Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52016IP0129

    Rezoluţia Parlamentului European din 14 aprilie 2016 referitoare la Honduras: situația apărătorilor drepturilor omului (2016/2648(RSP))

    JO C 58, 15.2.2018, p. 155–158 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

    15.2.2018   

    RO

    Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

    C 58/155


    P8_TA(2016)0129

    Honduras: situația apărătorilor drepturilor omului

    Rezoluţia Parlamentului European din 14 aprilie 2016 referitoare la Honduras: situația apărătorilor drepturilor omului (2016/2648(RSP))

    (2018/C 058/17)

    Parlamentul European,

    având în vedere Orientările UE privind apărătorii drepturilor omului, precum și Orientările UE privind promovarea și protejarea respectării tuturor drepturilor omului în cazul persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI),

    având în vedere Rezoluția sa din 11 decembrie 2012 referitoare la proiectul de decizie a Consiliului privind încheierea Acordului de instituire a unei asocieri între Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și America Centrală, pe de altă parte (1),

    având în vedere raportul final al misiunii UE de observare a alegerilor privind alegerile generale din Honduras din 2013 și misiunea de monitorizare din 2015 privind impunitatea,

    având în vedere Planul de acțiune al UE privind drepturile omului și democrația pentru perioada 2015-2019,

    având în vedere recomandările făcute Hondurasului la 8 mai 2015 în cadrul evaluării periodice universale a Organizației Națiunilor Unite,

    având în vedere raportul Raportorului special al ONU referitor la amenințările globale cu care se confruntă apărătorii drepturilor omului și la situația apărătorilor drepturilor omului de sex feminin,

    având în vedere declarația Raportorului special al ONU referitoare la situația apărătorilor drepturilor omului din Honduras, din 18 martie 2016, de la Geneva,

    având în vedere articolul 25 din regulamentul de procedură al Comisiei interamericane pentru drepturile omului privind mecanismul de aplicare a măsurilor de protecție,

    având în vedere Convenția Organizației Internaționale a Muncii din 1989 privind populațiile indigene și tribale din țările independente (Convenția OIM nr. 169),

    având în vedere declarația șefilor misiunilor UE din 17 februarie 2016 referitoare la situația dificilă în care se află comunitatea LGBTI din Honduras,

    având în vedere declarația autorităților UE, inclusiv declarația Delegației UE în Honduras din 3 martie 2016 și declarația purtătorului de cuvânt al Vicepreședintelui Comisiei Europene/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR), Federica Mogherini, din 16 martie 2016,

    având în vedere clauzele privind drepturile omului din acordul de asociere UE-America Centrală și acordul de parteneriat și cooperare (APC) UE-America Centrală, în vigoare din 2013,

    având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

    A.

    întrucât, conform mai multor rapoarte ale ONU referitoare la apărătorii drepturilor omului, activiștii din domeniul protecției mediului, apărătorii drepturilor popoarelor indigene, jurnaliștii, practicienii din domeniul dreptului, sindicaliștii, țăranii, apărătorii drepturilor femeii și ai persoanelor LGBTI, între alți activiști, sunt în continuare victimele abuzurilor, actelor de violență, detențiilor arbitrare, amenințărilor și crimelor în Honduras;

    B.

    întrucât guvernul din Honduras și-a asumat o serie de angajamente pozitive și a introdus acte legislative care să protejeze apărătorii drepturilor omului, jurnaliștii și practicienii din domeniul dreptului și care includ înființarea unui oficiu al Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, deschiderea autorităților naționale de a permite desfășurarea unor misiuni internaționale de monitorizare a drepturilor omului și adoptarea legii din 2015 privind protejarea apărătorilor drepturilor omului;

    C.

    întrucât, în ciuda celor de mai sus, Hondurasul a devenit în prezent una dintre cele mai periculoase țări din această regiune în ceea ce privește situația apărătorilor drepturilor omului; întrucât Hondurasul este, la nivel mondial, una dintre cele mai violente țări pentru activiștii din domeniul protecției mediului, în perioada 2010-2015 fiind uciși cel puțin 109 dintre aceștia;

    D.

    întrucât, conform informațiilor disponibile, la 3 martie 2016, Berta Cáceres, o apărătoare cunoscută a mediului și a drepturilor popoarelor indigene și fondatoarea Consiliului Civic al Organizațiilor Populare și Indigene din Honduras (COPINH), a fost asasinată în casa sa de un bărbat neidentificat; întrucât moartea acesteia a provocat indignare la nivel internațional și îngrijorare în rândul populației în legătură cu situația apărătorilor drepturilor popoarelor indigene, ai mediului și ai drepturilor de utilizare a terenurilor din Honduras;

    E.

    întrucât, la numai două săptămâni mai târziu, la 16 martie 2016, a fost ucis și Nelson Garcia, un alt membru al COPINH; întrucât intervenția rapidă a autorităților din Honduras a dus la detenția presupusului asasin al acestuia;

    F.

