Avizul Comitetului European al Regiunilor – Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) după 2020 – Investițiile în comunitățile costiere ale Europei

(2018/C 361/03)

Raportor: Alberto NÚÑEZ FEIJÓO (ES-PPE), președintele regiunii Galicia

RECOMANDĂRI POLITICE

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR

1.

întâmpină cu satisfacție această dezbatere privind un fond esențial pentru stimularea din punct de vedere social, economic și al mediului a zonelor de coastă din Europa și pentru dezvoltarea sectorului pescuitului maritim și al economiei albastre legate de zonele costiere și marine, în special de zonele rurale;

2.

salută lansarea dezbaterii asupra viitorului FEPAM într-un moment crucial pentru Europa maritimă, care se confruntă cu provocări majore, cum ar fi redefinirea cadrului financiar multianual (CFM) sau Brexitul. De asemenea, apreciază că, în acest mod, se pot remedia limitările detectate în funcționarea actualului fond, deși această remediere trebuie realizată într-o etapă atât de timpurie și, practic, imediat după implementarea sa;

3.

atrage atenția asupra importanței activității de pescuit maritim în Europa, care operează cu peste 85 000 de vase, aici lucrând peste 340 000 de persoane de-a lungul lanțului, și gestionează peste 6 000 000 de tone de pește și fructe de mare provenite din activități de pescuit și de acvacultură. subliniază impactul socio-economic pe care îl are acest sector în multe regiuni de coastă, care depind în mare măsură de el și au o semnificativă legătură culturală și etnografică cu el;

4.

subliniază influența politicii comune în domeniul pescuitului (PCP) și a politicii maritime integrate (PMI) în definirea viitorului acestei activități în Europa, întrucât acestea orientează obiectivele către durabilitatea ecologică, socială și economică a activității;

5.

recunoaște rolul important jucat de programele financiare anterioare în restructurarea netraumatică a sectorului, care a depus un efort considerabil de adaptare, ce merită recunoaștere, și în edificarea unei industrii prelucrătoare de vârf și competitive la nivel mondial;

6.

atrage atenția asupra problemelor generate de aplicarea PCP, cum ar fi reducerea numărului de capturi aruncate înapoi în mare autorizate sau nivelul producției maxime durabile (MSY) atins, în plus față de problemele care decurg din procesul Brexit și din noile provocări pe care le generează zilnic piața și producția globală de proteine de origine marină, având în vedere nevoia de aprovizionare a piețelor noastre cu produse sănătoase și sigure din punct de vedere alimentar și de eliminare a situațiilor de introducere pe piață a unor produse importate fără a fi suficient controlate;

7.

reamintește contribuția societală a pescuitului în întreaga Uniune Europeană, îndeosebi în două domenii: alimentația și mediul. Pescuitul contribuie la autonomia alimentară a Uniunii Europene, garantând cetățenilor, care sunt și consumatori, un produs care îndeplinește cerințele privind siguranța alimentelor și respectând normele bunei gestionări a activității de pescuit sau a acvaculturii. Comitetul reamintește centralitatea dimensiunii alimentare în sfera de competență a Uniunii, astfel cum este definită în TFUE, precum și dependența pieței UE de importul de produse pescărești. Comitetul subliniază faptul că alimentația reprezintă cel de-al doilea obiectiv de dezvoltare durabilă al ONU, salută elaborarea raportului „Food from the oceans” („Hrana din oceane”) și propune ca recomandările acestuia să constituie surse de inspirație. Prin intermediul investițiilor realizate la bordul navelor și în porturi, sectorul pescuitului contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la controlul utilizării combustibililor fosili;

Un sector dinamic și cu potențial, demn de susținere în fața schimbărilor permanente

8.

consideră că este important să se asigure bugetul necesar pentru susținerea evoluțiilor generate de PCP și de provocările care afectează sectorul pescuitului maritim;

9.

invită Comisia să prezinte, în contextul noului cadru financiar multianual (CFM), o propunere de FEPAM suficient de cuprinzătoare pentru îndeplinirea scopurilor și obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului (PCP), care să facă posibile investiții în comunitățile costiere aflate în tranziție și să țină seama de dimensiunea externă a pescuitului;

10.

