EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52018IP0378

Rezoluția Parlamentului European din 4 octombrie 2018 referitoare la pachetul privind strategia de achiziții publice (2017/2278(INI))

JO C 11, 13.1.2020, p. 28–35 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

13.1.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 11/28


P8_TA(2018)0378

Pachetul privind Strategia în domeniul achizițiilor publice

Rezoluția Parlamentului European din 4 octombrie 2018 referitoare la pachetul privind strategia de achiziții publice (2017/2278(INI))

(2020/C 011/08)

Parlamentul European,

având în vedere comunicarea Comisiei din 3 octombrie 2017 intitulată „Transformarea achizițiilor publice pentru ca acestea să funcționeze în și pentru Europa”(COM(2017)0572),

având în vedere comunicarea Comisiei din 3 octombrie 2017 intitulată „Încurajarea investițiilor prin intermediul unei evaluări voluntare ex ante a aspectelor referitoare la achiziții pentru proiectele mari de infrastructură“(COM(2017)0573),

având în vedere Recomandarea (UE) 2017/1805 a Comisiei din 3 octombrie 2017 cu privire la profesionalizarea achizițiilor publice - Construirea unei arhitecturi pentru profesionalizarea achizițiilor publice (C(2017)6654) (1),

având în vedere Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (2),

având în vedere Directiva 2014/25/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale și de abrogare a Directivei 2004/17/CΕ (3),

având în vedere Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune (4),

având în vedere raportul Comisiei din 17 mai 2017 privind revizuirea aplicării în practică a documentului european de achiziții unic (DEAU) (COM(2017)0242),

având în vedere Directiva 2014/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 aprilie 2014 privind facturarea electronică în domeniul achizițiilor publice (5),

având în vedere raportul Comisiei din 11 octombrie 2017 cu privire la evaluarea standardului european privind facturarea electronică, în conformitate cu Directiva 2014/55/UE (COM(2017)0590),

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 14 februarie 2018,

având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, avizul Comisiei pentru comerț internațional și poziția sub formă de amendamente a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0229/2018),

A.

întrucât potențialul deplin al achizițiilor publice de a contribui la construirea unei economii sociale de piață cu un grad ridicat de competitivitate trebuie încă deblocat și întrucât peste 250 000 de autorități publice din Uniune cheltuiesc aproximativ 14 % din PIB, respectiv aproape 2 000 de miliarde de euro în fiecare an pentru achiziționarea de servicii, lucrări și bunuri;

B.

întrucât achizițiile publice implică cheltuirea unei sume considerabile din banii contribuabililor, ceea ce înseamnă că ar trebui să fie efectuate etic, cu transparență și integritate și în modul cel mai eficient, atât în ce privește costurile, cât și calitatea, pentru a furniza cetățenilor bunuri și servicii de calitate;

C.

întrucât normele privind achizițiile publice corect aplicate reprezintă un instrument fundamental aflat în serviciul unei piețe unice mai puternice, precum și pentru creșterea societăților europene și crearea de locuri de muncă în Uniune și întrucât folosirea inteligentă a achizițiilor publice poate fi un instrument strategic pentru atingerea obiectivelor UE de creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, accelerând tranziția spre lanțuri de aprovizionare și modele de afaceri mai sustenabile;

D.

întrucât, în ceea ce privește transpunerea normelor UE privind achizițiile publice și concesiunile, transpunerea și punerea în aplicare integrală a legislației UE este esențială pentru ca IMM-urile să poată prezenta oferte pentru contracte publice mai ușor și mai ieftin, cu respectarea deplină a principiilor UE privind transparența și concurența;

E.

întrucât Comisia a lansat o consultare specifică cu privire la proiectul de orientări privind achizițiile publice în domeniul inovării, la 3 octombrie 2017, și o consultare specifică cu privire la domeniul de aplicare și structura ghidului Comisiei privind achizițiile publice responsabile din punct de vedere social, la 7 decembrie 2017;

F.

întrucât, potrivit unui studiu din 2016, astfel cum se menționează în comunicarea Comisiei COM(2017)0572, doar patru state membre au recurs la tehnologiile digitale pentru toate etapele majore ale achizițiilor publice, cum ar fi notificarea electronică, accesul electronic la documentele achiziției, depunerea electronică a documentelor, evaluarea electronică, atribuirea electronică, comanda electronică, facturarea electronică și plata electronică;

G.