    întrucât cetățeanul mexican Gustavo Castro Soto, singurul martor ocular al uciderii dnei Cáceres, împușcat și el, nu a avut voie să părăsească țara timp de aproape o lună din cauza anchetei aflate în desfășurare; întrucât acesta a primit permisiunea de a părăsi țara la 6 aprilie 2016;

    G.

    întrucât guvernul din Honduras a condamnat cu promptitudine această crimă abominabilă, a declarat anchetarea uciderii dnei Cáceres o prioritate națională și a informat opinia publică cu privire la progresele înregistrate în acest sens; întrucât guvernul a solicitat în mod oficial cooperarea Organizației Statelor Americane (OAS|) în legătură cu anchetarea acestei crime;

    H.

    întrucât dna Cáceres, aflată permanent în pericol, beneficia de măsuri de protecție din partea Curții Interamericane a Drepturilor Omului (IACHR), care se pare că nu au fost puse în aplicare în mod eficient de autoritățile de stat din Honduras; întrucât dna Cáceres este unul din cei 15 apărători ai drepturilor omului uciși în perioada 2010-2016 în Honduras, în ciuda faptului că beneficiau de aceste măsuri de protecție;

    I.

    întrucât aceste crime recente ar trebui analizate în contextul rezistenței pașnice opuse timp de un deceniu de COPINH și de alți activiști împotriva barajului hidroelectric Agua Zarca de pe râul Gualcarque, un proiect foarte important care depinde mult de investitori și tehnologie din Europa, care este construit, se pare, fără o consultare liberă și avizată prealabilă organizată cu scopul de a obține aprobarea comunităților indigene afectate, astfel cum se prevede în Convenția OIM nr. 169; întrucât banca olandeză de dezvoltare FMO și Finnfund au suspendat plățile pentru proiectul privind barajul Agua Zarca, dna Cáceres fiind unul dintre principalii opozanți ai acestuia;

    J.

    întrucât uciderea Paolei Barraza, la 24 ianuarie 2016, apărătoare a drepturilor LGBTI, femeie trans-sexuală și membră a asociației Arcoíris, atrage atenția asupra pericolului din ce în ce mai mare cu care se confruntă comunitatea LGBTI din Honduras; întrucât asasinarea acesteia este cel mai recent deces din șirul de decese violente ale unor membri activi ai organizațiilor de apărare a drepturilor LGBTI din ultimele 11 luni, între care se numără uciderea lui Angy Ferreira, Violeta Rivas, Gloria Carolina Hernández Vásquez (cunoscută și ca Génesis Hernández), Jorge Alberto Castillo, Estefanía Zúniga, Henry Matamoros și Josselin Janet Aceituno Suazo; întrucât, din 1994, se pare că au fost uciși 235 de membri ai comunității LGBTI din Honduras, numai 48 de cazuri ajungând în fața instanței; întrucât comisarul național pentru drepturile omului a afirmat că 92 % din cazurile de crimă nu au fost anchetate în mod corespunzător și sunt astfel în continuare neelucidate;

    K.

    întrucât Raportorul special al ONU pentru situația apărătorilor drepturilor omului, Michel Frost, a declarat la 18 martie 2016 că acest ciclu de acte de violență se va sfârși numai atunci când se abordează problema impunității, iar cei care se fac vinovați de astfel de atacuri sunt aduși în fața justiției și a subliniat că autoritățile din Honduras trebuie să ia imediat măsuri concrete pentru a asigura siguranța tuturor apărătorilor drepturilor omului din această țară și a familiilor acestora;

    L.

    întrucât Honduras se află în prezent în procesul de reformare a codului său penal, care ar trebui să se bazeze pe convenții internaționale și să fie un instrument important pentru garantarea drepturilor grupurilor vulnerabile;

    M.

    întrucât UE și statele membre sprijină consolidarea sectorului judiciar și a drepturilor omului prin diferite programe și proiecte de cooperare, în special Programul de sprijinire a drepturilor omului și Eurojusticia;

    N.

    întrucât mai multe state membre nu au ratificat încă acordul de asociere UE-America Centrală, ceea ce însemnă că pilonul „dialog politic” nu a intrat încă în vigoare; întrucât respectarea democrației, a statului de drept și a drepturilor omului, a drepturilor civile și politice ale persoanelor care trăiesc în ambele regiuni constituie elemente fundamentale ale acordului de asociere UE-America;

    1.

    condamnă în modul cel mai ferm asasinatele recente ale căror victime au fost Berta Cáceres, Nelson García și Paola Barraza și asasinatele anterioare care au vizat alți apărători ai drepturilor omului din Honduras; transmite sincere condoleanțe familiilor și prietenilor tuturor acestor apărători ai drepturilor omului;

    2.

    aduce omagiul său dnei Cáceres, activistă ecologistă din Honduras și lider indigen al populației Lenca, co-fondatoare și coordonatoare a COPINH, care și-a dedicat viața construirii unei societăți mai democratice în țara sa; subliniază că asasinarea sa constituie un caz emblematic într-o țară cu un număr extrem de ridicat de omucideri și impunitate generalizată;

    3.