solicită ca obiectivele FEPAM să se axeze pe activitățile de pescuit maritim, de acvacultură durabilă în mare și în apă dulce și pe importanța acestora, și nu – așa cum s-a arătat în repetate rânduri – pe acordarea de prioritate înlocuirii acestora cu alte activități, având în vedere că toate activitățile marine pot fi compatibile. Consideră că activitatea de pescuit își poate menține caracterul tradițional și îl poate relansa în viitor, motiv pentru care este important să se crească gradul de atractivitate a profesiilor din domeniul pescuitului. În special, Comitetul solicită ca FEPAM să fie destinat sectoarelor pescuitului și acvaculturii durabile în mare și în apă dulce și să vizeze realizarea obiectivelor politicii comune în domeniul pescuitului, îndeosebi prin sprijinirea pescuitului artizanal de coastă, efectuat cu nave de până la 12 metri lungime, oferirea de stimulente tinerelor generații, creșterea atractivității profesiilor din domeniu și sprijinirea comunităților costiere ale Uniunii. Prin urmare, Comitetul Regiunilor pledează pentru conceperea FEPAM în așa fel încât să sprijine noi forme de activitate ale sectorului și dezvoltarea acestuia, iar sprijinul să fie compatibil cu normele privind ajutoarele de stat;

11.

reiterează sprijinul părților interesate față de solicitarea de a crea un instrument financiar la nivel european în domeniul maritim și al mediului, pentru a acorda sprijin noilor întreprinderi și celor care funcționează deja, sub formă de împrumuturi și de garanții bancare; salută includerea pescuitului printre intervențiile prioritare ale Planului Juncker 2.0 și dorește ca această logică să fie urmărită și după 2020;

12.

solicită ca FEPAM post-2020 să includă și să consolideze dimensiunea teritorială a politicilor și să ajute comunitățile costiere europene în cursul unui eventual proces de tranziție către diversificarea industriilor maritime tradiționale, prin sprijinirea investițiilor în activități complementare, precum restaurantele cu specific pescăresc care oferă produse locale și serviciile educaționale, culturale și ecologice din sectorul pescuitului;

13.

subliniază necesitatea de a menține și spori mijloacele disponibile pentru dezvoltarea locală, întrucât strategiile de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității s-au dovedit a fi o reușită pentru comunitățile mici, oferind sprijin financiar pentru capacitarea comunităților și pentru diversificarea economică dincolo de sectorul pescuitului;

FEPAM actual, un instrument semnificativ de sprijin cu obiective divergente și o punere în aplicare tardivă

14.

recunoaște importanța actualului fond FEPAM și salută structurarea și specializarea acestuia în două domenii esențiale, și anume în cel derivat din PCP și în cel legat de PMI, fără interferențe reciproce;

15.

solicită adoptarea unor măsuri și modalități de gestionare specifice pentru regiunile ultraperiferice în cadrul noilor programe ale UE, pentru a sprijini dezvoltarea durabilă a activității de pescuit și a altor sectoare ale „economiei albastre” din aceste regiuni, în temeiul articolului 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceste măsuri ar trebui să fie integrate într-un instrument specific care să includă sistemul de compensare a costurilor suplimentare aferente produselor pescărești și de acvacultură din regiunile ultraperiferice, reglementat în prezent de FEPAM;

16.

regretă intrarea în vigoare tardivă a fondului și, în consecință, întârzierea considerabilă în furnizarea și punerea în aplicare a fondurilor. Consideră că această rămânere în urmă se datorează întârzierii în aprobarea fondului, procesului lent de validare a programelor operaționale și definirii confuze și neclare a aspectelor legate de eligibilitate;

17.

îndeamnă să se îmbunătățească procesul de execuție și punere în aplicare a valorilor economice generate de FEPAM, pentru a se recupera întârzierea. Încurajează intensificarea eforturilor pentru oferirea de sprijin financiar pentru realizarea de progrese și majorarea volumului scăzut al punerii în aplicare globale a fondului, care, în noiembrie 2017, se situa la 2,7 %;

18.

menționează că este necesar să se asigure, pe viitor, o mai bună coerență între programările și structurările care generează diferențe temporare între obiectivele și fondurile legate de PCP. Comitetul consideră că, în această privință, este necesar să se elaboreze o strategie clară privind modalitățile de aplicare a fondurilor înainte de a se lua în considerare provocările generate de ținte precum producția maximă durabilă sau reducerea capturilor aruncate înapoi în mare;

19.

salută orientarea unui considerabil efort economic către strategii de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (EDLP) și subliniază că este oportun și corect să fie alocate fonduri pentru măsuri de promovare a durabilității de mediu și de sporire a competitivității structurii noastre de pescuit maritim;

Importanța de a dispune de un nou fond specific și orizontal

20.

