9.3.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 91/2

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Republica Democratică Congo (RDC), în special cea din 10 martie 2016 (1) și cea din 9 iulie 2015 (2),

—

având în vedere rezoluția Adunării Parlamentare Paritare ACP-UE din 15 iunie 2016 privind situația preelectorală și de securitate din RDC,

—

având în vedere declarațiile Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) și ale purtătorului său de cuvânt privind situația din Republica Democratică Congo,

—

având în vedere declarațiile Delegației UE în Republica Democratică Congo privind situația drepturilor omului în această țară,

—

având în vedere concluziile Consiliului din 23 mai 2016 referitoare la Republica Democratică Congo,

—

având în vedere Raportul anual al UE privind drepturile omului și democrația în lume în 2014, adoptat de Consiliu la 22 iunie 2015,

—

având în vedere scrisoarea deschisă adresată de grupurile societății civile din teritoriile Beni, Butembo și Lubero președintelui Republicii Democrate Congo din 14 mai 2016,

—

având în vedere Declarațiile de la Nairobi din decembrie 2013,

—

având în vedere Cadrul pentru pace, securitate și cooperare pentru RDC și regiune semnat la Addis Abeba în februarie 2013,

—

având în vedere rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU cu privire la RDC, în special Rezoluția nr. 2198 (2015) privind prelungirea regimului de sancțiuni aplicat RDC și prelungirea mandatului Grupului de experți și Rezoluția nr. 2277 (2016) prin care a fost prelungit cu un an mandatul Misiunii Organizației Națiunilor Unite pentru stabilizare în RDC (MONUSCO),

—

având în vedere raportul Grupului de experți ai ONU pentru RDC din 23 mai 2016,

—

având în vedere raportul anual al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului privind situația drepturilor omului și activitățile Biroului comun al ONU pentru drepturile omului din RDC din 27 iulie 2015,

—

având în vedere deciziile și hotărârile pronunțate de Curtea Internațională de Justiție,

—

având în vedere declarația de presă comună din 2 septembrie 2015 a Grupului trimișilor și reprezentanților internaționali pentru regiunea Marilor Lacuri din Africa privind alegerile din RDC,

—

având în vedere declarația Președintelui Consiliului de Securitate al ONU din 9 noiembrie 2015 privind situația din RDC,

—

având în vedere rapoartele Secretarului General al ONU din 9 martie 2016 cu privire la Misiunea Organizației Națiunilor Unite pentru stabilizare în RDC și la punerea în aplicare a Cadrului pentru pace, securitate și cooperare pentru RDC și regiune,

—

având în vedere Acordul de parteneriat de la Cotonou revizuit,

—

având în vedere Carta africană a drepturilor omului și popoarelor din iunie 1981,

—

având în vedere Carta africană privind democrația, alegerile și guvernarea,

—

având în vedere Constituția congoleză din 18 februarie 2006,

—

având în vedere articolul 123 alineatele (2) și (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât situația în materie de securitate din Republica Democrată Congo se deteriorează în continuare în partea de nord-est a acestei țări, unde activează în continuare zeci de grupări armate, existând relatări despre numeroase masacre, recrutarea și folosirea copiilor de către grupările armate, precum și despre acte de violență sexuală la scară largă și pe criterii de gen;

B.

întrucât, în perioada octombrie 2014 – mai 2016, în teritoriile Beni, Lubero și Butembo au fost comise peste 1 160 de ucideri sălbatice, au avut loc 1 470 de dispariții, au fost arse multe case, centre de sănătate și școli și multe femei, precum și mulți bărbați și copii au căzut victime actelor de violență sexuală;

C.

întrucât multe sate din aceste teritorii sunt ocupate în prezent de grupări armate;

D.

întrucât se exprimă nemulțumirea crescândă față de lipsa de acțiuni și de tăcerea guvernului RDC în fața acestor atrocități, care sunt presupuse a fi comise atât de grupări armate rebele, cât și de forțe militare ale statului;

E.

întrucât o serie de oameni au fost uciși cu o violență ieșită din comun, în unele rânduri în apropiere de poziții ocupate de armata națională (FARDC) și de baze ale misiunii ONU de menținere a păcii din RDC (MONUSCO);

F.

întrucât comunitatea internațională s-a arătat indiferentă față de aceste masacre, iar mass-media nu au relatat nimic în acest sens;

G.