întrucât, în conformitate cu fișele tematice ale semestrului european privind achizițiile publice din noiembrie 2017, numărul de proceduri de achiziții cu doar o singură ofertă a crescut de la 14 % la 29 % pentru perioada 2006-2016 și întrucât, potrivit comunicării Comisiei COM(2017)0572, „[c]ontractele atribuite IMM-urilor reprezintă doar 45 % din valoarea contractelor de achiziții publice care depășesc pragurile stabilite de UE, o proporție situată în mod clar sub ponderea lor din economie”;

H.

întrucât noile norme introduse prin directivele din 2014, prin care se facilitează achizițiile publice și se impun mai multe controale, ar trebui să contribuie la punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 pentru o economie durabilă, mai socială, inovatoare și favorabilă incluziunii;

I.

întrucât, în conformitate cu comunicarea Comisiei COM(2017)0572, 55 % din procedurile de achiziții publice încă folosesc criteriul prețului celui mai scăzut drept criteriu de atribuire unic, în locul unor criterii cum ar fi criteriile sociale și de mediu strategice;

J.

întrucât Uniunea Europeană și-a asumat un angajament în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite (ODD);

K.

întrucât este de o importanță vitală ca furnizorii să aibă încredere că sistemele de achiziții publice ale Uniunii oferă proceduri digitale simple și accesibile, transparență deplină și integritatea și securitatea datelor,

Cadrul legislativ și implementarea

1.

salută, la aproape patru ani după ce s-a încheiat revizuirea de amploare a cadrului legislativ al Uniunii privind achizițiile publice, setul de măsuri fără caracter legislativ propus de Comisie și preconizează că acest lucru va crea un impuls pentru o mai bună punere în aplicare;

2.

este profund dezamăgit de ritmul în care multe state membre au transpus directivele din 2014 din domeniul achizițiilor publice, precum și de numeroasele întârzieri și regretă faptul că Comisia a trebuit să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva unora dintre statele membre; solicită insistent finalizarea rapidă a transpunerii în toate statele membre fără alte întârzieri;

3.

își exprimă îngrijorarea cu privire la următoarele termene-limită prevăzute de directivele privind achizițiile publice electronice și procesul de tranziție a statelor membre către achiziții publice complet electronice, inclusiv facturarea electronică; subliniază necesitatea ca agendele digitale ale statelor membre să includă promovarea achizițiilor publice complet electronice;

4.

invită Comisia să finalizeze rapid orientările privind achizițiile publice în materie de inovare și ghidul privind achizițiile publice responsabile din punct de vedere social, pentru a facilita punerea în aplicare a respectivelor dispoziții legislative în statele membre;

5.

solicită Comisiei să organizeze mai bine și mai clar ghidurile și celelalte instrumente elaborate pentru a sprijini statele membre în punerea în aplicare a cadrului de achiziții publice, într-un mod mai accesibil și ușor de utilizat, care să ofere o bună imagine de ansamblu pentru toți profesioniștii din domeniu, acordând totodată atenție limbilor disponibile;

6.

salută noile orientări în materie de achiziții publice pentru profesioniștii din domeniu din februarie 2018, menite să ajute administrațiile publice naționale, regionale și locale să asigure proceduri de achiziții publice eficiente și transparente pentru proiectele finanțate de UE;

Achiziții publice strategice și coordonate

7.

subliniază că legislația actuală a Uniunii, mai mult decât oricând, permite ca achizițiile publice să fie utilizate ca un instrument strategic pentru a promova obiectivele de politică ale UE și încurajează statele membre să le fructifice cât mai mult; reamintește că achizițiile publice reprezintă, de asemenea, un instrument important la nivel regional și local pentru a completa strategiile locale și regionale și încurajează organizarea de audieri și consultări publice cu utilizatorii finali ai produselor și serviciilor;

8.

solicită utilizarea la scară largă a achizițiilor inovatoare pentru a realiza creșterea inteligentă, verde și favorabilă incluziunii și pentru a consolida economia circulară; subliniază importanța economiei circulare și, în acest context, noile posibilități oferite de noile directive privind achizițiile publice în ceea ce privește bunurile și serviciile refolosite, reparate, reprelucrate, recondiționate și alte produse și soluții sustenabile și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor;

9.