menționează că Europa nu ar trebui să neglijeze, în procesul bugetar, politicile „mici”, cum ar fi PCP. Subliniază că FEPAM este important pentru comunitățile de coastă, întrucât le ajută să își diversifice economiile, îi sprijină pe pescari în tranziția către un pescuit durabil și finanțează proiecte care creează noi locuri de muncă și îmbunătățesc calitatea vieții în regiunile de coastă ale Europei;

21.

este de acord cu numeroasele cereri ca noul FEPAM să atingă un prag minim de 1 % din CFM de după 2020 (1), prin adăugarea la cele 0,53 % alocate în prezent pentru pescuit și acvacultură a unei majorări de 0,47 % pentru PMI. Crede cu fermitate că decizia Regatului Unit de a părăsi UE nu trebuie să fie folosită drept pretext pentru a reduce viitoarea finanțare a FEPAM, având în vedere importantele provocări generate de acest proces în ce privește protecția mediului, pescuitul și comerțul;

22.

subliniază necesitatea de a defini obiective noi care să contribuie la viabilitatea și consolidarea activităților legate de pescuitul maritim. Comitetul dorește să scoată în evidență promovarea și realizarea unei reînnoiri generaționale adecvate, pentru aceasta fiind necesar să se acorde prioritate sprijinului bugetar pentru formare și pentru accesul la activitate, prin achiziționarea sau înlocuirea de nave, deoarece aceasta nu generează o creștere a efortului de pescuit;

23.

solicită ca îmbunătățirea condițiilor de siguranță și de locuit ale marinarilor să constituie o prioritate declarată a viitorului FEPAM, ca parte a contribuției sale la punerea în aplicare a celor 20 de principii ale Pilonului european al drepturilor sociale;

24.

reiterează solicitarea generalizată de a susține și a stimula reînnoirea flotei de pescuit, pentru a se evita deficiențele cauzate de îmbătrânirea ei, dat fiind că vârsta medie a navelor de pescuit în UE este de 22,6 ani. Această reînnoire trebuie să fie promovată fără a mări efortul de pescuit, punerea sa în aplicare trebuind să se axeze pe îmbunătățirea condițiilor de siguranță (de exemplu, protecția împotriva incendiilor), a condițiilor de lucru și de locuit la bordul navelor;

25.

FEPAM ar trebui să sprijine sectoarele pescuitului și acvaculturii pentru ca ele să contribuie la obiectivele UE în domeniul climei, prin generalizarea investițiilor inovatoare (privind sistemul de propulsie, aerodinamica etc.). Comitetul avertizează cu privire la condițiile restrictive prevăzute în actualul Regulament privind FEPAM, care limitează drastic impactul acestuia asupra atenuării efectelor schimbărilor climatice. FEPAM după 2020 trebuie să joace un rol esențial în reducerea balanței energetice a sectorului;

26.

scoate în evidență nevoia de a menține și de a crește, cu cel puțin 10 %, efortul financiar destinat culegerii și compilării datelor, precum și cercetării aplicate și implicării sectorului în acest proces, promovând contactele dintre pescari și oamenii de știință;

27.

consideră că această modificare este legată de adoptarea unor măsuri mai adecvate de conservare a resurselor marine și de adaptare a efortului de pescuit. Semnalează, în orice caz, necesitatea menținerii sprijinului acordat măsurilor compensatorii pentru flotă, ea fiind afectată de prejudicii socioeconomice care decurg din adoptarea măsurilor de protecție a mediului, cum ar fi crearea de zone închise, încetarea temporară a activității, și alte măsuri de limitare a activității de pescuit;

28.

solicită continuitatea măsurilor care contribuie la o mai bună organizare a sectorului și la coeziunea sa internă, încurajează guvernanța comună a sectorului și subliniază importanța acestuia pentru definirea și aplicarea corespunzătoare a normelor (2);

29.

solicită creșterea resurselor alocate consiliilor consultative și misiunilor acestora, în vederea unei aprofundări a regionalizării politicii comune în domeniul pescuitului, și includerea în cadrul reformei politicii comune în domeniul pescuitului a unor prevederi privind participarea deplină a regiunilor vizate de consilii;

30.

solicită să se acorde în continuare sprijin industriei de prelucrare și comercializare, pentru a le spori competitivitatea și pentru a asigura reguli concurențiale uniforme. UE ar trebui să evite incoerențele cu alte politici, cum ar fi cele ce reglementează piețele sau impozitarea vamală;

31.

