—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Azerbaidjan, în special cele privind situația drepturilor omului și statul de drept,

—

având în vedere relația îndelungată dintre UE și Azerbaidjan, care a început în 1999 sub forma unui acord de parteneriat și cooperare (APC), crearea parteneriatului estic și participarea Azerbaidjanului la Adunarea Parlamentară Euronest,

—

având în vedere decizia adoptată de parlamentul Republicii Azerbaidjan la 30 septembrie 2016 de abrogare a deciziei anterioare din 14 septembrie 2015 de renunțare la statutul de membru și de încheiere a participării acestuia la Adunarea Parlamentară Euronest și, prin urmare, de menținere a statutului și a participării,

—

având în vedere mandatul adoptat la 14 noiembrie 2016 pentru Comisia Europeană și Vicepreședintele Comisiei Europene/Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) de a negocia, în numele UE și al statelor sale membre, un acord cuprinzător cu Republica Azerbaidjan și de a demara negocierile privind acordul menționat anterior la 7 februarie 2017,

—

având în vedere vizita președintelui Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, la Bruxelles, la 6 februarie 2017,

—

având în vedere vizita recentă a delegației Comisiei pentru afaceri externe în Azerbaidjan din 22 mai 2017,

—

având în vedere Convenția internațională privind protecția tuturor persoanelor împotriva disparițiilor forțate,

—

având în vedere raportul elaborat de Freedom House intitulat „Libertatea în lume în 2017”, în care presa din Azerbaidjan nu este considerată liberă, iar internetul de aici „parțial liber”,

—

având în vedere declarația VP/ÎR privind condamnarea lui Mehman Huseynov în Azerbaidjan din 7 martie 2017,

—

având în vedere Acordul de asociere UE-Georgia / Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător (ZSLAC), care a intrat în vigoare la 1 iulie 2016,

—

având în vedere declarațiile anterioare ale Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Nils Muiznieks, privind persecutarea jurnaliștilor, a societății civile / activiștilor din domeniul apărării drepturilor omului și a membrilor opoziției în Azerbaidjan,

—

având în vedere declarația directorului OSCE/ODIHR, Michael Georg Link, privind presupusa răpire și maltratare a jurnalistului azer și apărătorului drepturilor omului Afgan Mukhtarli din 8 iunie 2017,

—

având în vedere declarația purtătorului de cuvânt al VP/ÎR privind „reținerea ilegală a cetățenilor azeri care locuiesc în Georgia”,

—

având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât Afgan Mukhtarli, un jurnalist de investigație azer aflat în exil care s-a mutat la Tbilisi în 2015 a dispărut de aici la 29 mai 2017 și a apărut câteva ore mai târziu în Baku;

B.

întrucât, conform avocatului acestuia, Afgan Mukhtarli a fost luat de câțiva bărbați necunoscuți care purtau, se pare, uniforme ale poliției criminale georgiene, a fost împins într-o mașină, bătut și dus la frontiera azeră, unde s-a lăsat asupra sa, conform relatărilor, suma de 10 000 EUR;

C.

întrucât Afgan Mukhtarli este acum urmărit penal pentru trecerea ilegală a frontierei, contrabandă și acte de violență împotriva autorității de poliție; întrucât acuzațiile menționate anterior ar putea duce la pedeapsa cu închisoarea pentru mai mulți ani și întrucât, la 31 mai 2017, acesta a fost condamnat de o instanță la trei luni de arest preventiv;

D.

întrucât Afgan Mukhtarli a lucrat pentru mai multe societăți de media independente, inclusiv pentru Radio Europa Liberă, și este cunoscut pentru relatările sale jurnalistice critice la adresa autorităților azere; întrucât acesta a plecat în exil în Georgia pentru a scăpa de represaliile datorate activității sale din partea autorităților azere;

E.

întrucât Georgia este un stat parte la Convenția europeană a drepturilor omului și are, prin urmare, responsabilitatea de a garanta siguranța azerilor care locuiesc pe teritoriul său și de a împiedica orice returnare forțată a acestora în țara lor de origine; întrucât solicitările cetățenilor azeri de a-și prelungi permisele de ședere în Georgia au fost însă refuzate din ce în ce mai des;

F.

întrucât președintele Georgiei, Giorgi Margvelashvili, a afirmat că răpirea lui Afgan Mukhtarli constituie „o provocare gravă la adresa statului (georgian) și a suveranității”;

G.

întrucât ministrul de interne georgian a demarat o anchetă în temeiul articolului 143 din Codul penal – lipsirea ilegală de libertate – cu privire la cazul lui Afgan Mukhtarli și a început să comunice cu omologii săi azeri pe această temă;

H.

întrucât situația generală din domeniul drepturilor omului din Azerbaidjan din ultimii ani este în continuare foarte îngrijorătoare, existând permanent cazuri de intimidare și represiune, de practici de persecutare, de tortură, conform relatărilor, de interdicții de călătorie și îngrădiri ale libertății de mișcare a liderilor ONG-urilor, apărătorilor drepturilor omului, membrilor opoziției, jurnaliștilor și altor reprezentanți ai societății civile;

I.

întrucât, la 17 mai 2017, Curtea de apel din Baku a ordonat ca Leyla și Arif Yunus, care primiseră azil politic în Țările de Jos, să fie returnați în Azerbaidjan pentru a fi din nou audiați în instanță;

J.

întrucât, la 12 mai 2017, în urma solicitării ministrului transporturilor, comunicațiilor și tehnologiilor înalte, tribunalul local din Sabail a luat decizia de a bloca activitatea a cinci societăți de mass-media online, inclusiv a reprezentanței azere a postului de radio Europa Liberă, Azadliq.info, Meydan TV și a canalelor de televiziune prin satelit Turan TV și Azerbaijani Saadi;

K.

întrucât reluarea relațiilor dintre parlamentul Republicii Azerbaidjan și Parlamentul European și reînnoirea statutului de membru și a participării Azerbaidjanului la Adunarea Parlamentară Euronest și la activitățile acesteia s-au dovedit a fi valoroase;

L.

întrucât, la 7 februarie 2017, UE și Azerbaidjan au demarat negocierile cu privire la un nou acord care va respecta principiile adoptate în revizuirea politicii privind parteneriatul estic din 2015 și reprezintă o nouă bază pentru dialogul și cooperarea politică dintre UE și Azerbaidjan,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.