invită statele membre să utilizeze strategic achizițiile publice pentru a promova creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv pentru IMM-uri și întreprinderile sociale; subliniază faptul că acest lucru impune statelor membre să facă cunoscute sistematic astfel de politici la cel mai înalt nivel și să sprijine, în acest scop, entitățile contractante și profesioniștii din administrația publică;

10.

subliniază importanța condițiilor de licitare, care să nu fie excesiv de împovărătoare, astfel încât accesul la contracte publice să fie posibil pentru toate întreprinderile, inclusiv pentru IMM-uri;

11.

salută exemplul de adoptare a strategiilor naționale privind achizițiile publice și încurajează mai multe state membre să urmeze acest exemplu ca un mijloc de modernizare și de raționalizare a propriilor sisteme de achiziții publice și, deci, de îmbunătățire a eficienței lor; subliniază faptul că achizițiile publice reprezintă o zonă transversală pentru diferitele sectoare ale administrației publice și, prin urmare, este esențial să existe, pe lângă coordonare, o structură de guvernanță care să implice principalii actori, astfel încât deciziile fundamentale să poată fi luate printr-o modalitate de colaborare mai strânsă și să fie acceptate de toți cei implicați;

12.

salută faptul că numeroase state membre au dispoziții pentru folosirea criteriilor de calitate (inclusiv cel mai bun raport calitate-preț) și încurajează aplicarea sistematică a acestora; încurajează autoritățile contractante să aplice și alte criterii decât prețul cel mai scăzut sau raportul cost-eficacitate, ținând seama de aspecte calitative, de mediu și/sau sociale;

13.

deși admite că în unele cazuri prețul scăzut poate reflecta soluții inovatoare și o gestionare eficientă, este preocupat de utilizarea excesivă a principiului prețului celui mai scăzut drept criteriu de atribuire principal în mai multe state membre, fără a se ține seama de calitate, sustenabilitate și incluziune socială, și, prin urmare, solicită Comisiei și statelor membre să analizeze și să raporteze motivele care stau la baza acestei situații și să propună soluții adecvate atunci când este necesar;

14.

invită statele membre să asigure că practicile în materie de achiziții publice respectă Convenția privind drepturile persoanelor cu handicap; invită statele membre să încurajeze în acest sens consultarea persoanelor cu handicap și a organizațiilor care le reprezintă;

15.

solicită adoptarea unui cod deontologic european al achizițiilor publice pentru diferiții actori din cadrul proceselor de achiziții;

16.

subliniază că este important ca autoritățile contractante să ia în considerare întregul ciclu de viață al produselor, inclusiv impactul acestora asupra mediului, în deciziile lor de cumpărare, atunci când este cazul, și invită Comisia să contribuie la elaborarea de metodologii pentru implementarea conceputului de „calculare a costurilor pe ciclu de viață”;

17.

constată că argumentele legate de inovare, de aspectele sociale și de mediu sunt criterii legitime și esențiale de atribuire în domeniul achizițiilor publice și că autoritățile contractante pot, de asemenea, să urmărească îndeplinirea unor obiective ecologice, inovatoare sau sociale prin specificații bine gândite și permițând oferte alternative în mod nediscriminatoriu, cu condiția ca aceste caracteristici să fie legate de obiectul contractului și să fie proporționale cu valoarea și obiectivele acestuia;

18.

reamintește că, în conformitate cu cadrul legislativ al Uniunii privind achizițiile publice, statele membre sunt obligate să se asigure că contractanții și subcontractanții respectă în totalitate dispozițiile legislative din domeniul social, al mediului și al muncii, aplicabile la locul în care sunt executate lucrările, în care sunt furnizate serviciile sau în care sunt produse ori furnizate bunurile, astfel cum se prevede în convențiile internaționale aplicabile, în dreptul Uniunii și în dreptul național, precum și în contractele colective de muncă încheiate în conformitate cu legislația și practicile naționale; solicită Comisiei să garanteze că această obligație este îndeplinită de statele membre în transpunerea și în aplicarea directivelor din 2014 și să faciliteze schimbul de bune practici în acest domeniu;

19.

recunoaște că evaluarea calitativă a ofertelor necesită entități contractante calificate și invită Comisia să sprijine statele membre în diseminarea de metodologii și practici de evaluare, în special prin organizarea de ateliere și de cursuri de formare; subliniază că un asemenea sprijin ar trebui să fie disponibil la toate nivelurile administrative în cadrul cărora se realizează achiziții;

20.