îndeamnă la promovarea diversificării și complementarității activităților economice de coastă, prin valorificarea strategiilor de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC), în special în acele zone de coastă neurbane unde acestea au avut o capacitate ridicată de menținere a populației în teritoriu; din acest motiv, trebuie consolidat caracterul multifond al DLRC;

32.

propune ca FEPAM să susțină inițiativele și activitățile legate de practica de pescuit maritim și pe cele asupra cărora are o influență directă. În acest scop, recomandă crearea unui instrument financiar (3) la nivelul UE, care să furnizeze capital de risc și garanții bancare pentru împrumuturi, cu condiția ca investițiile să contribuie la îmbunătățirea durabilității ecologice a activităților de pescuit maritim, de pescuit al fructelor de mare, de acvacultură marină și în apă dulce, precum și a lanțului maritimo-industrial;

33.

solicită elaborarea unei cărți albe intitulate „Marea în inima Europei”, care să cuprindă o foaie de parcurs privind chestiunile maritime pentru fiecare politică a Uniunii Europene;

Posibilități de coordonare și suma sinergiilor cu alte fonduri

34.

subliniază posibilitatea de a uni sinergiile și de a integra capacitatea altor fonduri sectoriale pentru a promova progresele socioeconomice în zonele de coastă, fără a fi necesară redefinirea structurii lor, deoarece chiar configurarea și obiectivele fiecăruia împiedică suprapunerile; își reiterează solicitarea ca proiectele interregionale, naționale și transnaționale (care sunt în coerență cu cadrul strategic al inițiativei și cu S3) să poată fi finanțate prin punerea în comun a fondurilor regionale, naționale și europene, într-un cadru simplificat și să beneficieze de un bonus comunitar fără a trebui să treacă prin noi cereri de proiecte;

35.

subliniază că abordarea integrată și multifond a actualelor fonduri structurale și de investiții europene, care includ FEPAM, ar trebui dezvoltată după 2020, prin eliminarea diferențelor de reglementare existente, care limitează în prezent capacitatea de a pune la dispoziție aceste fonduri împreună la nivel local, inclusiv prin intermediul DLRC;

36.

focalizează această sumă de sinergii în implementarea FEADR în proiecte în zonele de coastă neurbane, prin intermediul aplicării strategiilor de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (EDLP), inclusiv prin analizarea posibilităților de interconectare a acestor fonduri pentru acvacultura de orice tip, cu un accent special asupra acvaculturii de apă dulce, practicată în statele membre fără ieșire la mare, astfel cum au solicitat în mod expres, în diverse ocazii, statele membre și regiunile interesate;

37.

sprijină intervenția FEDER în infrastructurile legate de activitatea de pescuit maritim, în special cea a porturilor, a cărei punere în aplicare contribuie la dezvoltarea regională în zonele periferice și extrem de izolate. Comitetul propune ca anumite operațiuni legate de prelucrare să poată fi efectuate în contextul măsurilor de sprijin pentru IMM-uri prevăzute în cadrul FEDER;

38.

solicită intensificarea formării, în special a celei legate de reînnoirea generațiilor, prin acordarea de sprijin financiar din Fondul social european (FSE);

39.

consideră că economia albastră, așa cum reiese și din recomandările prezentate în Avizul CoR pe tema „Creșterea albastră” (4), are un potențial încă neexploatat de a crea locuri de muncă suplimentare și de creștere economică la nivel european, prin intermediul unor investiții inteligente în întreprinderi inovatoare și orientate spre viitor. Propune reducerea suprapunerilor existente în ce privește activitățile de pescuit, acvacultură și cercetare marină între FEPAM și Orizont 2020;

Un nou fond simplificat, dinamic, adaptat și definit de PCP

40.

solicită ferm să se simplifice considerabil punerea în aplicare a FEPAM, cu identificarea liniilor generale din partea UE și adaptarea în funcție de bazine și regiuni, care să îmbunătățească aplicarea acestuia pe teren și să nu sporească complexitatea reglementărilor, la fiecare nivel de competență și administrativ. Comitetul extinde această simplificare la furnizarea de cerințe și formulare reduse și simple pentru primirea de fonduri și subliniază că procesul de solicitare ar trebui să fie ușor de gestionat de către o entitate unică, fără utilizarea de servicii de asistență specializate și consiliere de către terți;

41.