    își exprimă grava preocupare că, în ciuda măsurilor de precauție emise de IACHR, autoritățile din Honduras nu au reușit să asigure dnei Cáceres protecția necesară; invită guvernul din Honduras să mobilizeze toate mijloacele pe care le are la dispoziție pentru a implementa efectiv cele 92 măsuri de precauție ale IACHR, active în prezent în țară, și să prevină perpetrarea unor acte similare la adresa altor activiști ecologiști și indigeni aflați sub amenințare;

    4.

    solicită realizarea de urgență a unor anchete imediate, independente, obiective și amănunțite ale acestor asasinate și a celor comise anterior pentru a aduce în fața justiției pe cei care le-au conceput și cei care le-au executat și pentru a pune capăt impunității; salută faptul că, la cerere guvernului din Honduras, ancheta privind asasinarea dnei Cáceres include reprezentanți ai Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și ai OAS; consideră că instrumentele disponibile în cadrul ONU și IACHR, cum ar fi o anchetă internațională independentă, cerută de victime, ar putea contribui la a asigura o anchetă imparțială și echitabilă a acestor asasinate;

    5.

    își exprimă profunda preocupare cu privire la climatul de violență extremă, în special împotriva persoanelor LGBTI și a celor care le apără drepturile; subliniază nevoia de a realiza anchete imediate, amănunțite și imparțiale ale asasinatelor comise asupra membrilor activi ale diferitelor organizații ale drepturilor omului în cazul persoanelor LGBTI;

    6.

    subliniază că este necesar să se consolideze protecția împotriva discriminării și a infracțiunilor bazate pe ură pe motiv de orientare sexuală și identitate de gen și să se elaboreze orientări de bune practici, în cooperare strânsă cu societatea civilă; solicită includerea de noi măsuri adecvate pentru prevenirea actelor de discriminare și a infracțiunilor bazate pe ură și pentru protejarea comunității LGBTI, ca parte a oricărei revizuiri a codului penal;

    7.

    salută, cu toate că este profund preocupat de situația generală a drepturilor omului din Honduras, ultimele reforme juridice și eforturile guvernului din Honduras de a îmbunătăți situația actuală a apărătorilor drepturilor omului din țară; invită autoritățile din Honduras să pună în vigoare și să elaboreze pe deplin legea existentă în 2015 privind protejarea apărătorilor drepturilor omului și să se asigure că, în cooperare adecvată cu societatea civilă, sistemul național de protejare a apărătorilor drepturilor omului, jurnaliștilor și practicienilor dreptului este pe deplin operațional și finanțat corespunzător; invită guvernul din Honduras să implementeze în totalitate recomandările primite, ca parte a evaluării periodice universale;

    8.

    apreciază activitatea șefului delegației UE în Honduras, Ketil Karlsen, și a echipei sale în sprijinul apărătorilor drepturilor omului din Honduras; invită delegația UE și ambasadele și consulatele statelor membre din țară să însoțească activ și să monitorizeze procesele legate de anchetarea asasinatelor apărătorilor drepturilor omului și să-și intensifice eforturile de a intra în dialog cu apărătorii drepturilor omului aflați în prezent în pericol;

    9.

    consideră că activitățile investitorilor europeni trebuie să fie încadrate într-un set puternic de măsuri de siguranță sociale și de mediu; sprijină ferm punerea în aplicare eficace și completă a Principiilor directoare ale ONU, cu cerințe clare de obligație de diligență, garanții în ceea ce privește gestionarea riscurilor și oferirea de soluții reparatorii eficace, atunci când este cazul; salută faptul că FMO și Finnfund au condamnat public asasinarea Bertei Cáceres și au cerut o anchetă amănunțită, precum și faptul că la 16 martie 2016, în urma rapoartelor privind asasinarea lui Nelson García, ambele și-au suspendat toate activitățile;

    10.

    invită Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă să se asigure că asistența europeană nu promovează și nu permite proiecte de dezvoltare care nu respectă cerința de consultare prealabilă, liberă și informată cu comunitățile indigene, nu asigură consultarea reală a tuturor comunităților afectate și nu oferă garanții puternice privind drepturile omului, drepturile lucrătorilor și protecția mediului;

    11.

    invită statele membre care nu au ratificat acordul de asociere UE-America Centrală să facă acest lucru; îndeamnă Consiliul să elaboreze o politică unitară față de Honduras, care angajează cele 28 de state membre și instituțiile UE să trimită un puternic mesaj comun privind rolul drepturilor omului în relația UE-Honduras și în întreaga regiune;

    12.

    încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Consiliului, Comisiei, parlamentelor naționale ale celor 28 de state membre, președintelui, guvernului și parlamentului din Honduras, Secretariatului pentru integrare economică central-americană, Parlacen, Adunarea Parlamentară EuroLat și Comunitatea Statelor Latinoamericane și Caraibiene.


    (1)  JO C 434, 23.12.2015, p. 181.


    Top