subliniază că achizițiile publice responsabile din punct de vedere social trebuie să ia în considerare lanțurile de aprovizionare și riscurile asociate cu fenomene precum sclavia modernă, dumpingul social și încălcările drepturilor omului; remarcă că trebuie depuse eforturi pentru asigurarea faptului că bunurile și serviciile achiziționate prin achiziții publice nu sunt produse într-un mod care încalcă drepturile omului; invită Comisia să includă dispoziții de fond privind etica în lanțurile de aprovizionare în noul său ghid al aspectelor sociale care trebuie luate în considerare în procedurile de achiziții publice;

21.

salută eforturile depuse de mai multe state membre de a înființa autorități care să fie responsabile de coordonarea achizițiilor publice și recunoaște că acest lucru contribuie la realizarea unor achiziții publice eficiente și strategice;

22.

solicită ca mai multe state membre să profite de avantajele oferite de achizițiile centralizate și de agregarea achizițiilor publice și observă că organismele centrale de achiziție ar putea accelera difuzarea cunoștințelor de specialitate, a celor mai bune practici și a inovării și ar trebui să facă acest lucru;

23.

subliniază că, în special în scopul de a stimula inovarea, este important ca autoritățile contractante să dialogheze cu piața și să utilizeze suficient faza prealabilă procesului de achiziții publice pentru a pregăti etapele următoare; consideră că faza prealabilă procesului de achiziții publice este esențială și pentru sprijinirea implicării IMM-urilor;

24.

consideră că noua procedură de parteneriat va contribui la stimularea inovării și încurajează autoritățile contractante să coopereze cu piața pentru a dezvolta metodologii, produse, lucrări sau servicii inovatoare care nu există încă; salută, în acest sens, faptul că până în prezent au fost inițiate 17 proceduri de parteneriat pentru inovare;

25.

salută evaluarea ex ante voluntară a aspectelor legate de achiziții pentru marile proiecte de infrastructură propusă de Comisie și solicită Comisiei să pună rapid în aplicare serviciul de asistență, mecanismul de notificare, precum și mecanismul de schimb de informații, respectând în același timp pe deplin confidențialitatea;

Digitalizarea și buna gestionare a procedurilor de achiziții publice

26.

regretă introducerea lentă a tehnologiilor digitale în domeniul achizițiilor publice în Uniune și invită statele membre să depună eforturi pentru o transformare digitală rapidă a procedurilor și pentru introducerea proceselor electronice în toate etapele principale, și anume de la notificare, accesul la licitații și transmiterea pentru evaluare, la atribuirea contractelor, comandă, facturare și plată;

27.

invită Comisia și statele membre să pună în aplicare formularele electronice până cel târziu la sfârșitul anului 2018;

28.

reamintește că achizițiile publice electronice oferă o serie de avantaje importante, precum economii semnificative pentru toate părțile, simplificarea și scurtarea proceselor, reducerea birocrației și a sarcinilor administrative, creșterea transparenței și sporirea inovării, precum și îmbunătățirea accesului IMM-urilor la piețele de achiziții publice;

29.

este de acord cu Comisia în privința faptului că registrele de contracte pot fi un instrument eficient din punctul de vedere al costurilor pentru gestionarea contractelor, îmbunătățirea transparenței, a integrității și a datelor și pentru o mai bună guvernanță a achizițiilor publice;

30.

solicită Comisiei să examineze posibilitatea de a interconecta registrele naționale de contracte cu Tenders Electronic Daily (TED), pentru a elimina obligația autorităților contractante de a publica aceleași informații în două sisteme;

31.

atrage atenția asupra dificultăților care pot apărea pentru ofertanți, în special pentru IMM-uri, cu privire la cerințele privind certificatele și semnăturile și încurajează un regim de cerințe simple în acest sens, împreună cu aplicarea deplină a principiului „doar o singură dată”în scopul de a reduce la minimum sarcina pentru ofertanți;

32.

subliniază faptul că toate statele membre ar trebui să fie în măsură să furnizeze toate datele necesare privind punerea în aplicare a achizițiilor publice, inclusiv date privind licitațiile, procedurile și contractele, precum și informații statistice, inclusiv pentru a-i permite Comisiei să evalueze piața unică în domeniul achizițiilor publice;

33.