sprijină solicitarea unui fond adaptat la circumstanțele specifice ale PCP și ale sectorului. Reamintește că obiectivele și țintele din cadrul PCP ar trebui să definească FEPAM în funcția sa de program financiar specific, și nu invers. Subliniază necesitatea de a adapta furnizarea de fonduri în funcție de activitățile care vor fi desfășurate și de a evita întârzierile în vărsarea fondurilor către beneficiari, pentru a preveni apariția de tensiuni în economia acestora;

42.

subliniază importanța definirii clare a elementelor care urmează să fie sprijinite, pentru punerea în aplicare rapidă și corectă a fondului. Este necesar să se definească în mod generic orientările generale eligibile și să se detalieze elementele care trebuie sprijinite în cadrul unui bazin și al unei regiuni; în special, solicită Comisiei Europene să definească/elaboreze o definiție a pescuitului artizanal de coastă, luând în considerare noile criterii și oglindind realitatea și diversitatea flotei UE;

43.

consideră că, având în vedere dimensiunea medie redusă a întreprinderilor de pescuit, cea mai bună opțiune o constituie sprijinul public direct sub formă de subvenții. Subliniază că acest model asigură controlul utilizării și punerii în aplicare a fondurilor, are un efect de pârghie directă asupra economiei, stimulează inițiativele, creează încredere și asigură finanțarea, întrucât servește drept garanție la obținerea de fonduri pentru investiții;

44.

este de părere că, împreună cu întreprinderile mici și mijlocii, ar trebui dezvoltate o mai mare cooperare și mai multe sinergii și ar trebui create mai multe centre pentru stimularea cercetării și inovării și testarea pe scară-pilot a noilor inovații;

45.

relansează dezbaterea cu privire la oportunitatea deschiderii accesului la sprijinul financiar direct pentru întreprinderile cu mulți angajați sau cu o cifră de afaceri importantă, fie și doar parțial. Crede că, din cauza lipsei de sprijin, ar putea rămâne neexploatată capacitatea acestora de stimulare a activităților de cercetare, dezvoltare și inovare, de îmbunătățire a standardelor de muncă și de creare de valoare adăugată în zonele rurale de coastă;

46.

subliniază cât este de important ca toate sectoarele din domeniul pescuitului să poată avea acces la sprijin, în funcție de obiectivele și caracteristicile acestora. Consideră că sprijinul acordat din fond ar trebui să ajungă în toate zonele de coastă, inclusiv în cele cu mari aglomerații urbane având puternice legături cu sectorul pescuitului maritim, care trebuie să aibă posibilitatea de a obține sprijin din partea FEPAM;

47.

sprijină consolidarea abordării teritoriale a fondului prin intermediul strategiilor de bazine maritime, astfel încât acesta să ofere soluții adaptate la diferite situații și provocări cu care se confruntă regiunile europene, evitându-se astfel o propunere de tip „mărime universală”;

48.

solicită un rol sporit și o mai mare autonomie pentru regiuni în ce privește definirea obiectivelor și a domeniilor în care se efectuează cheltuielile. Cu toate că FEPAM este gestionat în prezent la nivelul statelor membre, există exemple de subdelegare cu succes către autoritățile regionale competente din anumite state membre. Noul regulament al FEPAM ar trebui să încurajeze acest lucru în mod explicit. Subliniază susținerea unanimă de care se bucură această cerere și experiența pozitivă generată în gestionarea FEPAM în multe regiuni. Această cerere de personalizare este cu atât mai importantă pentru regiunile ultraperiferice, în cazul cărora ar trebui să fie revizuite și îmbunătățite și condițiile pentru aplicarea FEPAM în materie de eligibilitate, rate de cofinanțare și intensitate a ajutorului. Pe de altă parte, ajutoarele din cadrul planurilor de compensare a costurilor suplimentare pentru produsele pescărești și de acvacultură aplicabile în regiunile ultraperiferice ar trebui, date fiind obiectivele și specificul lor, să fie consolidate și însoțite de norme de punere în aplicare comparabile cu cele aplicate ajutoarelor similare acordate sectorului agricol;

Un nou fond pentru a face față provocărilor viitorului

49.

dorește ca noua politică maritimă europeană a UE să sprijine eforturile de dezvoltare a unor noi tehnologii și soluții individualizate pentru atenuarea schimbărilor climatice; reamintește că funcționarea ecosistemelor marine este în prezent fragilizată de schimbările climatice, poluare și de exploatarea excesivă a resurselor;

50.

