermentat), constituie factorii determinanți care conferă brânzei „Piave” caracteristici organoleptice deosebite.

    Producția brânzei „Piave” s-a transmis din generație în generație în provincia Belluno, avându-și originea la sfârșitul secolului al XIX-lea, când au fost înființate primele lăptării cooperative montane din Italia.

    Primele producții care poartă numele „Piave”, fluviu cu tradiție pentru un produs cu tradiție, datează din 1960, când o treime din cele 100 de chintale de lapte pe zi furnizate către lăptăria cooperativă Latteria Sociale Cooperativa della Vallata Feltrina era destinată producției de „Piave” și „Fior di latte”.

    Numele brânzei „Piave” se datorează râului cu același nume, care caracterizează și traversează de la nord la sud și la sud-est întregul teritoriu al provinciei Belluno.

    Produsul este astăzi atât de cunoscut și apreciat de consumatori încât, deja din anii ’80, drept recunoaștere a particularităților sale și a caracteristicilor sale tipice, a primit premii importante, atât la nivel național, obținând Spino d’Oro în 1986, 1992 și 1994, respectiv în cadrul edițiilor cu numerele 23-26 și 27 ale expoziției Mostra delle produzioni casearie di Thiene, cât și la concursuri internaționale de brânzeturi produse în zonele de munte, obținând, la Olimpiada de la Verona din 2005, premiul întâi Buonitalia – excelența italiană a gustului – pentru cea mai bună brânză exportată și premiul întâi la categoria brânzeturilor foarte vechi la World Cheese Awards la Dublin și la „PIR cheese” la Moscova în 2007.

    Trimitere la publicarea caietului de sarcini

    [articolul 6 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament]

    Textul consolidat al caietului de sarcini este disponibil la adresa: http://www.politicheagricole.it/flex/cm/pages/ServeBLOB.php/L/IT/IDPagina/3335

    sau

    accesând direct pagina principală a site-ului Ministerului Politicilor Agricole, Alimentare și Forestiere (www.politicheagricole.it) și făcând clic pe „Qualità” (în partea superioară dreaptă a ecranului), apoi pe „Prodotti DOP, IGP e STG” (pe laterala stângă a ecranului) și apoi pe „Disciplinari di produzione all’esame dell’UE”.


    (1)  JO L 343, 14.12.2012, p. 1.


    Top