invită statele membre să promoveze utilizarea inovatoare a datelor în format deschis, deoarece aceste date sunt esențiale pentru gestionarea administrației publice de către orice guvern și, în același timp, pentru a permite valorificarea de către companii a potențialului economic al acestor date, încurajând totodată transparența și responsabilitatea instituțiilor și organismelor care se ocupă de achiziții publice; subliniază faptul că aceste date trebuie publicate întotdeauna cu respectarea principiului proporționalității și în conformitate cu acquis-ul UE privind protecția datelor și secretul comercial;

Piața unică și un acces îmbunătățit la achizițiile publice

34.

subliniază că procedura concurențială de ofertare este esențială pentru atribuirea contractelor de achiziții publice și constată cu regret reducerea intensității concurenței în domeniul achizițiilor publice în Uniune în ultimii ani; îndeamnă statele membre care înregistrează un procent ridicat de anunțuri cu un singur ofertant să soluționeze problema;

35.

îndeamnă statele membre să utilizeze mai frecvent procedurile comune de achiziții publice, inclusiv la nivel transfrontalier, care au fost facilitate de normele revizuite ale UE, și invită Comisia să ofere asistență detaliată în acest domeniu; consideră că astfel de proceduri nu ar trebui totuși să aibă drept rezultat contracte de asemenea amploare încât IMM-urile să fie efectiv excluse încă din cea mai incipientă etapă a procesului;

36.

regretă faptul că IMM-urile și întreprinderile sociale se confruntă în continuare cu dificultăți în ceea ce privește accesul la achizițiile publice și solicită Comisiei să evalueze eficacitatea măsurilor prevăzute de directivele din 2014 și să vină cu soluții noi, dacă este necesar;

37.

solicită Comisiei să prezinte un raport Parlamentului cu privire la punerea în aplicare pe teren a principiului „aplicare sau justificare”prevăzut la articolul 46 din Directiva 2014/24/UE care impune autorităților contractante să indice principalele motive care stau la baza deciziei lor de a nu face împărțirea pe loturi, care trebuie explicată sistematic în documentele de achiziție sau în raportul individual;

38.

invită statele membre să sprijine participarea IMM-urilor la licitații, de exemplu, prin împărțirea obligatorie în loturi, atunci când este posibil, sau prin limitarea cifrei de afaceri necesare pentru participarea la licitație; subliniază că împărțirea contractelor de achiziții publice în loturi stimulează concurența pe piață și, de asemenea, evită riscul de dependență de un singur furnizor; solicită Comisiei și statelor membre să dezvolte servicii de consiliere și formare pentru IMM-uri în vederea asigurării unei mai bune participări a acestora la procesele de licitație;

39.

invită Comisia să analizeze în special obstacolele din calea achizițiilor publice transfrontaliere care provin din barierele lingvistice, administrative, juridice sau de orice altă natură și să propună soluții sau să intervină pentru a garanta achiziții transfrontaliere funcționale;

40.

subliniază importanța de a asigura interoperabilitatea pentru bunurile și serviciile achiziționate și de a evita dependența de un anumit furnizor și invită Comisia să propună măsuri în acest domeniu;

41.

regretă lipsa unor date clare și consolidate privind achizițiile publice în UE și constată că sunt necesare date fiabile privind accesul la achizițiile publice pentru a verifica responsabilitatea autorităților publice, acestea constituind un mijloc de combatere a fraudei și corupției;

42.

acceptă rezultatul evaluării Directivei privind căile de atac și decizia Comisiei de a nu propune o revizuire legislativă, dar solicită continuarea cooperării dintre organismele naționale de revizuire și mai multe orientări din partea Comisiei privind directivele;

43.

regretă faptul că Directiva privind achizițiile publice în domeniul apărării nu a adus rezultatele dorite, în special în ceea ce privește proiectele transnaționale de infrastructură, și îndeamnă Comisia și statele membre să își intensifice eforturile pentru a pune în aplicare mai eficient normele în vigoare în prezent;

44.

scoate în evidență importanța transparenței și a caracterului nediscriminatoriu al procedurilor de achiziții publice; reamintește importanța existenței unor proceduri de contestație adecvate, precum și importanța accesului la îndrumare în ceea ce privește modul de inițiere a unei contestații;

Achiziții publice internaționale

45.

solicită o acțiune la nivelul Uniunii pentru a îmbunătăți accesul furnizorilor din UE la piețele de achiziții publice din țările terțe, având în vedere că piața de achiziții publice din Uniune este una dintre cele mai deschise din lume;

46.