subliniază importanța politicii maritime integrate și necesitatea majorării fondurilor alocate acesteia, ca modalitate de a sprijini sporirea locurilor de muncă și a bunăstării în profesiile legate de mare. Scoate în evidență necesitatea de a se dispune de fonduri specifice și de a considera cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională ca un aspect fundamental al acestui domeniu, în special în ce privește amenajarea spațiului maritim, colectarea datelor, consolidarea securității, supravegherea și crearea de zone destinate refacerii populației piscicole;

51.

cere cu insistență crearea unui „mecanism/fond” de investiții europene în economia albastră, care ar transpune Planul Juncker 2.0 în domeniul maritim și care ar putea avea două modalități complementare de intervenție: finanțarea directă la nivel european a proiectelor structurale și a proiectelor riscante și constituirea unor platforme regionale de investiții;

52.

subliniază dimensiunea externă a PCP și PMI, îndreptând în mod explicit această importanță asupra necesității de a sprijini contribuția UE la o mai bună guvernanță a oceanelor. Consideră acest efort ca fiind o metodă de a asigura o mai mare durabilitate și competitivitate a sectorului nostru de pescuit maritim, mulțumită atingerii unor condiții egale de concurență și unei mai bune durabilități a oceanelor noastre;

53.

consideră că sectorul maritim are potențialul de a crea noi locuri de muncă și de a genera creștere economică. Semnalează că unele regiuni au elaborat deja planuri detaliate pentru dezvoltarea economiei marine și că multe altele sunt implicate în acest proces;

54.

reamintește că aspectele maritime fac obiectul unei atenții sporite la nivel internațional, atât în cadrul concluziilor COP 21 și 22, cât și al acordurilor de liber schimb, și că întreprinderile maritime din UE se confruntă cu o concurență puternică din afara UE în toate sectoarele economiei albastre, cum ar fi transporturile, energia, inovarea, construcțiile navale, pescuitul și acvacultura. Pledează, prin urmare, pentru o politică comunitară coerentă și finanțată în mod corespunzător, ca opțiune optimă pentru regiunile maritime ale UE, și încurajează Uniunea să investească în aceste sectoare, în special în formele regenerabile de energie marină și în biotehnologiile marine, unde poate deveni lider la nivel mondial;

55.

avertizează că Brexitul reprezintă o provocare majoră pentru sectorul pescuitului maritim atât pe termen scurt, cât și pe termen lung și că este necesar să se ia în considerare și să se abordeze impactul său asupra regiunilor (5). Pune în gardă cu privire la impactul negativ pe care acest proces l-ar putea avea asupra alocării fondurilor pentru pescuit și a comercializării produselor pescărești și solicită acordarea de sprijin financiar pentru atenuarea acestui impact;

56.

sprijină sporirea implicării DLRC în pachetul financiar global, întrucât acest instrument s-a dovedit a fi eficace în cadrul comunităților costiere mici, și propune integrarea în aceste strategii a unor noi modalități de lucru menite să difuzeze importantul rol socioeconomic al sectoarelor pescuitului maritim și să le facă atractive pentru tineri, pentru a stimula reînnoirea generațiilor. Subliniază rolul pe care Rețeaua europeană a zonelor de pescuit (FARNET) îl joacă – și îl poate juca – în coordonarea eforturilor.

---

(1)  Astfel cum s-a menționat în ședința consacrată afacerilor maritime desfășurată în cadrul Adunării generale a Conferinței regiunilor maritime periferice (CRMP) de la Helsinki. Trebuie reamintit că CRMP aduce laolaltă majoritatea principalelor regiuni de pescuit maritim care beneficiază de finanțare din FEPAM. Această abordare ar oferi posibilitatea de a garanta un buget constant pentru PCP și ar sprijini luarea unor măsuri mai ambițioase în cadrul PMI.

(2)  Este necesară menționarea formulelor cu reușite rezonabile, care pot servi drept model pentru alte cazuri în care există sprijin economic. În acest sens, pot fi date ca exemple comitetele formale de gestionare în comun din Catalonia, cu participarea mai multor părți interesate, care reunesc pescari, oameni de știință, ONG-uri, administrații publice și alți actori, sau sistemele de gestionare a pescuitului fructelor de mare din Galicia.

(3)  Fond solicitat de majoritatea IMM-urilor, asociațiilor și întreprinderilor noi în domeniul economiei albastre care au fost consultate.

(4)  A se vedea Avizul CoR pe tema „O nouă etapă în politica europeană privind creșterea albastră” (NAT-VI/019).

(5)  A se vedea studiul CoR cu privire la impactul retragerii Regatului Unit din UE asupra autorităților locale și regionale din UE.