întrucât, conform constituției, președintele RDC are sarcina de a fi garantul integrității naționale, al independenței naționale, al siguranței oamenilor și bunurilor, precum și al bunei funcționări a instituțiilor țării și este și comandantul suprem al forțelor armate ale țării;

H.

întrucât situația politică este foarte tensionată în RDC, din cauza faptului că președintele Kabila, la putere din 2001, este obligat, potrivit constituției, să se retragă din funcție la 20 decembrie 2016, iar până în prezent nu a declarat că o va face;

I.

întrucât armata congoleză și MONUSCO se află în această regiune pentru a păstra stabilitatea, a se lupta cu grupările armate și a proteja populația civilă;

J.

întrucât mandatul MONUSCO a fost reînnoit și consolidat;

K.

întrucât incapacitatea generalizată de a aduce în fața justiției persoanele responsabile de încălcarea drepturilor omului a condus la încurajarea climatului de impunitate și la comiterea de noi infracțiuni;

L.

întrucât o amenințare majoră la adresa păcii au constituit-o eforturile șovăitoare ale RDC de a demobiliza mii de luptători rebeli, prin includerea lor în armata națională sau prin facilitarea trecerii lor către viața civilă;

M.

întrucât actorii umanitari estimează că 7,5 milioane de persoane au nevoie în prezent de asistență; întrucât conflictul și operațiunile militare în curs de desfășurare au dus la strămutarea în interiorul țării a 1,5 milioane de persoane, 400 000 fiind forțate să fugă din țară;

N.

întrucât Oficiul Organizației Națiunilor Unite pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA) a raportat creșterea numărului de răpiri și atacuri împotriva lucrătorilor și a convoaielor de ajutoare, care au forțat organizațiile umanitare să întârzie furnizarea ajutoarelor și să-și suspende activitățile;

O.

întrucât masacrele din estul Republicii Congo sunt rezultatul legăturilor dintre politicile regionale și naționale, instrumentalizarea tensiunilor etnice și exploatarea resurselor;

1.

își exprimă profunda îngrijorare cu privire la escaladarea violenței și la deteriorarea situației umanitare, care oricum era alarmantă în RDC, cauzate în special de conflictele armate din provinciile din estul țării, care durează de peste 20 ani; deplânge pierderea de vieți omenești și își exprimă solidaritatea față de poporul din RDC;

2.

repetă apelul lansat tuturor părților la conflict să pună imediat capăt violențelor, să depună armele, să elibereze toți copiii din rândurile lor și să promoveze dialogul în vederea unei soluționări pașnice și durabile a conflictului; solicită, în special, reluarea rapidă și activă a colaborării dintre MONUSCO și forțele armate ale RDC (FARDC), pe baza acordului de cooperare militară semnat la 28 ianuarie 2016 la Kinshasa, pentru a restabili și a consolida pacea și securitatea, atât în zona de est, cât și în întreaga țară;

3.

reamintește că neutralizarea tuturor grupărilor armate din regiune va contribui în mod semnificativ la instaurarea păcii și a stabilității și solicită guvernului RDC să acorde prioritate acestui obiectiv și să restabilească siguranța pentru toți cetățenii săi, precum și stabilitatea în teritoriile Beni, Lubero și Butembo;

4.

solicită de urgență o anchetă aprofundată, independentă și transparentă a masacrelor, lansată de către comunitatea internațională, cu colaborarea deplină a guvernului RDC și a MONUSCO; solicită o reuniune de urgență a Grupului trimișilor și reprezentanților internaționali pentru regiunea Marilor Lacuri din Africa privind alegerile din RDC pentru a lua măsuri adecvate în acest sens, cum ar fi mobilizarea Consiliului de Securitate al ONU;

5.

insistă asupra faptului că această situație nu ar trebui să împiedice ca alegerile să se desfășoare așa cum au fost programate conform constituției; subliniază că organizarea cu succes și la timp a alegerilor va fi determinantă pentru stabilitatea și dezvoltarea pe termen lung a țării;

6.