își exprimă îngrijorarea cu privire la concurența neloială în cadrul procedurilor de achiziții publice ca urmare a intervenției statului în cazul concurenților din țări terțe, în special, dar nu numai pe piața vehiculelor electrice și a acumulatorilor; consideră că este necesar să se stabilească o legătură între instrumentele de apărare comercială și practicile în materie de achiziții publice;

47.

subliniază că piețele de achiziții publice au o importanță economică majoră, având în vedere că, potrivit estimărilor, cheltuielile aferente achizițiilor publice reprezintă 20 % din PIB-ul global și subliniază că îmbunătățirea accesului la piețele de achiziții publice din țări terțe și crearea unor condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile europene, pot, prin urmare, să fie factori esențiali pentru sporirea comerțului cu bunuri și servicii și pot să conducă, de asemenea, la o gamă mai vastă de opțiuni și un raport mai bun calitate-preț pentru banii contribuabililor, atât în UE, cât și în țările terțe;

48.

subliniază că piețele de achiziții publice din țări terțe sunt deseori închise de jure și/sau de facto ofertanților din UE; încurajează Comisia să culeagă și să furnizeze date mai bune despre procedurile de achiziții publice internaționale; reamintește că Comisia estimează că mai mult de jumătate din piața de achiziții globală este închisă în prezent concurenței libere internaționale din cauza măsurilor protecționiste, care sunt în creștere la nivel global, în timp ce achiziții publice ale UE în valoare de aproximativ 352 de miliarde de euro sunt deschise ofertanților din țările membre la Acordul OMC privind achizițiile publice; subliniază necesitatea ca UE să abordeze acest dezechilibru fără a recurge la rândul său la măsuri protecționiste; solicită Comisiei să se asigure că societățile europene au acces la piață în condiții similare celor de care beneficiază concurenții noștri străini pe piața UE și remarcă faptul că așa-numitul instrument de achiziții internaționale propus ar putea, în anumite condiții, să constituie un mijloc care să creeze un efect de levier pentru un acces sporit pe piață;

49.

salută faptul că unul dintre cele șase domenii prioritare de acțiune a Comisiei în domeniul achizițiilor publice îl reprezintă îmbunătățirea accesului la piețele de achiziții; subliniază că îmbunătățirea accesului la piețele de achiziții publice din țări terțe, inclusiv la nivel subnațional, constituie un obiectiv ofensiv de mare interes al UE în cadrul negocierilor comerciale, având în vedere că multe societăți din UE sunt foarte competitive în diferite sectoare; subliniază că achizițiile publice ar trebui incluse în fiecare viitor acord comercial, pentru a maximiza gradul de participare a societăților europene la licitațiile străine; solicită Comisiei să asigure respectarea și punerea în aplicare corespunzătoare a dispozițiilor privind piețele de achiziții publice cuprinse în acordurile de liber schimb ale UE; reamintește că acordurile comerciale ar trebui utilizate pentru a îmbunătăți accesul la piețele de achiziții publice ale țărilor terțe și că accesul sporit la piețele de achiziții ale țărilor terțe, precum și normele consolidate pentru proceduri de achiziții moderne, eficiente și transparente, care sunt esențiale pentru garantarea unui raport mai bun calitate-preț la utilizarea banilor publici, ar trebui să constituie elemente-cheie în orice acord comercial care urmează să fie încheiat de UE, respectând totodată pe deplin obiectivele legitime în materie de politică publică consacrate în directivele Uniunii privind achizițiile publice; subliniază că operatorii economici din țările terțe trebuie să respecte criteriile sociale și de mediu europene pentru a fi eligibili pentru contracte de achiziții publice, astfel cum se prevede în Directivele 2014/23/UE, 2014/24/UE și 2014/25/UE, și încurajează, în acest context, utilizarea criteriului ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic pentru atribuirea acestor contracte; observă că acordurile de liber schimb bilaterale și subregionale nu garantează întotdeauna accesul deplin la piețele de achiziții; solicită Comisiei să negocieze cel mai mare nivel de acces posibil la piețele de achiziții publice din țările terțe;

50.

scoate în evidență faptul că orice strategie vizând deschiderea piețelor de achiziții publice din țări terțe trebuie să abordeze concret obstacolele cu care se confruntă IMM-urile și nevoile specifice ale acestora pentru a le facilita accesul la piețe, deoarece în special ele sunt dezavantajate în ceea ce privește pătrunderea pe piețele de achiziții publice ale unor țări terțe și că, totodată, trebuie să se acorde atenția cuvenită efectelor pe care le are asupra IMM-urilor expunerea la noi concurenți din țări terțe; invită Comisia să încurajeze includerea în acordurile comerciale a procedurilor de achiziții favorabile IMM-urilor (inclusiv a inițiativelor transfrontaliere și a divizării ofertelor în loturi); subliniază beneficiile care pot fi obținute, în special pentru IMM-uri, prin digitalizare și prin utilizarea achizițiilor publice electronice în cadrul tuturor proceselor de achiziții publice desfășurate cu țări terțe;

51.

subliniază că marile economii emergente, precum Brazilia, China, India și Rusia, nu participă încă la Acordul OMC privind achizițiile publice, deși China și Rusia sunt oficial în curs de a adera, și solicită Comisiei să încurajeze și să promoveze țările terțe în eforturile lor de a adera la acest acord, deoarece acordurile multilaterale și plurilaterale reprezintă cea mai bună modalitate pentru a crea condiții de concurență egale pe termen lung; subliniază că acordurile comerciale bilaterale conținând dispoziții ambițioase privind achizițiile care respectă principiile de bază ale Acordului OMC privind achizițiile publice pot constitui un punct de pornire pentru cooperarea multilaterală consolidată;

52.

scoate în evidență importanța Acordului OMC privind achizițiile publice, nu doar pentru a asigura acces de jure la piețele de achiziții din țări terțe, ci și pentru sporirea transparenței și predictibilității procedurilor de achiziții; încurajează Comisia să promoveze elaborarea unor standarde globale și convergente pentru achiziții transparente, ca instrument important pentru combaterea corupției; mai precis, solicită Comisiei să se străduiască să includă în acordurile comerciale dispoziții privind normele comune pentru achiziții publice care să permită raportarea cazurilor de corupție, simplificarea procedurilor și consolidarea integrității și transparenței pentru ofertanți;

Profesionalizarea

53.

salută recomandările Comisiei privind profesionalizarea și invită statele membre să acorde prioritate elaborării de planuri naționale; sugerează că fiecare plan ar trebui să facă diferența între tipurile de achiziții, în special având în vedere că accesul IMM-urilor la achiziții în domeniul serviciilor și infrastructurii digitale ar putea fi facilitat într-un mod diferit de accesul la achiziții în cazul contractelor mari de infrastructură;

54.

invită Comisia să propună mijloace de sprijin financiar din fondurile Uniunii pentru a promova acțiuni pertinente de profesionalizare în statele membre;

55.

regretă nivelul scăzut de profesionalizare a achizitorilor publici și invită statele membre să îmbunătățească competențele tuturor actorilor în toate etapele procesului de desfășurare a achizițiilor publice;

56.

subliniază că atât entitățile contractante, cât și furnizorii trebuie să fie instruiți în mod corespunzător pentru a funcționa eficient în toate etapele achizițiilor publice și că trebuie să se acorde atenție tuturor nivelurilor administrației publice și criteriilor de calitate, inclusiv criteriilor sociale și de mediu, în ceea ce privește profesionalizarea; este de părere că se pot obține rezultate mai bune prin îmbunătățirea modului în care autoritățile publice analizează ce vor achiziționa, precum și modul în care fac aceste achiziții; fără a aduce atingere procedurii negociate, regretă că, adesea, achizițiile publice pot fi acaparate de întreprinderi cu mai multă experiență, care acordă asistență în etapa de concepere a contractului de achiziție și care, astfel, se află într-o poziție mai bună pentru a câștiga contractul;

57.

solicită statelor membre să încurajeze universitățile să dezvolte mai departe cursurile universitare în domeniul legislației europene privind achizițiile publice și să îmbunătățească pregătirea și gestionarea carierei profesioniștilor din domeniul achizițiilor publice, inclusiv a celor care lucrează în cadrul IMM-urilor, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea și introducerea de instrumente informatice accesibile; sprijină crearea unui cadru european comun de competențe tehnice și informatice relevante;

o

o o

58.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

(1)  JO L 259, 7.10.2017, p. 28.

(2)  JO L 94, 28.3.2014, p. 65.

(3)  JO L 94, 28.3.2014, p. 243.

(4)  JO L 94, 28.3.2014, p. 1.

(5)  JO L 133, 6.5.2014, p. 1.


Top