îl invită pe Procurorul Curții Penale Internaționale (CPI) să strângă informații și să examineze abuzurile pentru a stabili dacă se justifică o anchetă a CPI cu privire la presupusele infracțiuni din zona Beni;

7.

reiterează faptul că nu trebuie să existe impunitate pentru cei vinovați de încălcări ale drepturilor omului, de crime de război, de crime împotriva umanității, de violență sexuală împotriva femeilor și a fetelor sau pentru cei responsabili de recrutarea copiilor-soldați; subliniază faptul că persoanele responsabile pentru astfel de fapte trebuie să fie denunțate, identificate, urmărite în justiție și pedepsite în conformitate cu dreptul penal național și internațional;

8.

solicită elaborarea și publicarea unui raport de evaluare a acțiunilor MONUSCO; salută Rezoluția 2277 (2016) a Consiliului de Securitate al ONU, care a reînnoit mandatul MONUSCO și a consolidat competențele sale în domeniul protecției civililor și al drepturilor omului, incluzând violența pe criterii de gen și violența împotriva copiilor;

9.

încurajează MONUSCO să utilizeze pe deplin acest mandat pentru a proteja populația civilă, prin „transformarea forțelor” sale, pentru a se asigura că va fi capabilă să exercite o mai mare capacitate operațională în vederea protejării civililor prin mecanisme de desfășurare rapidă a forțelor și recunoaștere aeriană în estul R.D. Congo, inclusiv prin intermediul patrulelor și al bazelor operaționale mobile;

10.

solicită UA și UE să asigure un dialog politic permanent între țările din regiunea Marilor Lacuri pentru a preveni orice destabilizare ulterioară; regretă că s-au realizat doar progrese limitate în punerea în practică a Acordului-cadru pentru pace, securitate și cooperare din februarie 2013 și invită toate părțile să contribuie în mod activ la eforturile de stabilizare;

11.

insistă asupra faptului că societatea civilă trebuie implicată în orice acțiune de protecție a civililor și soluționare a conflictelor, iar apărătorii drepturilor omului trebuie să fie protejați și guvernul RDC și comunitatea internațională trebuie să le ofere o platformă;

12.

recunoaște eforturile depuse de autoritățile congoleze în combaterea impunității și prevenirea violenței sexuale și a violenței împotriva copiilor, dar consideră că progresele rămân lente;

13.

reamintește UE că trebuie să existe o coerență între politicile sale, inclusiv în materie de comerț cu arme și materii prime și că negocierile pentru acorduri în regiune trebuie să promoveze pacea, stabilitatea, dezvoltarea și drepturile omului;

14.

solicită UE să examineze posibilitatea impunerii de sancțiuni specifice, inclusiv interdicția de a călători și înghețarea activelor, împotriva persoanelor responsabile pentru masacrele din partea de est a Congo și represiunile violente din RDC, pentru a contribui la prevenirea altor violențe;

15.

solicită UE și statelor sale membre să își mențină măsurile de asistență destinate locuitorilor RDC, pentru a îmbunătăți condițiile de trai ale celor mai vulnerabile segmente ale populației, îndeosebi ale persoanelor strămutate în interiorul țării;

16.

condamnă orice atac împotriva agenților acțiunilor umanitare, precum și împiedicarea accesului în scopuri umanitare; îndeamnă toate părțile la conflict să respecte independența, neutralitatea și imparțialitatea agenților umanitari;

17.

reafirmă faptul că activitățile întreprinderilor trebuie să respecte pe deplin standardele internaționale în materie de drepturi ale omului; invită, prin urmare, statele membre să se asigure că întreprinderile aflate sub jurisdicțiile lor naționale nu ignoră drepturile omului și standardele internaționale legate de activitățile lor în țări terțe;

18.

salută eforturile autorităților congoleze de a implementa legislația care interzice comercializarea și prelucrarea mineralelor din zonele unde mineralele sunt exploatate ilegal, precum zonele controlate de grupări armate; invită autoritățile congoleze să consolideze punerea în aplicare a legislației și să permită un control mai aprofundat cu privire la acordurile în domeniul minereurilor și la utilizarea abuzivă a veniturilor din acest sector; solicită UE să sprijine eforturile RDC în acest sens prin intermediul politicilor sale de cooperare pentru dezvoltare; salută recent adoptatul acord european privind verificările obligatorii în materie de diligență asupra furnizorilor de minereuri provenite din zone de conflict, ca prim pas către abordarea responsabilităților întreprinderilor europene în acest domeniu și îndeamnă UE să transpună acest acord într-un act legislativ ambițios care să fie adoptat rapid;

19.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Uniunii Africane, Consiliului ACP-UE, Secretarului General al ONU, Consiliului ONU pentru drepturile omului, precum și președintelui, prim-ministrului și parlamentului RDC.